Comisia European Direcia General Comunicare Document finalizat in februarie 2008

12 lecii despre Europa

de Pascal Fontaine

Ce rol indeplinete Uniunea European? De ce i cum a fost infiinat? Cum funcioneaz? Ce a reuit s realizeze pan acum in interesul cetenilor ei i care sunt provocrile cu care este nevoit s se confrunte in prezent? Ce poate face pentru a i incura!a pe ceteni s se implice activ in demersurile sale? "ntr o er a #lobalizrii$ va putea Uniunea s concureze realmente cu celelalte economii mondiale i s ii menin in acelai timp standardele sociale? %a reui oare Europa s rman un actor principal pe scena internaional i s susin eforturile de combatere a terorismului mondial? &cestea sunt doar cateva din intrebrile dezbtute de 'ascal (ontaine ) specialist in domeniul afacerilor europene i fost profesor universitar ) publicate in ediia din 200* a binecunoscutei sale brouri +,2 lecii despre Europa-.

Uniunea European

Cuprins

,. 2. 0. 2. 3. 4. *. 8. 9. ,0. ,,. ,2.

/a ce servete Uniunea European? Cele zece etape istorice E1tinderea i politica de vecintate Cum funcioneaz UE? Care sunt rolurile UE? 'iaa unic Uniunea economic i monetar 5UE67 i moneda euro 8pre o societate bazat pe cunoatere Europa cetenilor /ibertate$ securitate i !ustiie Care este rolul Uniunii Europene pe scena mondial? Care este viitorul Europei?

Cronolo#ia construciei europene

.1. La ce servete Uniunea European?

6isiunea Europei pentru secolul ::" este; 1 #arantarea pcii$ a prosperitii i a stabilitii pentru cetenii Europei< 2 consolidarea reunificrii continentului< 3 asi#urarea securitii pentru cetenii si< 4 promovarea unei dezvoltri economice i sociale ec=ilibrate< 5 soluionarea provocrilor #lobalizrii i prezervarea identitii popoarelor europene< 6 favorizarea valorilor europene$ precum dezvoltarea durabil i protecia mediului$ respectarea drepturilor omului i a economiei sociale de pia<

I.

Pacea i stabilitatea

"nainte de a deveni un adevrat obiectiv politic$ ideea unificrii Europei nu era decat un vis al filozofilor i vizionarilor. %ictor >u#o$ de e1emplu$ a avansat ideea +8tatelor Unite ale Europei-$ fiind inspirat de idealurile umaniste. %isul acesta a fost ins spulberat de #roaznicele rzboaie care au devastat continentul in prima !umtate a secolului ::. ? nou form de speran a luat ins natere din ruinele celui de al doilea rzboi mondial. Cei care au opus rezisten totalitarismului in timpul celui de al doilea rzboi mondial erau =otrai s pun capt anta#onismului internaional i rivalitilor in Europa i astfel s creeze condiiile necesare unei pci durabile. "ntre ,923 i ,930$ caiva oameni de stat$ precum @obert 8c=uman$ Aonrad &denauer$ &lcide de Gasperi i Binston C=urc=ill$ s au =otrat s convin# cetenii de necesitatea intrrii intr o er nou$ cea a unei or#anizri structurate a Europei ?ccidentale$ bazat pe interese comune i fondate pe tratate$ care ar #aranta statul de drept i e#alitatea intre toate rile membre. 'reluand o idee mai vec=e a lui Cean 6onnet$ @obert 8c=uman 5ministru de E1terne al (ranei7 propune$ la 9 mai ,930$ instituirea Comunitii Europene a Crbunelui i ?elului 5CEC?7. &stfel$ rile care odinioar se confruntau pe campul de lupt decid s plaseze producia de crbune i oel sub responsabilitatea unei autoriti supreme comune. Din punct de vedere practic$ dar i simbolic$ spectrul conflictelor a fost transformat intr un instrument al pcii i reconcilierii.

II.

Reuni icarea continentului european

Dup cderea Didului Eerlinului in ,989$ Uniunea European a fost cea care a incura!at reunificarea Germaniei. "n ,99,$ odat cu prbuirea "mperiului 8ovietic$ fostele ri comuniste din Europa Central i de Est decid$ la randul lor$ dup ce timp de decenii s au aflat sub tutela 'actului de la %arovia$ c viitorul lor este le#at de cel al marii familii a naiunilor democratice din Europa. 'rocesul de e1tindere continu i astzi. &stfel$ in timp ce Furcia i Croaia au inceput ne#ocierile de aderare in octombrie 2003$ o serie de ri din Ealcani i au depus i ele

candidatura$ ceea ce ar putea duce$ intr o bun zi$ la aderarea efectiv a acestora la marea familie european.

III.

!i"urana i securitatea

"n secolul ::"$ Europa inc se mai confrunt cu probleme de si#uran i securitate. De aceea$ UE trebuie s ia msuri eficiente pentru a #aranta si#urana i securitatea statelor sale membre. "n acest scop$ UE trebuie s colaboreze constructiv cu re#iunile aflate dincolo de #raniele sale$ respectiv rile din Ealcani$ din &frica de Gord$ din Caucaz i din ?rientul 6i!lociu. UE trebuie$ de asemenea$ s ii apere interesele militare i strate#ice$ prin colaborarea cu aliaii si$ in special cu G&F? i prin dezvoltarea unei veritabile politici europene comune de securitate i de aprare. 8ecuritatea intern i e1tern sunt dou fee ale aceleiai monede. Combaterea terorismului i a crimei or#anizate necesit o colaborare strans intre forele poliieneti din toate rile UE. Crearea unui +spaiu de libertate$ securitate i !ustiie- in sanul UE$ unde fiecare cetean are acces e#al la !ustiie i este prote!at de le#e$ constituie o nou provocare la nivel european$ necesitand o coordonare sporit a aciunilor intreprinse de autoritile naionale. ?r#anisme precum Europol$ ?ficiul European de 'oliie i Euro!ust$ care promoveaz cooperarea intre procurori$ !udectori i ofieri de poliie din rile membre ale UE$ sunt c=emate s !oace un rol mai activ i mai eficient.

I#.

!olidaritatea econo$ic i social

Cu toate c$ la ori#ine$ Uniunea European a fost creat pentru a realiza un obiectiv politic pacificator$ aspectul economic a fost totui cel care a reuit s dinamizeze i s incununeze cu succes aceast construcie european. /a ora actual$ tendinele demo#rafice in UE nu sunt foarte favorabile$ in comparaie cu celelalte state ale lumii. De aceea$ statele membre trebuie s se apropie tot mai mult pentru a asi#ura creterea economic i pentru a se menine competitive la nivel mondial. Giciun stat membru nu este pre#tit s fac fa$ sin#ur$ concurenei pe plan mondial in domeniul comerului. &stfel$ piaa unic le ofer intreprinderilor europene o platform vital$ asi#urandu le competitivitatea pe pieele mondiale. Cu toate acestea$ acest spaiu de liber concuren la nivel european trebuie s aib drept corolar solidaritatea naiunilor europene. &ceasta are consecine pozitive asupra cetenilor europeni; prin urmare$ atunci cand cetenii din unele re#iuni ale Europei sunt victime ale inundaiilor sau ale altor calamiti naturale$ bu#etul UE prevede fonduri de asisten in acest sens. (ondurile structurale$ #estionate de Comisia European$ incura!eaz i sporesc eforturile depuse de autoritile naionale i locale ale rilor membre pentru a reduce ine#alitile intre diversele re#iuni ale UE. 6i!loacele financiare prevzute din bu#etul UE i creditele oferite de Eanca European de "nvestiii 5EE"7 sunt alocate pentru a imbunti infrastructura de transporturi 5de e1emplu$ e1tinderea reelei de autostrzi i a infrastructurii feroviare de mare vitez7$ contribuind astfel la promovarea unor re#iuni i la stimularea sc=imburilor comerciale transeuropene. &stfel$

succesul economic al UE se va manifesta$ in parte$ prin capacitatea pieei sale unice$ de 300 de milioane de consumatori$ de a satisface interesele unui numr cat mai mare de consumatori i intreprinderi.

#.

Identitatea i diversitatea in conte%tul "lobali&rii

8ocietile post industriale ale Europei devin tot mai comple1e. &stfel$ dei nivelul de trai al cetenilor europeni nu a incetat s creasc$ diferene semnificative intre bo#ai i sraci persist totui. /a randul ei$ e1tinderea a accentuat i mai mult aceste diferene$ intrucat noile state membre au intrat in UE avand un nivel de trai sub media european. De aceea$ colaborarea statelor membre este crucial pentru a se reui reducerea acestor discrepane. Fotui$ toate aceste eforturi nu au fost realizate in detrimentul identitii culturale i lin#vistice a statelor europene. Dimpotriv$ activitile intreprinse de instituiile europene au contribuit la realizarea creterii economice$ avand in vedere particularitile re#ionale i bo#ata diversitate cultural i tradiional a rilor membre. Dup !umtate de secol de construcie european$ UE in ansamblul su este mai impuntoare decat fiecare stat membru luat separat; ea e1ercit o influen economic$ social$ te=nolo#ic$ comercial i politic mult mai mare decat dac acestea ar fi trebuit s acioneze individual. (aptul c UE intreprinde aciuni comune i se e1prim printr o sin#ur voce constituie o valoare adu#at incontestabil pentru Europa. De ce? , (iind prima putere comercial in lume$ UE !oac un rol decisiv in ne#ocierile internaionale$ respectiv cele din cadrul ?r#anizaiei 6ondiale a Comerului 5?6C7$ compus din ,29 ri$ precum i in punerea in aplicare a 'rotocolului de la AHoto privind sc=imbrile climatice i poluarea atmosferic< Deoarece adopt poziii clare in ceea ce privete unele teme sensibile$ importante pentru ceteanul de rand$ precum protecia mediului$ resursele de ener#ie re#enerabil$ +principiul precauiei- in materie de securitate alimentar$ aspectele etice ale biote=nolo#iilor i necesitatea prote!rii speciilor pe cale de dispariie< Deoarece a lansat o serie de iniiative importante pentru o dezvoltare durabil a intre#ii planete$ in le#tur cu +8ummit ul 'mantului- de la Co=annesbur#$ in 2002.

%ec=iul ada#iu +unirea face puterea- este mai pertinent ca niciodat pentru europenii de azi. Fotui$ procesul de inte#rare european nu a ablonat diversele moduri de via$ tradiiile i culturile popoarelor sale. "ntr adevr$ diversitatea reprezint o valoare ma!or pentru Uniunea European.

#I.

#alorile Uniunii Europene

UE ii dorete s promoveze valorile umaniste i pro#resiste i s #aranteze c fiina

uman este stpanul i nu victima sc=imbrilor ma!ore care au loc la nivel #lobal. Gevoile cetenilor nu pot fi satisfcute doar prin intermediul mecanismelor de pia i nici nu pot fi impuse in mod unilateral. De aceea$ UE pledeaz pentru acea viziune a omenirii sau acel model de societate care este susinut de ma!oritatea cetenilor si. Europenii se mandresc cu patrimoniul bo#at de valori$ printre care se numr drepturile omului$ solidaritatea social$ libertatea intreprinderii$ distribuirea ec=itabil a roadelor creterii economice$ dreptul la un mediu prote!at$ respectarea diversitii culturale$ lin#vistice i reli#ioase i o sintez armonioas a tradiiei i a pro#resului. Carta Drepturilor (undamentale a Uniunii Europene$ proclamat in decembrie 2000 la Gisa$ cuprinde toate drepturile recunoscute la ora actual de statele membre i de cetenii UE. &ceste valori creeaz un sentiment de apartenen la aceeai familie european. Un e1emplu bun in acest sens il constituie abolirea pedepsei cu moartea in toate statele UE.

.2. Cele &ece etape istorice

,93,; "nstituirea Comunitii Europene a Crbunelui i ?elului de ctre cei ase membri fondatori ,93*; Fratatul de la @oma instituie o pia comun ,9*0; Comunitatea se e1tinde 5numr acum nou state membre7 i dezvolt politici comune ,9*9; 'rimele ale#eri prin vot universal direct pentru 'arlamentul European ,98,; 'rima e1tindere in spaiul mediteranean ,990; @ealizarea pieei unice ,990; Fratatul de la 6aastric=t instituie Uniunea European ,993 ; UE se e1tinde la ,3 membri 2002; "ntroducerea bancnotei i monedei euro 2002; ,0 ri noi ader la Uniune 1. /a 9 mai ,930 Declaraia 8c=uman propunea instituirea Co$unitii Europene a Crbunelui i 'elului (CEC') care a devenit realitate prin Fratatul de la 'aris din ,8 aprilie ,93,. &cesta a creat o pia comun a crbunelui i a oelului intre cele ase state fondatoare 5Eel#ia$ @epublica (ederal Germania$ (rana$ "talia$ /u1embur# i Irile de Cos7. 8copul$ in urma celui de al doilea rzboi mondial$ era de a asi#ura pacea intre popoarele europene invin#toare i cele invinse i de a le apropia$ facilitandu le colaborarea de pe poziii e#ale in cadrul unor instituii comune. 2. /a data de 23 martie ,93*$ prin Fratatul de la @oma$ cei ase au =otrat s instituie Co$unitatea Econo$ic European (CEE) bazat pe o pia comun mai e1tins$ incluzand o #am lar# de bunuri i servicii. Fa1ele vamale intre cele ase state au fost eliminate in totalitate la data de , iulie ,948$ iar in cursul anilor 40 au fost create politici comune$ in special in domeniul comerului i al a#riculturii. *. &cest proiect a avut un succes atat de mare$ incat Danemarca$ "rlanda i @e#atul Unit au decis s se alture Comunitii. 'rima e1tindere$ de la ase la nou membri$ a avut loc in ,9*0. "n acelai timp s au aplicat noi politici sociale i de $ediu$ iar in ,9*3 s a infiinat (ondul European de Dezvoltare @e#ional 5(ED@7. +. "n iunie ,9*9$ s a realizat un pas decisiv pentru Comunitatea European prin or#anizarea pri$elor ale"eri prin sufra#iu direct pentru Parla$entul European. &ceste ale#eri se or#anizeaz o dat la cinci ani. ,. "n ,98,$ -recia s a alturat Comunitii$ urmat de !pania i Portu"alia in ,984. &stfel a fost consolidat prezena Comunitii in Europa de 8ud$ ur#entand nevoia de e1tindere a pro#ramelor de a!utor re#ional. .. @ecesiunea economic mondial de la inceputul anilor ,980 a adus cu sine un val de +europesimism-. Cu toate acestea$ sperana a renscut in ,983 cand Comisia European$ sub preedinia lui CacJues Delors$ a prezentat Cartea alb privind calendarul pentru realizarea pieei unice europene pan la data de , ianuarie ,990. &cest el

ambiios a fost inclus in &ctul Unic European semnat in februarie ,984 i intrat in vi#oare la data de , iulie ,98*. /. 8tructura politic a Europei s a sc=imbat cate#oric odat cu cderea &idului 0erlinului in ,989. &ceasta a condus la unificarea Germaniei in octombrie ,990 i democratizarea rilor Europei Centrale i de Est prin eliberarea de sub controlul sovietic. Uniunea 8ovietic a incetat s e1iste in decembrie ,99,. "n acelai timp$ statele membre ne#ociau noul 1ratat privind Uniunea European care a fost adoptat in decembrie ,99,$ la 6aastric=t$ de ctre Consiliul European format din efi de stat i de #uvern$. &cesta a intrat in vi#oare la , noiembrie ,990. Fratatul a creat Uniunea European 5UE7$ adu#and domenii de cooperare inter#uvernamental structurilor comunitare inte#rate e1istente. 2. &cest nou dinamism european$ precum i sc=imbarea situaiei #eopolitice a continentului au determinat alte trei noi state ) 3ustria4 Finlanda i !uedia ) s adere la UE la , ianuarie ,993. 5. 'e atunci$ UE era pe calea spre cea mai spectaculoas realizare a sa$ crearea $onedei unice. 6oneda euro pentru tranzacii financiare 5sub alt form decat numerar7 a fost introdus in ,999$ in timp ce bancnotele i monedele au fost emise trei ani mai tarziu in cele ,2 state ale spaiului euro 5cunoscut sub numele de zona euro7. "n prezent$ euro este o moned important pentru pli i depozite la nivel mondial$ alturi de dolarul 8U&. Europenii trebuie s fac fa #lobalizrii. Goile te=nolo#ii i utilizarea tot mai e1tins a internetului transform economiile. &ceste transformri implic ins provocri$ atat pe plan social$ cat i cultural. "n martie 2000$ UE a adoptat 6strate"ia de la Lisabona7 in vederea modernizrii economiei europene$ astfel incat aceasta s devin competitiv pe piaa mondial alturi de ali mari actori$ precum 8tatele Unite i statele nou industrializate. 8trate#ia de la /isabona include incura!area inovaiei i a investiiilor in afaceri$ precum i adaptarea sistemelor educaionale europene$ astfel incat acestea s corespund cerinelor societii informaionale. "n acelai timp$ oma!ul i creterea costurilor privind pensiile e1ercit presiune asupra economiilor naionale$ fcand reforma cu atat mai mult necesar. &le#torii cer tot mai mult #uvernelor lor s #seasc soluii practice la aceste probleme. 18. &bia a!uns la ,3 membri$ Uniunea European a i inceput pre#tirile pentru o nou e%tindere la un nivel r precedent. /a mi!locul anilor ,990$ fostele state ale blocului sovietic 5Eul#aria$ @epublica Ce=$ Un#aria$ 'olonia$ @omania i 8lovacia7$ cele trei state baltice care au fcut parte din Uniunea 8ovietic 5Estonia$ /etonia i /ituania7$ una dintre republicile fostei "u#oslavii 58lovenia7$ precum i dou state mediteraneene 5Cipru i 6alta7 au inceput s bat la ua UE.

