Stiai c

August Wilhem von Hofman (1819-1892), chimist german, a fost profesor la Colegiul

egal !e Chimie !in "on!ra si la #niversitatea !in $erlin% A efectuat cercet&ri fun!amentale asupra gu!ronului !e c&r'une (i asupra aminelor, contri'uin! la apari)ia (i !e*voltarea in!ustriei !e coloran)i sintetici%
+asomia, o ceton& ciclic&, se g&se(te ,n uleiul !e iasomie % Al!ehi!ele cu caten& normal& !e C -C

1-

se g&se(te ,n uleiurile eterice !e l&m.ie (i !e

tran!afiri%
/enumirea !e al!ehi!& !eriv& !in 0alcohol !eh1!rogenatus2, termen care in!ic& faptul

c& al!ehi!ele se o')in !in alcooli prin !ehi!rogenare in momentul o3i!&rii%

4n 1821 /o'ereiner prepara pentru prima !at& acetal!ehi!a% /enumirea !e ceton& !eriv& !in numele celui mai simplu repre*entant al acestor

compusi car'onilici, acetona%

/enumirea !e toluen vine !e la 'alsamul !e 5olu !in care a fost i*olat toluenul pentru

prima oar&%
6tileno3i!ul (p%f%7812 ) se conserv& ,n cilin!rii !e o)el% 6ste to3ic% 9erve(te c&

materie prim& pentru insectici! pentru ga*area spa)iilor ,nchise%

6tilenglicolul se folose(te la fa'ricarea polietilenteraftalatului (:65) (i ca agent

antigen% ;itrarea este unul !in !intre cele mai vechi procese folosite ,n in!ustria chimic& organic&% 9e aplic& pe scar& in!ustrial& !e peste 1-- !e ani%
;itro'en*enul a fost o')inut prima !at& !e 6% <itscherlich in 18=>% 6ste un lichi! sla'

g&l'ui, cu miros pl&cut !e mig!ale amare, insolu'il ,n ap&, solu'il in alcool sau eter% 6ste utili*at la fa'ricarea anilinei, a unor interme!iari ,n in!ustria coloran)ilor (i a me!icamentelor% /atorit& mirosului s&u, este utili*at in in!ustria cosmetic&, fiin! cunoscut su' numele !e 0esen)a !e mir'an2%

 5riacilglicerolii !in uleiul !e floarea-soarelui con)in in propor)ie !e ??-@?A aci!

linolic si ?-1-A aci*i palmitic (i stearic% +n triacilglicerolii !in uleiul !e m&sline, aci!ul oleic este pre*ent ,n propor)ie !e 8-A%
Anilina a fost !escoperit& prima !at& la !istilarea uscata a in!igoului (Btto

#nver!or'en, 182@)% <ai t.r*iu a fost i*olat& !in gu!roanele c&r'unilor !e p&m.nt (Crie!rich unge, 18=>) (i a fost preparat& sintetic,pentru prima oar&, re!ucerea nitro'en*enului (;%;%Dinin 18>2)%
Aci!ul acetilsalicilic a fost folosit pentru prima !at& !e chimistul france* Charles

Eerhar!% /up& >- !e ani, in 189F, Celi3 Hoffman a pus la punct fa'ricarea in!ustrial& a aci!ului acetilsalicilic la firma $a1er% ;umele !e aspirin& este format !in 0a2 !e la acetil (i 0spir2 !e la planta 9piraea ulmaria, sursa !e salicilina !in care s-a separat aci!ul salicilic%
:apirusurile cump&rate !e egiptologul Eeorg 6l'ers la ,nceputul anilor 18-- con)ineau

8FF !e re)ete me!icinale% #nele recoman!au o infu*ie !e frun*e uscate !e mirt pentru calmarea !urerilor reumatice (i a !urerilor !e spate% Aceste papirusuri au fost !atate 2?--i%Hr% Hipocrat (>@--=F? i%Hr), cele'rul me!ic grec, folosea pentru calmarea !urerilor (i sc&!erea fe'rei !ecoctul !in coaGa !e salcie% 9u'stan)ele active !in aceste plante sunt aci!ul salicilic sau !eriva)ii s&i%
Ca'ricarea s&punului a fost cunoscut& ,n +talia (i ,n 9pania ,n secolul al H+++-lea%

