Genul epic

Genul epic cuprinde totalitatea creaiilor epice, adic acele opere literare n care autorul i exprim indirect sentimentele prin povestirea unor fapte, a unor ntmplri i prin intermediul personajelor. Se desprinde de aici faptul c orice oper epica are trei elemente definitorii: naratorul (cel care povestete faptele), aciunea (totalitatea faptelor, a ntmplrilor) si personajele (persoane care svresc aciunile i sunt purtatoarele mesajului autorului). ntruct n operele epice sunt povestite fapte, ntmplri, modul de expunere caracteristic acestor creaii este naraiunea. Acesta este modul de expunere predominant, nsa el se poate m ina i cu celelalte moduri de expunere: descrierea, dialo!ul, monolo!ul interior si evocarea. "n ceea ce privete naratorul, acesta poate fi scriitorul nsu i, i atunci relatarea faptelor se face la persoana a """#a, sau unul dintre personaje care participa la ac iune, de data aceasta nara iunea fcndu# se la persoana " .

Sc$ia
# %#& G'( de Ion Luca Caragiale I.L. Caragiale este unul dintre marii clasici ai literaturii noastre, a creat prin ntreaga sa oper o adevarat comedie umana, o fresc social a Romniei de la sfaritul sec. al XIX-nceputul sec XX. A abordat cele mai diverse domenii ale vieii sociale coala, administraia de stat, presa, !ustiia, familia, relaiile interumane. "ducaia defectuoas primit n familie i n coal, corupia, favoritismul manifestate n lumea colii constituie o tem concreti#at n sc$ie ca %&i#ita', %(-l )oe', %*acalaureat', %Lanul slbiciunilor', %+n pedagog de coal nou'. ,c$ia (-l )oe a fost inclusa in volumul -omente si sc$ie din anul ./0.. "a nfiea# contrastul dintre pretenia familiei n privina educaiei i re#ultatul acestei munci concreti#at in comportamentul copilului. Sc$ia este o oper epic, de dimensiuni reduse, cu ac iune simpl, desfa urat n mod linear, surprin)nd un moment semnificativ din viaa unuia sau mai multor personaje. Ac iunea sc$i ei e limitat la un sin!ur episod, numarul personajelor dintr#o sc$i este, de o icei, mic. *adrul desf urrii ntmplrilor este restrns, ritmul aciunii este viu, dinamic, iar amnuntele men ionate in text sunt puine, dar semnificative. 1n sc$ia (-l )oe, I.L. Caragiale narea# faptele determinate doar de un singur moment semnificativ din viaa persona!ului principal, (-l )oe, i anume clatoria fcut cu trenul la *ucureti, n compania celor trei dame mama mare, mamia si tanti -ia. Atitudinea si sentimentele scriitorului sunt e2primate indirect prin intermediul faptelor si al persona!elor. Ca n orice opera epic, ntamplrile narate se constituie i n aceast sc$i n momente ale su iectului literar. )oe este persona!ul principal al operei, polari#nd ntreaga aciune a sc$iei. "ste un persona! fictiv, tipic, bine individuali#at, creat de autor, inspirat din comportamentul copiilor ce aparin familiilor burg$e#e. +itlul sc$iei repre#int numele persona!ului principal, )oe, cruia scriitorul i ataea# apelativul ironic si prescurtat %(-l' care nseamn domn, prin care anticipea#a inteniile sale satirice, dac ne gndim c )oe nu este un domn ci doar un copil certat cu nvtura, un repetent, rsfat si obra#nic. 3itlul sugerea#a i faptul c autorul inversea# cele dou universuri umane pe care le nfaiea# cel al copilului si al maturului4 ntruct )oe se comport ca un om %mare', pe cnd cele trei dame %se maimuresc', %se copilresc' pentru a fi pe placul puiorului. Inc de la nceputul sc$iei este preci#at motivul cltoriei la *ucureti 'ca s nu mai rmie repetent i anul acesta', ceea ce repre#int intri!a sc$iei. In expo)iiune aflm ca tnarul )oe, mpreuna cu cele trei dame, %frumos gtite', ateapt cu nerbdare pe peronul din %urbea X', trenul accelerat care trebuie s-i duc la *ucureti. )oe este mbrcat ntr-un costum frumos de marinar i este %impacient' i ncruntat deoarece trenul nu soseste. La o discu ie %filologica' despre pronunarea corect a cuvantului marinar, )oe are atitudine necorespun#toare fa de bunica si mama sa, fcndu-le proaste %ve#i ca suntei proaste amndou5' %esfaurarea aciunii cuprinde sosirea trenului si urcarea precipitat a celor patru distini pasageri. +rmea# ntamplarile din timpul cltoriei. )oe scoate capul pe fereastra i pierde plria cu biletul de cltorie4 cele trei dame pltesc biletul puiorului i o amend, pe deasupra4 )oe se lovete de clana uii4 se bloc$ea#a la toalet. Aciunea atinge punctul culminant cnd n ciuda sfaturilor bunicii )oe trage semnalul de alarm i oprete trenul. Cu toate cercetrile intreprinse de personalul trenului fptaul nu este prins, deoarece bunica 'doarme n fundul cupeului cu puiorul n brae' %e)nodamantul 6 trenul a!unge la *ucuresti, cei patru se suie in trsura si pornesc spre %bulivar'.

,asmul ,asmul este o specie a !enului epic n pro), de ntindere medie, n care ntmplri reale se mpletesc cu ntmplri fantastice, iar personajele n)estrate cu nsu-iri supranaturale intr n conflict cu for.ele rului pe care le nvin!. *asmul popular are caracteristicile unei crea7ii folclorice oral, anonim, colectiv, tradiional. 3rsturile basmelor sunt /. 0re)en.a formulelor specifice: - ini.ial A fost odat ca niciodat. Aceasta fi2ea# cadrul desf8urrii ac7iunii ntr-un timp magic, n care totul este posibil4 - median 9nu se regse8te n toate basmele: ...i merse o zi, i merse dou...;...i se luptar, i se luptar... Are rolul de a men7ine trea# aten7ia cititorului4 - final -am nclecat pe-o a i v-am spus povestea aa. Aceasta anun7 nc$eierea ac7iunii, ie8irea din acest timp magic. 1. (lementele reale se mpletesc cu cele fa uloase2 ;. <ersona!ul principal este Ft-Frumos 9fiu de mprat sau de oameni simpli:. "l este n#estrat cu urmtoarele calit7i vite!ie, frumuse7e fi#ic, modestie, onestitate, capacitatea de a se metamorfo#a...4 =. 0ersonajele sunt reale sau fa uloase. +nele au puteri supranaturale, putndu-se metamorfo#a, sunt po#itive sau negative. Cele po#itive sunt considerate a!uttoarele lui >t->rumos 9 calul, tiuca, tunele, Sfintele, Setil...:, iar cele negative mpiedic nfptuirea binelui 9zmei, balauri, z ripuroaice, Sp!nul...:4 ?. (xisten.a a dou trmuri: acesta, unde se afl persona!e reale, 8i cellalt. 3recerea spre trmul cellalt se face, de obicei, printr-o groap 9prpastie, fntn prsit...: @. 0re)en.a cifrelor ma!ice (3,7,9) -i a o iectelor miraculoase 9solzior, peni, ap vie, ap moart, ap dulce, nfram, palo...:4 3. "n final, inele nvin!e ntotdeauna rul. ,c$ema basmului este, de regul, urmtoarea eroul pleac la drum 9prile! de ini7iere:, trece diferite probe n care i nfrunt pe rufctori, avnd alturi persona!e po#itive, la captul drumului a8teptndu-l rsplata binemeritat.