UE a salutat ansa de a contribui la stabilizarea continentului european i de a e1tinde beneficiile inte#rrii europene asupra acestor democraii tinere. Ge#ocierile privind statutul de viitor membru au fost desc=ise in decembrie ,99*. E1tinderea UE la 23 de state a avut loc la , mai 2002 cand ,0 dintre cele ,2 ri candidate au aderat la Uniune. Eul#aria i @omania au urmat la , ianuarie 200*.

.*. E%tinderea i politica de vecintate

1 Uniunea European este desc=is oricrui stat european care indeplinete criteriile democratice$ politice i economice pentru dobandirea calitii de membru. 1 "n urma mai multor e1tinderi$ UE a crescut de la ase la 2* de membri. &lte state candideaz la aderare. 2 (iecare tratat ce admite un nou membru necesit aprobarea in unanimitate a tuturor statelor membre. De asemenea$ inaintea fiecrei e1tinderi$ UE va evalua propria capacitate de absorbie a noilor membri$ precum i abilitatea propriilor instituii de a funciona corespunztor in continuare. 3 E1tinderile succesive au intrit democraia$ au conferit securitate Europei i au sporit potenialul su comercial i de cretere economic.

I.

Uni icarea unui continent

(a) Uniunea celor 2, Cu ocazia reuniunii de la Copen=a#a din decembrie 2002$ Consiliul European a fcut un pas insemnat in istoria inte#rrii europene. 'rin invitaia adresat ctre ,0 noi state de a adera la UE la , mai 2002$ Uniunea European nu a crescut doar din punct de vedere #eo#rafic i ca numr al populaiei$ ci a pus capt scindrii pe continentul nostru$ care$ incepand din ,923$ separase lumea liber de blocul comunist. Cea de a cincea e1tindere a UE a avut o dimensiune politic i una moral. & permis unor ri precum Cipru$ @epublica Ce=$ Estonia$ Un#aria$ /etonia$ /ituania$ 6alta$ 'olonia$ 8lovacia i 8lovenia$ europene nu doar prin poziia #eo#rafic$ ci i din punct de vedere cultural$ istoric i al aspiraiilor$ s se alture familiei europene. Ele fac parte acum din proiectul monumental conceput de cei ce au pus temeliile UE. (b) Ur$toarea e%tindere Eul#aria i @omania au devenit candidate in ,993. 'entru aceste dou state procesul a durat mai mult decat pentru celelalte ,0$ ins in cele din urm ele au aderat la UE la , ianuarie 200*$ crescand numrul statelor UE la 2*. (c) Candidai la statutul de stat $e$bru 1urcia$ membr G&F?$ semnatar a unui acord de asociere cu UE$ a aplicat pentru statutul de membru in ,98*. 'oziia #eo#rafic i istoria politic ale acesteia au condus la o ezitare indelun#at a UE inainte de a rspunde pozitiv aplicaiei. Fotui$ in octombrie 2003$ Consiliul European a inceput ne#ocierile de aderare cu Furcia. "n acelai timp a inceput ne#ocierile i cu Croaia$ un alt stat candidat. "n cazul acestor dou state nu s a fi1at inc o dat pentru intrarea in vi#oare a unui eventual tratat de aderare la sfaritul ne#ocierilor. (d) 0alcanii de #est &ceste state$ dintre care ma!oritatea au fcut parte din fosta "u#oslavie$ se indreapt ctre

Uniunea European pentru a i accelera reconstrucia economic$ pentru a imbunti relaiile reciproce lezate de rzboaie etnice i reli#ioase$ precum i pentru a i consolida instituiile democratice. UE a acordat statutul de +ar candidat- (ostei @epublici "u#oslave a 6acedoniei in noiembrie 2003. &li poteniali candidai sunt &lbania$ Eosnia i >ere#ovina$ 6untene#ru i 8erbia.

II.

Condiiile pentru statutul de $e$bru

(a) Condiii le"ale "nte#rarea european a fost dintotdeauna un proces politic i economic desc=is tuturor rilor europene pre#tite s adere la tratatele fondatoare i s preia in intre#ime le#islaia UE. "n conformitate cu articolul 20* din Fratatul de la @oma$ + orice stat european poate solicita s devin membru al Comunitii -. &rticolul ( din Fratatul de la 6aastric=t adau# faptul c statele membre trebuie s aib +sisteme de #uvernare KLM bazate pe principiile democraiei.(b) 6Criteriile de la Copen9a"a7 "n ,990$ in urma cererilor formulate de ctre fostele ri comuniste de a adera la Uniune$ Consiliul European a stabilit trei criterii care trebuie indeplinite pentru a deveni membru. /a momentul aderrii$ noii membri trebuie s aib; 2 instituii stabile ce #aranteaz democraia$ statul de drept$ drepturile omului i respectarea i protecia minoritilor< 3 o economie de pia funcional i capacitatea de a face fa presiunii concureniale i forelor pieei din cadrul Uniunii< 4 capacitatea de a prelua obli#aiile de membru$ inclusiv spri!inirea obiectivelor Uniunii. Frebuie s aib o administraie public capabil s aplice i s administreze in practic le#islaia UE. (c) Procesul de aderare Ge#ocierile de aderare se poart intre fiecare stat candidat i Comisia European care reprezint UE. Dup inc=eierea acestora$ decizia de a permite unui nou stat s adere la UE se ia unanim de ctre statele membre in cadrul Consiliului. 'arlamentul European trebuie s dea avizul conform printr un vot pozitiv cu ma!oritatea absolut a membrilor. Foate tratatele de aderare trebuie ulterior ratificate de ctre statele membre i rile candidate conform procedurilor constituionale ale fiecrei ri. 'e parcursul perioadei de ne#ociere$ rile candidate primesc a!utor din partea UE pentru facilitarea creterii economice. "n cazul aderrii celor ,0 ri in 2002$ acesta a constat intr un pac=et de 2, de miliarde de euro$ avand ca principal scop finanarea proiectelor structurale$ astfel incat nou veniii s i poat indeplini obli#aiile de membru.

III.

Cat de $are poate deveni UE?

(a) -ranie "eo"ra ice Dezbaterile referitoare la ratificarea Fratatului Constituional al UE$ care au avut loc in

ma!oritatea rilor membre$ au artat c muli europeni ii fac #ri!i cu privire la #raniele finale ale Uniunii Europene i c=iar cu privire la identitatea acesteia. Gu e1ist rspunsuri simple la aceste intrebri$ mai ales avand in vedere faptul c fiecare stat privete in mod diferit propriile interese #eopolitice i economice. Irile baltice i 'olonia susin obinerea calitii de membru de ctre Ucraina. ? posibil aderare a Furciei ar aduce in discuie statutul unor ri din Caucaz$ precum Geor#ia i &rmenia. "n ciuda faptului c "slanda$ Gorve#ia$ Elveia i /iec=tenstein indeplinesc condiiile pentru a deveni membre$ ele nu sunt membre ale Uniunii Europene deoarece$ la ora actual$ opinia public din aceste ri se opune aderrii. 8ituaia politic din Eelarus i poziia strate#ic a 6oldovei inc reprezint o problem. Este evident faptul c @usia nu poate obine statutul de membru$ intrucat actualmente s ar crea dezec=ilibre inacceptabile in Uniunea European$ atat din punct de vedere politic$ cat i #eo#rafic. (b) Condiii ad$inistrative De altfel$ re#ulile privind calitatea de membru in prezent$ aa cum sunt definite in Fratatul de la Gisa din 2000$ prevd cadrul instituional pentru o Uniune cu ma1imum 2* de membri. Depirea acestei cifre ar presupune un nou acord inter#uvernamental privind relaiile intre statele membre in cadrul instituiilor. Capacitatea Uniunii de a funciona conform principiilor fundamentale prevzute in Fratate 5a se vedea capitolul 2 +Cum funcioneaz UE?-7 va fi mai redus avand peste 00 de ri membre. 'rocedurile de decizie vor trebui ree1aminate in profunzime pentru a evita bloca!ul i pentru a permite UE s ii pstreze capacitatea de aciune. "n plus$ mai sunt probleme sensibile cum ar fi folosirea limbilor oficiale. 'rin aderarea Eul#ariei i a @omaniei numrul limbilor oficiale a a!uns la 20. E1tinderea UE nu trebuie s dea impresia cetenilor de rand c identitatea lor naional i re#ional dispare in cadrul unei UE standardizate.

I#.

Candidai i non:candidai

Uniunea European duce dou politici paralele pentru tratarea relaiilor sale cu rile vecine$ in funcie de prezena sau non prezena acestora pe lista potenialilor candidai. * 3cordurile de stabili&are i asociere desc=id posibilitatea ca un stat s devin candidat la statutul de membru al UE la sfaritul procesului de ne#ociere. &stfel de acorduri au fost inc=eiate pentru prima dat cu Croaia i (osta @epublic "u#oslav a 6acedoniei. &cestea au fost urmate de &lbania. &li poteniali candidai in acest conte1t sunt Eosnia i >ere#ovina$ 6untene#ru i 8erbia. "n cadrul politicii de vecintate4 UE a inc=eiat acorduri de cooperare cu ri tere din spaiul sud mediteranean i din Caucazul de 8ud$ precum i cu ri din Europa de Est$ a cror relaie cu Uniunea European in viitor rmane neclar.

.+. Cu$ uncionea& UE?

2 Consiliul de 6initri al Uniunii Europene$ care reprezint statele membre$ este principalul or#an de decizie al Uniunii. Cand se reunete la nivel de efi de stat sau de #uvern$ acesta devine Consiliul European i are rolul de a defini i impulsiona orientrile politice #enerale ale Uniunii. 3 'arlamentul European reprezint cetenii i imparte puterea le#islativ i bu#etar cu Consiliul Uniunii Europene. 4 Comisia European$ principalul or#an e1ecutiv$ reprezint interesul comun al Uniunii. &re drept de iniiativ le#islativ i controleaz aplicarea corect a politicilor comunitare.

I.

61riun"9iul deci&ional7

6ai mult decat o confederaie de state$ mai puin decat un stat federal$ Uniunea European este o construcie nou care nu intr in nici o cate#orie !uridic tradiional. 8e fondeaz pe un sistem politic ori#inal$ in continu evoluie de peste cincizeci de ani. Fratatele 5ce constituie le#islaia primar7 sunt la baza a numeroase acte !uridice 5numite +secundare-7 care au inciden direct asupra vieii cotidiene a cetenilor Uniunii. Este$ in special$ cazul re#ulamentelor$ directivelor i recomandrilor adoptate de instituiile UE. &ceste le#i$ precum i politicile Uniunii in #eneral$ sunt rezultatul deciziilor luate de triun#=iul instituional format din Consiliu 5care reprezint #uvernele naionale7$ 'arlamentul European 5care reprezint cetenii7 i Comisia European 5instituie independent de #uvernele statelor membre$ #arant a interesului colectiv al europenilor7. (a) Consiliul Uniunii Europene i Consiliul European Consiliul Uniunii Europene 5sau Consiliul de 6initri7 este principala instituie de decizie a Uniunii. 'reedinia Consiliului este deinut prin rotaie de cate un stat membru$ pe o perioad de ase luni. Consiliul reunete cate un ministru din fiecare stat membru$ in funcie de domeniul inscris pe ordinea de zi; afaceri e1terne$ a#ricultur$ industrie$ transport$ mediu etc. Consiliul are putere le#islativ$ pe care o imparte cu 'arlamentul European prin +procedura de codecizie-. "n plus$ Consiliul i 'arlamentul sunt responsabili in e#al msur de adoptarea bu#etului Uniunii. Consiliul inc=eie$ de asemenea$ acordurile internaionale ne#ociate in prealabil de ctre Comisie. "n conformitate cu tratatele$ deciziile Consiliului sunt adoptate cu ma!oritate simpl$ ma!oritate calificat sau in unanimitate$ in funcie de domeniul abordat. "n domenii eseniale$ ca modificarea tratatelor$ lansarea unei noi politici comune sau aderarea unui nou stat$ Consiliul trebuie s decid in unanimitate.

