1.CONDITIILE GENERALE ALE PARTICIPATIEI PENALE. Conform art.

42 al CP se considera participatie cooperarea cu intentie a doua sau mai multe persoane la savirsirea unei infractiuni intentionate. Participatia penala exista atunci cand sunt indeplinite urmatoarele conditii: 1) a)s-a savarsit o fapta prevazuta de e!ea pe"a a.#)e$ista o p ura itate de su%iecte . Pluralitatea de infractori constituie situaia n care dou sau mai multe persoane particip, prin aciuni sau inaciuni, la comiterea aceleiai infraciuni, indreptata impotriva unuia si aceluiasi obiect. Participanti la infractiune sunt considerate persoanele responsabile ce au vrsta prevazuta de le ea penala!art.2"#. $u formeaza participatie savrsirea n comun a infractiunii de ctre doua persoane, una dintre care este iresponsabila sau n%a atins virsta raspunderii penale, deoarece acestea din urma nu pot fi subiecti ai infractiunii. &)activitatea '" co(u" a participa"ti or a i"fractiu"e.&nii autori!Cuznetova, 'au(man# sustin c sinta ma )activitate in comun* intruneste minimum trei elemente: a.conditionarea reciproca a actiunilor a doua sau mai multe persoane. b. rezultatul infractional aunic pentru participanti.+#le atura cauzal dintre actiunile fiecarui participant si rezultatul infractional comun. ,e atura cauzala este determinate de faptul ca fiecare dintre participant depune eforturile sale pentru atin erea unui rezultat infractional comun. -ctiunile fiecarui participant apar n calitate de parte component a unei cauze comune..oti participantii creeaza posibilitatea reala a survenirii rezultatului infractional, care se realizeaza prin intermediul autorului. )) sa e$iste o coeziu"e psi*ica a faptuitori or + o voi"ta co(u"a a participa"ti or de a savarsi i" cooperare i"fractiu"e. /xistenta si caracterul participatiei penale sunt determinate pe de o parte, de vointa comuna a participantilor de a coopera la savarsirea infractiunii, iar pe de alta parte, de scopul sau rezultatul comun urmarit de participanti prin savarsirea faptei. 0pre exemplu: mprumut o arm lui 1 care pretindea c vrea s fac exerciii de tir2 cu acea arm, 1 sv3rete o fapt prevzut de le ea penal2 mprumutarea armei a contribuit material la sv3rirea faptei, dar - nu este participant, fiindc lipsete voina de a coopera. ,)u"itatea i"te"tiei. Pentru latura subiectiva a participatiei este obli atorie prezenta intentiei. &nitatea intentiei participantilor la infractiune se exprima prin faptul ca fiecare dintre ei intele e ca actioneaza nu de unul sin ur, ci in comun. 4e aici rezulta ca acesta si da seama nu numai de caracterul si pericolul social al actiunilor sale, ci si de actiunile altor participant si , in primul rind, de caracterul si pericolul social al activitatii autorului. Participantul la infractiune prevede ca actiunea va duce la survenirea urmrilor intelese si dorite de toti ceilalti participanti. #.A-TOR-L IN.RACTI-NII.COA-TORAT-L.E/CE0-L DE A-TOR. Conform art.42 se considera autor persoana care savrseste in mod nemi5locit fapta prevazuta de le ea penala, precum si persoana care a savrsit infractiunea prin intermediul persoanelor care nu sunt pasibile de raspundere penala din cauza vrstei,iresponsabilitatii sau din alte cauze prevazute de cod penal.-utor este persoana care a savrsit de facto o actiune sau inactiune.6n practica 5udiciara a 78 autori ai infractiunii sunt recunoscuti:"#cei ce savirsesc nemi5locit infractiunea.2#cei ce participa nemi5locit la savirsirea infractiunii mpreuna cu alte persoane!coautori#.9#cei ce savrsesc infractiunea prin intermediul altor persoane, care nu pot fi supuse rspunderii penale n virtutea unor circumstante prevazute de le ea penala.-utor poate fi persoana care a savirsit nemi5locit, total sau partial atura obiectiva a componentei de infractiune

prevazuta de Partea speciala a Codului penal.6n caz de omor autor va fi persoana care, spre exemplu, a tras n victim sau i%a dat o doz mortal de otrav, autor al furtului va fi persoana care a sustras averea proprietarului.Coautoru este prezent cnd fapta prevazuta de le ea penala a fost savrsit de ctre dou sau mai multe persoane.Pentru recunoasterea calitatii de coautor este suficient ca persoana sa fi executat doar partial actiuni prevazute de le e. 4ac - spar e usa, 1 st pde paz, iar C ptrunde n apartament si sustra e averea, atunci ei toti sint coautori.Conditiile coautoratului:"#activitatea coautorilor trebuie sa fie ndreptata mpotriva aceluiasi obiect 5uridic,adica sa lezeze aceleai relatii sociale ocrotite!relatiile privind viata persoanei n cazul infractiunii de omor#.2#fapta trebuie sa fie savrsita n comun. 9# ntre coautori trebuie s existe o le tur subiectiv, adica toti participantii la coautorat trebuie sa actioneze cu aceeasi forma de vinovtie : intentia.-ctiunile autorului pot fi caracterizate prin intentie directa si indirecta. &.ORGANI1ATOR-L IN.RACTI-NII. 0e considera or!a"izator persoana care a or anizat savarsirea unei infractiuni sau a diri5at realizarea ei, precum si persoana care a creat un rup criminal or anizat sau o or anizatie criminala ori a diri5at activitatea acestora. /xista citeva forme de incadrare a actiunilor or anizatorului:1)Or!a"izarea savarsirii i"fractiu"ii co"sta in initierea si planificarea infractiunii, atra erea la savarsirea ei a altor participanti : autori, complici, insti atori. -ceste actiuni sunt ntreprinse in etapa de pre atire a infractiunii. #)Diri2area rea iz3rii i"fractiu"ii se reduce la coordonarea actiunilor participantilor, la modificarea planului de activitate criminala in procesul comiterii faptei socialmente periculoase, ascunderea infractorilor si a urmelor infractiunii. -ceasta modalitate de activitate se intreprinde nemi5locit in timpul savarsirii infractiunii. 4aca din motive ce nu depind de or anizator, fapta nu a fost dusa pana la capat, cele savarsite vor fi calificate ca pre atire sau tentativa.&)Crearea u"ui !rup cri(i"a or!a"izat sau a u"ei or!a"izatii cri(i"a e. Cea mai periculoasa fi ura este persoana care creeaza un rup criminal or anizat sau o or anizatie criminala ori diri5eaza activitatea acestora. -ceste structuri se ocupa de comiterea infractiunilor rave, deosebit de rave si exceptional de rave !omoruri, tl(rii, trafic de dro uri, de arme, de oameni#. ;r anizatorul poate sa%si indeplineasca functiile att in calitate de fi ura de sine stttoare, precum si calitate de coautor, actionnd alaturi de ceilalti participanti. Cand persoana indeplineste doar functii de or anizator, ea nu participa nemi5locit la executarea faptei !omorul la comanda#. ;r anizatorul poate sa nu cunoasca personal toti participantii sau circumstantele concrete ale savrsirii fiecarei infractiuni in parte, nsa este oblicatoriu faptul c or anizatorul s tie caracterul infactional si comun al actiunilor. 0copurile personale ale or anizatorului infractiunii pot sa nu coincide cu scopurile autorilor, complicilor, insti atorilor. ;r anizatorul poarta raspundere pentru toate faptele socialmente periculoase pe care le%a initiat, le%a coordonat sau le%a condus si care au fost exucutate nemi5locit de catre autorii care, la randul lor, de asemenea pot avea anumite scopuri proprii, realizabile in procesul savrsirii infractiunii. -stfel, persoana ce or anizeaza savarsirea unui atac tal(aresc poate sa nu urmareasca scopuri de profit, ci sa actioneze din razbunare, dar si in acest caz va purta raspundere pentru or anizarea atacului tal(aresc.

).IN0TIGAREA LA IN.RACTI-NE 0I CONDITIILE EI. Potrivit art.42. al CP se considera i"sti!ator persoana care prin orice metod determina o alta persoana sa savirseasca o infractiune.4e re ula, insti torul,determinind alta persoana la savrsirea infractiunii, el insusi nu participa la comiterea acesteia, strduindu% se s ramina in umbr.Pentru insti are este caracterisitc faptul ca insti atorul este cel dinti care ia (otrrea de a savirsi infractiunea si nu procedeaza nemi5locit la savirsirea faptei respective, ci o transmite altei persoane , determinnd%o prin activitate materiala!amenintari, ndemnuri# sa savirseasca fapta proiectata, ceea ce aceasta si face, devenind autor al infractiunii. I"sti!ator poate fi oric persoana care intruneste conditiile enerale pentru a putea fi subiect al infractiunii. <nsti area este posibila la toate infractiunile.-ctiunea de a insti a poate fi comisa nu numai de o sin ura persoana, dar si doua sau mai multe persoane care determina pe aceeasi pesoana la savirsirea aceleiasi infractiuni. <n astfel de cazuri exista doua sau mai multi coinsti atori, daca acestia au actionat in intele ere unii cu altii si cu vointa de a coopera. /xista coinsti are n cazul n care o persoana determina pe o alta persoana ca aceasta, la rndul ei, sa determine pe o a treia persoana sa savirseasca o fapta prevazuta de le ea penala. <n astfel de cazuri este vorba de insti are mediate din parte primului insti ator si insti are imediata din partea celui de al doilea, care determina direct pe autor sa savirseasca fapta. <nsti at poate fi orice persoana fizica, daca intruneste conditiile enerale pentru a fi subiect al infractiunii la care a fost insti at. <nsti area presupune existenta anumitor conditii: "#sa existe o actiune de determinare a autorului savirsita verbal, prin scris, implicit, explicit, direct,indirect, prin ru aminti, daruri, amenintare, constrin ere fizica sau psi(ica. 2#insti area sa se refere la o fapta prevazuta de le ea penala. 9#sa fie anterioara inceperii executarii actiunii sau inactiunii. 4#sa exista le atura subiectiva intre insti ator si cel insti at. Dupa fe u cu( este facut cu"oscut i"sti!atu ui o%iectu i"sti!arii4a)instigarea directa : pe parcursul careia insti atorul comunica insti atului in mod direct si explicit ndemnul si fapta pe care urmeaza sa o savirseasca. b)instigarea indirecta : insti atorul nu transmite direct idea savirsirii faptei, ci provoaca insti atului o stare de spirit care duce la aparitia ideii de a savirsi fapta!strnirea eloziei, a ideii de razbunare#. I" fu"ctie de rezu tate e ur(arite pri" i"sti!are poate fi:a)determinata : cind se precizeaza fapta care urmeaza sa fie comisa.b)nedeterminata : insti atorului < se spune sa faca ce stie numai sa faca rost de bani, c(iar prin comiterea une infractiuni. ,.CO5PLICITATE LA IN.RACTI-NE 0I CONDITIILE EI. Complicitatea este cel mai raspindit tip de participatie la infractiune.-rt.42 al CP se considera co(p ice persoana care a contribuit la savirsirea infractiunii prin sfaturi, indivatii, prestare de informatii, acordare de mi5loace sau instrumente ori nlaturare a obstacolelor, precum si persoana care a promis deinainte c l va favoriza pe infractor, va tinui mi5loacele sau instrumentele de savirsire a infractiunii, urmele acesteia sau obiectele dobindite pe cale criminala ori persoana care a promis din timp c va vinde atare obiecte. -ctivitatea complicelui poate fi savirsita doar cu intentie. Conditiile necesare pentru existenta complicitatii: "#sa existe o infractiune comisa de autor. 2#sa existe o contributie cauzala efectiva a complicelui apta sa a5ute la savirsrea infractiunii, iar autorul sa se fi folosit de ea. 9#sa existe o coeziune psi(ica ntre autor si complice,