9&punul era fa'ricat !in gr&simi animale (i un praf o')inut !in coaGa unui anumit copac%
$achelita a fost !escoperit& in 19-9 !e "eo Hen!riI $aeIelan!, un chimist 'elgian

emigrat ,n 9tatele #nite%

Al'astru !e anilina (C H ; Cl)este un colorant 'a*ic o')inut !in anilin&%6ste
=F =- =

solu'il ,n alcool (i se folose(te la colorarea spirtului me!icinal% Cormele solu'ile, o')inute prin sulfonarea nucleelor aromatice !in structura colorantului cu aci! sulfuric, vopsesc re*istent l.na si m&tasea%
Al'astru !e metil este un colorant 'a*ic% 9e folose(te ,n me!icin& antiseptic (i ca

agent !e colorare a germenilor patogeni% 4n 1882 % Joch a !escoperit cu aGutorul lui 'acilul tu'erculo*ei%

 <etiloranGul a fost !escoperit !e :%Eriess ,n anul 18F? prin !ia*otarea s&rii !e so!iu a

aci!ului sulfanilic (i cuplarea a*o!erivatului o')inut cu ;,;-!imetilanilin&%

Cenolul, C H BH, a fost !escoperit (i i*olat ,n gu!ronul !e la !istilarea uscat& a
@ ?

c&r'unelui !e p&m.nt !e c&tre C%C% unge ,n 18=2, care l-a !enumit aci! car'olic%
<ul)i fenoli se g&sesc com'ina)ii cu alte su'stan)e ,n !iferite pro!use naturale !e

origine vegetal& (r&(ina !e conifere,esen)e naturale, materii tanante etc%)%

Ca si al)i fenoli, re*orcina (1,=-'en*en!iol) are ac)iune anti'acterian& si antiseptic&% 9e

folose(te la o')inerea unor lo)iuni (i creme cu ac)iune !e*infectant&%

4n 188@, france*ii au ,nceput s& foloseasc& aci!ul picric ca e3plo*iv pentru gloan)e% 4n

r&*'oiul ruso-Gapone* !in 19->-19-? a fost utili*at ca e3plo*iv militar% /in cau*a caracterului aci! aci!ul picric este coro*iv% Atac& metalele si formea*& picra)i care sunt mai insta'ili !ec.t aci!ul picric% /e aceea, utili*area lui ,n scopuri militare a fost limitat&%
/enumirea !e anilin& vine !e la 0anil2,!enumirea in!igoului in lim'a porughe*&%

+n!igo (C H ; B ) este un colorant natural sau sintetic% Al&turi !e purpura antic&,

1@ 1- 2 2

este cel mai vechi colorant natural utili*at ,n scopuri te3tile% 6ra e3tras !in !iferite plante apar)in.n! genului +n!igofera% /in 1--- Ig !e plant& ver!e se e3trag circa 2%?Ig !e colorant% 6ste sinteti*at prima !at& in 18F8 !e A% Hon $aie1er%
Kons Kaco' $er*elius (1FF9-18>8) intro!uce termenul !e i*omerie !e la grecescul

isos=egal si meros=parter %
Haralam' Hasiliu (188--19?>), chimist rom.n profesor la #niversitatea !in +a(i a

stu!iat meta'olismul su'stan)elor proteice, structura proteinelor (i a poli*ahari!elor%

/enumirea !e proteine vine !in lim'a greac&, protos=primar, fundamental. Hasoproteina este un hormon i*olat al glan!ei hipofi*e, care reglea*& tensiunea

arterial&% Hasopresina are structura primar&L 9-C1s-51r-:he l l 9-C1s-Asn-Eln l

:ro-Arg-El1-;H
2

"uis :auling (19-1-19?2) a !escoperit in 19?2 mo!elul elicoi!al al

macromoleculelor !e proteine% A primit premiul ;o'el pentru chimie in 19?>%

:rocesele en*imatice, cum sunt vinifica)ia, !ospirea p.inii, au fost cunoscut ,nc&