"n celelalte cazuri$ se folosete ma!oritatea calificat$ ceea ce inseamn c o decizie a Consiliului este adoptat numai in cazul in care obine un numr minim de voturi favorabile. Gumrul voturilor atribuite fiecrui stat membru reflect apro1imativ mrimea populaiei acestuia. ;u$rul de voturi in Consiliu atribuite iecrei ri 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Germania$ (rana$ "talia i @e#atul Unit 8pania i 'olonia @omania Irile de Cos Eel#ia$ @epublica Ce=$ Grecia$ Un#aria i 'ortu#alia &ustria$ Eul#aria i 8uedia Danemarca$ "rlanda$ /ituania$ 8lovacia i (inlanda Estonia$ Cipru$ /etonia$ /u1embur# i 8lovenia 6alta 29 2* ,2 ,0 ,2 ,0 * 2 0 023

Fotal;

Un minim de 233 de voturi din 023 5*0$9 N7 sunt necesare pentru constituirea unei ma!oriti calificate. "n afar de aceasta; 1 orice decizie trebuie s fie aprobat de ctre o ma!oritate a statelor membre 5in anumite cazuri o ma!oritate de dou treimi7 i 2 orice stat membru poate solicita s se verifice dac voturile favorabile reprezint cel puin 42 N din populaia total a UE Consiliul European se reunete$ in principiu$ de patru ori pe an i este prezidat de eful statului sau #uvernului care deine preedinia Consiliului Uniunii Europene la momentul respectiv. 'reedintele Comisiei Europene particip ca membru de drept. 'rin Fratatul de la 6aastric=t$ Consiliul European a devenit oficial iniiatorul principalelor politici ale Uniunii i arbitru in problemele dificile care nu au fost soluionate in cadrul Consiliului Uniunii Europene. Consiliul European abordeaz$ de asemenea$ probleme de actualitate internaional prin intermediul politicii e1terne i de securitate comune 5'E8C7$ e1presie a unei diplomaii comune a statelor membre. (b) Parla$entul European 'arlamentul European este ales prin vot i reprezint cetenii Uniunii. El controleaz din punct de vedere politic activitile Uniunii i particip la procesul le#islativ. "ncepand cu ,9*9$ membrii si sunt alei direct$ prin vot universal$ la fiecare cinci ani. ;u$rul de locuri alocat iecrei ri in Parla$entul European 288/<2885

&ustria Eel#ia Eul#aria Cipru @epublica Ce= Danemarca Estonia (inlanda (rana Germania Grecia Un#aria "rlanda "talia /etonia /ituania /u1embur# 6alta Irile de Cos 'olonia 'ortu#alia @omania 8lovacia 8lovenia 8pania 8uedia @e#atul Unit Fotal

,8 22 ,8 4 22 ,2 4 ,2 *8 99 22 22 ,0 *8 9 ,0 4 3 2* 32 22 03 ,2 * 32 ,9 *8 *83

-rupurile politice din Parla$entul European 'artidul 'opular European 5Cretin Democrat7 i al Democrailor Europeni Grupul 8ocialist &liana /iberalilor i Democrailor pentru Europa Grupul %erzilorO &liana /iber European 8tan#a Unit EuropeanO8tan#a %erde Gordic Uniunea pentru Europa Gaiunilor "ndependen i Democraie 6embri neafiliai i locuri neocupate temporar Fotal 8ituaia din octombrie 2004. *83

2*8 2,9 2, 00 28 23

8esiunile plenare ale 'arlamentului European se in$ in principiu$ la 8trasbour#$ iar cele suplimentare$ la Eru1elles. Cele douzeci de comitete ale 'arlamentului$ care pre#tesc sesiunile plenare$ precum i #rupurile sale politice$ se reunesc de obicei la Eru1elles. 8ecretariatul General are sediul la /u1embur# i la Eru1elles. 'arlamentul ii e1ercit puterea le#islativ la trei niveluri; 9 'rin intermediul procedurii 6de cooperare-$ introdus in ,98* prin &ctul Unic European$ 'arlamentul European particip la elaborarea directivelor i a re#ulamentelor$ pronunandu se asupra propunerilor Comisiei Europene$ care pot fi modificate in funcie de poziia 'arlamentului. ,0 Fot din ,98*$ procedura de 6avi& con or$- supune ratificrii de ctre 'arlament a acordurilor internaionale$ ne#ociate de Comisie$ precum i a oricrei noi e1tinderi a Uniunii. ,, Fratatul de la 6aastric=t$ semnat in ,992$ a introdus procedura de 6codeci&ie7$ care plaseaz 'arlamentul pe picior de e#alitate cu Consiliul in ceea ce privete le#iferarea in domenii importante$ inclusiv libera circulaie a lucrtorilor$ piaa intern$ educaie$ cercetare$ mediu$ reele transeuropene$ sntate$ cultur$ protecia consumatorului etc. Fratatul prevede totui o procedur de conciliere. De asemenea$ 'arlamentul European imparte cu Consiliul responsabilitatea privind adoptarea bu#etului Uniunii. 'arlamentul poate respin#e propunerea de bu#et$ lucru care s a intamplat de!a de mai multe ori. "n acest caz$ intrea#a procedur bu#etar trebuie reinceput. Comisia European propune proiectul de bu#et$ care este apoi dezbtut de Consiliu i 'arlament. 'arlamentul i a folosit din plin puterile bu#etare pentru a influena politicile Uniunii. De asemenea$ trebuie menionat faptul c 'arlamentul European este instituia de control democratic al Uniunii. &cesta dispune de puterea de a demite Comisia prin adoptarea unei moiuni de cenzur cu o ma!oritate de dou treimi. De asemenea$ suprave#=eaz #estionarea politicilor UE prin intrebri orale i scrise adresate Comisiei i Consiliului. "n final$ preedintele in e1erciiu al Consiliului European informeaz 'arlamentul cu privire la deciziile luate de Consiliu. (c) Co$isia European Comisia este al treilea element al triun#=iului instituional care administreaz i conduce Uniunea European. 6embrii acesteia sunt numii pe o perioad de cinci ani$ de comun acord de ctre statele membre i aprobai de 'arlamentul European. Comisia este responsabil in faa 'arlamentului$ care ii poate cere$ printr o moiune de cenzur$ s demisioneze colectiv. Din 2002$ Comisia este format din cate un comisar din fiecare stat membru. Comisia se bucur de o independen considerabil in e1ercitarea atribuiilor. Ea reprezint interesul comun i nu trebuie s primeasc instruciuni de la niciun #uvern naional. +Gardian al tratatelor-$ Comisia ve#=eaz la aplicarea re#ulamentelor i a

directivelor adoptate de Consiliu i 'arlament i poate recur#e la calea contencioas in faa Curii de Custiie in caz de neaplicare a dreptului comunitar. "n calitate de instituie e1ecutiv al Uniunii$ Comisia pune in aplicare deciziile luate de Consiliu in domenii ca politica a#ricol comun. Ea dispune de o putere mare in #estionarea politicilor comune$ al cror bu#et ii este incredinat; cercetare i te=nolo#ie$ a!utor pentru dezvoltare$ dezvoltare re#ional etc. Comisia este asistat de o administraie format din 04 de direcii #enerale 5DG uri7 i servicii$ care sunt repartizate in principal la Eru1elles i /u1embur#.

II.

3lte instituii i or"anis$e

(a) Curtea de =ustiie Curtea de Custiie a Comunitilor Europene$ cu sediul la /u1embur#$ este format din cate un !udector din fiecare stat membru i asistat de opt avocai #enerali. &cetia sunt numii de comun acord de ctre #uvernele statelor membre$ pe o perioad de ase ani$ care poate fi reinnoit. "ndependena le este #arantat. @olul Curii de Custiie este de a asi#ura respectarea le#islaiei europene$ precum i interpretarea corect i aplicarea tratatelor. (b) Curtea de Conturi Curtea de Conturi$ cu sediul la /u1embur#$ a fost infiinat in ,9*3 i este compus din cate un membru din fiecare stat al Uniunii$ numit pentru o perioad de ase ani de comun acord de ctre statele membre dup consultarea 'arlamentului European. @olul su este de a verifica incasarea tuturor veniturilor$ precum i le#alitatea i re#ularitatea utilizrii fondurilor$ urmrind buna #estionare a bu#etului Uniunii. (c) Co$itetul Econo$ic i !ocial European Consiliul i Comisia consult Comitetul Economic i 8ocial European 5CE8E7 in luarea de decizii in anumite domenii politice. &cesta este alctuit din reprezentani ai diferitelor #rupuri de interes economic i social ai societii civile or#anizate$ numii de Consiliu pe o perioad de patru ani. (d) Co$itetul Re"iunilor Comitetul @e#iunilor 5C@7 a fost creat prin Fratatul privind Uniunea European i este format din reprezentani ai colectivitilor locale i re#ionale$ numii de Consiliu pe o perioad de patru ani la propunerea statelor membre. "n temeiul tratatului$ C@ este consultat de Consiliu i Comisie in probleme relevante privind re#iunile respective$ dar poate emite avize i din proprie iniiativ. (e) 0anca European de Investiii Eanca European de "nvestiii 5EE"7$ cu sediul la /u1embur#$ acord credite i #aranii care spri!in re#iunile mai puin dezvoltate ale Uniunii i competitivitatea intreprinderilor.

() 0anca Central European Eanca Central European 5ECE7$ situat la (ranPfurt$ are responsabilitatea de a #estiona moneda euro i politica monetar a Uniunii 5a se vedea capitolul *$ +Uniunea Economic i 6onetar 5UE67 i euro-7.

.,. Care sunt rolurile UE?

1 Uniunea European se implic intr o varietate de politici Q economice$ sociale$ de re#lementare i financiare Q respectiv in toate domeniile in care activitatea sa este benefic statelor membre. Dintre aceste politici$ enumerm; o politicile de solidaritate 5cunoscute de asemenea sub numele de politici de coeziune7 privind aspecte re#ionale$ a#ricole i sociale< o politicile de inovaie$ privind introducerea unor te=nolo#ii de varf in domenii precum protecia mediului$ cercetarea i dezvoltarea 5@RD7 i domeniul ener#etic. 2 Uniunea finaneaz aceste politici printr un bu#et anual de peste ,20 miliarde de euro$ la care statele membre contribuie in mare parte. &cest bu#et reprezint doar o mic parte din venitul colectiv al UE 5respectiv ma1im ,$22 N din venitul naional brut cumulat al tuturor statelor membre7. 3

I.

Politicile de solidaritate

8copul principal al politicilor de solidaritate este acela de a spri!ini finalizarea pieii unice 5a se vedea Capitolul 4$ +'iaa unicS7 i de a corecta orice dezec=ilibre prin msuri structurale$ venind astfel in spri!inul re#iunilor defavorizate sau al sectoarelor industriale care intampin dificulti. Gevoia imperativ de solidaritate intre statele i intre re#iunile UE a devenit inc mai strin#ent ca urmare a recentei aderri a celor ,2 noi ri membre cu venituri sensibil inferioare fa de media UE. "n acelai timp$ UE are datoria s contribuie la restructurarea acelor sectoare economice care au fost #rav afectate de creterea rapid a concurenei internaionale. (a) 3>utor re"ional 'olitica re#ional a UE se bazeaz pe transferuri de fonduri dinspre rile bo#ate spre cele srace. &ceste fonduri sunt folosite pentru incura!area dezvoltrii in re#iunile defavorizate$ pentru revitalizarea zonelor industriale aflate in declin$ pentru spri!inirea inseriei profesionale a tinerilor i a omerilor de lun# durat$ pentru modernizarea a#riculturii i pentru a!utorarea zonelor rurale defavorizate. (ondurile alocate aciunilor re#ionale in perspectiva financiar pentru 200* 20,0 se concentreaz asupra urmtoarelor trei obiective; ,2 Conver#en. 8copul este acela de a a!uta rile i re#iunile cele mai slab dezvoltate s se alinieze mai rapid la media european prin imbuntirea condiiilor pentru creterea economic i ocuparea forei de munc. &cest obiectiv poate fi realizat doar investind in capitalul fizic i uman$ in inovaie$ in societatea cunoaterii$ in adaptabilitatea la nou$ in protecia mediului i in eficiena administrativ. ,0 Competitivitate re#ional i ocuparea forei de munc. Iinta este creterea competitivitii$ a nivelurilor ocuprii forei de munc i a atractivitii re#iunilor. 5Gu sunt vizate aici zonele cel mai puin dezvoltate.7 6etoda de indeplinire a acestui obiectiv este aceea de a anticipa sc=imbrile economice i sociale i de a promova

inovaia$ spiritul intreprinztor$ protecia mediului$ accesibilitatea$ adaptabilitatea i dezvoltarea unor piee ale forei de munc mai favorabile incluziunii sociale. ,2 Cooperare teritorial european. 8copul este de intensificare a cooperrii transfrontaliere$ transnaionale i inter re#ionale. UE urmrete prin aceasta promovarea unor soluii comune la problemele de aceeai natur intalnite de autoritile vecine$ in sectoare precum dezvoltarea urban$ rural i costier$ cultivarea relaiilor economice i stabilirea unor reele intre intreprinderile mici i mi!locii 5"667. &ceste obiective vor fi finanate cu fonduri specifice ale UE$ care fie se vor adu#a la contribuiile e1istente ce provin din sectorul privat i din partea administraiei naionale i re#ionale$ fie vor stimula investiiile din aceste direcii. &ceste fonduri sunt cunoscute sub numele de fonduri structurale i de coeziune. ,3 Fondul european de de&voltare re"ional (FE?R)$ primul dintre fondurile structurale$ finaneaz consolidarea coeziunii economice$ sociale i teritoriale$ prin reducerea disparitilor dintre re#iuni$ prin spri!inirea dezvoltrii structurale i a a!ustrii structurale a economiilor re#ionale$ inclusiv in vederea reconversiei zonelor industriale aflate in declin. ,4 Fondul !ocial European (F!E)$ cel de al doilea fond structural$ finaneaz iniiative destinate formrii profesionale i crerii de locuri de munc. ,* 'e lan# fondurile structurale$ e1ist ondul de coe&iune$ folosit pentru finanarea proiectelor referitoare la infrastructura de transport i la protecia mediului incon!urtor in acele state membre ale UE in care indicele '"E pe cap de locuitor este mai mic decat 90N din media UE. (b) Politica a"ricol co$un (P3C) ?biectivele '&C$ astfel cum au fost stipulate in Fratatul de la @oma din ,93*$ au fost in mare parte indeplinite; asi#urarea unui nivel de trai ec=itabil pentru populaia a#ricol< stabilizarea pieei< aprovizionarea consumatorilor la preuri rezonabile< modernizarea infrastructurii a#ricole. Ti alte principii adoptate de a lun#ul timpului au funcionat bine. Consumatorii se bucur de si#urana ofertei$ iar preurile produselor a#ricole sunt meninute la un nivel stabil$ prote!ate de fluctuaiile de pe piaa mondial. Eu#etul destinat '&C este cunoscut sub numele de Fondul European de 'rientare i -arantare 3"ricol (FE'-3). Cu toate acestea$ '&C a fost o victim a propriei sale reuite. 'roducia a crescut mult mai rapid decat consumul$ e1ercitand o presiune considerabil asupra bu#etului UE. 'entru a rezolva aceast problem$ politica a#ricol a trebuit redefinit. &ceast reform incepe s dea rezultate. 'roducia a fost incetinit. &#ricultorii sunt in prezent incura!ai s foloseasc metode a#ricole durabile care s ocroteasc mediul$ s prote!eze zonele rurale i s contribuie la ameliorarea calitii i si#uranei alimentare. Goul rol al populaiei a#ricole este acela de a asi#ura un anumit nivel al activitii economice in fiecare zon rural i de a prote!a diversitatea peisa!ului rural european. &ceast diversitate$ impreun cu relaia armonioas a oamenilor cu natura$ recunoscut ca o veritabil +civilizaie ruralS$ constituie o parte important a identitii europene.