Aleodor#mprat *asmul popular %Aleodor-1mprat' a fost cules de <etre Ispirescu 8i a fost publicat n %Legendele sau basmele romnilor'9.AAB:. Cara7iunea respect sc$ema tradi7ional acestei crea7ii epice populare. 3itlul basmului con7ine numele eroului principal po#itiv, eroul tipic pentru basmele fantastice, fecior de mprat. *asmul ncepe cu formula %A fost odat ca niciodat, c, de n-ar fi, nu s-ar povesti'i autorul anonim de#vluie marea suprare a unui mprat btrn, care nu avea mo8tenitor %,e topea d-a-n picioarelea bietul mprat, s aib 8i el, ca to7i oamenii, mcar o strpitur de feciorD'Aceasta este expo)iia (up ndeplinirea unui ritual magic, biatul mult dorit 8i a8teptat, vine pe lume. Ca to7i fe7ii-frumo8i, Aleodor cre8te repede 8i se dovede8te cuminte, inteligent 8i iscusit. 1n ceasul mor7ii, de8i Aleodor este nc un copil, mpratul i pre#ice un viitor strlucit 8i l sftuie8te s nu calce pe trmul stpnit de Eumtate-de-om-clare-pe-!umtate-de-iepure8c$iop, un vecin urt 8i la nf7i8are 8i la suflet. Interdic7ia punctea# intri!a. %esf-urarea ac.iunii arat cum, dup moartea mpratului-tat, Aleodor, se strduie8te s mpr7easc bine 7ara. Autorul l caracteri#ea# direct printr-o compara7ie 8i o $iperbol %... de8i copilandru, puse 7ara la cale ca un om matur. 3oat lumea era mul7umit de domnirea sa, 8i oamenii se fleau c le-a fost dat ca s triasc n #ilele lui'. Aleodor este un fiu bun, se strduie8te s mpr7easc bine 7ara 8i s respecte interdic7ia impus de tatl su %D8i se silea s-i p#easc cuvintele cu sfin7enie', dar ntr-o #i, a!unge din gre8eal pe mo8ia pocitaniei. 1n acest moment, feciorul regret mai mult c nu a respectat sfatul tatlui su, dect c a intrat pe mo8ia vecinului %Acum nu-i era lui pentru c trecuse pe pmntul omului celui slut 8i scrbos, ci i era ciud cum de s calce vorba tatlui su ce-i spusese cu grai de moarte'. (ialogul devine mi!loc de caracteri#are direct, cci Aleodor se de#vinov7e8te, artnd c a clcat fr s vrea, din neaten7ie, pe proprietatea vecinului. <entru a-8i pstra onoarea, tnrul se dovede8te un adevrat cavaler el va merge s caute mpr7ia lui &erde8-1mprat, cruia i va cere fiica, pe care o va aduce 8i i-o va da vecinului pentru a rscumpra ofensa. >aptele, mi!loc de caracteri#are indirect, eviden7ia# genero#itatea eroului el salvea# de la moarte o 8tiuc dndu-i drumul n ap, leag aripa rnit a unui corb 8i cru7 de la moarte un tune. Cele trei ntlniri cu animalele fermecate sunt pre#entate n grada7ie ascendent artat prin apelativele cu care acestea se adresea# eroului 8tiuca l nume8te %>t->rumos', corbul %>t->rumos, >t>rumos', iar tunele i spune pe nume %Aleodor-1mprat'. )rada7ia se vede 8i n promisiunile celor trei dac 8tiuca 8i corbul i promit s-l a!ute, n sc$imb tunele i spune c i va salva via7a. Ca orice persona! de basm, Aleodor are puteri supraomene8ti el n7elege graiul acestor vie7uitoare, vorbe8te cu ele 8i prime8te de la ele obiectele magice un sol#i8or, o pan 8i un pufule7. "roul se dovede8te plin de rbdare , a8teptnd la poarta mpratului trei #ile 9caracteri#are indirect prin fapte:. <entru a o c8tiga pe prin7es, Aleodor este supus unor probe el trebuie s se ascund att de bine, nct oc$eanul fermecat al fetei s nu-l descopere4 dac este gsit, 8i va pierde capul. Caracteri#area direct prin vorbele persona!ului arat c acesta 8i pune ncrederea n (umne#eu %Am nde!de la (umne#eu, mrite mprate, c nu m va lsa s piei.' F compara7ie $iperbolic relev ngri!orarea lui %Del rmase ntr-un neastmpr ce-l c$inuia mai cumplit dect moartea'. (e8i are attea calit7i, persona!ul rmne profund uman 8i se dovede8te vulnerabil nu 8tie cum s se ascund 8i se teme s nu-8i piard capul. <rin rela7iile cu celelalte persona!e, eroul este caracteri#at indirect mpratul nsu8i se mir de comportarea lui 8i se $otr8te s nu-l omoare, dar l las din curio#itate s treac prin cele trei probe4 uimit de modul cum s-a ascuns 8i cucerit de farmecul lui, fata l roag pe tatl ei s l ierte dac nu i#bnde8te, dar mpratul i d un rspuns eva#iv. >ata l caracteri#ea# direct fcndu-i un scurt portret fi#ic cu a!utorul epitetelor %Dnu e prost ca ceilal7i. *oiul lui l arat a fi ceva mai deosebit.' Cnd fac pe drum un popas, fata l srut, dar Aleodor, se dovede8te cinstit 8i credincios cuvntului dat. (ialogul devine procedeu de caracteri#are indirect %Dcci eu nu te-am luat pentru mine, ci pentru acela ce m-a trimis pe mine.' <ersona!ele po#itive si negative sunt puse fa n fa pe ct de frumos este Aleodor, pe att de urt este Eumtate-de-om-clare-pe-!umtate-de-iepure-8c$iop (esigur, autorul anonim asocia# tsturilor fi#ice pe cele morale.Aciunea atinge punctul culminant cnd <ocitania ple#ne8te de neca# c nu este pe placul feteide mprat. %e)nodmntul, tipic pentru basme, arat c eroul po#itiv este rspltit iar Aleodor se nsoar cu prin7esa care l iubea 8i si ntinde mpr7ia asupra teritoriului stpnit n trecut de pocitanie, domnind n pace pn la sfr8itul #ilelor %domni 8i tri n fericire pn se istovir'.

