Jocul didactic este jocul prin care se realiz.

obiective şi sar
cini de învăţare,folosind un conţinut accesibil,modalităţi atra
ctive şi recreative de organiz şi desfăş, precum şi materiale di
dactice interesante.Jdid îmbină funcţii şi sarcini de învăţare cu
forma plăcută şi atractivă a, jocului cultivând interesul ptr. stu
diu,contribuie la realiz.sarcinilor formative ale proces de
învăţ.Importanţa j did constă in faptul că el facilitează pregăti
rea copiilor preşc. ptr introducerea lor în activit.de învăţare. In
cadrul j did,copilul învaţă să observe,să compare,să susţină un
dialog ş.a.Jocurile didactice solicită intelectul copiilor ptr. a
rezolva unele sarcini .în mod individual.Astfel,unele jocuri le
cer să deosebească obiectele mari de cele mici, pe cele lungi
de cele scurte,să compare lucrurile după diferite criterii(ce se
potriveşte),să facă clasificări ale obiectelor după anotimp, sau
ale animalelor după modul şi locul unde trăiesc.Ei fac unele
generalizări folosindu-se după loto-urile cu animale,cu fructe.
J did contribuie la dezv spiritului de observ., la concentrarea
atenţiei şi la formarea unor deprinderi de muncă intelectuala,
independenta.Structura jocului didactic este alcătiută din: conţi
nut,sarcinile didact.,acţiunea,regulile(restricţiile jocului)cu
elemente specifice de joc.Conţinutul jdid este format din cuno
ştinţele,priceperile şi deprinderile cere trebuie formate la acti
vitatea respectivă.De ex., la activităţile matem.,se prevede
exerciţii de formare a mulţimilor după formă(mărime,culoare
, grosime)sau învăţarea şirului numerelor naturale ş.a. Ptr
completarea şi precizarea acestora,se organiz. jocuri de ge
nul "Cum este (cum nu este) o piesă a jocurilor logice?",
"Formarea perechilor","Caută vecinii" ş.a. -Sarcina didactică
reprezintă sarcina care se dă copiilor spre rezolvare- a cunoa
şte,a denumi,a clasifica,a construi, ş.a.- şi care se referă la -
conţinutul care trebuie învăţat. De ex., în jocul "Caută veci
nii",sarcina didactică este aceea de a găsi nr. mai mare sau
mai mic cu o unitate decât nr. dat.Aşadar,sarcina didactică
este una din componentele principale ale j did care concreti
zează scopul urmărit în activitatea respectivă.-Acţiunea jocu
lui şi elementele de joc,reprezintă modalitatea în care se desfă
şoară realizarea sarcinii didactice.O activit.didact.capătă cara
cter ludic numai în măsura în care cuprinde elemente de joc,ca:
mişcarea,competiţia(întrecerea),cuvântul,ghicirea, aşteptarea
,surpriza ş.a.Elementele de joc se pot aplica în modalităţi dife
rite. Astfel,cele mai variate aspecte le reprezintămişcarea,care
se poate realiza prin mânuirea materialului didactic, ridica
rea lui în sus,ascunderea şi găsirea acestuia,trecerea materia
lului din mână în mână- cu pornire şi oprire la semnal-schim
barea jetoanelor întrecopii ş.a.-Competiţia sau întrecerea cons
tituie un alt element de joc,cu utilizarefrecventă,încareaccentul
cade pe ritm şi calitate.Astfel, întrecerea poate să se refere la
alegerea rapidă a jetonului corespunzător (în jocul "Cine are
un număr mai mare?") sau la găsirea locului corespunzător
numărului ("Caută-ţi căsuţa!").-Cuvântul poate fi folosit sub
forma semnalelor de oprire a unei acţiuni ("Stop!"), prinimita
rea diferitelor animale sau zgomotul produs de unele mijloac.
de locomoţie şa.-Ghicirea este folosită cu precădere în jocuri
le fără material,contribuind la antrenarea copiilor la activitate.
O întâlnim în jocuri ca,"Ghici care obiect lipseşte!" sau "Ce
am ascuns în mâna cealaltă?".-Aşteptarea şi surpriza dau un
colorit emoţional j did, mai ales atunci când sunt în legătură
cu prezentarea sau mânuirea material.,cu mişcarea copiilor în
diferite sensuri sau cu folosirea unor semnale verbale,vizuale,
auditive etc.Aşteptarea şi surpriza se folosesc în majoritatea jo
curilor asociate cu mişcarea sau cu un alt element de joc.Regu
lile jocului fac legătura între sarcina didactică şi acţiunea jo
cului,ele reglementează acţiunea jocului.Fiecare j did treb. să
conţină cel puţin două reguli: prima regulă transpune sarcina
didactică într-o acţiune concretă,atractivă,adică transformă
exerciţiul în joc,iar cea de-a doua precizează organizareajocu
lui şi momentele de terminare a acţiunii jocului.J did pot cu
prinde,de asemenea,unele reguli care precizează cine poa
te fi conducătorul jocului sau cine poate deveni conducăto
rul jocului, pe bază de concurs.Desfăşurarea jocului cuprinde
mai multe momente:Introducerea în joc se poate realiza
printr-o scurtă convorbire pentru familiarizarea copiilor cu
unele aspecte ale jocului şi cu regulile care trebuie respectate,
prin intuirea materialului ca şi printr-o expunere care să
stârnească interesul copiilor sau chiar printr-o
ghicitoare.Anunţarea jocului urmăreşte cunoaşterea de
către copii a felului activităţii şi a titlului jocului. In cadrul
anunţării jocului se poate da şi o explicare a titlului acestuia.