Uniunea European ar dori ca ?r#anizaia 6ondial a Comerului 5?6C7 s pun mai mult accent asupra calitii alimentelor$ s sublinieze principiul precauiei i s urmreasc bunstarea animalelor. De asemenea$ Uniunea European a inceput reforma politicii sale in domeniul pescuitului. 8copul este de a reduce supraincrcarea flotelor sale de pescuit$ de a prote!a stocurile de pete i de a asi#ura spri!inul financiar ce le ar permite comunitilor de pescari s intreprind i alte activiti economice. (c) ?i$ensiunea social 8copul politicii sociale a UE este de a corecta ine#alitile cele mai evidente din cadrul societii europene. (ondul 8ocial European 5(8E7 a fost infiinat in ,94, pentru a incura!a crearea de locuri de munc i pentru a a!uta lucrtorii in transferul lor dinspre un #en de ocupaie iOsau dinspre o zon #eo#rafic spre alta. 8pri!inul financiar nu este sin#ura metod prin care UE caut s amelioreze condiiile sociale in Europa. &!utorul financiar in sine nu ar putea rezolva toate problemele antrenate de recesiunea economic sau de subdezvoltarea re#ional. 6ai presus de orice$ efectele dinamice ale creterii sunt cele care trebuie s incura!eze pro#resul social. &ceste efecte trebuie incura!ate printr o le#islaie care s #aranteze un set minimal dar consistent de drepturi. Unele dintre aceste drepturi sunt inscrise in tratatele fundamentale$ ca de pild dreptul femeilor i brbailor la remuneraie e#al pentru aceeai munc prestat. &ltele sunt stabilite prin directive referitoare la protecia lucrtorilor 5normele privind sntatea i si#urana la locul de munc7 i standarde eseniale de si#uran. "n ,99,$ Consiliul European de la 6aastric=t a adoptat Carta co$unitar a drepturilor sociale unda$entale$ stabilind drepturile de care trebuie s se bucure toi lucrtorii din UE; libera circulaie< o compensaie ec=itabil< condiii mai bune de munc< protecie social< dreptul de asociere i de ne#ociere colectiv< dreptul la formare profesional< tratament e#al pentru femei i brbai< informarea$ consultarea i participarea lucrtorilor< protecia sntii i a si#uranei la locul de munc< protecia copiilor$ a persoanelor in varst i a persoanelor cu =andicap. Carta a fost inte#rat in Fratatul de la &msterdam in luna iunie ,99*$ iar acum se aplic in toate statele membre.

II.

Politicile de inovaie

&ctivitile Uniunii Europene au un efect direct asupra vieii cotidiene a cetenilor ei$ intrucat abordeaz provocrile reale cu care se confrunt societatea; protecia mediului$ sntate$ inovaie te=nolo#ic$ ener#ie etc. (a) Protecia $ediului i de&voltarea durabil &ctivitatea UE in domeniul proteciei mediului se bazeaz pe pro#ramul de aciune intitulat +6ediu 20,0; viitorul nostru$ ale#erea noastrS. &cesta cuprinde perioada 200, 20,0 i subliniaz nevoia de; ,8 atenuare i de incetinire a sc=imbrilor climaterice i a inclzirii #lobale< ,9 prote!are a =abitatelor naturale i a florei i faunei slbatice< 20 tratare a problemelor le#ate de mediu i sntate<

2, conservare a resurselor naturale i de administrare eficient a deeurilor. 'e tot parcursul perioadei la care se refer acest pro#ram$ ca i cele cinci pro#rame care l au precedat$ de a lun#ul a peste 00 de ani de stabilire a standardelor$ UE a introdus un sistem cuprinztor de protecie a mediului. 'roblemele abordate sunt e1trem de variate; poluare fonic$ deeuri$ prote!area =abitatelor naturale$ #aze de eapament$ produse c=imice$ accidente industriale$ calitatea apei de imbiere i crearea unei reele europene de informare i asisten pentru ur#ene$ care s acioneze in cazul declanrii unor dezastre ecolo#ice de tipul incendiilor forestiere sau resturilor de =idrocarburi provenite din accidente navale sau de e1ploatare petrolier in lar#. @ecent$ temerile e1primate privind efectele nocive ale polurii asupra sntii au fost e1aminate in planul de aciune pentru protecia mediului i a sntii pentru perioada 2002 20,0. &cest plan stabilete le#tura dintre sntate$ mediu i politicile din domeniul cercetrii. @e#lementrile europene stabilesc acelai nivel de protecie pe intre# teritoriul UE$ dar sunt indea!uns de fle1ibile incat s ia in considerare circumstanele de la nivel local. 8istemul de re#lementare este de asemenea actualizat in permanen. De e1emplu$ s a =otrat revizuirea le#islaiei privind substanele c=imice i inlocuirea unor re#lementri mai vec=i$ care fuseser dezvoltate independent$ in diferite etape$ cu un sistem unic pentru inre#istrarea$ evaluarea i autorizarea substanelor c=imice 5@E&C>7. &cest sistem se bazeaz pe o baz central de date$ care va fi administrat de o nou &#enie European pentru 8ubstane C=imice$ cu sediul la >elsinPi. 8copul este acela de a evita contaminarea aerului$ apei$ solului sau imobilelor$ de a prote!a biodiversitatea i de a imbunti sntatea i si#urana cetenilor UE$ pstrand in acelai timp nivelul de competitivitate a industriei europene. (b) Inovaia te9nolo"ic (ondatorii Uniunii Europene aveau dreptate s considere c prosperitatea viitoare a Europei va depinde de capacitatea ei de a rmane un lider mondial in domeniul te=nolo#ic. Ttiau ce avanta!e pot aprea prin reunirea cercetrii europene sub o umbrel comun. &stfel$ in ,938$ in paralel cu CEE$ au infiinat Eurato$ Comunitatea European a Ener#iei &tomice. 8copul acestei comuniti era de a facilita pentru statele membre ale UE e1ploatarea in comun$ in scopuri panice$ a ener#iei nucleare. Ca parte a acestor eforturi$ a fost creat un Centru Comun de Cercetare 5CCC7$ compus din nou institute aflate in patru locaii distincte; "spra 5"talia7$ Aarlsru=e 5Germania7$ 'etten 5Irile de Cos7 i Geel 5Eel#ia7. Cu toate acestea$ pe msur ce inovaia a cptat avant$ cercetarea european a trebuit s se diversifice$ adunand laolalt oameni de tiin i cercettori din domenii cat mai variate cu putin. UE a trebuit s #seasc noi metode de a finana munca acestora i noile aplicaii industriale ale descoperirilor lor.

Cercetarea comun la nivelul UE a fost conceput pentru a completa pro#ramele naionale de cercetare. Ea se concentreaz asupra proiectelor care aduc laolalt un numr de laboratoare din mai multe ri europene. De asemenea$ spri!in cercetarea fundamental in domenii precum fuziunea termonuclear controlat 5o surs potenial inepuizabil de ener#ie pentru secolul al ::" lea7. "n plus$ incura!eaz cercetarea i dezvoltarea te=nolo#ic in industrii c=eie$ precum sectorul electronicii i calculatoarelor$ care se confrunt cu o concuren acerb din afara Europei. (inanarea cercetrii UE se face in principal prin intermediul unei serii de pro#rame cadru. Cel de al aptelea pro"ra$:cadru pentru cercetare i de&voltare te9nolo"ic acoper perioada 200* 20,0. Cea mai mare parte a bu#etului de peste 30 miliarde de euro va fi diri!at spre domenii precum sntatea$ sectorul alimentar$ cel a#ricol$ al te=nolo#iilor informaiei i comunicaiilor$ al nanotiinelor$ cel ener#etic$ al proteciei mediului$ al transporturilor$ al securitii$ cel spaial i spre tiinele socio economice. &lte pro#rame suplimentare vor promova idei$ oameni i abilitile lor$ prin intermediul cercetrii aflate la #raniele dintre domeniile cunoaterii tiinifice$ prin spri!inirea cercettorilor in dezvoltarea carierei lor profesionale i prin stimularea cooperrii internaionale. (c) Ener"ie Combustibilii fosili ) petrol$ #aze naturale i crbune ) reprezint 80N din consumul ener#etic in UE. Un procent important din cantitatea necesar de combustibil fosil se import din afara UE. "n prezent$ 30 N din necesarul de #aze naturale i petrol se import$ iar aceast dependen ar putea a!un#e la *0 N pan in 2000. UE va deveni astfel mai vulnerabil la intreruperea alimentrii sau la e1plozii ale preurilor cauzate de crize internaionale. Un alt motiv pentru reducerea consumului de combustibili fosili este acela de a tempera procesul de inclzire #lobal. %a trebui ca in viitor s fie luate diferite msuri$ precum economisirea ener#iei prin utilizarea ei intr un mod mai inteli#ent$ dezvoltarea unor surse alternative de ener#ie 5in Europa este vorba in special despre surse re#enerabile de ener#ie7 i incura!area cooperrii internaionale. Consumul de ener#ie ar putea scdea cu o cincime pan in 2020 dac s ar sc=imba comportamentul consumatorilor i dac te=nolo#iile de ameliorare a eficienei ener#etice ar fi intrebuinate la ma1im.

III.

Cine pltete pentru Europa@ 0u"etul UE

'entru finanarea politicilor sale$ Uniunea European dispune de un bu#et anual de peste ,20 miliarde de euro. &cest bu#et este finanat prin aa numitele +resurse propriiS ale UE$ care nu pot depi ec=ivalentul a ,$22 N din venitul naional brut total al statelor membre. &ceste venituri provin in principal din; 22 ta1e vamale asupra produselor importate din afara UE$ inclusiv din prelevri pe produse a#ricole<

20 un procent din ta1a pe valoarea adu#at aplicat bunurilor i serviciilor pe intre# teritoriul UE< 22 contribuii din partea statelor membre in funcie de bunstarea respectiv a acestora. (iecare bu#et anual face parte dintr un ciclu bu#etar de apte ani cunoscut sub numele de +perspectiv financiarS. 'erspectivele financiare sunt stabilite de Comisia European i necesit aprobarea in unanimitate din partea statelor membre i ne#ocieri care s fie urmate de acordul 'arlamentului European. "n cadrul perspectivei financiare pentru 200* 20,0$ bu#etul total pentru aceast perioad este de 842$2 miliarde de euro.

... Piaa unic

1 'iaa unic reprezint una dintre cele mai importante realizri ale Uniunii Europene. "ntre statele membre$ au fost eliminate$ in mod treptat$ restriciile privitoare la comer i libera concuren$ rezultatul tuturor acestor msuri fiind creterea standardelor de via. 2 'iaa unic nu a devenit inc un spaiu economic unic. &numite sectoare ale economiei 5servicii publice7 rman inc sub incidena le#ilor naionale. 3 8tatele Uniunii Europene rman inc independente in ceea ce privete fiscalitatea i bunstarea social. 4 'iaa unic este susinut de anumite politici cone1e puse in aplicare de ctre Uniunea European de a lun#ul anilor. 8copul acestor politici este de a a!uta cat mai multe firme i cat mai muli consumatori s se bucure de avanta!ele pieei unice.

I.

Reali&area obiectivului din 155*

(a) Li$itele pieei co$une Fratatul din ,93* care a pus bazele Comunitii Economice Europene a fcut posibil eliminarea barierelor vamale din interiorul Comunitii i a stabilit un tarif vamal comun aplicabil mrfurilor provenind din rile din afara Comunitii Economice Europene. &cest obiectiv a fost indeplinit la data de , iulie ,948. Cu toate acestea$ drepturile vamale nu constituie decat un aspect al barierelor protecioniste ridicate in calea comerului transfrontalier. "n anii U*0$ alte bariere comerciale au stat in calea realizrii complete a pieei comune. Gorme te=nice$ standarde de sntate i de si#uran$ re#lementri naionale in ceea ce privete dreptul de a practica anumite profesii i controlul sc=imburilor valutare restricionau libera circulaie a persoanelor$ a bunurilor i a capitalurilor. (b) 'biectivul din 155* "n iunie ,983$ Comisia$ sub preedinia lui CacJues Delors$ a publicat o Carte &lb$ al crei scop era eliminarea$ in cel mult * ani$ a tuturor barierelor fizice$ te=nice i fiscale care restricionau libera circulaie in interiorul Comunitii. ?biectivul su era incura!area e1pansiunii industriale i comerciale in cadrul unui spaiu economic e1tins i unificat$ comparabil cu piaa american. Conceptul de pia unic a fost introdus de &ctul Unic European$ care a intrat in vi#oare in iulie ,98*. &cesta prevedea; 23 e1tinderea competenelor Comunitii in anumite domenii de politic 5politica social$ de cercetare$ de mediu7< 24 instituirea treptat a pieei unice pan la sfaritul anului ,992$ prin punerea in aplicare a unui vast pro#ram le#islativ care presupunea adoptarea a sute de directive i re#ulamente< 2* folosirea mai frecvent a votului cu ma!oritate calificat in Consiliul de 6initri.

II.

0ilanul pieei unice

(a) 0arierele i&ice "n interiorul Uniunii Europene$ toate controalele la frontier privind bunurile$ precum i controlul vamal al persoanelor au fost eliminate. 'oliia 5bri#zi antidro# i de lupt impotriva criminalitii7 desfoar activiti de control ori de cate ori este necesar. &cordul 8c=en#en$ semnat in iunie ,983 de ctre nou dintre cele ,2 state membre la acea vreme 5@e#atul Unit$ Danemarca i "rlanda nu au fost pri semnatare ale acestui acord7$ vizeaz cooperarea poliieneasc i o politic comun de azil i de imi#raie$ in scopul eliminrii totale a controalelor persoanelor la frontierele interne ale Uniunii Europene 5a se vedea capitolul ,0 +/ibertate$ securitate i !ustiie-7. Goile state membre$ care au aderat la Uniunea European in anul 2002$ se aliniaz pro#resiv normelor spaiului 8c=en#en. (b) 0arierele te9nice 'entru ma!oritatea produselor$ statele membre ale Uniunii Europene au adoptat principiul recunoaterii reciproce a re#lementrilor naionale. ?ricrui produs fabricat i comercializat le#al intr un stat membru trebuie s i se permit plasarea pe piaa oricruia dintre celelalte state membre. /iberalizarea sectorului serviciilor a fost dobandit #raie recunoaterii reciproce sau coordonrii re#lementrilor naionale in ceea ce privete accesul la anumite profesii 5avocatur$ medicin$ meserii din domeniul turismului$ sectorului bancar$ asi#urrilor$ etc.7 sau practicarea acestora. Cu toate acestea$ libera circulaie a persoanelor este un obiectiv inc departe de a fi atins. "nc e1ist obstacole pentru persoanele care doresc s se stabileasc sau s profeseze in alt stat membru. &u fost intreprinse aciuni in vederea favorizrii mobilitii lucrtorilor$ in special in ceea ce privete asi#urarea recunoaterii in toate statele membre a diplomelor sau a calificrilor in diferite meserii 5instalator$ tamplar etc.7. Datorit desc=iderii pieelor naionale de servicii din interiorul Uniunii Europene$ preul apelurilor telefonice naionale a sczut semnificativ fa de acum ,0 ani. (olosirea "nternetului pentru telefonia vocal$ susinut de noile te=nolo#ii$ este tot mai frecvent. 'resiunea concurenei a avut drept consecin scderea tarifelor companiilor aeriene din Europa. (c) 0arierele iscale Earierele fiscale au fost reduse datorit armonizrii pariale a cotelor naionale de F%&. "mpozitele pe veniturile obinute din investiii au fcut obiectul unui acord inc=eiat intre statele membre ale Uniunii Europene i alte ri tere 5printre care i Elveia7. &cest acord a intrat in vi#oare in iunie 2003. (d) Contractele publice (ie c sunt sau nu inc=eiate de ctre administraii naionale$ re#ionale sau locale$

contractele publice constituie de acum inainte obiectul unei concurene pe tot teritoriul Uniunii Europene$ datorit directivelor referitoare la servicii$ ec=ipamente i lucrri$ inclusiv in sectoare cum ar fi apa potabil$ ener#ia i telecomunicaiile.

III.

Lucrrile in curs@

(a) !ervicii inanciare 'lanul de aciune al Uniunii Europene de a crea$ pan in anul 2003$ o pia inte#rat pentru servicii financiare a fost finalizat. &cest plan va permite reducerea costurilor de imprumut acordate firmelor i consumatorilor i va oferi depuntorilor o #am lar# de produse de investiii ) planuri de economii i de pensii ) pe care le vor putea obine de la furnizorii europeni alei. Fa1ele bancare pentru plile transfrontaliere au fost reduse. (b) 0arierele ad$inistrative i te9nice in calea liberei circulaii a bunurilor i serviciilor 8tatele membre ale Uniunii Europene rman inc reticente in a accepta standardele i normele altor state sau$ cateodat$ in a recunoate calificrile profesionale. (ra#mentarea sistemelor fiscale naionale duneaz$ de asemenea$ inte#ritii i eficacitii pieei. (c) Pirateria i alsi icarea Este nevoie de o protecie sporit pentru a preveni piratarea i falsificarea produselor provenind din Uniunea European. Comisia European apreciaz c aceste practici ile#ale cauzeaz Uniunii Europene dispariia anual a mai multor mii de locuri de munc. Din acest motiv$ Comisia European$ impreun cu #uvernele naionale$ lucreaz la un proiect care vizeaz e1tinderea proteciei drepturilor de autor i a brevetelor.