- 4uvela# %'56 &'+57" de Ion Luca Caragiale 4uvela este opera epic n pro), cu un sin!ur fir narativ, urmrind un conflict unic, iar personajele, nu prea numeroase, sunt caracteri)ate succint, n funcie de contri u ia lor la desf urarea aciunii. 4uvela este de mai mare ntindere dect sc$ia i povestirea, dar mai scurt dect romanul. 4uvela 8%ou loturi8 de "on &uca *ara!iale, a fost publicat mai nti n G)a#eta steanuluiG, apoi inclus n volumul G-omente 8i sc$i7eG, aprut n ./0.. +ema nuvelei realiste G(ou loturiG de I.L.Caragiale o constituie drama omului obi8nuit, al crui destin este situat la limita dintre comic 8i tragic. Locul primordial l ocup strile suflete8ti ale eroului, aflat ntr-un moment esen7ial al vie7ii, cnd 8ansa i-ar putea sc$imba anonimatul n care se #bate, n aceast nuvel, Caragiale pune accent pe tragedia psi$ologic a persona!ului, reie8it din mbinarea visului cu realitatea, #buciumul luntric al eroului fiind construit cu o lucid ironie. +itlul nuvelei G(ou loturiG semnific - simbolic - 8ansa pe care omul obi8nuit o poate avea la un moment dat. ,peran7a c soarta s-ar putea sc$imba printr-un noroc pe care-. ignorase pn atunci este concreti#at prin dou bilete de loterie ce ar fi putut fi c8tigtoare. Cuvela ncepe cu intriga. <ersona!ul principal, Lefter <opescu, este agitat 8i transpirat de enervare pentru c nu gse8te dou bilete de loterie, pe care le credea c8tigtoare. Autorul, care este 8i naratorul acestui moment, e2plic n expoziiune, prin retrospectiv, mpre!urrile cumprrii acestor bilete. "l se adresea# direct cititorului, povestind la persoana a III-a faptul c biletele fuseser cumprate de Lefter la berrie, cu bani mprumuta7i de la cpitanul <andele. ,upersti7ia era c se poate c8tiga numai cu bani mprumutai, n ca#ul n care biletele vor fi c8tigtoare, Lefter se anga!ase c va plti cpitanului #ece la sut din sum, dar rsese pesimist, deoarece nu se 8tia deloc un om norocos. Cpitanul, mai ncre#tor n noroc, 8i-a notat numerele biletelor de loterie pe care le cumprase Lefter. A doua #i dup e2tragere, cpitanul <ndele, agitat, vorbind din ce n ce mai tare, Gca 8i cum d. Lefter ar fi surdG i d vestea c au c8tigat Gloturile mariH ale mari de totHG. &erificnd listele oficiale cu numerele notate n carnetul cpitanului, ei constat c au ie8it c8tigtoare ambele bilete, de la loteriile G0I@.;A= +niversitateConstan7a, .0/.?B0 *ucure8ti-AstronomieG. ,e fi2ea# astfel locul i timpul desf8urrii ac7iunii, n *ucure8ti, 8i timpul, ntr-o toamn, de la nceputul secolului al XX-lea. Agita7ia so7ilor <opescu este - a8adar - fireasc, deoarece Lefter rtcise biletele 8i acum ei le cutau dispera7i, ntorseser casa pe dos, dar n #adar. Lefter c#use Gsfrmat de obosealG pe o canapea, madam <opescu Gnu mai putea de picioare 8i de mi!locG, amndoi erau stor8i Gde atta alergtur 8i de-attea ridicaturiG. "I a7ipe8te pu7in 8i se scoal brusc, Gcu fa7a luminat de ra#a adevruluiG, aducndu-8i aminte c biletele erau n bu#unarul de la piept al unei !ac$ete cenu8ii, n care fusese mbrcat n #iua cumprrii biletelor. (ar consoarta se face galben la fa7 8i mrturise8te c dduse !ac$eta unei 7ignci pe #ece farfurii. (e8i femeia spune c a cutat prin bu#unare nainte s-o dea, d. Lefter se enervea#, cere s vad farfuriile 8i GpacH trnte8te una !os... 7ndriH 8i pe urm, pafH alta asemenea 9...: pn la a din urmG. (up ce termin de spart toate farfuriile, d. <opescu ncepe s-o interog$e#e pe so7ie cu tonul sever dar calm al unui !udector care cercetea# o crim. Afl, astfel, c pe c$ivu7a respectiv o c$eam Jca 8i c st n ma$alaua >arfurigiilor. %esf-urarea ac.iunii. <este o or, Lefter, mpreun cu doi sergen7i, comisarul sec7iei 8i cpitanul <ndele opresc bir!a pe strada "manciprii, din ma$alaua >arfurigiilor, n dreptul unei Gcocioabe de pmntG, unde locuia Jca. Comisarul 3urtureanu fusese 8i el cointeresat cu cinci la sut din sum, dac i a!uta s gseasc biletele. Le desc$ide o copil G#dren7uitG, iar n cas miroase Ga carne cu pruneG, mncarea pentru cin pe care tocmai o pregtea Go 7iganc btrnG. Jca nu era acas 8i cei trei se a8a# s-o a8tepte, deoarece este acu#at de furt. *trna este gata s pun mna n foc pentru cinstea fiic-si, ns d. <opescu se repede la un morman de vec$ituri 8i ncepe s scotoceasc dup !ac$eta cenu8ie, dar degeaba. Cnd, n sfr8it, vine Jca, to7i se reped la ea 8i i cer, rcnind, biletele. >ata este nucit de atac 8i ntreab nedumerit GCare belete, boiarule5G. Atunci Lefter i e2plic apsat c madam <opeseu, Go dam -nalt, sub7iric, frumoas, oac$e8G, care avea Go aluni7 cu pr d-asupra sprncenii din stngaG 8i care locuia n strada <acien7ii, la numrul .;, i dduse o !ac$et cenu8ie n, sc$imbul a #ece farfurii. Jca era mbrcat, pe dedesubt, c$iar cu !ac$eta cutat, nu ca s o ascund, ci din cau#a frigului. Lefter se repede 8i caut n toate bu#unarele, i descoase cu briceagul cptu8eala, dar nici urm de bilete. Acu#nd-o de furt, turbat de furie, d. Lefter i trage Go palm, s-o nuceascG, apoi sunt c$ema7i sergen7ii 8i duc c$ivu7ele la sec7ie. Cu tot #elul su, comisarul 3urtureanu nu reu8e8te s le fac pe 7ignci s mrturiseasc unde sunt biletele. -ai tr#iu, pe cnd se aflau cu to7ii la berrie, d. cpitan le cite8te o 8tire publicat n ga#et, conform creia, dac n 8ase luni c8tigtorii nu depun biletele de loterie, sumele vor trece Gla fondurile societ7ilor respectiveG. Lefter se plnge din nou de lipsa lui de noroc, glumind amar, Gcu un rs vntG, c vor gsi biletele a doua #i dup termenul final. (. cpitan <andele, care pn atunci fusese calm, a i#bucnit furios Gcu imputri amare de negli!en7G pentru

iresponsabilitatea de care dduse dovad Lefter, pe care-. face G#ev#ecG 8i cap sec. Ca 8i cnd n-ar fi fost destul, 8eful lui Lefter <opescu vine la berrie 8i se uit cu o privire ncrcat de repro8 spre subalternul su, care fcuse cerere de concediu, motivnd c e bolnav. Keful se enervea# c-. vede pe Lefter.,la berrie 8i-i cere s trimit mcar c$eia de la sertar, pentru c sunt acolo Gacte publice n ntr#iereG, apoi pleac iritat, fr s salute. )$inionul se 7ine lan7 de d. Lefter, care mrise procentul comisarului 3urtureanu de la cinci la #ece la sut. (ucndu-se la sec7ie, afl c, inspectorul le eliberase pe c$ivu7e, Gmbunndu-le cu vorbe blndeG. ,uprat 8i deprimat, Lefter se duce n aceea8i noapte Ia cocioaba c$ivu7elor, 8i pregte8te n gnd un discurs Gbine sim7itG pentru a le ndupleca, s-i dea biletele. >emeile Gdormeau duseG, fiind #drobite de mpre!urrile prin care trecuser. Cnd dau cu oc$ii de el, c$ivu7ele se sperie 8i ncep s 7ipe 9GLaoleu, mamH sri7iH c-a venit $ala iarHG:, i arunc n fa7 Go strac$in cu prune sleiteHG, apoi ncep s-. bat cu pumnii 8i cu palmele, aruncndu-. n noroi. A!uns acas, pe la 8apte 8i !umtate diminea7a, 8i gse8te consoarta foarte ngri!orat c el nu venise peste noapte. <rimise 8i o scrisoare de la un prieten de la minister, prin care i comunica faptul c d. )eorgescu, 8eful, a #is c, dac a doua #i nu se duce la serviciu, l va destitui din postul de GimpiegatG. Ca urmare, pe la opt 8i cinci d. Lefter a!unge la minister, rabd umil amenin7rile 8i rcnetele 8efului 9pe care-. poreclea GturbatuG:, apoi se duce n biroul su. Punctul culminant l constituie gsirea biletelor ntr-un mod cu totul nea8teptat. Cnd apuc nervos vraful de dosare, scap !os Go $rtiu7 mic ndoitG 8i, 7ipnd de bucurie, crede c GCorocul trie8te 8i va tri alturi cu &remea, nemuritoare ca 8i elG. *iletele fuseser tot timpul n sertarul de la birou 8i d. Lefter simte o lini8te interioar ca aceea a mrii dup, un uragan nprasnic. Calm, pune biletele n sn 8i scrie o demisie laconic, n care, strecoar 8i o ironie subtil. Deznodmntul este la, fel de surprin#tor, e2ta#ul gsirii biletelor se transform rapid ntr-o tragedie sf8ietoare. Lefter <opescu, eliberat de G!ugul nesuferitei robiiG, merge cu biletele la banc 8i le d la verificat, conform listelor oficiale. (ar g$inionul care .-a urmrit totdeauna face ca numerele c8tigtoare s fie e2act invers biletul de la +niversitate-Constan7a avea numrul c8tigtor de la *ucure8ti-Astronomie 8i GviceversaG. Cnd aude cuvntul Gvice-versaG, d. Lefter Gse face vnt ca ficatulG 8i devine amenin7tor, roste8te invective 8i acu#a7ii, dup care ncepe s plng, Gs se bat cu palmele peste oc$i 8i cu pumnii n cap 8i s tropie din picioareG. *anc$erul cere a!utorul for7ei publice, ntruct d. Lefter <opescu fcuse o cri# de sterie alunecnd n demen7. 9inalul nuvelei este tipic pentru ironia att de specific lui Caragiale. "l propune un final melodramatic, fcnd alu#ie la Gacei autori care se respect 8i sunt foarte respecta7iG, n sensul sentimentalismului ieftin, cu care ace8tia ar fi sfr8it o poveste lacrimogen. Astfel, Caragiale imagineaz o vi#it la mnstirea Jigne8ti, dup mul7i ani de la ntmplarea relatat. Aici se poate ntlni Go mic btrn oac$e8, nalt 8i uscat ca o sfnt, cu o aluni7 mare proas d-asupra spfncenei din stnga 8i cu privirea e2taticG. Cititorul o poate recunoa8te dup aceast descriere pe doamna Lefter <opescu, mai ales c femeia avea 8i GapucturaG de a culege toat #iulica Gcioburi de strc$iniG, <e str#ile *ucure8tiului putea fi v#ut Gun mo8neag micu7G 8i GscoflcitG care se plimba lini8tit, Gcu acea lini8te a mriiG care se odi$nea dup un Gnprasnic uraganG. "l 8optea ntruna acela8i cuvnt, 'vice-versaG descriere sugestiv pentru ceea ce ar fi devenit Lefter <opescu n urma e8ecului suferit. Caragiale recunoa8te, cu sarcasm, c nu face parte dintre autorii de pove8ti lacrimogene 8i mrturise8te, cu non8alan7 fermectoare, c nu 8tie ce s-a mai ntmplat cu eroul su 8i cu madam <opescu. ,alada popular