adica sa se actioneze cu constiinta si vointa comuna. Complicitatea poate fi: 1)(ateria a : consta in acordarea a5utorului material autorului la pre atirea sau executarea infractiunii, acordarea mi5loacelor sau instrumentelor cu a5utorul carora autorul savirseste fapta socialmente periculoasa. Ca mi5loace si instrumente pot servi: diferite mi5loace de transport, c(ei,arme de foc, balonase de az, substante otravitoare.#)i"te ectua a % consta in activitatea complicelui care a5uta din punct de vedere moral la pre atirea sau executarea unei infrctiuni, adica complicele influenteaza psi(ic constiinta si vointa autorului cu scopul de a consolida (otarirea acestuia de a savirsi infractiunea.8i5loacele la care apeleaza complicele intelectuale sunt specificate in le ea penala: sfaturi, infdicatii, prestare de informatii, promisiunea ca l va favoriza pe infractor, va tainui instrumentele si mi5loacele de savirsire a infractinii, urmele infractiunii. 11.E/TRE5A NECE0ITATE 0I CONDITIILE EI. $u costituie ifractiunea fapta prevzuta de le ea penala savirsita in stare de extrema necesitate. /ste in stare de extrema necesitate persoana care savirseste fapta pentru a salva viata, inte ritatea corporala sau sana tatea sa, a altei persoane ori in interes public de la un pericol iminent care nu poate fi inlaturat altfel. =apta savsita in stare de extrema necesitate nu constituie infractiune , deoarece nu este savirsita cu vinovatie, persoana actionind din necesitate si nu in vederea comiterii unei fapte prevazute de le ea penala.Conditiile prevazute de le e pentru existenta strii de extrema necesitate se refer unele la pericolul, altele la fapta savirsit pentru salvarea de la pericolul.Prin perico se intele e o prime5die pentru valorile prevazute si aparate de le e.Pericolul trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii: 1)perico u sa fie i(i"e"t : ceea ce inseamna ca acesta amenint cu producerea sa, este in imediata apropriere a infaptuirii sala fr a mai fi posibil luarea unor msuri de preintimpinare a sa. #)perico u sa a(e"i"6e va ori e socia e care pot forma obiectul actiunii de salvare in cazul starii de extrema necesitate. -stfel, art.9> din CP include n acesasta cate orie viata, inte ritatea corporala sau sanatatea persoanei sau a alteia si interesul public.&)perico u sa fie i"evita%i : pericolul nu poate fi inlaturat decit prin savirsirea unei fapte prevazute de le ea penala, adica prin sacrificarea altei valori prote5ate de le e.4aca se constata ca pericolul putea fi evitat prin fu , ascundere sau in alt mod, acesta nu se va consodera inevitabil. -ctul de salvare trebuie sa indeplibeasca urmatoarele conditii: ")sa se rea izeze pri" savirsirea u"ei fapte prevazute de e!ea pe"a a : pentru a se pune problema inlaturrii caractreului penal al uni fapte comise n stare de extrema necesitate, este absolut necesar ca acea fapta sa fie prevazuta de le ea penala. #)sa fi co"stituit si"!uru (i2 oc de '" aturare a perico u ui si sa fi fost "ecesara pe"tru i" aturarea ui : aceasta conditie rezulta din art. 9> care prevede ca pericolul iminent nu putea fi inlaturat altfel decit prin savirsirea acelei fapte.4aca faptuitorul avea posibilitatea sa inlature pericolu s prin alte mi5loace, fara a savirsi o fapta prevazuta de le ea penala, acesta este obli at sa aplice celelalte metode existente, cu conditia ca si%a dat seama de aceasta.&)sa "u fi cauzat ur(3ri v3dit (ai !rave decit ce e ce s-ar fi produs i" cazu "ei" aturarii perico u ui. 4aca faptuitorul si%a dat seama ca prin fapta sa provoaca urmri vdit mai rave decit cele care s%ar fi putut produce in caz ca pericolul nu era inlaturat, el nu va mai actiona sub imperiul starii de extrema necesitate, urmind sa raspunda penal potrivit le ii. 4aca prin fapta s%au cauzat urmri mai rave, iar faptuitorul nu si%a dat seama in momentul

savirsirii faptei ca dauna va fi mai mare, fapta urmeaza a fi consderata comisa in stare de extreme necesitate. 7.CARACTERI0TICA GENERALA A CA-1ELOR CARE INLATRA CARACTER-L PENAL AL IN.RACTI-NII. ; fapta concreta, savirsita de o persoana, are caracter penal cind ea prezinta trasaturile esentiale cerute de le ea penala pentru existenta unei infractiuni ca atare si intruneste toate semnele pentru a fi incadrata in vreuna dintre dispozitiile normelor Partii speciale a Codului penal.,ipsa oricareia dintre aceste trasaturi esentiale exclude existent infractiunii si raspunderea penala.=ara un caracter penal o fapta concreta nu poate fi calificata ca infractiune, iar fara infractiune nu exista raspundere penala. Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei reprezinta anumite stari, sirtuatii, cazuri, impre5urari a caror existenta in timpul savirsirii faptei face ca realizarea eficienta a vreuneia dintre trasaturile esentiale ale infractiunii sa devina imposibila. .oate cauzele care inlatura penal al faptei sunt explicit prevazute in Codul penal in capitolul <<< al Partii enerale.-ceste cauze sunt le itima aparare, retinerea infractorului, starea de extrema necessitate, constrin erea fizica sau psi(ica, riscul intemeiat.Prin interventia acestor stari se exclude vinovatia, intrucit fapta este savirsita sub imperiul unei stari speciale de constrin ere, cind se inlatura libertatea de (otarire si actiune, premise ale vinovatiei.Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei trebuie sa existe in momentul savirsirii infractiunii si au efect numai asupra persoanei care s%a aflat intr% o astfel de stare, situatie sau impre5urare. 8..OR5ELE PARTICIPATIEI PENALE. <n functie de radul de coordonare a actiunilor participantilor se deosebesc urmatoarele forme de participatie: 1)participatie si(p a. -rt.44 al CP, infractiunea se considera savirsita cu participatie simpla daca la comiterea ei au participat n comun, n calitate de coautori, doua sau mai multe persoane, fiecare realizind latura obiectiva a infractiunii.Cu alte cuvinte, n cazul infractiunii comise cu partcicipatie simpla este vorba despre coautorat. Coautoru este prezent cnd fapta prevazuta de le ea penala a fost savrsit de ctre dou sau mai multe persoane.Pentru recunoasterea calitatii de coautor este suficient ca persoana sa fi executat doar partial actiuni prevazute de le e. 4ac - spar e usa, 1 st pde paz, iar C ptrunde n apartament si sustra e averea, atunci ei toti sint coautori.Conditiile coautoratului:"#activitatea coautorilor trebuie sa fie ndreptat mpotriva aceluiasi obiect 5uridic,adica sa lezeze aceleai relatii sociale ocrotite!relatiile privind viata persoanei n cazul infractiunii de omor#.2#fapta trebuie sa fie savrsita n comun. 9# ntre coautori trebuie s existe o le tur subiectiv, adica toti participantii la coautorat trebuie sa actioneze cu aceeasi forma de vinovtie : intentia. #)participatie co(p e$a. -rt.4? al CP infractiunea se considera savirsita cu participatie complexa daca la comiterea ei participantii au contribuit n calitate de autor, or anizator, insti ator sau complice. Pentru existenta participatiei complexe nu este absolut necesar ca sa contribuie la savirsirea infractiunii toti acesti participanti, ci este suficient participarea, spre exemplu, a autorului si complicelui, a autorului si insti atorului, a autorului si or anizatorului etc. Principalul este ca n afara de autor sa mai existe cel putin un participant care ar actiona n calitate de complice, insti ator sau or anizator. &)!rupu cri(i"a or!a"izat este o reuniune stabila de persoane care s%au or anizat n prealabil

pentru a comite una sau mai multe infractiuni..rasaturile caracteristice rupului criminal or anizat: a. stabilitatea grupului este caracterizata de existenta unor le aturi strinse permanente ntre membrii rupului si metodele specific ale activitatii acestuia. b.scopul organizarii grupului criminal este de a comite una sau mai multe infractiuni. ))or!a"izatia cri(i"a a : cea mai periculoasa pentru societate si stat forma de participatie.-rt.4@ al CP, se consodera or anizatie criminal o reunine de rupuri criminale, a carei activitate se ntemeiaza pe diviziunea, ntre membrii or anizatiei a functiilor de administrare, asi urare si executare a intentiilor criminale ale or anizatiei n scopul de a influenta activitatea economica si de alta natura a persoanelor fizice s 5uridice. ;r anizatia criminala este formata de cel putin doua rupuri criminale. ;r anizatia criminala are o structura bine ierar(izata. 6n fruntea ierar(iei se afla or anizatorii!conducatorii# i sau un consiliu al conducatorilor.Conducator este persoana care a creat or anizatia criminala sau o diri5eaza. Partea inferioara a acetei structuri o formeaza: soldatii, complicii, executorii nemi5lociti etc.0copurile or anizatiei criminale sunt savirsirea unor infractiuni rave si deosebit de rave!traficul ile al de arme, controlul asupra prostitutiei, cazinourilor#. Pentru toate infractiunile savirsite de or anizatia criminala poarta raspundere or anizatorul si conducatorul ei. 8embrul or anizatiei criminale poarta raspundere numai pentru infractiunile la a caror pre etire sau savirsire a participat.8embrl or anizatiei criminale poate fi liberat de raspundere penala in cazul in car a declarat benevol despre existenta or anizatiei criminale si a a5utat la descoperirea infractiunilor savirsite de ea ori a contribuit la demascarea or anizatorilor, a conducatorilor sau a membrilor or anizatiei respective. 9.I5PLICARE LA IN.RACTI-NE. Prin i(p icare la infractiune se intele e activiatate a nepromisa din timp a subiectului ce nu participa la savirsirea infractiunii, al carui pericol social consta n faptul ca se afla n le atura cu actiunea infractionala a altei persoane. Implicarea se deosebeste de participatie prin faptul ca comportamentul persoanelor implicate n infractiune nu este n raport de cauzalitate cu rezultatul infractional sau cu savirsirea infractiunii.-ctivitatea acestor persoane nu trebuie sa preceada sau sa nsoteasca n mod inevitabil procesul de comitere a faptei socialmente periculoase. /a poate avea loc c(iar si dupa savirsirea infractiunii, spre exemplu, n cazul favorizarii nepromise din timp. Implicarea se deosebeste de participatie si prin lipsa trasaturii activitate n comun*.0ubiectul implicat la infractiune nu%si coordoneaza actiunile cu autorul sau cu alti participanti. ; deosebire dintre participatie si implicare consta in caracterul legaturii subiective dintre participanti si persoanele implicate. Pentru cunoasterea partcipatiei este inevitabila stabilirea faptului daca participantul a stiut despre scopurile sau intentiile autorului, daca era constient ca actiunile sale socialmente periculoase erau indrepate spre atin erea unui rezultat infractional comun, daca dorea sau admitea constient survenirea acestui rezultat. 6n sc(imb, persoana implicata la infractiune la unele cazuri poate c(iar nici sa nu stie despre savirsirea infractiunii pn la momentul consumarii ei. -stfel, n cazul favorizarii sau nedenuntarii, uneori persoana implicata afl despre infractiune dupa ce ea a fost savirsita de catre autor. Prin urmare, ntre savirsirea infractiunii de catre autor si comportamentul persoanei implicate lipseste nu doar legatura cauzala ci si cea de vinovatie. CP al 78 art.4A evidentiaza doar favorizarea ca modalitate a implicarii: )favorizarea infractorului, precum si tainuirea mi5loacelor sau instrumentelor de