I#.

Politici de susinere a pieei unice

(a) 1ransportul &ctivitatea Uniunii Europene a vizat mai ales libertatea de a presta servicii in domeniul transporturilor terestre$ in special accesul liber pe piaa transporturilor internaionale i activitile de cabota!$ care constau in a permite accesul transportatorilor nerezideni pe piaa naional de transport a statelor membre ale Uniunii Europene. &u fost luate decizii in vederea armonizrii condiiilor de concuren in domeniul transporturilor rutiere$ in special a condiiilor privind accesul la profesie i la piaa de munc$ libertatea de stabilire i de a presta servicii$ timpul de conducere i si#urana rutier. 'olitica comun in ceea ce privete transportul aerian trebuie s fac fa efectelor concurenei mondiale. /iberalizarea spaiilor aeriene europene este realizat in etape$ rezultatul acestui fapt fiind o mai mare fle1ibilitate a modului in care marile companii aeriene ii impart intre ele aceste spaii$ accesul reciproc pe piee i libertatea fi1rii tarifelor. /a aceasta se adau# clauzele de protecie referitoare la responsabilitile serviciului public aerian i la imperativele amena!rii teritoriului. Fransporturile maritime sunt supuse re#ulilor concurenei care se aplic atat armatorilor europeni$ cat i celor care navi#=eaz sub pavilionul unor state tere. &ceste re#uli

vizeaz combaterea politicilor tarifare neloiale 5pavilioane de complezen7$ dar$ de asemenea$ urmresc s fac fa #ravelor dificulti cu care se confrunt industria antierelor navale din Europa. (b) Concurena 'rezent in Fratatul de la @oma$ politica comun in domeniul concurenei este corolarul indispensabil al aplicrii re#ulilor libertii comerciale in cadrul pieei unice europene. &ceast politic este pus in aplicare de ctre Comisia European care$ alturi de Curtea de Custiie$ ve#=eaz la respectarea ei. &ceast politic a aprut pentru a impiedica orice inele#ere intre companii$ orice a!utor public sau monopol abuziv susceptibile s denatureze libera concuren in cadrul pieei unice. ?rice inele#ere care cade sub incidena re#ulilor Fratatului trebuie notificat Comisiei Europene de ctre companiile sau or#anismele implicate. Comisia poate aplica in mod direct o amend companiilor care nu respect re#ulile concurenei sau care omit s adreseze notificarea cerut. "n cazul unui a!utor public ile#al sau in absena notificrii acordrii unui astfel de a!utor$ Comisia European poate solicita rambursarea acestuia de ctre beneficiar. ?rice fuziune sau preluare care ar putea #enera o situaie de poziie dominant intr un sector anume trebuie notificat Comisiei. (c) Protecia consu$atorilor 'olitica privind protecia consumatorilor in Uniunea European permite cetenilor europeni s fac cumprturi in deplin si#uran in toate statele membre. Foi consumatorii beneficiaz de acelai nivel ridicat de protecie. 'rodusele alimentare i nealimentare sunt supuse unor teste efectuate in scopul verificrii faptului ca sunt de cea mai inalt calitate. Uniunea European intreprinde msuri pentru a preveni riscul inelrii consumatorilor de ctre comerciani lipsii de scrupule sau de ctre publicitate mincinoas sau ineltoare. Drepturile consumatorilor sunt prote!ate$ acetia putand cere desp#ubiri oriunde pe teritoriul Uniunii Europene$ fie c i au fcut cumprturile intr un ma#azin$ prin pota electronic$ prin telefon sau pe "nternet.

./. Uniunea econo$ic i $onetar (UEA) i $oneda euro

1 Euro este moneda unic a Uniunii Europene. Doisprezece dintre cele ,3 state membre o introduc in anul ,999 pentru tranzaciile inc=eiate fr plat in numerar i in anul 2002 pentru toate plile$ moment in care se emit bancnotele i monedele euro. 2 Frei ri 5Danemarca$ 8uedia i @e#atul Unit7 nu particip la aceast uniune monetar. 3 Goile state membre se pre#tesc s se alture zonei euro imediat ce vor indeplini criteriile necesare. 4 "n paralel cu obiectivul stabilitii monetare$ care revine Encii Centrale Europene$ statele membre vor favoriza creterea accentuat i conver#ena economic

I.

Istoria cooperrii $onetare

(a) !iste$ul $onetar european (!AE) "n anul ,9*,$ 8tatele Unite decid s elimine le#tura strans dintre dolar i preul oficial al aurului$ care asi#urase stabilitatea monetar #lobal dup al doilea rzboi mondial. &cest lucru pune capt cursurilor de sc=imb valutar fi1e. "n vederea instituirii propriei uniuni monetare$ rile UE decid s reduc la 2$23N mar!ele de fluctuaie intre monedele europene prin intervenie concertat la nivelul pieei valutare. &cest lucru duce la instituirea 8istemului monetar european 586E7 care devine operaional in martie ,9*9. &cesta prezint 0 caracteristici principale; 28 o moned de referin denumit ecu; un +co monetar- format din monedele tuturor statelor membre< 29 un mecanism al ratei de sc=imb; fiecare moned are o rat de sc=imb le#at de ECU< mar!e de fluctuaie de 2$23N sunt autorizate in !urul cursurilor de sc=imb bilaterale< 00 mecanism de credit; fiecare stat transfer 20N din rezervele sale in devize i aur intr un fond comun. (b) ?e la !AE la UEA 8istemul monetar european a cunoscut o istorie contrastant. "n ,992$ dup reunificarea Germaniei i ca urmare a tensiunilor monetare accentuate in Europa$ lira italian i lira sterlin prsesc 86E. "n au#ust ,990$ rile aparinand 86E decid s mreasc temporar arpele monetar european 5mar!ele de fluctuaie ale cursului de sc=imb7 la ,3N. "ntre timp$ pentru a impiedica fluctuaii importante de sc=imb valutar intre monedele europene i in vederea eliminrii devalorizrilor competitive$ #uvernele Uniunii Europene decid s relanseze proiectul de uniune monetar veritabil i s introduc o moned unic. "n cadrul Consiliului European de la 6adrid din iunie ,989$ conductorii Uniunii Europene adopt un plan in trei faze in favoarea unei uniuni economice i monetare. &cest plan devine parte component a Fratatului de la 6aastric=t privind Uniunea European$ adoptat de ctre Consiliul European in decembrie ,99,.

II.

Uniunea econo$ic i $onetar (UEA)

(a) Cele trei a&e Pri$a a&4 care debuteaz la , iulie ,990$ implic; 0, libertate total de circulaie a capitalurilor in cadrul Uniunii 5anularea controlului de sc=imburi valutare7< 02 sporirea mi!loacelor destinate inlturrii dezec=ilibrelor intre re#iunile europene 5fonduri structurale7< 00 conver#en economic$ prin intermediul suprave#=erii multilaterale a politicilor economice ale statelor membre. 3 doua a& debuteaz la , ianuarie ,992. &ceasta prevede; 02 infiinarea "nstitutului 6onetar European 5"6E7 la (ranPfurt< "6E este compus din #uvernatorii bncilor centrale ale rilor membre UE< 03 independena bncilor centrale naionale< 04 re#lementarea privind reducerea deficitelor bu#etare. 3 treia etap reprezint naterea monedei euro. /a , ianuarie ,999$ ,, ri adopt moneda euro$ care devine astfel moneda comun a &ustriei$ Eel#iei$ (inlandei$ (ranei$ Germaniei$ "rlandei$ "taliei$ /u1embur#ului$ Irilor de Cos$ 'ortu#aliei i 8paniei. 5Grecia li se altur la , ianuarie 200,7. "ncepand din acest moment$ Eanca Central European inlocuiete "6E$ devenind responsabil de politica monetar$ care este definit i pus in aplicare in euro. /a , ianuarie 2002$ bancnotele i monedele euro sunt puse in circulaie in aceste ,2 ri din zona euro. Dou luni mai tarziu$ monedele naionale sunt retrase din circulaie. Din acest moment$ euro este sin#ura moned care poate fi utilizat in toate tranzaciile bancare i operaiunile cu numerar$ in cadrul rilor fcand parte din zona euro$ care reprezint mai mult de dou treimi din populaia UE. (b) Criteriile de conver"en (iecare stat membru trebuie s intruneasc un numr de cinci criterii de conver#en pentru a a!un#e in faza a treia. &cestea sunt; 0* stabilitatea preurilor; rata inflaiei nu poate depi cu mai mult de ,$3N ratele medii de inflaie ale celor trei state membre cu cea mai sczut rat de inflaie< 08 rata doban&ilor; rata dobanzilor pe termen lun# nu poate varia cu mai mult de 2N in raport cu ratele dobanzilor medii ale celor trei state membre cu cea mai sczut rat de inflaie< de icitele; deficitele bu#etare naionale trebuie s fie sub 0N din 'GE< datoria public@ nu poate depi 40N din 'GE< 09 stabilitatea cursului de sc9i$b; ratele de sc=imb trebuie s rman in limitele mar!ei de fluctuaie autorizate pentru cei doi ani anteriori. (c) Pactul de !tabilitate i de Cretere Consiliul European a adoptat 'actul de 8tabilitate i de Cretere in iunie ,99*. &cesta a reprezentat un an#a!ament permanent de stabilitate bu#etar$ permiand sancionarea financiar a unui stat membru din zona euro care se e1punea unui deficit bu#etar mai

mare de 0N. (iind considerat ulterior prea strict$ 'actul a fost revizuit in martie 2003. (d) Euro"rupul Euro#rupul reprezint reuniunea informal a minitrilor de finane ai statelor membre din zona euro. &ceste intalniri au ca scop o mai bun coordonare a politicilor economice$ monitorizarea politicilor bu#etare i financiare ale statelor din zona euro$ precum i reprezentarea monedei euro in forumurile monetare internaionale. (e) ;oile state $e$bre i UEA Goile state membre urmeaz s adopte moneda euro in momentul in care vor indeplini criteriile necesare. 8lovenia este prima dintre noile state membre de la e1tinderea din 2002 care a fcut acest lucru i care s a alturat zonei euro la , ianuarie 200*.

.2. !pre o societate ba&at pe cunoatere

Prioritate acordat creterii i locurilor de $unc 1 Ca rspuns in faa #lobalizrii$ Uniunea intenioneaz s incura!eze competitivitatea economiei europene 5liberalizarea telecomunicaiilor$ a serviciilor i a ener#iei7. 2 Uniunea susine pro#ramele de reform ale statelor membre facilitand sc=imbul +celor mai bune practici-. 3 UE caut s concilieze necesitatea de cretere i competitivitate cu obiectivele de coeziune social i dezvoltare durabil care reflect pe deplin modelul european. 4 "n perspectiva financiar 200* 20,0$ (ondurile 8tructurale UE vor aloca un bu#et mai mare activitilor de instruire$ inovare i cercetare. /a inceputul anilor ,990$ dou fenomene ma!ore au inceput s revoluioneze economia i viaa cotidian peste tot in lume$ inclusiv in Europa. 'e de o parte$ #lobalizarea economiei$ economiile din toat lumea devenind din ce in ce mai interdependente$ iar$ pe de alt parte$ revoluia te=nolo#ic$ incluzand "nternetul i noile te=nolo#ii de informare i comunicare.

I.

Procesul Lisabona

(a) 'biective 'an in anul 2000$ responsabilii politici cunoteau faptul c economia european trebuia modernizat in profunzime$ cu scopul de a i pstra competitivitatea in faa 8tatelor Unite i a altor mari actori ai economiei mondiale. @eunit la /isabona in luna martie a acelui an$ Consiliul European a fi1at pentru UE ambiiosul obiectiv de a deveni$ pan in 20,0$ +cea mai competitiv i mai dinamic economie din lume bazat pe cunoatere$ capabil de o cretere economic durabil$ cu locuri de munc mai bune i mai numeroase i o coeziune social mai puternic-. (b) !trate"ia Consiliul European a adoptat de asemenea o strate#ie concret in vederea realizrii acestui obiectiv. +8trate#ia de la /isabona- in#lobeaz o serie intrea# de domenii; cercetarea tiinific$ educaia$ formarea profesional$ accesul la internet i la tranzaciile on line. &ceasta cuprinde$ de asemenea$ reforma sistemelor de protecie social europene. &ceste sisteme reprezint unul dintre cele mai preioase bunuri ale Europei$ deoarece permit societilor noastre adoptarea$ fr impacturi e1cesive$ a sc=imbrilor sociale i structurale necesare. Fotui$ sistemele trebuie modernizate$ cu scopul de a deveni durabile i pentru ca #eneraiile viitoare s se poat bucura de beneficiile pe care acestea le ofer. "n primvara fiecrui an$ Consiliul European se reunete pentru a trece in revist pro#resul inre#istrat in punerea in aplicare a strate#iei de la /isabona.

II.

Prioritate acordat creterii i locurilor de $unc

"n primvara anului 2004$ Consiliul European nu a incercat s ascund faptul c$ la ase ani de la lansare$ rezultatele procesului /isabona erau neclare. Drept urmare$ acesta a decis s abordeze problema oma!ului aflat in cretere continu in multe dintre rile UE i s se concentreze din nou asupra prioritilor UE$ respectiv creterea i locurile de munc. "n vederea creterii productivitii economiilor sale i a consolidrii coeziunii sociale$ Europa trebuie s ii concentreze in continuare eforturile asupra intensificrii performanei economice$ a inovaiei i a valorificrii capitalului uman. /a iniiativa preedintelui Comisiei Europene$ Cose 6anuel Earroso$ statele membre ale UE au decis urmtoarele; 20 s creasc investiiile in domeniul cercetrii i al inovaiei< 2, s acorde Comisiei Europene un rol mai important in calitate de coordonator in vederea susinerii statelor membre$ in special prin difuzarea +celor mai bune practiciin Europa< 22 s accelereze reformele intreprinse in sectoarele pieelor financiare$ ale sistemelor de protecie social$ in liberalizarea telecomunicaiilor i a sectoarelor ener#etice.

.5. Europa cetenilor

1 Datorit Uniunii Europene$ cetenii statelor membre pot s cltoreasc$ s locuiasc i s munceasc oriunde pe teritoriul comunitar. 2 "n viaa de zi cu zi$ UE incura!eaz i finaneaz pro#rame care s i apropie pe ceteni$ in special in domeniul educaiei i culturii. 3 Contiina apartenenei la Uniunea European se va dezvolta in timp$ datorit rezultatelor concrete i succeselor acesteia. 1 E1ist de!a simboluri care reprezint o identitate european comun. Cel mai cunoscut este moneda unic$ euro$ dar e1ist$ de asemenea$ stea#ul i imnul UE.

I.