+oma Alimo
<rintre populare din literatura romn, se numr 8i balada, numit 8i cntec btrnesc. +na dintre cunoscutele balade populare ale literaturii romne este M3oma Alimo8'. ,alada popular M3oma Alimo8' este o oper epic n versuri, care pre)int o ntmplare din trecutul ndeprtat, su forma unor ac.iuni simple, ie-ite din comun la care particip personaje cu nsu-iri excep.ionale. &im ajul popular are ar$aisme -i re!ionalisme, iar faptele sunt ie-ite din comun, realul se m in cu fic.iunea. 0ersonajele sunt pu.ine, ntlnindu#se toate modurile de expunere: nara.iunea, dialo!ul -i descrierea. (le sunt ni-te mijloace de caracteri)are a personajelor. Apare o situa.ie conflictual.

1ntlnim ar$aisme 8i regionalisme ca %$aiduc', %a priponi', %sirep', %poteri', %mciuca'4 %coprins', %cletina', %Jeara-de-Eos'. <ersona!ele sunt 3oma Alimo8, -anea 8i calul iar situa7ia de conflict este cea dintre $aiduc 8i -anea. 1n structura baladei, nara7iunea se mbin cu dialogul 8i descrierea. (ialogul dintre persona!e are un rol impotant n desf8urarea ac7iunii 8i n caracteri#area persona!elor. (e8i sunt restrnse, pasa!ele dialogate se remarc prin e2presivitate 8i dramatism. Cu a!utorul descrierii se counurea# cadrul natural n care se desf8oar ac7iunea 8i se sc$i7ea# portretele persona!elor. <ovestirea ntmplrilor se face ntr-o anumit succesiune expo)i.iunea cadrul natural n care popose8te 3oma, precum 8i sosirea lui -anea4 intri!a, n care se pre#int nemul7umirea boierului -anea i cererea acestuia ca 3omas -I dea calul drept plat pentru pagubele ce i le-a fcut. 1n desf-urarea ac.iunii se descrie atacul la8 al lui -anea asupra lui 3oma 8i fuga lui -anea, n punctul culminant aflm despre pedepsirea lui -anea, iar n de)nodmnt moartea $aiducului 8i mplinirea ultimelor sale dorin7e. &ocea autorului este naratorul. Acesta se implic afectiv n ac7iunile narate, e2primnd desc$is simpatia fa7 de erou 8i antipatia fa7 de persona!ul negativ. <ersona!ul principal al acestei opere epice este 3oma Alimo8, care este caracteri#at att n mod direct, ct 8i indirect. 1n caracteri#area direct el este pre#entat a fi nalt, puternic 8i-n7elept, vitea#, cuviincios, ospitalier, mpciuitor. (e8i este frate bun cu codrul, 3oma este un nsingurat 9M1nc$inar-oi codrilor,N ulmilorN 8i fagilor N bra#ilor N paltinilor N c-mi sunt mie fr7oiri N de poteri ascun#tori':. Indirect, 3oma este pre#entat a avea urmtoarele trsturi de caracter nu se las u8or dobort, este con8tient c boierul trebuie pedepsit 9MCu fugi, c n-am dat vam, nu fugi c-o s-mi dai seam':. Laiducul i vorbe8te calului ca unui frate, cerndu-i a!utorul pentru a-8i face singur dreptate. +ltimele dorin7e ale lui 3oma de#vluie regretul c trebuie s moar, dar 8i dragostea lui fa7 de natur. 1n antite# cu acest actant este caracteri#at persona!ul secundar, -anea. Ki acesta este caracteri#at att prin mi!loace de caracteri#are directe urt la nf7i8are 8i la suflet 9M-anea slutul N 8i urtul, -anea grosul N 8-ar7gosul': 8i animat de dorin7a de r#bunare4 ct 8i indirecte viclean 8i fricos, nu are cura!ul s lupte desc$is cu 3oma, la8, aceasta dovedindu-se din faptul c, dup ce l love8te pe erou, -anea fuge mi8ele8te. Alt persona! pe care-l ntlnim n acest te2t este unul animal, mai precis calul lui 3oma Alimo8. Cele dou persona!e mai importante ale baladei sunt v#ute n alb 8i negru. 1n cultura popular, omul adesea este v#ut cu desvr8ire bun ori cu desvr8ire ru. Cu toate acestea, persona!ele nu sunt sc$ematice, pentru c autorul popular a 8tiut s do#e#e procedee artistice specifice literaturii culte 9antite#a, epitete sugestive, personificri, metafore, $iperbole:. >igurile de stil care scot n eviden7 trsturile persona!elor sunt compara7ia 9%ca vntul 8i ca gndul':, repeti7ia 9%ca vntul, ca vntul 8i ca...':, enumera7ia 9%plngea', %srut': 8i $iperbola 9%-urgul, mre, 8i #bura4 N Ki #bura tocmai ca vntul, N >r s-ating pmntul':, antite#a.

9a ula
*inele si celul de Grigore lexandre!cu )rigore Ale2andrescu este unul dintre scriitorii repre#entativi ai epocii de dinaintea Revolu iei de la .A=A. (ei remarcabil prin poe#iile sale "mbra lui #ircea , $a %ozia, Anul &'(), *u+ului meu si altele, )rigore Ale2andrescu a rmas in contiina posteritii prin fabulele sale. F fa ul este i MCinele si celul' ntruct este o opera epic ce conine o scurt povestire ale!oric i are caracter satiric, morali)ator si educativ, n care autorul pune ntmplrile pe seama animalelor criticnd, de fapt, unele defecte omeneti i transmind prin partea finala, numit moral, unele nvaminte. 0rincipala fi!ur de stil folosit n fa ul este personificarea. Cinele si celul este o oper literara epic, deoarece este povestit o ntmplare, pus ns pe seama animalelor, iar firul narativ se desprinde implicit din dialogul dintre persona!e, cci scrierea este conceput ca o mic scenet cu ; persona!e, fiecare fiind individuali#at de la nceput de catre autor ,amson Mdulu de curte ce ltra foarte tare', Mun bou oarecare' i celul ,amurac$e pre#entat iniial Mca simplu privitor'. >abula incepe direct cu afirmaiile ipocrite si pretenioase ale dulului ,amson despre egalitatea ntre toate dobitoacele, acesta e2primndu-i de#aprobarea fa de cei care se laud cu originea lor nobil MCt imi sunt de urte unele dobitoace :Cum lupii, urii, leii si alte ctevaN Care cred despre sine c preuiesc ceva.' <entru a fi mai convingtor n susinerea ideii de egalitate, ,amson aduce argument e2emplul rilor civili#ate. 1ncntat de cuvintele si atitudinea lui ,amson, celul ,amurac$e i manifest sincer ade#iunea fa de ideile e2primate, folosind c$iar apelativul fraii mei M)ndirea voastra, #ise, mi pare minunataN i simmntul vostru l cinstesc, fraii mei.'