savirsire a infractiunii,a urmelor infractiunii sau a obiectelor dobindite pe cale criminala, atra raspunderea penala, numai in cazul n care nu au fost promise din timp*.Prin termenul )promis din timp* se intele e promisiunea facut pna la consumarea infractiunii, adica promisiunea de a tainui infractorul, urmele infractiunii, ale mi5loacelor si instrumentelor de savirsire a ainfractiunii a foat facuta pina la sau in procesul savirsirii infractiunii. 8odalitatile favorizarii: 1)favorizarea "epro(isa di" ti(p i"fractoru ui,prin care se intele e tainuirea ifractorului pe un oarecare interval de timp, cu scopul ca acesta sa nu fie descoperit de or anele de drept. -ctivitatea favorizatorului se poate exprma prin acordarea de documente false, mi5loace de transport, produse alimentare, prin acordarea a5utorului pentru sc(imbarea aspectului exterior!efectuarea unei operatii plastice, (aine#. #)tai"uirea (i2 oace or sau i"stru(e"te or de savirsire a i"fractiu"ii .<nstrumentele de savirsire a infractiunii sunt obiectele cu care se savirseste infractiunea: arma, c(eia, mi5locul de transport, peraclul. &)tai"uirea ur(e or : distru erea sau modificarea urmelor de mini, picioare, dinti ale infractorului, a urmelor lasate de acesta pe (aine, pe diferite obiecte!urme de sin e in caz de omor#. ))tai"uirea o%iecte or do%i"dite pe ca ea cri(i"a a : ascunderea, procurarea, pastrare,desfacerea acestora. 1:.LEGITI5A APARARE 0I CONDITIILE EI. /ste in stare de le itima aparare persoana care savirseste fapta pentru a respin e un atac direct , imediat, material si real, indreptat impotriva sa, a altei persoane sau impotriva unui interes public si care pune in pericol rav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public. ,e itima aparare se caracterizeaza prin existenta unui atac. Atacu sau a!resiu"ea este o comportare violenta a persoanei ce se materializeaza intr%o actiune indreptata impotriva valorilor sociale ocrotite de le ea penala. -taul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: 1)sa fie direct+ i(ediat+ (ateria si rea . Atacul este direct atunci cind intre fapta atacantului si victima exista un contact fizic nemi5locit!o persoana indreapta arma spre o alta persoana cu intentia de a o mori sau vatama#. -tacul nu va fi considerat direct atunci cind intre atacant si victima se afla un obstacol!o usa incuiata, o distant mare, un zid#. Caracterul imediat al atacului fixeaza in timp desfasurarea acestuia, incadrindu%l intr%un interval, in care poate interveni o aparare le itima. Atacul este material atunci cind pentru realizarea lui se foloseste forta fizica, diferite instrumente, mi5loace care sunt in masura s provoace o modificare fizica valorilor ocrotite de le ea penala.Atacul este real atunci cind acesta exista obiectiv si nu este presupus de persoana. /ste posibil ca o persoana sa se afle in eroare aupra existentei unui atac!observa intr%o noapte pe cineva ascuns in aproprierea casei sale, pre atit sa loveasca#, desi in realitate sa nu fie vorba de asa ceva!banuitul Ba resor* fiind in stare de ebietate s%a spri5init de ardul locuintei#. #)atacu sa fie i"dreptat i(potriva persoa"ei proprii+ a a tei persoa"e sau i(potriva u"ui i"teres pu% ic. -tacul trebuie sa fie indreptat impotriva persoanei, fiind de natura a%i vtma viata, inte ritatea corporal, sntatea, libertatea si alte valori crora le ea le confer protectie. &)atacu s3 pu"3 i" perico !rav persoa"a sau drepturi e ce ui atacat ori i"teresu pu% ic. Caracterul rav al pericolului se manifest atunci cind atacul amenin cu producerea unor consecinte ne ative ireparabile sau reu de remediat pentru valoarea ocrotita de le ea penala!pierderea vietii, vatamarea corporala,distru erea unui bun#. ,e itima aparare presupune existenta unei aprri mpotriva a resiunii.Prin ap3rare se intele e actul prin

care cel atacat sau persoana care i vine in a5utor incearca sa inlature atacul.-pararea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: 1)ap3rarea este ad(isa pe"tru a respi"!e u" atac '"dreptat i(potriva u"ei persoa"e sau a u"ui i"teres pu% ic. Conditia data obli s se desfsoare din momentul n care atacul devine actual, inevitabil.#)ap3rarea s3 se rea izeze pri"tr-o fapt3 prevazuta de e!ea pe"a a. -prarea prin care se inlatura atacul trebuie sa se realizeze prin savrsirea unei fapte prevazute de le ea penala. &)ap3rarea s3 fie '"dreptat3 '(potriva ataca"tu ui si nu contra persoanelor tere!rude, prieteni#.))ap3rarea sa fie co"co(ite"t3 cu atacu . !aprarea sa fie realizata in timpul atacului#?#aprarea s fie proportional cu ravitatea atacului. -prarea este le itima atunci cind dauna cauzat in procesul le itimei aprri este mai mic, e al sau c(iar mai mare in raport cu dauna evitat, cea care s%ar fi putut produce. 1#.RETINREA IN.RACTOR-L-I. Conform CP nu constituie infractiunea fapta prevazut de le ea penal, svrsit in scopul retinerii persoanei care a comis o infractiune si al predarii ei or anelor de drept.7etinerea persoanelor care au savirsit infractiuni urmareste scopul aducerii persoanei in fata or anelor politiei sau la o alta autoritate publica pentru realizarea sarcinilor 5ustitiei precum si pentru prevenirea comiterii unor noi infrectiuni de catre faptuitor.4reptul de a retine persoana banuita de savirsirea infractiunii apartine tututror cetatenilor , insa pentru anumite persoane !politisti# aceasta este o obli atie de serviciu. Co"ditii e ce deter(i"a e!a itatea si te(ei"icia reti"erii4 "#temei pentru retinere serveste savirsirea de catre persoana a infractiunii, a unei fapte prevazute de le ea penala./ste absolut le itima retinerea persoanei n privina careia a fost pronuntata de5a o sentint de condamnare si care se esc(iveaz de la executarea ei, ascunzndu%se.2#a doua condiie se refera la comportamentul persoanei, care se manifesta n ncercarea de a se ascunde sau de a fu i cu scopul de a se esc(iva de rspundere.-ceasta situatie se refer si la cazurile evadrii din locurile de detinere sau de sub arest. Co"ditii e ce caracterizeaza actiu"i e persoa"ei care efectueaza reti"erea4 "#poate fi retinuta numai persoana care a comis o infractiune. 4aca persoana n%a savirsit infractiune, atunci fata de ea nu pot fi aplicate masuri de aducere fortata in fata or anelor competente. 2#in procesul retinerii infractorului dauna este cauzata nemi5locit persoanei retinute./a poate evea caracter fizic !vtmri corporale# sau patrimonial!distru erea bunului#. 9#dauna cauzat n procesul retinerii trebuie sa fie proportionala, sa corespund caracterului si radului pre5udiciabil al faptei savirsite de infractor, personalitatii acestuia, precum si circumstantelor in care s% a realizat retinerea. 4#este absolut interzisa depasirea masurilor necesare pentru realizaea retinerii!atunci cind infractorul putea fi imobilizat prin le are, acesta a fost mpucat n picior, ca s nu fu #

1&.CON0TRINGEREA .I1ICA 0A- P0I;ICA. -rt. 9A prevede nu constituie infractiune fapta,prevazuta de le ea penala, care a cauzat daune intereselor ocrotite de le e ca rezultat al constrin erii fizice sau psi(ice, daca in urma acestei constrin eri persoana nu putea sa%si diri5eze actiunile. ; fapta comisa sub imperiul co"stri"!erii fizice nu constituie infractiune, deoarece i lipseste trasatura esentiala a vinovatiei, intrucit vinovatia nu poate exista cind faptuitorul nu are libertate de actiune.Cinditiile: 1)sa e$iste o co"stri"!ere fizica asupra persoa"ei care co(ite fapta prevazuta de e!ea pe"a a. -ceasta conditie impune interventia unei ener ii straine asupra celui constrins si anume asupra fizicului persoanei si nu a vointei acesteia. /ner ia fizica straina poate consta in ener ia unei persoane!o persoana forteaza pe o alta persoana sa semneze un act fals#, intr%un fenomen natural!un vint puternic,o avalansa#. #)persoa"a co"stri"sa sa "u fi avut posi%i itatea de a rezista fapti de co"stri"!ere.4aca persoana supusa constrin erii a avut posibilitatea sa reziste fortei de constrin ere cu acele mi5loace pe care le putea folosi fr pericol pentru ea, constrin erea nu este de natura sa excluda vinovatia persoanei care savirseste, sub influenta ei, o fapta prevazuta de le ea penala si deci nu inlatura caracterul penal al acesteia. &)sa se savirseasca o fapta prevazuta de e!ea pe"a a. Co"stri"!erea psi*ica % situatia in care o persoana savirseste o fapta prevazuta de le ea penala sub imperiul unei amenintari cu un pericol rav pentru ea sau pentru o alta persoana , care nu poate fi inlaturat in alt mod.=ara indoiala, persoana amenintata si d seama de urmrile faptei sale, nsa vointa ei nu este liber, ci determinata, diri5ata de cel ce exercita amenintarea, in consecint, fapta considerndu%se savirsita fara vinovatie. <n cazul constrin erii fizice faptuitorul este determinat fizic sa savirseasca o fapta prevazuta de le ea penala.Conditiile: 1)sa e$iste o actiu"e de co"stri"!ere asupra psi*icu ui u"ei persoa"e pri" a(e"i"tare. -menintarea poate fi verbala sau scrisa. -menintarea trebuie sa indeplineasca conditia de a fi serioasa, in sensul ca i formeaz celui amenintat convin erea ca daca nu savirseste fapta, rul c care este amenintat el, sau o alta persoana, se va produce. #)persoa"a a(e"i"tata tre%uie sa fie e$pusa u"ui perico !rav.Pericolul poate sa priveasca oricare dintre valorile le ate de persoana umana, cum ar fi: viata, inte ritatea corporala, sanatatea, libertatea, demnitatea.9#pericolul vizat prin amenintare trebuie sa fie de asa natur, nct sa nu poata fi inlaturat in alt mod decit prin savirsirea faptei prevazute de le ea penala. Constrin era psi(ica are ca efect excluderea vinvatiei si odata cu aceasta, a caracterului penal a faptei.7aspunderea penala a persoanei care actioneaza sub imperiul constrin erii este inlaturata. 1).RI0C-L INTE5EIAT. Conform art.4C nu constituie infractiune fapta prevazuta de le ea penala care a cauzat daune intereselor ocrotite de le e in cazul riscului intemeiat pentru realizarea scopurilor socialmente utile.7iscul se considera intemeiat daca scopul socialmente util urmarit nu a putut fi realizat fara un anumit risc si daca persoana care l%a admis a luat msurile

necesare pentru a preveni cauzarea de daune intereselor ocrotite de le e. Pentru ca riscul sa fie o cauza care ar exclude caracterul penal al faptei el trebuie sa intruneasca anumite caracteristici: 1)e$iste"ta u"ui scop socia -uti presupune faptul ca persoana actioneaza in conditiile unui risc nu pur si simplu pentru atin erea unui scop oarecare!mbo tirea proprie#, ci pentru ca riscul dat sa aduc un beneficiu, un folos ntre ii societti!obtinerea unui medicament contra unei maladii raspndite#. #)'"trepri"derea u"or actiu"i fortate.Persoana trebuie sa%si dea seama ca atin erea scopului urmarit este imposibila in alt mod. &)rea izarea actiu"i or cu scopu de a prei"ti(pi"a aparitia dau"ei consta in faptul ca persoana in cauza este obli ata, in primul rind, sa intreprinda msuri, iar n al doilea rind, acestea trebuie sa fie suficiente!incepind lucrarile la un experiment stiintific persoana este obli ata sa execute si sa respecte toate re ulile privind te(nica secutritatii, diferite instructiuni ce tin de domeniul dat#. <n le ea penala sunt enumerate conditiile in care riscul intemeiat este declarat neintemeiat: 1)daca era cu %u"a < stii"ta '(%i"at cu perico u pe"tru viata persoa"ei. =aptul ca riscul era cu buna%stiinta cu peicolul pentru viata persoanei presupune constientizarea pericolului aparitiei urmarilor pre5udiciabile de catre persoana care realizeaza experimentul si inlaturarea acestora printr%o ncredere exa erat. #)dac3 e$ista perico u provoc3rii u"ui dezastru eco o!ic : cauzarea de daune naturii pe un teritoriu mare ,atunci cind aceasta dauna ameninta existenta biolo ica a omului pe un anumit teritoriu!catastrifa de la Cernobl#. &)daca e$ista perico u provocarii u"ui dezastru socia . Prin pericolul provocarii unui dezastru social trebuie sa intele em astfel de urmari, care se refera la multiple persoane, crendu%le anumite incomoditati!deconectarea de la a entul termic pe timp de iarna ca rezultat al defectarii centralei termoelectrice sau cind, in timpul efectuarii unor lucrari stiintifice, s%a produs o explozie in urma careia au fost avariate sau distruse mai multe apartamente de locuit, locatarii raminind fara locuinte#. 1,.-NITATEA NAT-RALA DE IN.RACTI-NI. &nitatea naturala de infractiune are la baz unicitatea actiunii sau inactiunii, producind un sin ur rezultat cu unica forma de vinovatie.&nitatea naturala se prezinta sub forma infractiunii simple si continue.I"fractiu"ea si(p a reprezinta infractiunea a carei latura obiectiva este compusa dintr%o sin ura actiune sau inactiune!uciderea dintr%o lovitura de cuit#, fie dintr%o activitate unica!uciderea print%o serie de mpucturi din arma de foc#.I"fractiu"ea u"ica si(p a se caracterizeaza prin unicitatea faptei care intr n latura obiectiva, prin atentarea la un sin ur obiect, printr%o sin ura forma de vinovatie, ea contine elementele unei sin ure componente de infractiune, care este prevazuta de un sin ur articol sau alineat din articol!furtul : alin." al art.">D, omorul : alin." al art,"4?#.I"fractiu"ea co"ti"ua se caracterizeaza prin savirsirea nentrrupt, timp nedeterninat, a activitatii infractionale!alin." la art.2A#.-stfel de infractiuni sunt evadarea din locurile de detinere, purtarea ile ala a armelor, dezertarea etc.,atura obiectiva a acestui tip de infractiune se caracterizeaza printr%o continuitate n timp, care dureaza nentrerupt pn ce faptuitorul sin ur nu o va nceta!dezertorul se pred autoritatilor#, fie pn n momentul interventiei persoanelor terte!infractirul este retinut de politie#. 0e distin infractiunea continua permanenta!utilizarea ilicita a ener iei lectrice, termice sau a azelor naturale# si succesiva, necesit interventia succesiva a acestuia !purtarea ile ala a armei cu diferite ocazii, care se nfaptuieste de fiecare data prin inerventia faptuitorului.