3 cltori4 a locui i a $unci in Europa

'rimul drept al ceteanului european este acela de a putea cltori$ munci i locui oriunde pe teritoriul Uniunii Europene. Fratatul de la 6aastric=t a consfinit acest drept in capitolul referitor la cetenie. 8tatele membre au adoptat o directiv care instituie un sistem de recunoatere reciproc a diplomelor din invmantul superior. &ceast directiv se aplic in cazul tuturor formrilor la nivel universitar cu o durat de cel puin trei ani i se bazeaz pe principiul increderii reciproce in calitatea sistemelor naionale de educaie i de formare. ?rice persoan care are naionalitatea unuia din statele membre UE se bucur de dreptul de a munci in domeniul sntii$ al educaiei sau in oricare alt sector al serviciilor publice cu e1cepia anumitor activiti care intr sub incidena autoritilor publice 5poliie$ fore armate$ afaceri e1terne etc.7. "ntr adevr$ ce poate fi mai normal decat ca un profesor britanic s fie solicitat s predea en#leza la @oma sau ca un tanr absolvent bel#ian s i incerce ansele la un concurs pentru un post in administraie public in (rana? "ncepand din anul 2002$ cetenii europeni care cltoresc pe teritoriul Uniunii pot obine un card european de asi"urri sociale de sntate4 emis de ctre autoritile naionale$ care faciliteaz acoperirea costurilor medicale eventuale pe durata cltoriei.

II.

Cu$ se pot bucura cetenii de drepturile lor

Europeanul nu este doar un consumator sau doar un actor al vieii economice i sociale. El este un cetean al Uniunii Europene i$ prin urmare$ se bucur de anumite drepturi politice. Conform Fratatului de la 6aastric=t$ fiecare cetean al Uniunii$ indiferent de naionalitate$ are dreptul s vote&e i s candide&e atat la ale"erile locale din ara in care ii are reedina4 cat i la ale"erile pentru Parla$entul European. &ceste drepturi sunt o dovad a apropierii Uniunii de cetenii si. Cetenia european este consfinit prin Fratat; +Este cetean al Uniunii orice persoan care are

naionalitatea unui stat membru. Cetenia european completeaz i nu inlocuiete cetenia naional-.

III.

?repturile unda$entale

Fratatul de la &msterdam$ care a intrat in vi#oare in ,999$ a contribuit la consolidarea drepturilor fundamentale ale cetenilor europeni. &cesta a introdus o procedur de sancionare a statelor membre care violeaz drepturile fundamentale ale ceteanului. De asemenea$ aria de aplicare a principiului non discriminrii$ limitat pan atunci la naionalitate$ a fost e1tins la se1$ ras$ reli#ie$ varst i orientare se1ual. "n concluzie$ Fratatul de la &msterdam a imbuntit politica de transparen a Uniunii i le a permis cetenilor un acces mai lar# la documentele oficiale ale instituiilor europene. &n#a!amentul Uniunii Europene in favoarea drepturilor cetenilor a fost subliniat in mod solemn in anul 2000$ la Gisa$ prin proclamarea Cartei ?repturilor Funda$entale a Uniunii Europene. &ceast Cart a fost elaborat de ctre o Convenie format din membri ai parlamentelor naionale i ai 'arlamentului European$ reprezentani ai #uvernelor statelor membre i un membru al Comisiei Europene. &lctuit din ase capitole Q Demnitatea$ /ibertile$ E#alitatea$ 8olidaritatea$ Drepturile cetenilor$ Custiia Q Carta conine 32 de articole care definesc valorile fundamentale ale Uniunii$ precum i drepturile civile$ politice$ economice i sociale ale cetenilor europeni. 'rimele articole se refer la demnitatea uman$ dreptul la via$ dreptul la +inte#ritate a persoanei-$ dreptul la libertatea de e1primare i de contiin. Capitolul 8olidaritatea este inovator prin faptul c asociaz drepturile sociale i economice dup cum urmeaz; 20 dreptul la #rev< 22 dreptul lucrtorilor la informare i consultare< 23 dreptul la concilierea vieii de familie i a vieii profesionale< 24 dreptul la asisten medical$ securitate social i asisten social pretutindeni pe teritoriul Uniunii. Carta promoveaz$ de asemenea$ e#alitatea intre brbai i femei i proclam dreptul la protecia datelor cu caracter personal$ interzicerea practicilor de eu#enie i de clonare uman in scopul reproducerii$ dreptul la protecia mediului$ drepturile copilului i ale persoanelor in varst i dreptul la o bun administrare.

I#.

Europa@ cultur i educaie

8entimentul unui destin comun i al apartenenei la aceeai colectivitate nu poate fi creat in mod artificial. Doar o contiin cultural comun poate da natere acestui sentiment$ de aceea Uniunea European trebuie s i concentreze atenia nu numai asupra c=estiunilor economice$ ci i asupra educaiei$ culturii i drepturilor cetenilor. "n aceast privin$ pro#ramele educaionale i de formare ale UE au un rol important. &cestea promoveaz pro#rame de sc=imb care le permit studenilor s cltoreasc in

strintate$ s participe la activiti colare transnaionale$ s invee noi limbi etc. ?r#anizarea colilor i a sistemelor de invmant$ precum i coninutul e1act al pro#ramelor sunt inc decise la nivel naional sau local. ?o$eniul "nvmant colar ;u$ele pro"ra$ului UE Co$enius 'biective

3N din elevii Uniunii Europene particip la activiti educative comune "nvmant superior Eras$us Frei milioane de studeni au posibilitatea s studieze la universiti din strintate. (ormare profesional Leonardo da #inci "n fiecare an 80 000 de persoane au posibilitatea s fac sta#ii in companii i centre de formare intr o alt ar european. "nvmant pentru aduli -rundtvi" "n fiecare an * 000 de persoane au posibilitatea de a beneficia de activiti educative in strintate. 8tudii de inte#rare =ean Aonnet 8usinere pentru cercetarea academic i european invmantul in domeniul inte#rrii europene. Pro"ra$ele UE de or$are continu@ ci re esti$ative pentru perioada 288/ < 281*. "n domeniul culturii$ pro#ramele europene +Cultura- i +6edia- stimuleaz cooperarea intre realizatorii de pro#rame$ promotorii acestora$ or#anismele de radiodifuziune i artitii din diferite ri. &cestea contribuie la creterea produciei de filme i pro#rame de televiziune europene i la restabilirea ec=ilibrului dintre produciile europene i cele americane.

#.

'$buds$anul European i dreptul la petiie

'entru a apropia Uniunea de cetenii si$ Fratatul de la 6aastric=t a creat o nou instituie$ ?mbudsmanul European $ cunoscut i sub denumirea de 6ediator European. &cesta este desemnat de 'arlamentul European$ iar durata mandatului su este e#al cu cea a 'arlamentului. @olul ?mbudsmanului este de a investi#a plan#erile privind administrarea defectuoas din instituiile i or#anismele Uniunii Europene. ?rice cetean al Uniunii sau orice persoan fizic sau !uridic cu domiciliul sau sediul intr un stat membru al UE poate inainta o plan#ere ctre ?mbudsman. &cesta incearc inc=eierea unui acord amiabil intre reclamant i instituia sau or#anismul european vizat. Dreptul la petiie ctre 'arlamentul European de care beneficiaz orice persoan care domiciliaz pe teritoriul Uniunii reprezint un alt factor important de apropiere a cetenilor de instituiile europene.

#I.

I$plicarea cetenilor

"deea unei Europe a cetenilor este foarte nou. &ceasta se va dezvolta prin

popularizarea i multiplicarea simbolurilor unei identiti europene comune. E1ist de!a paaportul european$ in uz din ,983$ imnul european$ +?da bucuriei- compus de Eeet=oven i stea#ul european$ un cerc format din ,2 stele aurii pe fond albastru. 'ermisul de conducere european e1ist in toate statele Uniunii din ,994. De asemenea$ a fost adoptat motto ul european +Unii in diversitate-$ iar 9 mai a fost desemnat Diua Europei. "ntroducerea ale#erilor directe pentru 'arlamentul European in ,9*9 a contribuit la sporirea le#itimitii democratice a inte#rrii europene prin implicarea voinei populare. Caracterul democratic al UE ar putea fi consolidat prin sporirea rolului 'arlamentului$ prin crearea unor adevrate partide politice europene$ prin incura!area participrii cetenilor la elaborarea politicilor europene prin intermediul or#anizaiilor non #uvernamentale i a asociaiilor de voluntariat. 'unerea in circulaie a monedei unice$ euro$ in anul 2002$ a avut$ de asemenea$ un important impact psi=olo#ic. "n prezent$ mai mult de dou treimi din cetenii Uniunii ii #estioneaz bu#etul personal i economiile in euro. Datorit monedei unice$ consumatorii au posibilitatea de a compara preurile la bunuri i servicii in diferite ri ale Uniunii. Eliminarea controalelor vamale in statele membre ale Uniunii care au semnat &cordul 8c=en#en 5la care ar trebui s adere treptat toate statele UE7 a creat cetenilor europeni sentimentul c aparin unui spaiu unitar. +Gu coalizm state$ ci unim oameni-$ afirma Cean 6onnet in ,932. 8ensibilizarea opiniei publice cu privire la Uniunea European i implicarea cetenilor in activitile acesteia reprezint marea provocare la care trebuie s fac fa instituiile europene in prezent.

.18. Libertate4 securitate i >ustiie

1 Desc=iderea frontierelor interne dintre statele UE reprezint un mare avanta! pentru populaia Uniunii$ deoarece oamenii pot cltori liber$ fr a mai fi supui controalelor vamale. 2 /ibera circulaie pe teritoriul Uniunii trebuie ins s fie insoit de intrirea controlului la frontierele e1terne ale UE pentru a combate in mod eficient traficul de dro#uri i de persoane$ criminalitatea or#anizat$ imi#raia ile#al i terorismul. 3 8tatele membre UE coopereaz in domeniul !ustiiei i domeniul poliienesc cu scopul de a asi#ura o securitate sporit in Europa. Cetenii europeni au dreptul de a tri in libertate$ fr frica persecuiei sau a violenei$ pe tot cuprinsul Uniunii Europene. Cu toate acestea$ criminalitatea internaional i terorismul reprezint unele din cele mai in#ri!ortoare fenomene pentru europeanul de azi. "nte#rarea in domeniul !ustiiei i afacerilor interne nu a fost prevzut in Fratatul de instituire a Comunitii Europene. Fotui$ in timp$ a devenit clar faptul c libera circulaie a persoanelor implic necesitatea ca fiecare cetean s beneficieze de acelai #rad de protecie i de acces la !ustiie oriunde pe teritoriul Uniunii. &stfel$ a fost creat treptat un spaiu de libertate$ securitate i !ustiie$ modificand succesiv tratatele fondatoare prin &ctul Unic European$ Fratatul privind Uniunea European 5Fratatul de la 6aastric=t7 i Fratatul de la &msterdam.

I.

Libera circulaie

/ibera circulaie a persoanelor pe teritoriul UE creeaz probleme de securitate statelor membre$ deoarece acestea nu mai au control asupra #ranielor interne. "n compensaie$ este necesar adoptarea unor msuri pentru intrirea securitii la #raniele e1terne ale Uniunii. De asemenea$ se impune sporirea cooperrii forelor de poliie i autoritilor !udiciare in vederea combaterii criminalitii transnaionale care ar putea profita de libertatea de circulaie. Una dintre cele mai importante aciuni pentru facilitarea circulaiei pe teritoriul Uniunii s a realizat in ,983$ cand #uvernele Eel#iei$ (ranei$ Germaniei$ /u1embur#ului i Irilor de Cos au semnat un acord la 8c=en#en$ un mic ora de frontier din /u1embur#. &ceste state au =otrat s elimine controalele vamale asupra persoanelor$ indiferent de naionalitate$ la frontierele lor comune$ s armonizeze controalele la frontierele e1terne ale UE i s adopte o politic comun in materie de vize. &ceste state au format$ aadar$ o zon fr frontiere interne cunoscut sub denumirea de spaiu 8c=en#en. "n prezent$ acJuis ul 8c=en#en a fost inte#rat complet in tratatele europene$ iar spaiul 8c=en#en s a e1tins treptat. "n anul 2004$ ,0 state UE 5&ustria$ Eel#ia$ Danemarca$ (inlanda$ (rana$ Germania$ Grecia$ "talia$ /u1embur#$ Irile de Cos$ 'ortu#alia$ 8pania i 8uedia7 i dou state care nu sunt membre ale Uniunii$ "slanda i Gorve#ia$ aplicau in inte#ralitate dispoziiile 8c=en#en.

Cele zece state care au devenit membre UE in anul 2002 au la dispoziie apte ani pentru a indeplini criteriile de aderare la spaiul 8c=en#en.

II.

Politica de a&il i i$i"raie

Europa se mandrete cu tradiia sa umanitar de a primi strini i de a oferi azil pentru refu#iai. "n prezent$ #uvernele statelor Uniunii Europene trebuie s fac fa unui numr crescand de imi#rani$ atat cu statut le#al$ cat i ile#al$ intr un spaiu lipsit de frontiere interne. Guvernele UE au =otrat armonizarea re#lementrilor in acest domeniu$ astfel incat cererile de azil s fie e1aminate conform unor principii de baz recunoscute in intrea#a Uniune European. "n ,999$ statele Uniunii i au fi1at ca obiectiv adoptarea unei proceduri comune in materie de azil i acordarea unui statut e#al pe tot cuprinsul Uniunii Europene persoanelor care au obinut azilul. &u fost adoptate anumite msuri te=nice$ cum ar fi stabilirea unor standarde minime pentru acceptarea solicitanilor de azil i pentru acordarea statutului de refu#iat. & fost creat$ de asemenea$ (ondul European pentru @efu#iai$ cu un bu#et anual de ,,2 milioane de euro. "n ciuda cooperrii la scar lar# dintre #uvernele naionale$ crearea unei politici comune in materie de azil i imi#raie rmane un obiectiv care nu a fost inc atins pe deplin.

III.

Co$baterea cri$inalitii internaionale i a teroris$ului

'entru a crea o politic comun viabil in materie de azil i imi#raie$ Uniunea European trebuie s implementeze un sistem eficient de #estionare a flu1urilor de mi#raie$ de control la frontierele e1terne i de prevenire a imi#raiei ile#ale. Este necesar un efort susinut pentru combaterea bandelor criminale care practic traficul de persoane i care e1ploateaz fiinele vulnerabile$ in special femeile i copiii. Criminalitatea or#anizat devine din ce in ce mai sofisticat i acioneaz in mod curent in reele europene sau internaionale. Ferorismul a dovedit de!a c poate lovi cu brutalitate oriunde in lume. "n acest conte1t$ a fost creat 8istemul de informaii 8c=en#en 58"87. Este vorba despre o baz de date comple1 care le permite forelor poliieneti i autoritilor !udiciare s fac sc=imb de informaii despre bunuri furate$ cum ar fi ve=icule i obiecte de art$ sau despre persoanele pe numele crora s a emis un mandat de arestare sau o cerere de e1trdare. Una din cele mai eficiente metode de capturare a infractorilor este urmrirea fondurilor dobandite pe ci ile#ale. Din acest motiv$ cat i pentru eliminarea surselor de finanare a or#anizaiilor criminale i teroriste$ UE a elaborat o le#islaie care urmrete combaterea splrii banilor.

Cea mai important realizare din ultimii ani in domeniul cooperrii dintre forele de ordine a fost crearea Europol$ un or#anism al Uniunii Europene cu sediul la >a#a$ care este format din ofieri de poliie i funcionari vamali. &ria de aciune a Europol cuprinde; traficul de dro#uri i de ve=icule furate$ traficul de persoane$ reelele clandestine de imi#raie$ e1ploatarea se1ual a femeilor i a copiilor$ porno#rafia$ falsificarea$ traficul de material radioactiv i nuclear$ terorismul$ splarea banilor i falsificarea monedei europene.

I#.