(eodata, mniindu-se 9Mplin de manie': dulul trece la invective si la ameninri cu btaia MCoi fraii ti, potaieHN F s-i dm o btaie N Care s-o pomeneti.N Cunosti tu cine suntem,N Lic$ea neruinat, astfel s ne vorbeti5'Insistena celului 9Mdar #iceaiD': l nfurie si mai tare pe ,amson M-,i ce- i pas5 N 3e ntreb eu ce #iceam5N Adevrat vorbeamN C nu iubesc mndria i c ursc pe lei,N C voi egalitate, dar nu pentru cei.' Conclu#ia acestei dispute o conine morala fabulei MAceasta ntre noi adesea o vedem N i numai cu cei mari egalitate vrem.'N >abula MCinele i celul' nfiea# doar prima etap a parventismului, i anume doar aspiraia spre parvenire i de aceea discursul lui ,amson este nsoit de demagogie. "l sugerea# prin numele lui cu re#onan e mitice puterea, dar este nemulumit de po#iia lui social i de aceea i dorete mai mult pentru sine, dorete s parvin. <entru a-i atinge scopul apelea#a la minciun, la demagogie. Ipocrit peste msur, el afi ea# o fals modestie, vorbete mult in fra#e sforitoare, ntr-un limba! bombastic, la inceput, apelnd i la unele argumente, ca n discursul Mltrtor' al orcarui politician demagog, cci aa cum preci#ea# autorul ,amson este Mdulu de curte ce ltra foarte tare'. >alsitatea afirmaiilor sale iese n eviden odata cu intervenia celului ,amurac$e. Acesta, c$iar prin re#onana numelui terminat in Mc$eO sugerea#a omul simplu si naiv, care ia drept adevruri vorbele nesincere ale dulului i va plti pentru credulitatea sa. "l simboli#ea#a totodata minciuna, slbicunea, moliciunea i o anume limitare la nelegerea discursului cinelui. Cel de-al treilea persona!, cel figurant, este Mun bou oarecare' , care face parte din categoria celor care au reuit Msa se a!ung', au accses de!a n rndul boierimii, fiind un parvenit recent. (e aceea el nici nu reacionea# la spusele dulului i l ascult nepstor. "ste evident faptul c primele doua persona!e- ,amson si ,amurac$e- sunt pre#entate n antite#, acest proceeu fiind utili#at i pentru a reali#a nepotrivirea ntre esen si aparen. Fricine poate observa deosebirea dintre cuvintele si e2presiile ca Mnobil' , Mri civili#ate' , Mdomnia voastra' etc. si cele adresate celului Mpoataie' , Mlic$ea neruinat', Mo sa-i dam o btaie' . 0ovestirea "A0A &5" ;'%A de "i#ail $ado%eanu <ovestirea Iapa lui &oda care face parte volumului Lanu Ancuei scris de -i$ail ,adoveanu este o povestire n ram. 0ovestirea n ram (povestirea n povestire) este o specie a !enului epic, n care se narea) ntmplri neo inuite. +impul narativ se situea) ntr#un plan al trecutului, iar principala modalitate de expunere este evocarea. Spaiul desfurrii aciunii este unul ocrotitor, n care mul i povestitori relatea) ntmplripilduitoare, respectnd un ceremonial presta ilit. n ram apare naratorul omniscent, omnipre)ent. ,e disimulea#a autorul. Al doilea plan narativ aparine naratorului ordonator anume comisului Ionita , iar al treilea plan narativ aparine naratorului persona! sau naratorului martor. 1n al doilea plan narativ se creea#a un adevarat ceremonial al povestirii. ,e obine atenia, ascultarea, se nfirip aciunea narativ. <ovestirea ncepe prin descrierea de ctre narator a mpre!urrilor locul Lanu Ancutei, ara -oldovei, (rgneti, din inutul ,ucevei. timpul naraiunii 'o toamn aurie', naratorul preci#ea# c ntmplrile ce urmea# a fi povestite s-au petrecut demult, ntr-un timp nepreci#at ' 3impul ramei ' ntr-o departat vreme, demult, n anul cand au c#ut de ,ntilie ploiOO . Locul ramei PO Lanul Ancuei , -oldova PO. -oduri de e2punere naraiunea , dialogul ,descrierea. (xpo)itiunea Comisul Ioni i ncepu istorisirea amintindu-i de vremurile tinereii cnd se afla tot la Lanu-Ancuei , ns la care era $angi alt Ancuta, mama acesteia. &enise cu iapa pe care tot o luda i statea cu ali oameni care ,,acuma-s oale si ulceleQQ. (eodata toi cei pre#eni v#ur un boier ieind dintr-o droc i ndreptndu-se spre ei. "ntri!a era un boier voinic , cu barba ro , i cu un lnug de aur la gt. <olitico i , oamenii l invitar la masa i-i spuser Ancuei s-i aduca o oal cu vin pe care a pltit-o comisul ,,trei paraleQQ. (esfurarea aciunii intrnd n vorb r#ul ncepu sa i se plnga boierului de o ,,pricinaQQ pe care a motenit-o de la strmoii si. "ra vorba despre un vecin de la (rgnesti care i-a furat pe nedrept o bucata de pmnt . Lotrt, Ioni comisul insist spunand ca este n stare s mearg, narmat cu acte i dove#i, i la &oda , iar dac nici el nu-i va face dreptate s-i pupe iapa nu departe de coad. La aceast replic to i cei pre#eni ncepur s rda , inclusiv boierul. <us pe fapte, r#ul plec , iar a doua #i se nfai la curte.

0unctul culminant imediat o sluga apru i-l ntreb cu ce treab a venit. (upa ce au#i totul soldatul ii dadu voie sa intre la &oda. Lundu-i inima n dini, comisul intr si c#u n genunc$i in fa a domnitorului. Acesta i porunci imediat s se ridice , iar r#ul recunoscu mai intai vocea, iar apoi pe boierul cu care vorbise la Lanul Ancuei. (upa ce i art toate actele i dove#ile pe care le avea domnitorul i recunoscu dreptatea i imediat trimise sluga la locul faptei pentru a clarifica lucrurile. 1nainte de a pleca vod l lua deoparte pe comis i-l ntreb ce s-ar fi intamplat dac nu i se fcea dreptate. Ioni comisul , v#nd c vod are simul umorului, rspunse $otarat ,,"u vorba nu mi-o iau napoi. Iapa-i peste drumQQ. -ult $a# a fcut voda de rspunsul r#ului i btndu-l iar pe umar i aminti de oala cu vin rou pe care i-a pltit-o comisul la $an. %e)nodamint i iat de aceea se mndrete acum Ioni comisul cu roibul su pentru c se trage din iapa lui vod. 3erminnd de povestit ntmplarea, comisul Ioni mai cere vin n ulcele i se pregtete s spun o alt poveste, mai incitant dect cea precedent.

Genul liric
Apartin genului liric creaiile literare n care se e2prim n mod direct idei, sentimente, triri interioare ale eului liric, ce i face simit pre#ena prin mrcile le2ico-gramaticale limba! e2presiv, frecvena verbelor i a pronumelor de persoana I si a II-a, punctuaia e2presiv. Limba!ul artistic este sugestiv, fiind pre#ente figuri de stil 9epitete, personificri, enumeraii, metafore,inversiuni, comparaii, etc: precum si imagini artistice 9imagini vi#uale, imagini auditive, imagini olfactive: prin intermediul carora eul liric isi e2prima sentimentele si trairile. )enul liric are ca principal mod de e2punere descrierea, reali#ata prin folosirea imaginilor artistice si a figurilor de stil care surprind strile fiinei poetice. Alturi de descriere apar uneori monologul, confesiunea liric sau dialogul imaginar3impul si modul verbelor folosite in te2t evidenia# strile eului liric caracterul liric al te2tului este subliniat si prin structurarea n versuri ce pot fi grupate n strofe, valorificnd mu#icalitatea limba!ului obinut prin rim 9mbriat, mperec$eat, ncruciat, monorim: msur i ritm. 3itlul poe#iei de#valuie de obicei subtil continutul ideatic al creatiei artistice.