18.IN.RACTI-NEA PREL-NGITA 0I CONDITIILE EI. Conform art.9C din CP se considera i"fractiu"e pre u"!ita!continuata# fapta savirsita cu inentie unica, caracterizata prin doua sau mai multe actiuni infractionale identice, comise cu un sin ur scop, alcatuind n ansamblu o infractiune.Conditiile existentei infractiunii prelun ite: "#scop unic!rezolutie unica#. 2#fiecare actiune sau inactiune luata n parte reprezinta aceeasi componet de infractiune. 9#toate actele care formeaza infractiunea prelun ita sa fie comise de aceeasi persoana, la unele dintre care ea poate fi sau autor, sau complice.,e ea penala ne indica momentul consumarii infractiunii continuate : momentul savirsirii ulimei actiuni sau inactiuni infractionale!alin." la art.9C#. 6n infractiunile continuate pot fi incluse nselarea clientilor!2??#, vatamarea intentionata arava sau medie a inte ritatii corporale savirsita prin tortura.-ctiunile sau inactiunile care formeaza latura obiectiva a infractiunii continuate sunt infaptuite la diferite intervale de timp, relativ scurte, de re ula, comise prin acelasi mi5loc , urmrindu%se un rezultat omo en, de aceeasi natur. 4in punctul de vedere al laturii subiective, este determinant scopul unic, adic toate faptele sunt cuprinse de aceeasi intentie, fiind comise prin aceeasi forma a vinovatiei si avnd acelasi scop si acelasi motiv. 1=.REPETAREA IN.RACTI-NII. 0e considera repetare a i"fractiu"ii savarsirea a doua sau mai multe infractiuni identice sau omo ene, prevazute de aceeasi norma penala, cu conditia ca persoana nu a fost condamnata pentru vreuna dintre ele si nu a expirat termenul de prescriptie!art.9"#.$otiunea de repetare presupune savarsirea a doua sau mai multe infractiuni care sa fie, de re ula, identice ! prevazute de acelasi articol sau alineat al articolului dinCP,adica ale caror semne 5uridice de baza sunt identice#. 4e exemplu, violul va fi considerat repetat daca faptuitorul a mai comis anterior un viol. 7epetarea infractiunii va fi de fa daca faptuitorul nu a fost condamnat pentru infractiunea anterioara, iar termenul de prescriptie de tra ere la raspundere penala nu a expirat!art.DC#. 19.CONC-R0-L IDEAL DE IN.RACTI-NI. 17.CONC-R0-L REAL DE IN.RACTI-NI. 0e considera co"curs de i"fractiu"i savarsirea de catre o persoana a doua sau mai multe infractiuni, prevazute la diferite articole sau la diferite alineate ale unui sin ur articol din Partea speciala a CP, daca persoana nu a fost condamnata pentru vreuna dintre ele si daca nu a expirat termenul de prescriptie !art. 99#. Conditiile de existenta a concursului de infractiuni: "#savarsirea de catre o persoana a doua sau mai multe infractiuni omogene !de aceeasi natura, de exemplu violul !art. "@"# si raportul sexual cu o persoana care nu a atins varsta de "4 ani !art. "@4#sau eterogene !de natura diferita !omorul si violul#.2#savarsirea infractiunilor inainte de adoptarea unei sentinte definitive de condamnare pentru vreuna dintre ele.9#infractiunele sau cel putin doua dintre ele sa atra o condamnare.Concursul de infractiuni se prezinte sub doua forme: a# Co"cursu idea exista atunci cand persoana, print%o sin ura actiune sau inactiune savarseste doua sau mai multe infractiuni prevazute la diferite articole sau la diferite alineate ale unui articol din CP al 78. 0untem in prezenta concursului ideal cand faptuitorul, avand intentia de a omori victima prin declansarea unei explozii, lipseste de viata din

imprudenta o alta persoana care trecea prin apropiere. 6n cazul concursului ideal are loc o le atura foarte strsa intre infractiuni, de re ula, una find un mi5loc pentru comiterea celeilalte, care reprezinta scopul final al infractorului!incendierea casei pentru a omor victima#. b#Co"cursu ui rea exista atunci cand persoana, prin diferite actiuni sau inactiuni de sine statatoare, savirseste doua sau mai multe infractiuni prevazute la diferite articole sau la diferite alineate ale unui articol din CP al 78. Cele doua forme ale concursului de infractiuni au urmatoare trasaturi comune: "# savarsirea de catre aceeasi persoana a doua sau mai multe infractiuni. 2# infractiunile sa fie omo ene sau etero ene, adica sa fie prevazute la diferite articole sau la diferite alineate ale unui articol din CP al 78.<n cazul concursului real infractiunile sunt comise prin aceleasi numar de actiuni!inactiuni#, deci cite infractiuni avem, attea fapte !fptuitorul tra e cu arma n victima, omorind%o, si apoi comite un furt, sustr ndu%i banii din buzunar#. 6n cazul concursului ideal , printr%o sin ura actiune!inactiune# se savirsesc doua sau mai multe infractiuni.4in art.99 decur semnele concursului real:"#savirsirea de catre aceeasi persoana a doua sau mai multe infractiuni.2#fiecare infractiune contine semnele unei componente de sine statatoare de infractiuni.9#fiecare infractiune trebuie sa fie prevazuta la diferite articole sau la diferite alineate ale unui articol din CP al 78.4#pentru nici o infractiune care intra n concurs persoana nu este condamnata definitiv. ?#pentru nici o infractiune care intra n concurs nu au expirat termenele de prescriptie de tra ere la raspundere penala. #:.RECIDI>A DE IN.RACTI-NI. Recidiva este considerata cea mai periculoasa forma a pluralitatii de infractiuni. Conform art.94 al CP se considera recidiv comiterea cu intentie a uneia sau mai multor infractiuni de o persoana cu antecedente penale pentru o infractiune savirsita cu intentie. Pericolul sporit al recidivei decur e din forma intentionata a vinovatiei infractiunilor din care se constituie aceasta, precum si din faptul c persoana a fost de5a prentmpinat despre consecintele savirsirii unei noi infractiuni prin nsui faptul condamnri sale anterioare.Carcterele recidivei:"#forma intentionata de vinovatie a infractiunilor savirsite.2#savirsirea a cel putin doua fapte care sa fie recunoscute ca infractiuni conform CP.9#prezenta antecedentelor penale pentru infractiunea comisa anterior. 4aa antecedente penale sunt stinse n conformitate cu art."" sau persoana a fost reabilitata!art.""2#, atunci infractiunea n cauza nu mai poate fi luata n consideratie la stabilirea starii de recidiv.4#stabilirea recidivei nu se tine cont de infractiunile savirsite in timpul minoratului. -stfel, starea de recidiva se considera savirsirea unei infractiuni intentionate de catre o persoana care are antecedente penale pentru o infractiune intentionata comisa anterior daca la momentul savirsirii acelei infractiuni ea a atins virsta de "> ani. 6n functie de ravitatea infractiunii!art."D# si de numarul condamnrilor, CP clasifica recidiv n 9 tipuri!art.94#:1)si(p a : persoana savirseste orice infractiune intentionata, avnd antecedente penale pentru o infractiun intentionata.4e exemplu, starea de recidiva va fi n cazul savirsirii unui furt de catre o persoana care are antecedente penale pentru o tl(rie savirsita anterior. 2#recidiva se considera pericu oasa+ daca persoana condamnata anterior de doua ori la nc(isoare pentru infractiunii intentionate a savirsit din nou cu intentie o infractiune2 daca persoana condamnata anterior pentru o infractiune intentionata arava sau deosebit de rava a savirsit din nou cu intentie o oinfractiune rava sau deosebit de rava. Pedeapsa pentru recidiva simpla nu poate fi mai mica de

5umatate din maximul celei mai aspre pedepse prevazute de CP. 9#recidiva se considera deose%it de pericu oasa , daca persoana condamnata anterior de trei sau de mai multe ori la nc(isoare pentru infractiuni intentionate a savirsit din nou o infractiune cu intentie2 daca persoana condamnata anterior pentru o infractiune esceptionala de rava a savirsit din nou o infractiune deosebit de rava sau exceptionala de rava. 8arimea pedepsei pentru recidiva periculoasa si deosebit de periculoasa nu poate fi mai mica de doua treimi si respectiv de trei patrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevazute de CP. #1.PEDEAP0A PENALA 0I TRA0AT-RILE EI. 4in CP al 78 pedeapsa penala este difinita ca o masura de constrin ere statala si un mi5loc de cerectare si readucere a condamnatului ce se aplica de catre instantele de 5udecata in numele le ii,persoanelor care au savirsit infractiuni cauzind anumite lipsuri si restrictii drepturilor lor.4in difinitia le ala decur mai multe trasaturi specfice ale acesteia:"# pedeapsa poarta un caracter coercitiv,fortat./a se aplica contrar vointei condamnatului.2# pedeapsa este o masura de constrin ere statala,adica ea se aplica numai de catre stat prin intermediul or anelor abilitate in acest scop.0tatul apare mereu ca un purtator al interesului public, care este ne at intr%un mod direct sau indirect in cadrul savirsirii oricarei infractiuni.9#continutul pedespei este tot timpul unul care presupune si se manifesta prin diferite restrictii sau privatiuni pe care condamnatul le resimte, fie acestea de ordin fizic,material sau moral. 4eci pedeapsa este in mod inevitabil o limitare directa a drepturilor si libertatilor sale fundamentale%dreptul la libertate, proprietate,libartatea muncii.4#pedeapsa se aplica numai pentru savirsirea de infractiuni.?#pedeapsa se aplica numai persoanelor vinovate de savirsirea infractiunii. -lte persoane!rudele infractorului,reprezantatii le ii# nu pot fi supuse pedepsei penale in locul infractorului, c(iar daca se ofera benevol.D#Pedeapsa este un mi5loc de corectare si readucere,prin care trebuie inteles ca pedeapsa este menita a convin e condamnatului sa nu mai savirseasca infractiuni pe viitor. ##.0COP-RILE PEDEP0EI PENALE.Pedeapsa are drept scop reabilitarea ec(itatii sociale,corectarea condamnatului, precum si savirsirea de noi infractiuni atit din partea condamnatilor, cit si a altor persoane.-stfel, le ea penala pune accentul pe atin erea a patru scopuri in urma aplicarii pedepsei fata de condamnat: 1)resta%i irea ec*itatii socia e poate fi realizata doar prin concilierea intereselor tuturor partilor an a5ate in conflictul enerat prin infractiune%statul si societatea, infractorul si victima.7estabilirea ec(itatii sociale inseamna ca pedeapsa trebuie sa fie fixata in corespundere cu caracterul si radul pre5udiciabil al infractiunii savirsite, cu circumstantele in care a fost savirsita, precum si cu personalitatea infractorului. #)corectarea co"da("atu ui este un scop care 5ustifica pedeapsa. 9#preventia speciala sau prevenirea savirsirii de noi infractiuni din partea condamnatilor.4# preventia eneerala sau prevenirea savirsirii de noi infraciuni din partea altor persoane.0avirsirea unei infractiuni are drept consecinta raspunderea penala a infractorului si sanctionarea acesteia.<n cazul savirsirii de infractiuni caracterul inevitabil al raspunderii penale nu trebuie inteles ca fiind absolut, fiindca este posibil ca prin vointa le iuitorului in anumite conditii,stari,impre5urari,sa fie inlaturata raspunderea penala pentru fapta savirsita,apreciindu%se ca nu mai este necesara tra erea la raspunderea panala a infractorului