Crearea unui spaiu >udiciar co$un

"n prezent$ in Uniunea European coe1ist mai multe sisteme !udiciare diferite. Dat fiind c obiectivul Uniunii este acela ca cetenii si s imprteasc aceeai concepie despre !ustiie$ este necesar punerea in aplicare a unui sistem !udiciar care s faciliteze viaa de zi cu zi a europenilor. Cel mai semnificativ e1emplu de cooperare in domeniul !udiciar este oferit de Euro>ust$ un or#anism central de cooperare infiinat la >a#a in anul 2000. ?biectivul su este acela de a facilita cooperarea intre autoritile naionale de urmrire penal in cazul investi#aiilor care implic mai multe state membre. Aandatul de arest european$ in uz din ianuarie 2002$ este folosit pentru a inlocui procedurile indelun#ate de e1trdare. Caracterul transnaional al criminalitii i terorismului impune crearea unei politici penale comune in Uniunea European$ deoarece definiii diferite ale anumitor acte criminale pot compromite cooperarea !udiciar dintre state. ?biectivul este crearea unui cadru european comun de lupt impotriva terorismului pentru a putea #aranta cetenilor un #rad ridicat de protecie i pentru a favoriza cooperarea internaional in acest domeniu. "n materie de drept civil$ Uniunea European a adoptat o le#islaie care s faciliteze aplicarea deciziilor !udectoreti in cazuri transfrontaliere care implic divoruri$ separare de drept$ custodia copiilor i pensia alimentar$ astfel incat =otrarile !udectoreti emise intr unul din statele membre s fie aplicabile in oricare alt stat membru. Uniunea European a pus in aplicare proceduri comune pentru simplificarea i accelerarea soluionrii liti#iilor transfrontaliere in cazul unor aciuni civile de amploare redus i indubitabile$ cum ar fi recuperarea creanelor i falimentul.

.11. Care este rolul Uniunii Europene pe scena $ondial?

1 "nfluena Uniunii Europene pe scena mondial crete ori de cate ori vorbete la unison in problematica internaional. Ge#ocierile comerciale sunt un bun e1emplu in acest sens. 2 "n domeniul aprrii$ fiecare stat rmane suveran$ fie c este membru G&F? sau neutru. Cu toate acestea$ statele membre ale Uniunii Europene dezvolt cooperarea militar in vederea misiunilor de meninere a pcii. 3 Din motive istorice i de apropiere #eo#rafic$ sudul 6editeranei i &frica sunt re#iuni crora Uniunea European le acord o atenie sporit 5politici privind a!utorul pentru dezvoltare$ preferine comerciale$ a!utor alimentar i drepturile omului7. 'e plan economic$ comercial i monetar$ Uniunea European a devenit o mare putere mondial. &cest #i#ant economic rmane totui$ pentru unii$ un +pitic politic-. &ceasta este$ bineineles$ o e1a#erare. Uniunea European are o influen considerabil in cadrul or#anizaiilor internaionale cum ar fi ?r#anizaia 6ondial a Comerului 5?6C7$ or#anismele specializate ale ?r#anizaiei Gaiunilor Unite 5?GU7$ i in cadrul summit urilor mondiale pentru mediul incon!urtor i dezvoltare. Gu este mai puin adevrat c statele membre ale Uniunii Europene mai au multe pro#rese de fcut pe plan diplomatic i politic$ inainte de a se putea e1prima la unison in problemele mondiale ma!ore cum ar fi; pacea i stabilitatea$ relaiile cu 8tatele Unite ale &mericii$ terorismul$ ?rientul 6i!lociu i rolul Consiliului de 8ecuritate al Gaiunilor Unite. 6ai mult$ sistemele militare de aprare$ piatra de temelie a suveranitii naionale$ rman sub autoritatea #uvernelor naionale$ ale cror le#turi s au sudat in interiorul unor aliane precum G&F?.

I.

' politic de aprare co$un e$brionar

'olitica e1tern i de securitate comun 5'E8C7 i politica european de securitate i aprare 5'E8&7$ introduse de Fratatele de la 6aastric=t 5,9927$ &msterdam 5,99*7 i Gisa 5200,7$ definesc principalele obiective ale Uniunii in domeniul aprrii. 'e aceste premise$ Uniunea European i a dezvoltat +cel de al doilea pilon-$ reunind ansamblul sectoarelor politice in care se aplic metodele inter#uvernamentale i in care Comisia European i 'arlamentul European !oac un rol mar#inal. Deciziile in acest domeniu sunt luate prin consens$ cu toate c fiecare stat are dreptul de veto. (a) Peisa>ul politic i strate"ic in 288. &deziunea aproape simultan la G&F? i UE a fostelor ri comuniste i orientarea pacifist adoptat de @usia au pus capt la mai bine de o !umtate de secol de rzboi rece. Continentul european conlucreaz la meninerea pcii$ iar rile europene coopereaz pentru a lupta impotriva criminalitii internaionale$ traficului de fiine umane$ imi#raiei ile#ale i splrii de bani. Uniunea European e1tins a inc=eiat acorduri de parteneriat cu vecinii si$ dintre care unii$ pe termen mediu$ au perspectiva de a adera la UE.

8tatele Unite ale &mericii au acceptat ca$ pentru aciuni militare in care soldaii americani nu sunt implicai$ Europa s poat utiliza o parte din capacitile lo#istice ale G&F?$ cum ar fi reelele de informaii$ de comunicaii$ de detecie$ ec=ipamentele de comand i transport. %iolena terorist ce a z#uduit lumea incepand cu atacurile din GeV WorP i Bas=in#ton din ,, septembrie 200, i continuand cu atentatele cu bomb de la 6adrid in 2002 i /ondra in 2003 au modificat profund peisa!ul strate#ic. Irile europene trebuie s colaboreze mai strans pentru cutarea de informaii care s a!ute la neutralizarea insti#atorilor i teroritilor care vor s comit atentate. Cooperarea cu 8tatele Unite ale &mericii i cu toate rile care spri!in democraia i drepturile omului depete astzi cadrul alianelor defensive tradiionale. (b) Reali&ri concrete pentru securitate i aprare "n temeiul Fratatului de la &msterdam$ Cavier 8olana a fost numit in ,999 "nalt @eprezentant pentru 'olitica e1tern i de securitate comun 5'E8C7. 8tatele membre UE au stabilit obiective precise ca parte a indatoririlor de creare a unei politici de securitate i aprare european$ in scopul desfurrii unei fore de reacie rapid spri!init naval i aerian i susinerii acesteia timp de un an. &ceast for de reacie rapid nu va fi inc o adevrat armat european. "n sc=imb$ va fi format din contin#entele forelor armate ale fiecrei naiuni. Cu toate acestea$ dup constituirea Comitetului politic i de securitate 5C'87$ a Comitetului militar al Uniunii Europene 5C6UE7 i a 8tatului ma!or militar al Uniunii Europene 5EU687$ sub autoritatea Consiliului i situat la Eru1elles$ Uniunea are de!a instrumentele politice i militare pentru a efectua misiunile pe care i le a propus; misiuni umanitare in afara Europei$ operaiuni de meninere a pcii i alte misiuni de #estionare a crizelor. Cum te=nolo#ia militar devine din ce in ce mai scump i mai sofisticat$ #uvernele UE consider c este imperios necesar s lucreze impreun la fabricarea armelor. 6ai mult decat atat$ dac forele lor armate trebuie s e1ecute misiuni in comun$ sistemele lor trebuie s fie interoperaionale$ iar ec=ipamentele suficient de standardizate. Consiliul European de la Fesalonic a decis$ in 2000$ s creeze o &#enie European pentru &prare. Din 2000$ UE a intreprins o serie de misiuni de meninere a pcii i de #estionare a crizelor. Cea mai important dintre acestea a fost in Eosnia i >ere#ovina$ unde misiunea de * 000 de soldai condus de Uniunea European 5EU(?@7$ a inlocuit in decembrie 2002 trupele G&F? de meninere a pcii.

II.

' politic co$ercial desc9is ctre lu$e

Uniunea European spri!in sistemul de re#uli al ?r#anizaiei 6ondiale a Comerului 5?6C7$ ceea ce ofer un #rad de securitate !uridic i transparen in desfurarea

comerului mondial. ?6C stabilete condiiile prin care membrii si pot s se apere impotriva practicilor neloiale cum ar fi dumpin#ul 5vanzare sub pre7$ prin care e1portatorii concureaz impotriva rivalilor lor. De asemenea$ ofer o procedur pentru soluionarea disputelor care apar intre doi sau mai muli parteneri comerciali. 'olitica comercial a UE este strans le#at de politica sa de dezvoltare. 'rin sistemul su #eneralizat al preferinelor vamale 58G'7$ UE a #arantat accesul preferenial pe pieele sale fr ta1e sau cu tarife reduse pentru o mare parte a importurilor provenind din rile in curs de dezvoltare i din economii in tranziie. 8e mer#e c=iar mai departe pentru cele mai srace 29 de ri din lume. E1porturile lor cu e1cepia armelor pot beneficia inte#ral de acces pe pieele UE$ fr ta1e vamale$ in cadrul unui pro#ram lansat in 200,. Uniunea European nu are inc=eiate totui acorduri comerciale specifice cu principalii si parteneri comerciali din randul rilor dezvoltate$ cum ar fi 8tatele Unite ale &mericii i Caponia. "n acest caz$ relaiile comerciale sunt #estionate prin intermediul mecanismelor ?6C. 8tatele Unite ale &mericii i Uniunea European caut s dezvolte relaii bazate pe e#alitate i parteneriat. Cu toate acestea$ rile membre ale UE nu sunt intotdeauna de acord asupra tipului de le#turi diplomatice$ politice i militare ce trebuie stabilite cu 8tatele Unite. Uniunea European ii e1tinde sc=imburile comerciale cu noile puteri aprute in alte pri ale lumii$ cum sunt cele din &merica /atin$ &merica Central$ C=ina sau "ndia. &cordurile comerciale cu aceste ri includ$ de asemenea$ cooperri de ordin te=nic i cultural.

III.

Relaiile dintre Uniunea European i rile $editeraneene

Dat fiind apropierea lor #eo#rafic$ afinitile istorice i culturale$ precum i flu1urile mi#ratoare prezente i viitoare$ rile din sudul 6editeranei sunt parteneri de prim importan. "at de ce UE a ales tradiional s urmeze o politic de inte#rare re#ional. "n cadrul Conferinei de la Earcelona din noiembrie ,993$ la care au participat toate rile membre UE i rile mediteraneene 5e1cepie fcand &lbania$ /ibia i rile din fosta "u#oslavie7 Uniunea European a pus bazele unui nou parteneriat euro mediteraneean. &ceast conferin a fcut posibil definirea unui nou parteneriat care s cuprind; 2* dialo#ul politic intre rile participante i un parteneriat de securitate bazat$ in special$ pe mecanismul controlului armelor i pe rezolvarea pe cale panic a conflictelor< 28 consolidarea relaiilor economice i comerciale intre cele dou re#iuni; c=eia ctre aceasta este crearea unei zone de liber sc=imb euro mediteraneene pan in 20,0< 29 parteneriate in domeniile social i cultural. 'entru perioada 2000 2004$ Uniunea European acord a!utoare financiare ctre rile mediteraneene$ in valoare de 3$0 miliarde de euro. 'entru perioada bu#etar 200* 20,0$ "nstrumentul European de %ecintate i 'arteneriat 5EG'"7 decur#e din i se contopete cu pro#ramul de sine stttor$ anterior pro#ram de spri!in pentru intra!utorarea rilor mediteraneene i a rilor invecinate$ dintre statele aprute dup destrmarea fostei

Uniuni 8ovietice.

I#.

3 rica

@elaiile dintre Europa i &frica subsa=arian dateaz de mult vreme. "n conformitate cu Fratatul de la @oma din ,93*$ pe atunci coloniile i teritoriile de peste mri ale unor state membre au devenit asociate ale Comunitii. 'rocesul de decolonizare de la inceputul anilor 40 a sc=imbat aceast le#tur intr o asociaie diferit$ intre state suverane. 3cordul de la Cotonou$ semnat in anul 2000 la Cotonou$ capitala statului Eenin$ marc=eaz o nou etap in politica de dezvoltare a UE. &cest acord dintre Uniunea European i rile din &frica$ Caraibe i 'acific 5&C'7 este de departe cel mai ambiios i mai vast acord inc=eiat vreodat intre ril dezvoltate i ri in curs de dezvoltare. El a succedat Conveniei de la /ome$ semnat in ,9*3 la /ome$ capitala statului Fo#o$ iar apoi a fost treptat adus la zi. ?biectivul fundamental al acestui vast acord de asisten i de sc=imb comercial a rmas acelai cu cel semnat la Convenia de la /ome; este vorba de a +promova i de a accelera dezvoltarea economic$ cultural i social a rilor &C' i de a consolida i diversifica relaiile lor Kcu Uniunea European i statele sale membreM in spiritul solidaritii i interesului reciproc-. Goul acord mer#e mult mai departe in comparaie cu acordurile anterioare$ din moment ce s a trecut de la relaii comerciale fondate pe accesul pe pia la relaii comerciale intr un sens mai #eneral. De asemenea$ acesta a introdus noi proceduri pentru a face fa problemelor cauzate de inclcarea drepturilor omului. Uniunea European a acordat concesiuni comerciale speciale rilor mai puin dezvoltate$ dintre care 09 sunt semnatare ale &cordului de la Cotonou. 'ractic$ din 2003$ acestea pot e1porta liber toate tipurile de produse pe pieele UE$ in re#im de scutire vamal. (ondul European de Dezvoltare finaneaz pro#ramele de spri!in destinate &C'$ #raie unui bu#et anual de 2 0 miliarde de euro.

.12. Care este viitorul Europei?

2 "nte#rarea european va continua in domeniile in care statele membre consider c este in interesul lor s lucreze impreun in cadrul european tradiional 5in c=estiuni referitoare la #lobalizarea comerului$ piaa unic$ dezvoltarea re#ional i social$ cercetarea i dezvoltarea$ msurile de promovare a creterii economice i ocuprii forei de munc i multe altele7. 3 'rocesul instituional al actualizrii re#ulilor de coordonare a relaiilor dintre rile membre i UE i intre UE i cetenii si a fost finalizat de curand. /iderii Uniunii Europene au semnat un nou tratat$ Fratatul de la /isabona. ?dat ce va fi ratificat de toate statele membre$ acest tratat urmeaz s pun la dispoziia Uniunii cadrul le#islativ i instrumentele !uridice necesare pentru a aborda provocrile viitoare i pentru a rspunde cerinelor cetenilor. +%a veni o zi cand toate naiunile continentului$ fr a pierde calitile lor distincte sau #lorioasele lor individualiti$ vor fuziona intr o unitate superioar formand astfel fraternitatea european. %a veni o zi cand nu vor mai e1ista alte campuri de btlie decat cele ale pieelor desc=ise ideilor. %a veni o zi cand #loanele i bombele vor fi inlocuite de voturi.& trebuit s treac mai mult de un secol pan cand profeia lui %ictor >u#o$ rostit in ,829$ s devin realitate. Dou rzboaie mondiale i numeroase alte conflicte intraeuropene ce au cauzat milioane de mori au !alonat aceast perioad i au fcut uneori s se piard orice speran. &stzi$ primul deceniu al secolului ::" se desc=ide sub cele mai bune auspicii$ ins aduce Europei noi dificulti i provocri. E1tinderea de amploare a Uniunii Europene a continuat. Cum a subliniat un politician al unui nou stat membru$ +"n sfarit$ Europa a reuit s impace istoria cu #eo#rafia sa-. "n viitor$ Uniunea European va continua s se e1tind. "ntre timp$ liderii Uniunii$ in acord cu opinia public$ vor trebui s defineasc limitele frontierelor UE$ care vor fi #eo#rafice$ politice i culturale. Uniunea European este fondat pe un pact intre naiuni suverane care au decis s impart un destin comun i s e1ercite impreun o parte a suveranitii lor. 8unt abordate aspecte care au o deosebit importan pentru europeni; pace$ bunstare economic$ securitate$ democraie participativ$ !ustiie i solidaritate. &cest pact este pe cale de a fi consolidat i confirmat pe intre# continentul european; o !umtate de miliard de persoane au ales s triasc in statul de drept$ in armonie cu valorile seculare in centrul crora se situeaz omul i demnitatea sa. &ctuala revoluie te=nolo#ic transform radical viaa in lumea industrializat$ inclusiv in Europa. Esenial este s se inelea# c aceste noi provocri au dimensiuni ce depesc frontierele tradiionale. Dezvoltarea durabil$ ec=ilibrul demo#rafic$ dinamismul economic$ solidaritatea social i rspunsurile etice ce trebuie aduse pro#resului inre#istrat de tiinele vieii nu pot fi tratate mai eficient la nivel naional. Frebuie$ de asemenea$ s artm respect #eneraiilor viitoare.