'%A
;ersul rii de "on 0illat "on 0illat (/<=/ # /=>>) este un poet interbelic, lirica sa fiind puternic ancorat n pamntul strmoesc, el e2primnd profunda dragoste pentru neam si ar, pentru limba romneasc. &da e!te o !pecie a genului liric, prin care autorul 'i exprim direct !entimentele de admira ie !i %eneraie pentru ar, popor, o per!onalitate glorioa!, o idee mrea !au un e%eniment de intere! naional. (onul e!te elogiati%, autorul !cond 'n e%iden meritele deo!e)ite ale celui laudat, omagiat. 0oe)ia 8;ersul tarii8 de Ion <illat este o oda nc$inata limbii romne, poetul e2primndu-si admiratia pentru frumusetea, forta de e2presie si re#istenta acesteia de-a lungul veacurilor, n pofida tuturor vicisitudinilor istoriei nationale. 3itlul poe#iei este o metafora e2presiva, alcatuita din substantivul GversG, care sugerea#a ideea ca limba are mu#icalitate si sensibilitate, este armonioasa, poetica si determinantul n genitiv - GtariiG, ce e2prima faptul ca acest grai strabun i apartine pe deplin si dintotdeauna neamului romnesc. 0oe)ia 8;ersul rii8 de Ion <illat este alctuita din doua strofe de cte patru versuri fiecare si e2prima succint, dar cu profun#ime ideatic, nsusirile alese ale limbii romne. <rima strofa ncepe cu o afirmatie ferma privind e2istenta de veacuri a limbii romne -GesteG-, prin pre#entul verbului Ga fiG, care implica imediat apartenena la tara, e2primat prin ad!ectivul pronominal posesiv GtuG. <oetul se adresea# direct rii, e2primndu-si admiraia pentru vec$imea limbii romne, care vine din vremuri ancestrale 9stramoeti -n.n.: i care i are Friginea n limba!ul popular. Aceasta idee este ilustrata de comparatia Ggraiul 9...: ca frun#a NCu freamat de padure N)rai de ciobanG. Autorul sugerea# astfel principala ndeletnicire a romnilor, care din vremuri stravec$i s-au ocupat cu pstoritul. Limba strmoeasc este definit prin opo#iia care e2plic proveniena limbii si permanena ei pe aceste meleaguri G)rai de cioban noptnd pe plaiuri N Cu turmele la foc de stniG. ,trofa a doua accentuea#a ideea c limba romna a re#istat de-a lungul istoriei, fiind aprat, ca si ara, avnd un trecut glorios si nvingnd toate vicisitudinile. (ragostea fa de limba stramoeasc este definit metaforic prin G)rai de plieG, acesta fiind simbolul romnului care a aparat dintotdeauna frontierele rii, sugernd aici aceeai gri! pentru pstrarea e2presivitii i puritaii cuvntului strbun. "numeraia GCu cal, desaga si secureG compune portretul plieului, accentund asupra obiceiurilor si vietii traditionale a romnului.

&ersurile urmatoare evidenia# nsuirile limbii, care este melodioas ca un Ggrai de pruG, idee e2primata printr-o metafor personificatoare. Limba romna este strlucitoare si luminoas asemeni luceferilor care luminea#a n #ori si are permanena peste veacuri, fiind dintotdeauna limba poporului romn Gprin clile de fnG. Limba romna este ancestrala, permanenta si vie ca frun#a codrilor, s-a nascut din limba!ul popular al ciobanilor, a fost aparat cu dragoste de plaiesi, este mu#icala ca susurul apelor curgatoare si stralucitoare ca astrii care luminea#a ntreaga fire. <ro#odia. &ersurile poe#iei sunt inegale, masura variind ntre I si / silabe, rima nu e2ista. (eoarece Ion <illat si e2prima sentimentele de admiratie si pretuire fata de e2presivitatea, mu#icalitatea si vec$imea limbii romne, folosind mi!loace artistice si un ton solemn, elogiativ, poe#ia G&ersul tariiG este o oda.

0AS+(&5&
"arna de ;asile Alecsandri 0AS+(&5& este o specie a !enului liric care are la a) descrierea unui col. de natur, poetul exprimndu#-i n mod direct sentimentele n fa.a ta loului )u!rvit. 0oetul apelea) la ima!ini vi)uale, olfactive, auditive precum i la fi!uri de stil i motive literare care compun armoni)area planului terestru cu cel cosmic. &asile Alecsandri este o personalitate marcant a epocii paoptiste. Compune primele pasteluri in .A@I, el fiind cel care creea#a aceasta specie si o impune in literatura romana. <astelul %Iarna' a aparut la . aprilie .A@A in revista %Convorbiri literare', printre alte pasteluri dedicate acestui anotimp. <astelul este o poe#ie descriptiva, in care autorul isi e2prima trairile sufletesti legate de un colt de natura, un anotimp 9&.Alecsndri-%,farsit de toamna': sau aspecte din viata plantelor si a animalelor 9&. Alecsandri%Faspetii primaverii':. <oe#ia este compusa din patru catrene cu masura de .?-.@ silabe. Ritmul este iambic. In aceasta opera este descris anotimpul alb. <oe#ia poate fi structurata pe doua parti, prima cuprin#and primele trei strofe, unde ne este pre#entat un peisa! in care gerul este cumplit si satele sunt ingropate in nameti. <artea a doua, care este de fapt ultima strofa, tabloul este insufletit de aparitia soarelui si de oprirea ninsorii. <rima strofa conturea#a tabloul unei ierni cumplite, dominata de ninsoare si ger. "lementele din planul terestru se imbina in aceasta strofa cu cele din planul cosmic %din va#du$', %plutesc in aer', %pe ai tarii umeri dalbi'. Imaginea vi#uala este subliniata prin folosirea personificarilor %iarna cerne norii de #apada'9care sublinia#a multimea fulgilor de #apada care cad din va#du$: si comparatiilor %ca un roi de fluturi albi' 9care sublinia#a multimea fulgilor de #apada care cad din va#du$:. Acestea au ca fundal culoarea alba conturata prin intermediul epitetelor %norii de #apada', %fluturi albi', %umeri dalbi'. ,trofa a doua repre#inta o iarna care pare a nu se mai sfarsi %Riua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iarH'. Repetitia din primul vers creea#a impresia unei ninsori care nu se va opri niciodata. >igurile de stil care se regasesc in aceasta strofa sunt personificare 9%se imbraca mandra tara':, pentru a scoate in evidenta abundenta ninsorii si faptul ca peste tot s-a ase#at #apada, formand o %#ale argintie'4 epitete 9%mandra tara', %rotund si palid':, folosite pentru a reali#a mai bine tabloul iernii4 iar in final este o comparatie9%ca un vis de tinerete':, care duce cu gandul la faptul ca peisa!ul este va#ut din perspectiva batranetii, provocand o stare de melancolie 9%anii trecatori':. In strofa a treia este terminat peisa!ul pre#entat, acesta fiind dominat de elementele terestre. <re#enta iernii este redata prin enumeratii9%pe camp, pe dealuri, in departare'4 %fara urme, fara drum':, iar pustietatea tinuturilor prin epitete si comparatii 9%satele pierdute'4 %ca fantasme albe':. 3otul pare ireal in aceasta strofa, plopii par a fi niste fantasme, iar satele se pierd sub viscolul iernii. +ltima strofa readuce frumusete si insufletire peisa!ului, acestea fiind datorate soarelui, a carui importanta este evidentiata prin epitetul si inversiunea %doritul soare', pentru ca apoi sa fie personificat ca cel care %dismiarda oceanul de ninsoare'. In aceasta ultima strofa, imaginea vi#uala creata prin figurile de stil este completata de cea auditiva %clinc$ete de #urgalai', care rupe tacerea care predomina in intreaga poe#ie. <e parcursul intregii opere e2ista o corespondenta sentiment-natura, transmisa prin pre#enta unei fiinte umane in acel tablou, care nu este descrisa. In prima strofa se simte sentimentul de singuratate, faptul ca peste tot se #areste doar #apada9%lungi troiene calatoare':. ,trofa a doua pare a fi dominata de frica de o iarna fara de sfarsit, de a a!unge la batranete cu regretul trecerii anilor9%ca un vis de tinereteD':. +ltima strofa din primul