#&.CARACTERI0ITCA GENERALA A 0I0TE5-L-I DE PEDEP0E PENALE A R5.0istemul pedepselor este acea totalitate de pedepse existente intr%un anumit sistem de drept care pot fi aplicate unui infractor de catre instanta de 5udecata pentru savirsirea unei infractiuni..rasaturi ale sistemelor de pedepse:".sistemul de pedespe reprezinta totalitatea de pedepse stabilite in le eda penala.2.sistemul de pedepse este o lista care nu poate fi lar ita de catre instanta de 5udecata, ci doar in urma unei modificari a le ii penale.9.cadrul de pedepse este obli atatriu pentru instanta de 5udecata acesta putind doar una dintre pedepse indicatein acest sistem.0e distin pedepse principale,complimentare si mixte.Pedepsele principale sunt aplicate in mod indepentent patru savirsirea unor infractiunui fara a fi adau ate la atele.,a stabilirea pedepsei instanat de 5udecata poate aplica o sin ura pedepsa principal dintre cele alternative indicate in articol.CP stabileste urmatoarele pedepse principale:munca neremu nerata in folosul comunitatii,arestul,trimiterea intr%o unitate militatra disciplinara,inc(isoarea,detantiunea pe viata.Pedepsele complimentare se aplica doar in calitate de adaos la o pedeapsa principla pe care o complimenteaza:retra erea radului miltitar, a unu titlu special a radului de calificare si a distinciilor de stat.Pedepsele mixte pot fi aplicate atit ca pedepse principale cit si ca pedepse comlementare:amenda si privarea de dreptul de a oEupa a numite functii sau de a exercita o anumita activitate #).A5ENDA. <n conformitate art. D4 marimea amenzii pentru persoanele 5uridice se stabiliste in limitele de la ?CC la "CCCC de unitati conventionale, in functie de caracterul si de ravitatea infractiunii savarsite, de marimea daunei cauzate, luandu%se in considerare situatia economico% financiara a persoanei 5uridice. -menda se aplica numai ca pedeapsa principala. Cu toate ca cuantumul amenzii si metoda determinarii lui pentru persoanele 5uridice difera de cel al persoanelor fizice, amenda nu este o pedeapsa specifica persoanelor 5uridice.<n multe cazuri, in functie de situatia economico% financiara a persoanei 5uridice, 5udecatorul va putea FFmanevraFF cuantumul amenzii. 0ituatia economico% financiara a persoanei 5uridice care influenteaza marimea amenzii poate fi determinata in functie de bilantul societatii !active si pasive#, de numarul de tranzactii ! cifra de afaceri#, de rezultatele auditului contabil, precum si de alte re uli contabile. $umai practica va permite a cunoaste elementele ce vor fi luate in seama la apriceeria situatiei economico% financiare care va influenta marimea amenzii./ste evident ca amenda, ca pedeapsa, are multe merite penolo ice. &nul dintre ele este ca ea practic nu necesita c(eltuieli de administrare, spre deosebire de alte pedepse, cum ar fi lic(idarea persoanei 5uridice. #,. PRI>AREA DE DREPT-L DE A OC-PA AN-5ITE .-NCTII 0A- DE A AE/ERCITA O AN-5ITA ACTI>ITATE Consta in interzicerea de a ocupa sau de a exercita o activitate de natura aceleia de care s% a folosit condamnatul la savirsirea infractiunii.=unctiile pot fi diverse:functii in or anele de stat sau obstesti, activitati profesionale , de intreprinzator sau de alta natura. 0e aplica in acele cazuri cind instanta aseste ca este imposibil de a lasa persoanel condamnate in continuare de a% si mentine acest drept.-ceasta pedeapsa poate fi aplicata atit in calitate de pedeapsa principala cit si complimentara pe un termen de " la ? ani.Ca pedeapsa principala poate fi aplicata numai atunci cind este prevazuta expres in continutul sanctiunii penale sau aplicarea prevederilor art.@A CP.-plicarea acestei pedepse este

necesara cind condamnatul foloseste abuziv functia sa pe care o detine ori datorita altor motive:incapacitatea ,nepre atirea care%l face impropriu pentru detinerea functiilor :contabil,casier,medic,avocet,5udecator. #8.5-NCA NERE5-NRATA ?N .OLO0-L CO5-NITATII 8unca neremunarata in folosul comunitatii consta in antrenarea condamnatului in afara timpului serviciului de baza sau de studii, la munca, determinaa de autoritatile administratiei publice locale. 0e stabilestec pe un termen de la DC%24C ore si se executa de 2 la 4 ore pe zi.4urata mincii neremunerate in folosul comunitatii prestate pe parcursul saptaminii nu trebuie sa constituie mai putin de "2 ore. 8unca neremunerata nu poate fi aplicata persoanelor invalide,militarilor, femeilor ravide,femeilor care au copii in virsta de pina la > ani, persoanelor care nu au atins virsta de "D ani,pensionarilor.<n caz de esc(ivare cu rea vointa a condamnatului de la munca nereminareata in folosul comunitatii!nereprezentarea la citarea servicilului de executare a condamnatului fara motive ,incalcarea de catre condamnat a disciplinei munii de 2 sau mai multe ori timp de o 5umatate de an din termenul stabilit al pedepsei# ea se inlocuieste cu arest calculindu%se o zi de arest pentru 2 ore de munca neremunerata in folosul comunitatii. #=.INC;I0OAREA. DETENTI-NE PE >IATA. <nc(isoarea consta in privarea de libertate a persoanei vinovate de savirsirea unei infr. prin izolarea impusa acesteia de mediul normal de viata si plasarea ei,pe baza (otaririi instantei de 5udecata pe un anumit termen intr % un penitenciar. <nc(isoarea este una din cele mai severe pedepse din cate oria celor principale,care se caracterizeaza prin 2 trasaturi : izolarea fortata de societate a condamnatului si instituirea unui re im bine re lementat de executare a acestei pedepse. 6nc(isoarea se stabilete pe un termen de la 9 luni la 2C de ani. ,a stabilirea pedepsei nc(isorii pentru persoana care, la data svririi infraciunii, nu a atins vrsta de "> ani, termenul nc(isorii se stabilete din maximul pedepsei, prevzute de le ea penal pentru infraciunea svrit, reduse la 5umtate. ,a stabilirea pedepsei definitive n caz de concurs de infraciuni, pedeapsa nc(isorii nu poate depi 2? de ani pentru aduli i "2 ani i D luni pentru minori, iar n caz de cumul de sentine % de 9C ani pentru aduli i "? ani pentru minori.Pedeapsa cu nc(isoare se execut n urmtoarele penitenciare: a# de tip desc(is2b# de tip seminc(is2c# de tip nc(is. Persoanele care nu au atins vrsta de "> ani execut pedeapsa cu nc(isoare n penitenciare pentru minori, inndu%se cont de personalitatea condamnatului, antecedentele penale i radul pre5udiciabil al infraciunii svrite.=emeile condamnate execut pedeapsa nc(isorii n penitenciare pentru femei.4etentiunea pe viata este cea mai severa din intre ul sGstem de pedepse aplicabile persoanelor fizice. 4eteniunea pe via const n privarea de libertate a condamnatului pentru tot restul vieii. 4eteniunea pe via se stabilete numai pentru infraciunile excepional de rave.4eteniunea pe via nu poate fi aplicat femeilor i minorilor #9.TRI5ITEREA INTR-O -NITATE 5ILITARA DI0CIPLINARA.RETRAGEREA GRAD-L-I 5ILITAR A -N-I TITL0PECIAL+ A GRAD-L-I DE CALI.ICARE 0I A DI0TINCTIILOR DE 0TAT. 8ilitarilor care in timpul indeplinirii servicului militar in termen au savirsit infractiuni li se poate aplica trimiterea intr%o unitate militara disciplinara in cazurile prevazute de le e

pe un termen de pina la 2 ani.-ceasta este o modalitate a pedepsei inc(isorii careia i este specific un re im de executare particular. Pentru aceasta pedeapsa este specific faptul ca ea se aplica doar militarilor in termen si se executa in locuri speciale: unitati speciale, or anizate in cadrul armatei, care au un re im propriu special.Pedeapsa data poate fi aplicata cu respectarea urmatoarelor conditii: "#condamnatul sa fie militar in termen. 2#termenul pedepsei sa nu depaseasca 2 ani. 9#pentru stabilirea pedepsei aceasta trebuie sa fie prevazuta de le e sau sa fie aplicata de catre instanta de 5udecata la individualizarea pedepsei. #7.CARACTERI0TICA GENERALA A PEDEP0ELOR APLICATE PER0OANELOR @-RIDICE. A(e"da.8arimea amenzii petru persoanele 5uridice se stabileste in limitele de la ?CC la "CCCC de unitati conventionale, in functie de caracterul si de ravitatea infractiunii savirsite, de marimea daunei cauzate, luindu%se in considerare situatia economica% financiara a persoanei. Privarea u"ei persoa"e 2uridica care desfasoara activitatea de i"trepri"zator de dreptu de a e$ercita o a"u(ita activitate consta in stabilirea interdictiei de a in(eia anumite tranzactii de a emite actiuni sau alte titluri de valoare de a primi subventii, nlesniri si alte avanta5e de la stat sau de a exercita alte activitati.-cest tip de pedeapsa atenteaza la patrimoniul persoanei 5uridice deoarece aceasta numai in urma unei activitati, deseori ile ale, poate obtine un venit substantial. Lic*idarea persoa"ei 2uridice care desfasoara activitatea de i"trepri"zator consta in dizolvarea acesteia cu survenirea consecintelor prevazute de le isltatie civila.,ic(idare persoanei 5uridice se stabileste in cazul in care instanta de 5udecata constata ca raviditatea infractiunii savirsite face imposibila pastrarea unei atare persoane 5uridice si prelun irea activitatii ei.

&:.CRITERIILE GENERALE DE INDI>ID-ALI1ARE A PEDEP0EI. ;peratia de adaptare a pedepsei n raport cu fiecare infractiune si cu fiecare infractor, poarta denumirea de i"dividua izare a pedepsei. 4octrina penala cunoate trei forme de