'rocesul inte#rrii europene afecteaz acum intre#ul continent$ care$ la randul lui$ face parte dintr o lume in evoluie rapid i radical$ planeta fiind in cutarea punctelor sale de ec=ilibru. @elaiile cu lumea islamic$ foametea i bolile din &frica$ tendinele unilaterale in 8tatele Unite ale &mericii$ dezvoltarea dinamic a economiei in &sia sau relocarea #lobal a industriilor i locurilor de munc sunt tot atatea evenimente ce afecteaz Europa. Europa nu numai c trebuie s se concentreze asupra propriei dezvoltri$ dar in acelai timp trebuie s ia parte la procesul de #lobalizare. "nstituiile Uniunii Europene au mari merite$ dar ele trebuie s se adapteze pentru a putea face fa creterii numrului de sarcini ale unei Uniuni in e1pansiune. ?dat cu creterea numrului de state membre$ cresc i forele centrifu#ale ce amenin o implozie a sistemului. 'erspectivele intereselor pe termen scurt trebuie s se tear# in faa prioritilor pe termen lun#. "at de ce prota#onitii acestei aventuri fr precedent trebuie s ii asume responsabilitile$ acionand in aa fel incat ansamblul instituional european s continue s funcioneze eficient. ?rice reform decisiv a sistemului comunitar actual trebuie s #aranteze pluralitatea i respectul diferenelor ce constituie bo#ia naiunilor Europei. @eformele trebuie$ de asemenea$ s se concentreze pe procesul decizional. Cutarea sistematic a acordurilor unanime va duce in cele din urm la paralizie. Gumai un sistem politic i !uridic ec=ilibrat i fondat pe principiul votului cu ma!oritate calificat va putea funciona. 6odificrile necesare pentru adaptarea structurii Uniunii$ iniial proiectat pentru ase membri$ la numrul actual de 2* de state membre$ au fost incorporate in Fratatul de la /isabona. Fratatul a fost adoptat in 200*$ ins nu va intra in vi#oare decat dup ce toate statele membre il vor ratifica. &cesta va aduce mai mult democraie i transparen$ va introduce metode de lucru i re#uli de votare simplificate$ ne va #aranta drepturile noastre fundamentale prin consacrarea acestora intr o cart i va permite UE s se e1prime cu o sin#ur voce in privina problematicilor internaionale.

1ratatul de la Lisabona
Istoric 'entru a face fa provocrilor ocazionate de aderarea noilor membri din Europa Central i de Est$ Consiliul European a convocat o Convenie$ in decembrie 200,$ insrcinat cu elaborarea unui proiect de tratat constituional. /ucrrile Conveniei s au inc=eiat in iunie 2000. Fratatul a fost semnat de ctre liderii UE la @oma$ in octombrie 2002$ i a fost trimis tuturor statelor membre pentru ratificare. Dei ma!oritatea rilor Uniunii Europene ratificaser Fratatul$ acesta a fost respins de ctre electoratul francez i olandez in mai i respectiv iunie 2003. "n consecin$ procesul de reform a fost suspendat timp de ,8 luni$ pan cand a fost ne#ociat un

tratat de reform pe parcursul anului 200*$ semnat de ctre efii de stat i de #uvern din UE la /isabona $ in decembrie 200*. "n prezent$ Fratatul de la /isabona este in curs de ratificare de ctre statele membre i se sper c va intra in vi#oare inainte de urmtoarele ale#eri pentru 'arlamentul European din iunie 2009. Principalele dispo&iii ale 1ratatului X X X X X X X Consolidarea puterii le#islative i bu#etare a 'arlamentului European. "nvestirea parlamentelor naionale cu competene pentru a se asi#ura respectarea principiului subsidiaritii. Creterea numrului de domenii in care se aplic votul cu ma!oritate calificat in Consiliul UE. Definirea mai clar a repartizrii competenelor i responsabilitilor intre Uniunea European i rile membre. "ncluderea in Fratat a Cartei Drepturilor (undamentale obli#atorie din punct de vedere !uridic$ care #aranteaz libertile i drepturile cetenilor europeni. &le#erea unui preedinte al Consiliului European cu un mandat de doi ani i !umtate$ reinnoibil o sin#ur dat. Crearea unui nou post de "nalt @eprezentant al Uniunii pentru &faceri E1terne i 'olitica de 8ecuritate pentru a se consolida impactul$ coerena i vizibilitatea aciunilor e1terne ale UE.

Cronolo"ia construciei europene

15,8 9 mai 6inistrul francez al afacerilor e1terne$ @obert 8c=uman$ propune$ in cadrul unui discurs inspirat de Cean 6onnet$ ca (rana i @epublica (ederal Germania s ii #estioneze in comun industriile crbunelui i oelului$ sub autoritatea unei instituii noi care s rman desc=is i altor state europene. Deoarece 9 mai consfinete practic naterea Uniunii Europene$ aceast dat a fost aleas pentru a srbtori Diua Europei. 15,1 ,8 aprilie Cele ase state$ Eel#ia$ @epublica (ederal Germania$ (rana$ "talia$ /u1embur# i Irile de Cos$ semneaz la 'aris Fratatul de instituire a Comunitii Europene a Crbunelui i ?elului 5CEC?7. &cesta intr in vi#oare la data de 20 iulie ,932$ pentru o perioad de 30 de ani. 15,, , 2 iunie /a intrunirea de la 6essina$ minitrii de e1terne ai statelor membre CEC? decid e1tinderea procesului de inte#rare european ctre intrea#a economie. 15,/ 23 martie Cele ase state semneaz la @oma Fratatele de instituire a Comunitii Economice Europene 5CEE7 i a Comunitii Europene a Ener#iei &tomice 5Euratom7. &cestea intr in vi#oare la data de , ianuarie ,938. 15.8 2 ianuarie /a indemnul 6arii Eritanii$ Convenia de la 8tocP=olm instituie &sociaia European a /iberului 8c=imb 5&E/87$ cuprinzand o serie de ri europene care nu fac parte din CEE. 15.* 20 iulie /a Waounde$ CEE i ,8 state africane semneaz un acord de asociere. 15., 8 aprilie &re loc semnarea Fratatului de fuziune a or#anelor e1ecutive ale celor trei Comuniti 5CEC$ CEE i Euratom7$ prin care se instituie un Consiliu unic i o Comisie unic. &cesta intr in vi#oare la data de , iulie ,94*. 15..

29 ianuarie +Compromisul de la /u1embur#-. Ca urmare a unei crize politice$ (rana accept s participe din nou la reuniunile Consiliului$ in sc=imbul unui acord conform cruia ma!oritatea calificat este permis doar dac nu sunt puse in !oc interesele ma!ore ale statelor membre. 15.2 , iulie &re loc desfiinarea$ cu ,8 luni inainte de termen$ a ta1elor vamale pentru bunuri industriale e1istente intre statele membre i introducerea unui tarif e1tern comun. 15.5 , 2 decembrie Tefii de stat i de #uvern ai CEE reunii la >a#a iau =otrarea de a mer#e mai departe pe drumul inte#rrii europene$ desc=izand astfel calea primului val de e1tindere. 15/8 22 aprilie Este semnat la /u1embur# un tratat care permite finanarea treptat a Comunitilor printr un sistem de +resurse proprii- i totodat e1tinderea competenelor in materie de control ale 'arlamentului European. 15/2 22 ianuarie /a Eru1elles se semneaz tratatele de aderare intre statele Comunitilor Europene i Danemarca$ "rlanda$ Gorve#ia i 6area Eritanie. 15/* , ianuarie Danemarca$ "rlanda i 6area Eritanie ader la Comunitile Europene$ care vor cuprinde din acest moment nou state membre. Gorve#ia se pronun cu o ma!oritate de voturi impotriva aderrii$ in urma unui referendum or#anizat in acest scop. 15/+ 9 ,0 decembrie Tefii de stat ai celor nou ri membre se reunesc la 'aris$ unde decid s se intalneasc de trei ori pe an in cadrul unui Consiliu European. &cetia ii e1prim$ de asemenea$ acordul pentru or#anizarea de ale#eri directe pentru 'arlamentul European i aprob infiinarea (ondului European de Dezvoltare @e#ional. 15/, 28 februarie Este semnat$ la /ome$ o convenie 5/ome "7$ intre CEE i 24 de state din &frica$ Caraibe i 'acific 5&C'7. 22 iulie

Este semnat un tratat bu#etar prin care sunt e1tinse atribuiile 'arlamentului i este infiinat Curtea de Conturi a Comunitilor Europene. &cesta intr in vi#oare la data de , iunie ,9**. 15/5 * ,0 iunie &u loc primele ale#eri directe pentru cele 2,0 locuri in 'arlamentul European. 1521 , ianuarie Grecia devine membru al CEE. Gumrul statelor membre se ridic la zece. 152+ ,2 ,* iunie & doua rund de ale#eri directe pentru 'arlamentul European. 152, * ianuarie CacJues Delors devine preedinte al Comisiei 5,983 ,9937. ,2 iunie Este semnat &cordul 8c=en#en in scopul de a elimina controalele la frontierele dintre statele membre ale Comunitilor Europene. 152. , ianuarie 8pania i 'ortu#alia devin membre ale CEE. Gumrul statelor membre se ridic la ,2. ,* i 28 februarie 8e semneaz$ la /u1embur# i la >a#a$ &ctul Unic European. &cesta intr in vi#oare la data de , iulie ,98*. 1525 ,3 i ,8 iunie & treia rund de ale#eri directe pentru 'arlamentul European. 9 noiembrie Cderea zidului Eerlinului. 1558 0 octombrie @eunificarea Germaniei. 1551 9 ,0 decembrie

Consiliul European de la 6aastric=t adopt Fratatul privind Uniunea European$ care pune bazele unei politici e1terne i de securitate comun$ ale cooperrii mai stranse in domeniul !ustiiei i afacerilor interne i ale crerii unei uniuni economice i monetare care s includ moneda unic. 1552 * februarie 8e semneaz la 6aastric=t Fratatul privind Uniunea European. &cesta intr in vi#oare la data de , niembrie ,990. 155* , ianuarie &re loc crearea pieei unice. 155+ 9 i ,2 iunie & patra rund de ale#eri directe pentru 'arlamentul European. 155, , ianuarie &ustria$ (inlanda i 8uedia devin membre ale UE. Gumrul statelor membre se ridic la ,3. Gorve#ia aman din nou aderarea$ ca urmare a unui referendum in care se inre#istreaz o ma!oritatea de voturi ne#ative. 20 ianuarie "ncepe s funcioneze o nou Comisie European prezidat de CacJues 8anter 5,993 ,9997. 2* 28 noiembrie Conferina Euro mediteraneean de la Earcelona lanseaz un parteneriat intre UE i statele situate pe coasta sudic a 6editeranei. 155/ 2 octombrie 8e semneaz Fratatul de la &msterdam. &cesta intr in vi#oare la data de , mai ,999. 1552 00 martie "ncepe procesul de aderare pentru noile ri candidate. Cipru$ 6alta i alte ,0 ri din Europa Central i de Est vor fi implicate in acest proces. 1555 , ianuarie "nceputul celei de a treia etape a UE6. Unsprezece ri ale UE adopt moneda euro$ care este lansat pe pieele financiare$ inlocuind astfel monedele naionale in desfurarea tranzaciilor de ordin nefinanciar. Eanca Central European ii asum rolul de a #estiona

politica monetar a Uniunii. Grecia se va altura la randul su celor ,, ri membre ale zonei euro in 200,. ,0 i ,0 iunie & cincea rund de ale#eri directe pentru 'arlamentul European. ,3 septembrie "ncepe s funcioneze o nou Comisie European prezidat de @omano 'rodi 5,999 20027. ,3 ,4 octombrie Consiliul European de la Fampere decide crearea unui spaiu european de libertate$ securitate i !ustiie. 2888 20 22 martie Consiliul European de la /isabona dezvolt o nou strate#ie de stimulare a ocuprii forei de munc in cadrul UE$ de modernizare a economiei$ precum i de intrire a coeziunii i inte#rrii sociale intr o Europ bazat pe cunoatere. * 8 decembrie /a Gisa$ Consiliul European adopt o decizie comun cu privire la te1tul unui nou tratat care sc=imb sistemul de luare a deciziilor in cadrul UE$ in perspectiva pre#tirii pentru e1tindere. 'reedinii 'arlamentului European$ ai Consiliului European i ai Comisiei proclam solemn Carta Drepturilor (undamentale a Uniunii Europene. 2881 24 februarie 8e semneaz Fratatul de la Gisa. &cesta intr in vi#oare la data de , februarie 2000. ,2 ,3 decembrie @euniunea Consiliului European de la /aePen. Este adoptat o declaraie privind viitorul UE. 8e desc=ide astfel calea ctre o nou reform instituional a UE i ctre crearea unei Convenii in vederea elaborrii unui proiect de Constituie European. 2882 , ianuarie "ntr in circulaie bancnotele i monedele euro pe teritoriul celor ,2 state ale zonei euro. ,0 decembrie Consiliul European de la Copen=a#a aprob oficial aderarea la Uniune a celor ,0 ri candidate 5Cipru$ @epublica Ce=$ Estonia$ Un#aria$ /etonia$ /ituania$ 6alta$ 'olonia$ 8lovacia i 8lovenia7 la , mai 2002. 288* ,0 iulie

8unt inc=ise oficial lucrrile Conveniei pentru %iitorul Europei prin adoptarea unui proiect de Fratat Constituional. 2 octombrie "ncepe Conferina "nter#uvernamental pentru elaborarea Fratatului Constituional. 288+ , mai Cipru$ @epublica Ce=$ Estonia$ Un#aria$ /etonia$ /ituania$ 6alta$ 'olonia$ 8lovacia i 8lovenia ader la Uniunea European. ,0 i ,0 iunie & asea rund de ale#eri directe pentru 'arlamentul European. 29 octombrie 8e adopt la @oma Constituia European 5sub rezerva ratificrii de ctre statele membre7. 22 noiembrie "i incepe mandatul o nou Comisie European$ prezidat de Cose 6anuel Earroso. 288, 29 mai i , iunie 8e inre#istreaz o ma!oritate de voturi ne#ative din partea (ranei ca rezultat al referendumului asupra Constituiei$ urmat la scurt timp i de votul ne#ativ al Irilor de Cos. 0 octombrie Desc=iderea ne#ocierile de aderare cu Furcia i Croaia. 288/ , ianuarie Eul#aria i @omania ader la Uniunea European. 8lovenia adopt moneda unic.