tablou creea#a impresia de o lume ireala, de ceva ce in nici un ca# nu se poate intampla9%satele perdute sub clabuci albii de fum':. In ultima strofa, spre deosebire de celelalte, se simte sentimentul de iubire de frumos si inviorare, si c$iar sentimentul de bucurie al vietii. &erbele sunt folosite la timpul pre#ent cu scopul de a reda eternitatea timpului si pentru a apropia descrierea de artele plastice. %'"4A 0'05&A76 ?i di, floare dulce %oina este o specie a liricii populare, caracteristic numai folclorului romnesc, n care omul, aflat ntr#o strans le!tur cu natura, exprim sentimentele de dor i jale, stri puternic nrdcinate n structura spiritual a romnului. n funcie de cau)ele care determin exprimarea strilor suflete ti doinele pot fi: de dor i jale, de dra!oste, de ctnie, de srcie, doine pstoreti, de nstrinare. (oina populara este o specie a genului liric n care poetul popular i e2prim n mod direct sentimentele. Literatura popular a servit ca surs de inspiraie scriitorilor notri, ei au gasit aici filonul de aur al geniului creator al poporului nostru. Astfel, au reali#at culegeri de folclor <etre Ispirescu, &asile Alecsandri, -i$ai "minescu sau Lucian *laga. (oina G-ai badita floare dulceG face parte din antologia de poe#ie populara a lui Lucian *laga si este o creatie de dragoste. 3itlul este constituit dintr-o construcie format dintr-o inter!ecie si un substantiv n vocativ, urmata de metafora Gfloare dulceG4 titlul apare si in primul vers al poe#iei. 1ntreaga doin este o confesiune tulburatoare a nevoii de dragoste, a dorinei de reali#are in iubire pe care o face o tanara fat iubitului ei. (e aceea, .. din cele .B verbe sunt folosite la persoana I, modul conditional-optativ. ,entimentele sunt e2primate direct, fata se adresea#a tnrului ndragit, verbele fiind la persoana a II-a, singular 9te-a smulge, te-a gasi, tea duce:. >ata i dorete cu ardoare ca iubitul sa fie aproape de ea i de aceea dragostea sa este gri!ulie, ocrotitoare si plin de afeciune. (e aceea tnara dorete ca iubitul ei sa se afle in gradin sau pe campul unde au loc muncile agricole 9Gte-as secera a milaG, Gte-as imblandi cu dragG:. &erbele Ga seceraG, Ga face stocG, Ga macinaG, Ga cerneG sugerea#a prin succesiunea lor, muncile evocate de plugari. 3oate aceste munci agricole sunt pre#entate cronologic, iar iubirea fetei in acest peisa! devine o alinare a sufletului ndragostit, dar si un #bucium sufletesc. >inalul doinei sugerea#a faptul ca dragostea presupune i !ale, durere, suferint, care nu pot lua sfarit dect prin mplinirea ei G,i te-a da inimii meleN,a se stampere de !ele.G Intensitatea sentimentelor e2primate, gingia i puritatea lor sunt e2primate n poe#ie prin cateva epitete ale substantivelor sau ale verbelor Gte-a secera cu milG, Gfloare dulceG, Gmoric de argintG. Aceast doin popular este de dragoste, dar n finalul ei, r#bate o not de tristee si de suferin e2primat plastic cu ad!ectivele G!eleG, Gsa se stmpere de !eleG. &ersurile doinei au masura de opt silabe, ritmul este tro$aic, iar poe#ia nu este structurata in strofe. Intreaga poe#ie apare ca un discurs liric care curge fluent pana in final, cand este aratat motivul #buciumului sufletesc al fetei. Rima imperec$eata sau monorima confera poe#iei o mu#icalitate deosebita. La acestea se adauga cuvinte populare sau regionale care imprima sonoritate discursului poetic GstogG, Ga imblatiG. <rofun#imea sentimentului iubirii, dar mai ales oscilatia intre tristete si speranta fac din doina o adevarata bi!uterie a literaturii folclorice romanesti. Aceasta impreuna cu alte poe#ii populare constituie, asa cum arata &asile Alecsandri Go adevarata avere naional demn de a fi scoas la lumin cu un titlu de glorie pentru na ia romnG. (&(G"A ', rmi de -i$ai "minescu (le!ia este specia !enului liric, n care poetul i exprim direct sentimentele de triste e metafi)ic, de nostal!ie, de re!ret, ntr#o !am ascendent, mer!nd de la melancolie la nefericire. <oe#ia %F,ramai...' de -i$ai "minescu pune n lumina comuniunea poetului cu natura pe care aceasta a simtit-o profund inca din vremea copilariei . <adurea il c$eam, tie s l n eleag, l ocrote te i-l ncnt cu universul ei tainic i plin de vra!. 3itlul concentrea#a n doua cuvinte cu adanci ecuori emotionale c$emarea ar#toare a pdurii. Imperativul %ramai', subliniat prin inter!ecie , insist pe ideea refu#ului despririi. C$emarea ramne fr rspuns , fiindc poetul nu mai poate intelege soapta vra!ita a padurii , asa cum se intmpla in copilarie . +imirea si fericirea din oc$ii copilului au disparut, facand loc amaraciunii si neputintei

omului matur care nu mai poate intoarce timpul inapoi . <unctele de suspensie dau sen#atia amplificarii acestor sentimente. <oe#ia structurata sub forma unui dialog imaginar este alcatuit din doua parti . <artea I cuprinde primele ? strofe e2primand c$emarea tainica a padurii , iar ultima raspunsul poetului. ,trofa intai emotionea#a prin c$emarea adresata de padure poetului de a ramane in lumea de basm a copilariei . <adurea personificata i se adresea#a direct poetului ca unui prieten drag . Invitatia este plina de afectiune si ba#ata pe intelegerea adanca a sufletului si aspiratiilor copilului %F, ramai, ramai la mine,N 3e iubesc atat de multHN Ale tale doruri toateN Cumai eu stiu sa le ascult' . Repetitia imperativul intarita de inter!ectia si de superlativul e2presiv % atat de mult' sublinia#a intensitatea sentimentelor ce il leaga. ,trofa a doua e2prima intelegerea si admiratia padurii i#vorate din cunoasterea sufletului curat si visator al baiatului . "a ii devine confidenta, dar ii ofera si ocrotire in acest univers miraculos al copilariei . "a il aseamana unui print al padurii , frumos si nobil , dornic sa inteleaga tainele naturii si in#estrat cu o fire sensibila si visatoare %3e asaman unui print ,N Ce se uit-adanc in ape N Cu oc$i negri si cuminti' ,trofa a treia de#valuie misterele acestei lumi fermecate care il atrage atat de mult pe copil. "l incepe sa inteleaga glasul naturii. <rin vuietul apei si prin %miscarea naltei ierbi' el poate au#i in taina % mersul cardului de cerbi' ,trofa a patra descrie starea de incantare a baiatului in mi!locul padurii.>ermecat de acest univers tainic, eliberat de orice gri!i , baiatul murmura % cu glas domol' , in timp ce ce simte racoarea apei ce straluceste in soare %"u te vad rapit de farmecN Cum ingani cu glas domol,N In a apei stralucireN Intin#and piciorul gol.' ,trofa a cincea aduce tema trecerii timpului . &ra!it de acest univers tainic, de noptile cu luna plina, de stralucirea de pe lacuri %la vapaia de pe lacuri' , poetul traieste intens fericirea. "l nu si-a dat seama de trecerea timpului. Anii au #burat ca niste clipe , iar clipele acestea fericite ale copilariei par foarte indepartate %Anii tai se par ca clipe, N Clipe dulci se par ca veacuri'. <artea a doua e2prima raspunsul poetului la c$emarea padurii. Fdata cu trecerea copilariei. poetul se indepartea#a de padure, intra intr-un alt spatiu, in care campul sugerea#a viata, tineretea. La inceput g$icim o atitudine de uoara nepasare, tipica tinerilor, fata de dulcea c$emare de odinioara a padurii %,uieram la ei c$emareN ,-am iesit in camp ra#andN' +ltima strofa aduce in prim plan sentimentele de regret si tristete pe care le incearca poetul aflat in plina maturitate. Amintindu-si de minunata lume a copilariei, poetul este constient ca este imposibil sa se intoarca in aceasta lume fabuloasa, sa intoarca timpul inapoi pentru ca nu mai poate privi lumea cu oc$i visatori si cuminti ai copilului de odinioara. <oetul, matur acum, intelege altfel lumea, nu mai poate trai fericirea copilului % Asta#i c$iar de m-a ntoarceN A-nelege n-o mai pot...N +nde eti copilrie,N cu pdurea ta cu tot5'