individualizare a pedepselor: 1)i"dividua izarea e!a a este infaptuita de catre le iuitor, n momentul laborarii le ii penale, prin stabilirea felului si a limitelor pedepselor.#)i"dividua izarea 2udiciara a pedepsei o ralizeaza instanta de 5udecata si se materializeaza prin aplicarea pedepsei concrete infractorului pentru fapta comisa, n functie de radul pre5udicicabil al faptei, de periculozitatea infractorului, de impre5urarile concrete atenuante sau a ravante n care s%a savirsit infractinea sau care caracterizeaza persoana infractorului.&)i"dividua izarea ad(i"istrativa o realizeaza or anele administrative n faza de executare a pedepsei ns(isorii. Criterii e de i"dividua izare a pedepse or sunt acele cate orii de date si elemente dup care instanta de 5udecata este obli at, potrivit le ii, s se cluzeasca n activitatea de individualizare 5udiciara a pedepsei. Potrivit art.@? criteriile enerale de individualizare sunt urmatoarele: 1) i(ite e de pedeapsa fi$ate '" partea specia a a CP .6n stabilirea pedepsei instanta de 5udecata trebuie sa porneasca de la limitele speciale, fixate prin le e. Pedeapsa este stabilita ntre minimul si maximul si reflecta radul de pre5udiciabilitate al infractiunii concrete. #)dispozitii e partii !e"era e a CP4 prevederile referitoare la actiunea n timp si spatiu a le ii penale, prevederile referitoare la scopul pedepsei, conditiile raspunderii etc. &)!ravitatea i"fractiu"ii savirsite este evaluat n concret de catre instanta de 5udecata si depinde de caracterul si radul pre5diciabil al infractiunii. ))(otivu i"ractiu"ii savirsite : impulsul interior care determina (otarirea infractionala si deci implicit comiterea infractiunii. ,)persoa"a ce ui vi"ovat %pedeapsa trebuie adecvata nu numai n raport u fapta savirsita, ci si cu periculozitatea infractorului, cu radul su de moralitate si cu ans de reeducere pe care el o prezinta. 8)circu(sta"te e ate"ua"te sau a!rava"te : sunt acele stari, situatii, mpre5urari, calitati ce tin de infractiune sau de infractor nterioare, concomitente sau subsecvente comiterii infractiunii, re lementate de le ea penala si care micsoreaza sau mresc radul pre5udiciabil al infractiunii sau de periculozitate al infractorului, atenund sau a ravnd raspunderea penala. =)co"ditii e de viata a e f(i iei ce ui vi"ovat.,a stabilirea pedepsei acest criteriu poate influenta atit pozitiv, cit si ne ativ. 0pre exemplu, faptuitorul este unica persoana apt de munc din familie, care are n ntretinere parintii, copii minoro sau invalizi2 ori : consuma permanent buturi alcoolice, dro uri, nu este an a5at n cimpul muncii,i maltrateaza sotia si copii, influenteaza ne ativ educatia copiilor. &1.CARACTERI0ITCA GENERALA A 0I0TE5-L-I DE CIRC-50TANTE ATEN-ANTE 0I AGRA>ANTE. Prin circu(sta"te ate"ua"te ntele em acele stari, mpre5urari ori calitati ce tin de infractiune sau de infractor anterioare, concomitente sau subsecvente comiterii infractiunii, re lementate implicit sau expres de le ea penala si care micsoreaza radul pre5udiciabil al infractiunii sau de periculozitate al infractorului, atenund sau raspunderea penala. CP prevede urmatoarele circumstante atenuante: 1)savirsirea pentru prima data a unei infractiuni usoare sau mai putin grave : adica faptuitorul n eneral nu a savirsit nici o infractiune anterior sau a savirsit anterior infractiuni, dar a expirat termenul prescriptiei de executare a sentintei de condamnare, tra eriila raspunder penala.2)savirsirea infractiunii de catre un minor. 4in lipsa de experienta si din cauza psi(icului nestabil, minorii se pot comporta neadecvat. ) savirsirea infractiunii de catre o femeie gravid!. ")prezenta copiilor minori!copii care nu au atins virsta de "4 ani# n familia vinovatului ,daca el ia parte la educarea lor, daca i ntretine materialiceste.

#)savirsirea infractiunii ca urmare a unui concurs de mpre$urari grele de ordin personal sau familial ori din motive de comp!timire .Concursul de mpre5urari rele poate fi diferit. -cesta poate fi le at de situatia materiala rea enerata de faptul ca vinovatul nu are un loc de munca, de imposibiliatea de a :i ntretine familia, de o boala rav a vinovatului sau a apropiatilor si.Compatimirea presupune mila provocat de durerea, de suferinta cuiva!furtul de bani pentru procurarea unui medicament foarte scump, necesar unei rude bolnave, atunci cind nu este imposibil de a obtine acesti bani altfel. %)cainta sincera sau autodenuntarea : vinovatul comunica or anelor de drept despre infractiunea savirsita, explica motivul comportari sale ile ale, raspunde corect la intrebarile puse de ofiterul de urmarire penala. &)repararea benevola a pagubei pricinuite sau nlaturarea daunei cauzate % constientizind comportamentul sau vinovatul restituie benevol partii vtmate valoarea pa ubei pricinuite!vinovatul restituie valoarea bunului furat sau intoarce acel bun, d o anumita sum pentru tratamentul victimei#. ')contribuirea activa la descoperirea infractiunii sau la arestarea infractorilor.()actiunile ilegale sau imorale ale victimei daca ele au provocat infractiunea. Prin circu(sta"te a!rava"te ntele em acele stari, mpre5urari ori calitati ce tin de infractiune sau de infractor anterioare, concomitente sau subsecvente comiterii infractiunii, re lementate implicit sau expres de le ea penala si care maresc radul pre5udiciabil al infractiunii sau de periculozitate al infractorului a ravnd raspunderea penala: 1)savirsirea infractiunii de catre o persoana care anterior a mai savirsit o infractiune) recidiva de infractiuni sau savirsirea infractiunii ca ndeletnicire.-ceste mpre5urari dovedesc ca faptuitorul prezinta un rad pre5udiciabil sporit, ntruct el nu se corecteaza nici c(iar dupa ce i se aplica pedeapsa penala. 2)savirsirea infractiunii prin orice forma de participatie : orice infractiune comisa de catre doua sau mai multe persoane prezinta ntotdeauna un ra sporit de pericol social, fiindca ntruneste eforturile comune ale acestor persoane, d posibilitatea de a acomite infractiuni rave, pe care o sin ura persoana nu le%ar comite. )savirsirea infractiunii din motive de dusmanie sau de ur! sociala) national!) rasiala sau religioasa. ")savirsirea infractiunii asupra unei persoane care nu a atins virsat de 1" ani) fata de o femeie gravid! sau o persoana care se afla n stare de neputint!. %)instigaea minorilor la savirsirea infractiunii sau atragerea lor la savirsirea infractiunii.#)savirsirea infractiunii prin acte de o deosebita cruzime !producerea unor suferinte rele si prelun ite victimei# sau prin bat$ocorirea victimei. %)savirsirea infractiunii de catre o persoana in stare de ebrietate&()savirsirea infractiunii cu folosirea armei) substantelor explozive) a mi$loacelor te*nice special pregatie) precum si cu aplicarea constringerii fizice sau psi*ice. &#.E.ECTELE CIRC-50TANTELOR ATEN-ANTE 0I AGRA>ANTE. Circu(sta"te ate"ua"te au ca efect atenuarea obli atorie a pedepsei, atenuare ce poate consta ntr%o reducere ori o sc(imbare a pedepselor prevazute de le e pentru infractiunea comisa.7educerea ori sc(imbarea pedepsei are loc n functie de pedeapsa prevazuta de le e pentru infractiunea savirsita. -stfel: "#daca minimul pedepsei cu nc(isoare prevazut la articolul corespunzator din partea specilala a CP este mai mic de "C ani, pedeapsa poate fi redusa pn la acest minim. 2#dac se aplic amenda, aceasta se poate cobor pn la limita de 5os. 9#daca pentru infractiunea savirsita se prevede detentiunea pe viata, aceasta se inlocuieste cu nc(isoare de la "? la 2? de ani. 4aca exista circumstante

atenuante exceptionale, pedeapsa poate fi aplicata pedeapsa mai blnda dect cea prevazuta de le e. Circu(sta"te e a!rava"te au un efect : aplicarea pedepsei maxime prevazute in sanctiune.$iciodata existenta circumstantelor a ravante nu poate duce la nlocuirea pedepsei prevazute de le e2 nc(isori nu i se poate substitui pedeapsa detentiunii pe viata.Circumstantele a ravante produc efecte numai asupra pedepselor principale2 o pedeapsa complimentara, neprevazute de le e pentru infractiunea savirsita, nu ar putea deveni niciodata incident pentru motivul c a fost comisa n circumstantele a ravante. &&.APLICAREA PEDEP0EI IN CA1-L -N-I CONC-R0 DE IN.RACTI-NI. Prin concurs de infractiuni se intele e savirsirea de catre o persoana a doua sau mai multe infractiuni, prevaGute la diferite articolele sau la diferite alineate ale unui sin ur articol din partea speciala a CP, daca persoana nu a fost condamnata pentru vreuna dintre ele si daca nu a expirat termenul de prescriptie.8eodele de aplicare a pedepsei n cazul unui concurs de infractiuni prevazute de le ea penala sunt urmatoarele: "#cumulul total al pedepselor aplicate. 2#cumulul partial al pedepselor aplicate. 9#absorbirea pedepsei mai usoare de pedeapsa mai aspra.8etodele cumului totatl sau partial se aplica atunci cnd vinovatul comite infractiuni rave, deosebit de rave, exceptional de rave cu conditia ca termenul pedepsei definitive sa nu fie mai mare de 9C de ani de nc(isoare. 8etoda absorbirii pedepsei mai usoare de pedeapsa mai aspr poate fi aplicata n cazul n care persoana este declarat vinovata de savirsirea a doua sau mau multe infractiuni usoare sau mai putin rave. 6n cazul unui oncurs de infractiuni instanta de 5udecata pronunta pedeapsa pentru fiecare infractiune aparte, si abia dupa aceasta stabileste o pedeapsa definitiva prin una dintre cele trei metode expuse in le e. 6n cazul unui concurs de infractiuni, cnd s%a stabilit o pedeapsa cu detentiune pe viata si una sau mai multe pedepse cu nc(isoare ori alte cate orii de pedepse, se aplic n calitate de pedeapsa definitiva detentiunea pe viata. &).APLICAREA PEDEP0EI IN CA1-L -N-I C-5-L DE 0ENTINTE. 0e recur e la aplicarea pedepsei in caGul unui cumul de sentinte daca, dupa pronuntarea sentintei, dar inainte de executarea completa a pedepsei, condamnatul a savarsit o noua infractiune. -cest fapt denota un rad sporit de pericol social al vinovatului, de asemenea ne spune ca pedeapsa stabilita pentru prima infractiune a fost insuficienta pentru prevenirea savarsirii unei noi infractiuni de catre cel vinovat. <n conformitate cu prevedirile art. >? din CP al 78, pentru cumul de sentinte pedepsea poate fi aplicata numai conform metodei cumului total sau partial al pedepselor. -stfel, daca dupa pronuntarea sentintei, dar inainte de executarea completa a pedepsei, condamnatul a savarsit o noua infractiune, instanta de 5udecata adau a, in intre ime sau partial, la pedepsea aplicata prin noua setinte partea neexecutata a pedepsei stabilite de sentinte anterioara. <n acest caz, pedepsea definitiva nu poate depasi termenul de 9? de ani de inc(isoare. Pedepsea defenitiva in cazul unui cumul de sentinte trebuie sa fie mai mare decat pedepsea stabilita pentru savarsirea unei noi infractiuni si decat partea neexecutata a pedepsei pronuntare prin sentinta anterioara a instantei de 5udecata. 7e ula cumularii pedepselor in cazul cumulului de setinte se aplica indiferent de faptul daca persoana asparea de facto pedepsea pe baza primei sentinte, se esc(iva de la ispasirea ei, era

condamnata conditionat sau a fost liberata conditionat de pedeapsa inainte de termen. /sential este faptul ca in acaste perioade persoana a savarsit o noua infractiune, si la pedepsea stabilita pentru aceste infractiune se adau a, in intre ime sau partial, partea neexecutata a pedepsei stabilite de setinta anterioara. <n cazul unui cumul de setinte termenul pedepsei cur e din momentul pronuntarii sentintei pentru ultima infractiune. &,.APLICAREA PEDEP0EI PENTR- INRACTI-NEA NECON0-5ATA 0I IN CA1-L RECIDI>EI DE IN.RACTI-NI. ,a aplicarea pedepsei pentru recidiv, recidiva periculoasa si recidiva deosebit de periculoasa de infractiuni se tine cont de numarul, caracterul, ravitatea si urmrile infractiunilor savirsite anterior, de circumstantele n virtutea crora pedeapsa anterioara a fost insuficienta pentru corectarea vinovatului, precum si de caracterul, ravitatea si urmarile infractiunii noi.CP a introdus limitele formale pe care trebuie s le respecte instanta de 5udecata, aplicnnd pedeapsa pentru fiecare tip de recidiva. Cu ct este mai periculoasa recidiva, cu att este mai mare termenul minim ce poate fi aplicat persoanei. -stfel, marimea pedepsei pentru recidiv nu poate fi mai mica dect 5umatate, pentru recidiva periculoasa aceasta este de cel putin doua treimi din maximul, iar pentru recidiva deosebit de periculoasa : de cel putin trei ptrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevazute la articolul corespunzator.,a aplicarea pedepsei pentru infraciunea neconsumat se ine cont de circumstanele n virtutea crora infraciunea nu a fost dus pn la capt.Pentru aceasta este necesar de a determina:caracterul si radul pericolului social al faptei savirsite decal vinovat, radul realizarii intentiilor infractionale,cauzele datorita carora infractiunea nu a fost dusa la capat..entativa de infractiune este o forma a infractiunii neconsumate mai periculoasa decit pre atire si mai putin periculoasa decit infractiunea consumata. CP a 78 stipuleaza ca marimea pedepsei pentru tentativa de infractiune ce nu constituie o recidiva nu poate depasi H din maximul celei mai aspre pedepse. Pentru tentativa de infractiune detentiune pe viata nu se aplica.