!in antichitate% /ar a'ia in anul 188= 9pallan*ani pune ,n evi!en)a ac)iunea sucului gastric ,n procesele !e !igestie% :rimele en*ime !escrise au fost amila*a !in mal) (181>), amila*a salivar& (18=1), pepsina (18=@)%

i'onuclea*a este en*ima care hi!roli*ea*& aci!ul ri'onucleic% 6ste secretat& !e pancreas% Are o caten& proteic& format& !in 12> aminoaci*i% 9tructura primar& a ri'onuclea*ei a fost sta'ilit& ,n 19@- !e W%H%9tein (i 9 <oore% !e o mie !e ori mai mare !ec.t propria sa greutate%

B en*im& poate s& transforme ,ntr-un minut o cantitate !e su'strat care poate s& fie

Hi!ratarea CB la H CB este catali*at& !e anhi!ra*a car'onic& (AC)%Ciecare

2 2 =

molecula !e AC poate catali*a transformarea ,n H2CB= a 1-? molecule !e CB2 intr-o secun!&% eac)ia este !e 1-F ori mai rapi!& !ec.t reac)ia neutrali*ant&%
+nsulina a fost !escoperit& (i intro!us& ,n terapeutic& !e fi*iologul rom.n

;%:aulescu ,n 192@, !e(i aceast& mare reali*are ,n terapeutic& este atri'uit& cana!ienilor $anting, <ac "eol! (i $est%
#n rol important in men)inerea greut&t)ii corporale normale ,l au mai mul)i

hormoni% /e e3emplu hormonul !e cre(tere (HEH) lucrea*& ,n timpul somnului, av.n! un efect !e ar!ere al gr&similor% Hormonii !e stres cum sunt a!renalina (i nona!renalina aGut&,!e asemenea la ar!erea gr&similor%
+n 192?, 9ir Walter ;orman HaMorth (188=-19?-), chimistul engle*, a !escoperit

structura pirano*inic& a *ahari!elor% A primit premiul ;o'el pentru chimie in 19=F%

eac)ia !e re!ucere a reactivului 5ollens cu gluco*& a fost utili*at& mult timp pentru o')inerea oglin*ilor% aucuparia% 9e o')ine in!ustrial prin hi!rogenarea gluco*ei (i repre*int& materia prim& pentru sinte*a vitaminei C%

/-sor'itolul apare ,n multe fructe, cel mai a'un!ent in sor'ul !e munte, 9or'us

 /-manitolul este mult r&sp.n!it in natur&% #nele alge 'rune marine con)in,,n

timpul verii, p.n& la =FA !in masa uscat&, /-manitol% 6ste utili*at la o')inerea r&(inilor !e tip gliptal (i a uleiurilor sicative sintetice%
6n*ima care hi!roli*ea*& celulo*a (celula*a) nu se g&se(te ,n tu'ul !igestiv al

animalelor superioare% /e aceea, aceste animale nu pot utili*a celulo*a pentru hrana lor% <elcii, omi*ile, viermii (i multe microorganisme secret& celula*a (i en*ime care hi!roli*ea*& celo'io*a, ceea ce permite acestor vie)uitoare s& se hr&neasc& cu celulo*a % 4n felul acesta cantit&)i mari !e celulo*& !in plante moarte sunt transformate !e 'acterii ,n materiale nutritive pentru sol (i ,n !io3i! !e car'on , ,n procesele !e putre*ire, asigur.n! echili'rul ecologic%
9tructura 'icatenar& a A/;-ului a fost !escoperit& !e C%H%C%CricI si K%/%Watson ,n

19?=% :entru cercet&ri asupra structurii A/;-ului au primit premiul ;o'el pentru fi*iologie (i me!icina ,n 19@2% $i'liografie 1% Ale3an!rescu 6%, Daharia H%, ;e!elcu <%, <anual !e chimie clasa a-N+-a , 6! "H9 Crepuscul, 2--@ 2%<ohora <%, $iochimie me!ical&, 6!% ;iculescu, $ucuresti,2--> =%Cui'an C%, $olocan +%, $ar'u H% Chimie organic& mo!ern&, 6!% #niversit&)ii !in :loie(ti,2-->