de Andrei ?uresanu "?45& este o specie a !enului liric nc$inat unei personalit.i, unui eveniment sau unei idei. *ntec de iruin. dup ori!inea !reac a cuvntului, imnul are, n !eneral, semnifica.ia unei medita.ii solemne. Andrei -uresanu S.A.@-.A@;T este un poet pasoptist din Ardeal, care a creat poe#ia G+n rasunetG, devenita imnul revolutiei de la .A=A. <oe#ia a aparut, alaturi de G<roclamatia de la Isla#G ntr-una din primele reviste culturale ale romnilor, intitulata sugestiv G>oaie pentru minte, inima si literaturaG, n numarul din B. iunie .A=A. 3itlul poe#iei a fost sc$imbat ulterior, prelund o parte din primul vers, n G(esteapta-te, romneG si a fost cntat pe o mu#ica a lui Anton <ann la manifestarea -arii +niri de pe Cmpia Libertatii din Alba Iuiia, la . decembrie ./.A. (upa Revolutia romna din ./A/ poe#ia devine imnul national al Romniei, pastrnd te2tul lui Andrei -uresanu si mu#ica lui Anton <ann. *Imnul national e!te un cntec patriotic adoptat de natiunea unei tari pentru a +i intonat 'n cadrul unor ceremonii pu)lice nationale !i internationale*. +itlul este format dintr-un verb la imperativ, Gdesteapta-teG si un substantiv n vocativ, GromneG, urmate de semnul e2clamarii si e2prima un ndemn $otart adresat tuturor romnilor de a se tre#i la lupta mpotriva tiraniei si a tuturor dusmanilor tarii, precum si pentru apararea libertatii si independentei nationale. <oe#ia G(esteapta-te, romneHG de Andrei -uresanu este alcatuita din unspre#ece strofe de cte patru versuri fiecare. In cuprinsul poe#iei se manifesta o nsiruire de ndemnuri, toate, avnd ca principala modalitate de e2primare verbe la imperativ, implicnd si adresare directa catre neamul romnesc, idee conturata prin vocativul GromneG, care are valoare de sinecdoca, deoarece prin acest substantiv se subntelege toata colectivitatea

"?45& %(S+(A0+A#+(, 7'?A4(@

nationala Ssinecdoca este figura de stil care consta n folosirea ntregului n locul partii componente sau a particularului n locul generalului4 aici prin GromnG se subntelege toata natiunea romna, trecuta, pre#enta si viitoare n.n.T. <rima strofa reia titlul, ndemnnd pe toti romnii la desteptare nationala, la eliberare de sub tiranie, ncura!ndu-i totodata sa-si construiasca o alta soarta, mai buna, mai frumoasa, pe care s-o invidie#e pna si dusmanii G(esteapta-te. romne, din somnul cel de moarte, N n care te-adncira barbarii de tiraniH N Acum ori niciodata croieste-ti alta soarte, N La care sa se-nc$ine si cru#ii tai dusmaniHG. >ermitatea tonului prin care romnii sunt impulsionati sa-si croiasca o viata demna - GAcum ori niciodataG - se continua si n strofa a doua, poetul adaugnd argumentul originii poporului romn. -ndria de a fi urmasi ai romanilor este e2primata prin faima de care se bucura si asta#i ginta latina G,i ca-n a noastre piepturi pastram cu fala-un nume,N 3riumfator n lupte, un nume de 3raianHG. ,trofa a treia. &ite!ia romanilor se regaseste n sngele fiecarui romn, idee e2primata prin comparatii GCum stau ca bra#i n munte vonici sute de miiG, Gsi sar ca lupi n stneG -urmate de o enumeratie care sugerea#a unitatea ntregului popor G*atrni, barbati, !uni, tineri, din munti si din cmpiiHG. ,trofa a patra ncepe printr-o invocatie retorica adresata direct eroicelor figuri istorice ale neamului, care pot vedea ca romnii sunt demni urmasi ai luptei lor de independenta si libertate nationala. Indemnul este e2primat prin verbul la imperativ, GprivitiG si prin enumerarea unor domnitori e2emplari, G-i$ai, ,tefan, CorvineG, ca simboluri ale celor trei provincii romnesti - 3ara Romneasca, -oldova, 3ransilvania. Cura!ul si spiritul lor de sacrificiu s-a transmis generatiilor urmatoare, nsetate, la rndul lor, de libertatea si independenta tarii G&iata-n libertate, ori moarteH striga totiG. Idealul de unire a tuturor romnilor este e2primat n strofa a cincea, prin doua simboluri sugestive G-ilcov si CarpatiG -si prin !uramntul pe care acestia l fac n numele libertatii ntregii natiuni G(ar noi, patrunsi la suflet de snta libertate, N Euram ca vom da mna, sa fim pururea fratiHG. In urmatoarele doua strofe se compune imaginea patriei prin metafora personiftcatoare GF mama vaduvitaG, sugernd ideea ca nereali#area unitatii nationale este dureroasa si tara cere spri!inul fiilor ei, rostind n acelasi timp o imprecatie, mpotriva tradatorilor G,i blastama cu lacrimi n oc$i pe orisicare N In astfel de pericol s-ar face vn#atoriHG. *lestemul continua n strofa a saptea, n care, tara, personificata, invoca urgiile naturii care sa se abata asupra lasilor, atunci cnd patria trebuie aparata G(e fulgere sa piara, de trasnet si pucioasa, N Fricare s-ar retrage din gloriosul loc, N Cnd <atria sau mama, cu inima duioasa, N &a cere ca sa trecem prin sabie si focHG. ,trofele a opta si a noua aduc n memoria romnilor asuprirea otomana, e2primata prin sinecdoca metaforica Giataganul barbarei ,emiluneG ce a provocat suferinte si c$inuri attor generatii. Romnii !ura sa nu mai ndure niciodata tirania nimanui, fiind constienti ca oricnd tara este pndita de prime!dii, ntre care aceea de a-i fi rapita limba stramoseasca. Ideile sunt e2primate prin interogatii retorice, ncarcate de revolta GC-a!unse despotismul cu-ntreaga lui robie, N Al carui !ug din secuii ca vitele-l purtam5G. <enultima strofa e2prima o adresare directa catre GRomni din patru ung$iuriG, cu aceeasi fermitate de la nceputul poe#iei, Gacum ori niciodataG, ndemnnd la unire n GcugetG si n GsimtiriG. Ceamul romnesc are datoria de a aduce la cunostinta ntregii lumi faptul ca teritoriul tarii a fost ciuntit prin siretenie si intrigi politice G,trigati n lumea larga ca (unarea-i furata, N <rin intriga si sila, viclene uneltiriHG. Indemnurile din aceasta strofa sunt reali#ate prin substantivul la vocativ -GromniG - si verbele la imperativ - Guniti-vaG si GstrigatiG. +ltima strofa se adresea#a preotilor, parintii spirituali ai romnilor, pe care autorul i ndeamna, prin vocativul G<reotiG, la lupta pentru libertatea poporului si a tarii, care este sfnta G<reoti, cu crucea-n frunteH caci oastea e crestina, N (evi#a-i libertatea si scopul ei prea sfntG. F alta idee ce se desprinde din aceste versuri este aceea ca neamul romnesc este crestin, credinta lor n (umne#eu fiind ilustrata prin metafora Goastea e crestinaG. +ltimele doua versuri ale poe#iei e2prima ideea sacrificiului suprem pe care romnii sunt capabili sa-l faca din dragoste pentru pamntul strabun, pentru patria si poporul lor G-urim mai bine-n lupta, cu glorie deplina, N (ect sa fim sclavi iarasi n vec$iul nost-pamntHG. (e aici se desprind sugestiv si principalele trasaturi care caracteri#ea#a neamul romnesc cura!ul, setea de libertate si demnitate nationala, spiritul de sacrificiu, dragostea de neam si tara, mndria de a fi romn. (e remarcat n aceasta poe#ie este tonul solemn si retoric, ilustrat si prin semnele de e2clamare ase#ate la sfrsitul strofelor, sugernd imperativ datoria romnilor de a-si apara tara si poporul, de a lupta mereu pentru libertate si demnitate nationala.

0ro)odia. &ersurile sunt lungi, masura fiind de .;-.= silabe, rima este ncrucisata, iar ritmul iambic. <oe#ia G(esteapta-te, romneHG are evidente calitati de imn, constituindu-se ntr-un adevarat manifest ce militea#a pentru unitatea si independenta poporului romn si a tarii, fapt remarcat de Cicolae *alcescu, care-a numit-o G-arseille#a romnilorG.