&8. APLICAREA PEDEP0EI 5AI ALINDE DECIT CEA PRE>A1-TA DE LEGE. Pedeapsa penru infractiune trebuie aplicata n limitele sanctiunii fixate in Partea speciala pe baza careia se califica fapta./xista o exceptie din aceasta re ula, ce permite posibilitatea de a aplica o pedeapsa mai blnde dect cea prevazuta de le e./xista 9

madalitati de aplicare a pedepsei mai blnde: 1)ap icarea pedepsei su% i(ita (i"i(a presupune faptul ca 5udecata aplic o pedeapsa de aceeasi cate orie, care este prevazut n sanctiunea articolului conform caruia se califica fapta, nsa sub limita minima.0pre exemplu , sanctiunea alin.2 la art."DA prevede pedeapsa cu nc(isoare de la 9 la "C ani. 4ac pentru aceast infractiune instanta de 5udecata ar aplica pedeapsa sub limita minima, atunci poate stabili mai putin de 9 ani, de exemplu 2 sau " an, ns nu mai putin de D luni de nc(isoare. #)ap icarea u"ei a te cate!orii de pedeaps3 (ai % '"da dec't cea prevazuta de e!e. &)"eap icarea pedepsei co(p i(e"tare o% i!atorii este posibila doar n cazul acelor componente ale infractiunilor a cror sanctiune prevede pedeapsa complimentara n calitate de pedeapsa obli atorie.0pre exemplu, alin.2 art.24?,alin." art.999.-plicaea pedepsei mai blinde decit cea prevazuta de le e implica obli atia instantei de 5udecata de a indica n sentinta circumstantele cocnrete ale cauzei pe care ea le recunoaste drept exceptionale si care sunt motivele aplicarii pedepsei mai blnde dect cea prevazuta de le e.n cazul n care la comiterea unei infractiuni rave, deosebit de rave, exceptional de rave sau a recidivei de infractiuni, persoana , la data savirsirii infractiunii, nu a atins virsta de "> ani, instanta de 5udecata i poate aplica o pedeapsa sub limita minim prevazut de le ea penal, dar constituind cel putin 5umatate din minimul pedepsei prevazute de CP pentru infractiunea savirsita. &=.NOTI-NEA+ CARACTERI0TICA GENERALA A 5ODALITATII DE LIAERARE DE RA0P-NDEREA PENALA. Prin liberare de pedeapsa penala se intele e eliberarea persoanei care a savirsit o infractiune de la executarea reala, partiala sau totala a pedepsei pronuntate prin (otarirea instantei de 5udeata,iberarea de raspundere penala este posibila pina la survenirea de fapt a raspunderii,adica pina la emiterea de catre instanta a sentintei de condamnare cu stabilirea pedepse care urmeaza sa fie executata.Persoana care a svrit o fapt ce conine semnele componenei de infraciune poate fi liberat de rspundere penal de ctre procuror n cadrul urmririi penale i de ctre instana de 5udecat la 5udecarea cauzei n cazurile:a# minorilor2b# tra erii la rspundere administrativ2c# renunrii de bun voie la svrirea infraciunii2d# cinei active2e# sc(imbrii situaiei2f# liberrii condiionate2 # prescripiei de tra ere la rspundere penal.Ca urmare a aplicarii institutiei de eliberare persoana poate fi eliberata de executarea totala a pedepsei, poate fi liberata cu o anumita conditie sau cu inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda. &9.LIAERAREA DE RA0P-NDERE PENALA A 5INORILOR. Persoana n vrst de pn la "> ani care a svrit pentru prima oar o infraciune uoar sau mai puin rav poate fi liberat de rspundere penal n conformitate cu prevederile procedurii penale dac s%a constatat c corectarea ei este posibil fr a fi supus rspunderii penale. <n cazul in care sunt prezente toate aceste conditii,persoanele pot fi liberate de rasp.pen,li se aplica masuri de constrin ere cu caracter educativ. Persoanelor liberate de rspundere penal n conformitate cu art.?4, le pot fi aplicate urmtoarele msuri de constrn ere cu caracter educativ:a# avertismentul.b# ncredinarea minorului pentru suprave (ere prinilor, persoanelor care i nlocuiesc sau or anelor specializate de stat. c# obli area minorului s repare daunele cauzate. ,a aplicarea acestei msuri se ia n considerare starea material a minorului.d# obli area minorului de a urma un curs de

tratament medical de reabilitare psi(olo ic. e# internarea minorului,de ctre instana de 5udecat, ntr%o instituie special de nvmnt i de reeducare sau ntr%o instituie curativ i de reeducare.8inorului i pot fi aplicate concomitent cteva msuri de constrn ere cu caracter educativ.6n cazul esc(ivrii sistematice de la msurile de constrn ere cu caracter educativ de ctre minor, instana de 5udecat, la propunerea or anelor de stat specializate, anuleaz msurile aplicate i decide trimiterea cauzei penale procurorului sau stabilete pedeapsa conform le ii n baza creia persoana a fost condamnat, dup caz. &7.LIAERARE DE RA0P-NDERE PENALA C- TRAGEREA LA RA0P-NDERE AD5INI0TRATI>A. Persoana care a svrit pentru prima oar o infraciune uoar sau mai puin rav poate fi liberat de rspundere penal i tras la rspundere administrativ n cazurile n care i%a recunoscut vina, a reparat pre5udiciul cauzat prin infraciune i s%a constatat c corectarea ei este posibil fr a fi supus rspunderii penale. Persoanelor liberate de rspundere penal li se pot aplica urmtoarele sanciuni administrative: a# amend n mrime de pn la "?C uniti convenionale. b# arest contravenional de pn la AC de zile. Conditiile in care este posibila liberarea de raspundere penala cu tra ere la raspunderea administrative sunt urmatoarele:"#persoana a savirsit o infractiune .pentru prima oara. 2#infractiunea .savirsita este usoara sau mai putin rava.9#este posibila corectarea persoanei fara a fi supusa raspunderii penale ):.LIAERAREA DE RA0P-NDERE PENALA ?N LEGAT-RA CREN-NTAREA DE A-NA >OIE LA 0A>IR0IREA IN.RACTI-NII 0e considera renuntare de buna voie la savirsirea infractiunii incetarea actiunilor indreptate nemi5locit spre savirsirea infr. daca persoana era constienta de posibilitatea consumarii infractiunii. 7enuntarea consta in refuzul faptuitorului de a savirsi fapta care se afla in curs de executare. <n cazul renuntarii de buna voie la savirisirea infractiunii persoana va fi eliberata de raspundere penala doar daca renuntarea va fi benevola sau definitiva. Cea benevola%renuntare voluntara, nesilita de nimeni si nimic. 8otivul poate fi mila sau cainta sau daunarea bunei ima ini de care acesta se bucura in societate. <n cazul renuntarii de buna voie infractiune nu poate fi consumata. Cea definitiva% faptuitorul abandoneaza numai pentru un oarecare timp executarea inceputa cu indul de a o relua ulterior aceasta fiind de fapt o intrerupere a executarii. 7enuntarea de buna voie a persoanei este posibila in orice forma de participatie in orice etapa a activitatii infractiunii, insa in mod obli atoriu pina la momentul survenirii rezultatului infr. 7enuntarea de buna voie a a autorului formeaza temei deal elibera de raspundere penala,insa aceasta nu insemana ca fata de alti participanti nu se va aplica raps.pen. 7enuntarea de buna voie a or anizatorului si insti atorului poate avea loc doar atunci cind actiunile lor nu au permis autorului sa savirseasca ceea ce intentiona. Complicele infractiunii nu se supune raspunderii penale daca a intreprins toate masurile ce depindeau de el pentru a preintimpina comiterea infractiunii. )1.LIAERAREA DE RA0P-NDERE PENALA ?N LEGAT-RA C- CAINTA ACTI>A. Cainta activa reprezinta situatiai in care persoana care a savirsit pentru prima oara o infractiune usoara sau mai putin rava a autodenuntat de buna voie sau a contribuit activ

la descoperirea acesteia. Conditiile de baza: "#savirsirea infractiunii pentru prima oara!se considera infractiunea savirista pentru prima oara in cazul in care: % antecedentul penal a fost ridicat sau stins. %a expirat termenul de prescriptie. %cind sentinta de condamnare este definitiva#. 2#savirsirea unei infractiuni usoare!pin la 2 ani inclusiv# sau mai putin rave!pin la ? ani inclusiv#.9#persoana s% a autodenuntat de bunavoie sau a contribuit activ la descoperirea infractiunii.4#persoana a compensat valoarea daunei materilale cauzate sau a reparat pre5udiciul pricinuit de infractiune. -utodenuntarea reprezinta instiintarea benevola a pers. despre savirsirea de catre ea a unei infr. in cazul in care or anele de urmarire penala nu sunt la curent cu aceasta fapta. $u poate fi recunoscuta de buna voie instiiintarea despre comiterea infractiunii facuta de persoana dupa arestarea sa pentru acesta infractiune sau daca persoana a fost nevoita sa recunoasca invinuirile aduse si probele prezentate. <n le atura cu cainta activa persoanele pot fi liberate in caz de corupere activa, de dare de mita, de tradare de patrie. )#.LIAERAREA DE RA0P-NDERE PENALA ?N LEGAT-RA C0C;I5AAREA 0IT-ATIEI. Persoana care a savirsit pentru prima oara o infractiune usoara sau mai putin rava poate fi liberata de raspundere penala daca la data 5udecarii cauzei datorita sc(imbarii situatiei se va stabili ca persoana sau fapta savirsita nu mai prezinta pericol social. Conditiile obli atorii: 1)savirsirea i"fractiu"ii pe"tru pri(a oara!se considera infractiunea savirista pentru prima oara in cazul in care: % antecedentul penal a fost ridicat sau stins. %a expirat termenul de prescriptie. %cind sentinta de condamnare este definitiva#. 2#savirsirea unei infractiuni usoare!pin la 2 ani inclusiv# sau mai putin rave!pin la ? ani inclusiv#.9#pierderea pericolului social al faptei savirsite sau al persoanei care a savirsit % o datorita sc(imbarii situatiei!in cazul aparitiei unor conditii social % economice,politice, spirituale in limitele unui stat sau unei re iuni ale acesteia, sc(imbarea situatiei trebuie sa fie atit de esentiala incit sub influenta ei isi pierde pericolul social nu doar fapta concreta ci toate infractiunile de acest tip# )&.LIAERAREA CONDITIONATA DE RA0P-NDERE PENALA. <n privinta persoanei puse sub invinuire pentru savirsirea unei infractiuni usoare sau mai putin rave, care isi recunoaste vinovatia si nu prezinta pericol social, urmarirea penala poate fi suspendata conditionat, cu liberarea ulterioara de raspundere penala in conformitate cu procedura penala, daca corectarea acestei persoane este posibila fara aplicarea unei pedepse penale. Conditiile:"#persoana a comis o infractiune usoara!pin la 2 ani inclusiv# sau mai putin rava!pin la ? ani inclusiv#.2#persoana este pusa sub invinuire pentru comiterea acestei infractiuni!printr % o ordonanta de punere sub invinuire emisa de catre procuror#.9#persoana isi recunoaste vinovatia!depunerea benevola a marturirii#. 4#persoana nu prezinta pericol social!instanta de 5udecata tine cont de modul de viata al pers, de comportamentul acesteia inainte si dupa savirsirea infr#. ?#este posibila cu corectarea persoanei fara aplicarea unei pedepse penale!se examineaza personalitatea infr. modul de viata, activitatea si impre5urarile care permit stabilirea unei posibilitati de corectare#. -ceste prevederi nu se aplica persoanelor: care au antecedente penale, sunt dependente de alcool sau dro uri, care au comis infractiuni facind abuz de serviciu, care au comis infractiuni contra securitatii statului, care nu au reparat pa uba cauzata in urma infr.