Explicarea jocului cuprinde prezentarea de către
educatoare a principalelor etape ale acţiunii jocului,
precizarea regulilor jocului Explicarea trebuie să fie insoţită
de demonstrare. Fixarea regulilor se realizează fie printr-o
scurtă convorbire în care se precizează ce va trebui să facă
copiii în momentele importante ale acţiunii, sau executarea
jocului de probă sub conducerea şi îndrumarea directă a
educatoarei. De exemplu:"Începem jocul! Nu uitaţi, nu aveţi
voie să deschideţi ochii înainte de a bate eu (educatoarea)
din palme. După ce aţi deschis ochii, va trebui să observaţi
al câtelea brad lipseşte''.Executarea jocului. Jocul începe la
semnalul educatoarei care, la început, intervine mai des
amintindu-le copiilor regulile, dând indicaţii asupra folosirii
materialului ş.a. Pe măsură ce jocul se repetă, ea acordă
copiilor mai multă independenţă lăsându-i să acţioneze
liber.Încheierea jocului. În încheierea jocului se declară
câştigătorul (câştigătorii sau echipa câştigătoare) şi se fac
aprecieri asupra modului cum s-a desfăşurat jocul, dând
cuvinte de laudă asupra copiilor care au respectat regulile şi
nominalizându-i şi atenţionându-i pe cei care au făcut greşeli
şi s-au descurcat mai greu.O încheiere plăcută, prin bucuria
succesului şi prin satisfacţia imediată pe care o dă copilului,
sporeşte interesul preşcolarului pentru jocurile
didactice.Cele mai semnificative criterii de clasificare a
jocurilor didactice sunt: conţinutul activităţii, care este un
conţinut de învăţare (informaţii, deprinderi, capacităţi),
obiectivele urmărite şi materialul folosit.După conţinutul
lor, jocurile didactice pot fi: jocuri didactice pentru
cunoaşterea mediului înconjurător, pentru comunicare,
jocuri pentru dezvoltarea reprezentărilor matematice, jocuri
muzicale ş.a. La baza acestui criteriu stau conţinuturile
activităţii de învăţare.După criteriile urmărite, ele pot fi: de
dezvoltare a proceselor psihice, de cunoaştere, de formare a
percepţiilor şi reprezentărilor de spaţiu, timp, mărime,
formă, culoare, de orientare în spaţiu, de însuşire a
structurii gramaticale a limbii ş.a.După materialul folosit,
jocurile didactice se clasifică în: jocuri cu material didactic
ajutător (jucării, material didactic, obiecte din natură,
obiecte de întrebuinţare zilnică ş.a.). Ele mai pot fi: jocuri de
interpretare a unor poveşti şi lecturi sau jocuri fără material
didactic (ghicitori, alcătuire orală de propoziţii şi
fraze).Jocurile intelectuale mai pot fi clasificate în: jocuri
senzoriale de ghicire sau de recunoaştere a unui obiect cu
ajutorul simţurilor, jocurile de analiză perceptuală de
reconstituire de imagini din fragmente, jocuri de construcţie
după model ş.a.EX.joc.,,Saculetul
fermecat”Scopul:identificarea si denumirea corecta a unor
obiecte,in absenta vederii,prin pipait.Obiective de referinta:
sa identifice si sa denumeasca corect fructele aflate in saculet
prinpipait.Resursedidactice:mere,pere,nuci,prune,struguri,
gutui,portocale,banane,saculet,o basma sau un fular.
Desfasurarea jocului:propunatorul va arata copiilor fructele
pe care le va pune in saculet.El va lega la ochi cate un copil si
ii va cere sa ia in mana cate un fruct,sa-l pipaie,sa-l
denumeasca si apoi sa-l scoata afara din saculet ptr.a putea fi
verificat de ceilalti copii daca a denumit corect fructul.Daca a
ghicit denumirea fructului va fi dezlegat de la ochi si va
continua jocul un alt copil,daca nu a ghicit mai are dreptul la
doua incercari dupa care este eliminat din joc.Dupa ce toti
copiii au fost legati la ochi si pusi sa denumeasca fructele,co
piii care au fost eliminati din joc vor primi pedepse hazlii.
Jocul se poate organiza si sub forma de concurs,pe grupe.La
fiecare raspuns corect,grupa primeste un punct,la fiecare
raspuns incorect i se scade cate un punct.Castiga grupa care
totalizeaza mai multe puncte.