)).PRE0CRIPTIA TRAGERII LA RA0P-NDERE PENALA. Prescriptia tra erii la rasp.pen% un tip de liberare de raspundere penala pentru o infractiune datorita trecerii in anumite conditii a unui anumit interval de timp de la data savirsirii ei. Prescriptia tra erii la rasp.pen da posibilitate invinuitului sa ceara continuare procesului penale pentru a %si dovedi vinovatia fara ca prin aceasta cerere sa piarda beneficiul prescriptiei in caz ca s%ar stabili totusi vinovatia sa. 7asp.pen se prescrie pentru orice infr cu exceptia infr contra pacii si securitatii omenirii, a infr de razboi sau altor infr prevazute de tratatele internationale la care 78 face parte. &n element important al re lementarii prescriptiei il constituie stabilirea termenilor la implinirea carora persoana se libereaza de rasp.pen infractiune usoara%2ani2 infractiune mai putin rava%?ani2 infractiuni rave%"?ani, deosebit de rave%2C2 exceptional de rave%2?,la minori termenul de reduce la 5umatate acesta fiind stabilit de le e. Prescriptia cur e din ziua savirsirii infractiunii si pina la data raminerii definitive a (otaririi instantei de 5udecata. ,a calcularea termenului de prescriptie se are in vedere pedeapsa pravazuta de le e in raport cu circumstantele a ravanta sau atenuante. ),.NOTI-NEA 0I CATEGORIILE LIAERARII DE PEDEAP0A PENALA. Prin liberare de pedeapsa penala se intele e eliberarea persoanei care a savirsit o infractiune de la executarea reala partaiala sau totala a pedepsei pronuntate prin (otarirea instantei de 5udecata.Cate oriile de eliberare de pedeapsa penala: "#condanmnarea cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei.2#liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen. 9#inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda. 4#liberarea de pedeapsa a minorilor. ?#liberarea de pedeapsa datorita sc(imbarii situatiei .D#liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor rav bolnave. @#aminarea executarii pedepsei pentru femei ravide si femei care au copii in virsta de pina la > ani. >#liberarea de pedeapsa in le atura cu expirarea termenului de prescriptie a executarii a sentintei de condamnare. .emeiurile de aplicare: comportare condamnatului in timupl executarii pedepsei sau executarea efectiva a unui anumit termen din pedeapsa de catre condamnat, starea sanatatii persoanei in timpul executarii pedepsei. /liberarea de pedapsa penala persoanei care a savirsit o infr constituie competenta exclusiva a instantei 5udecatoresti. <nstitutia liberarii de ped.pen include si posibilitatea liberarii persoanei in intre ime sau partial si de pedeapsa complimentara.

)8.CONDA5NAREA C- 0-0PENDAREA CONDITIONATA A E/EC-TARII PEDEP0EI. Condamnarea cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei constituie o modalitate a eliberarii de pedeapsa penala, prin care instanta dupa ce a stabilit pedeapsa potrivit tututror criteriilor enerale de individualizare a pedepsei continuind operatiunea de individualizare cu privire la savirsirea infr si considerind ca nu este rational ca faptuitorul sa execute efectiv pedeapsa, poate dispune suspendarea conditionata a executarii ei pe un

anumit termen prevazut de le e, la expirarea caruia daca sau respectat conditiile impuse de le e condamnarea urmeaza a fi anulata iar antecedentele penale stinse. Cerinta fundamentala a acestui tip de liberare de pedeapsa consta in aceea ca faptuitorul care intruneste si celelate conditii prevazute de le e sa prezinte arantia ca se poate corecta si fara executarea pedepsei ce i sa aplicat iar prin specificul si esenta sa consta intro suspendare a executarii cu conditia ca cel condamnat sa nu mai savirseasca noi infr intrun anumit termen de proba. )=.LIAERAREA CONDITIONATA DE PEDEAP0A ?NAINTE ?N TER5EN. ,iberarea conditionata de pedeapsa consta in punerea in libertate a condamnatului din locul de detinere inainte de executarea deplina a pedepsei sub conditia ca pina la implinirea duratei acestea sa nu mai savirseasca infractiuni sau delicte administrative, sa nu se esc(iveze de la indeplinirea obli atiilor stabilite de instanta de 5udecata.<n cazul aplicarii liberarii conditionate este considerat ca condamnatul se afla in continuarea executarii pedepsei pina la implinirea duratei pe care a fost condamnat.,iberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen poate fi aplicata daca condamnatul care la momentul savirsirii infractiunii a atins virsta de "> ani, a execuatat efectiv cel putin 5umatate din termenul de pedeapsa stabilita pentru savirsirea unei infr usoare sau mai putin rave!cel putin 2I9% pentru infr rave, cel putin H% deosebit si exceptional de rave#. ,iberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen poate fi aplicata numai fata de persoana care a reparat inte ral daunele cauzate de infractiune pentru care este condamnata. $ecesitatea executarii unei anumite parti din pedeapsa se 5ustifica prin aceea ca trebuie sa se verifice corectarea condamnatului. /fectul imediat% consta in liberarea de indata a condamnatului dar cu conditia !condamnatul liberat conditionat trebuie sa aiba conduita buna#. /fectul definitiv% se produce in momentul expirarii termenului pedepsei daca se indeplineste conditia ca condamnatul sa nu mai fi savirsit o noua infr sau incalcare sau sa nu se fi esc(ivat de la indeplinirea obli stabilite de instanta de 5udecata. )9.?NLOC-IREA PARTII NEE/EC-TATE DIN PEDEAP0A C- O PEDEAP0A 5AI ALINDA. /ste aplicata in cazul in care instanta de 5udecata va stabili ca scopurile pedepsei penale pot fi atinse prin executarea de fapt a unei pedepse mai blinde. Potrivit le ii inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda poate fi invocata numai in cazul executarii pedepsei cu inc(isoarea.,e ea penala stabileste 2 conditii: "#consta in faptul ca aceasta cate orie de pedeapsa penala poate fi aplicata numai in privinta persoanei care executa pedeapsa cu inc(isoarea pentru savirisirea unei infractiuni usoare sau mai putin rave.2#caracterizeaza marimea, fractiunea pedepsei dupa a carei executare efectiva poate interveni aplicarea inlocuirii partii neexecutate a pedepsei cu o pedeapsa mai blinda. <n cazul aplicarii acestei cate orii de liberare de pedeapsa pers poate fi liberate in intre ime sau partial de pedeapsa complimentara.<n cazul in care condamnatul fiind in executarea unei pedepse mai blinde va savirsi o noua infr instanta de 5udecata va adau a in intre ime sau partial la pedeapsa aplicata prin noua sentinta partea neexecutata a pedepsei mai blinde si nu a pedepsei cu inc(isoarea pronuntate initial prin sentinta de condamnare . )7.LIAERAREA DE PEDEAP0A DATORITA 0C;I5AARII 0IT-ATIEI.

Persoana care a savirsit o infractiune usoara sau mai putin rava poate fi liberata de pedeapsa penala daca se va constata ca la data 5udecarii cauzei datorita sc(imbarii situatiei fapta savirsita si %a pierdut caracterul pre5udiciabil. Conditile de baza: "# pers a savirsit o infr usoara sau mai putin rava,!priveste in primu rind caracterul si radul pre5udiciabil al infr #2# la data 5udecarii cauzei datorita sc(imbarii situatiei fapta savirista si%a pierdut caracterul pre5udiciabil!interventia unor sc(imbari ne ordin obiectiv ca rezultat a unor reforme social economice, politice in limitele tarii in intre ime sau a unei localitati anume# 9#in virtutea comportarii iresponsabile dupa savirsiresa infr actiunii persoana respectiva poate fi corectata fara executarea pedepsei. ,iberarea de pedeapsa datorita sc(imbarii situatiei are un caracter facultativ acesta fiind un drept si nu o obli atie a instantei de 5udecata. ,:.LIAERAREA DE LA E/EC-TARE PEDEP0EI A PER0OANELOR GRA> AOLNA>E. -cest tip de liberare de la executarea pedepsei stabileste 9 temeiuri ce pot enera aplicarea cate oriei liberarii date: "#imbolnavirea de o boala psi(ica!lipseste pers de posibilitatea de asi da seama de actiunile sale sau de ale diri5a. /ste aplicabil numai asupra persoanelor care s %au imbolnavit in timpul executarii pedepsei . -re un caracter obli atoriu si se aplica indiferent de radul pre5udiciabil al infractiunilor savirsite#. 2# imbolnavirea de o alta boala rava!persoana care dupa savirsirea infractiunii sau intimpul executarii pedepsei s % a imbolnavit deo boala rava poate fi liberata de executarea pedepsei de catre instanta de 5udecata. -cest tip de liberare are caracter facultativ acesta fiind un drept si nu o obli atie, desi se tine cont de tipul maladiei, de personalitatea infractorului si radul pre5udiciabil al infr comise#.9#imbolnavirea militarului care il face inapt pentru serviciul militar!partea neexecuatata se inlocuieste cu o pedeapsa mai blinda#. ,1.A5INAREA E/EC-TARII PEDEP0EI PENTR- .E5EI GRA>IDE 0I .E5EI CARE A- COPII ?N >IR0TA DE PINA LA 9 ANI. -minarea executarii pedepsei pentru femei ravide si femei care au copii in virsta de pina la > ani include urm.conditii:"#aminarea executarii pedepsei consta in faptul ca aceasta are un destinator special si este aplicabila numai in privinta femeilor ravide si a celor care au copiii de pina la > ani.2# rezida in faptul ca virsta de pina la > ani a copilului trebuie constatata la momentul pronuntarii sentintei de condamnare.9# se refera la caracterul si radul pre5udiciabil al infractiunii savirsite la tipul si limita de pedeapsa stabilita. CP specifica drept subiect al aminarii date femeile care executa pedeapsa cu inc(isoarea stabilita pe un termen nu mai mare de ? ani pentru savirsirea infractiunilor usoare sau mai putin rave. -minarea executarii pedepsei are un caracter facultativ constituind un drept si nu o obli atie a instantei de 5udecata. ,e ea stabileste trei temeiuri pentru anularea aminarii executarii pedpesei:"#consta in faptul ca femeile au renuntat la copil.2# persoana continua se sa esc(iveze de la educarea copiilor dupa avertismentul facut de or anul care exercita controlul asupra comportamentului.9#savirsirea de catre condamnata a unei noi infractiuni in perioada aminarii executarii pedepsei. ,#. PRRE0CRIPTIA E/EC-TARII 0ENTINTEI DE CONDA5NARE.

Prescriptia executari sentintei de condamnare este inlaturarea executarii pedepsei stabilite in sentinta de condamnare definitiva dupa trecerea unui anumit termen prevazut de le e calculate din ziua in care sentinta a ramas definitiva. -ceasta prezinta o cauza care stin e dreptul statului de a impune executarea pedepsei si obli atia condamnatului de a suporta consecintele faptei sale executind pedeapsa. 4urata termenelor de prescriptie se calculeaza din ziua in care sentinta de condamnare a ramasa defitiva. pentru ca prescriptia executarii sentintei de condamnare sasi produca efectele este absolute necesar ca termenul de prescriptie sa decur a neintrerupt si inte ral, CP stabileste doua temeiuri in prezenta carora cur erea prescriptiei se intrerupe: "#atunci cind persoana se sustra e de la executarea pedepsei!se intele e orice actiune intentionata savirista in scopul esc(ivarii de la executarea sentintei de condamnare#.2#daca pina la expirarea termenilor persoana savirseste cu intentie o noua infractiune. <n functie de aceste temeiuri exista 2 situatii diferite de calculare a noului termen de prescriptie: "# in cazul esc(ivarii de la executarea pedepsei cur ere a termenului de prescriptie incepe din momentul prezentarii pers pentru executarea pedepsei sau din momentul retinerii acesteia. 2#in caz de comitere a noi infractiuni % din momentul savirisirii ei. ,&.CARACTERI0TICA 0COP-L-I 0I TIP-RILE 5A0-RILOR DE 0IG-RANTA. Conform CP masurile de si uranta au drept scop inlaturarea unui pericol si preintimpinarea savirsirii faptelor prevazute de le ea penala. 8asurile de si uranta sunt destinate combaterii anumitor stari de pericol social care au contribuit si ar mai putea contribui la savirsirea unor fapte prevazute de le ea peala. 8asurile de si uranta poarta un aspect de constrin ere, este aplicabil atit timp cit exista starea de pericol2 nu vizeaza decit prote5area societatii contra unei stari de pericol si este aplicabila fara a tine cont de raspundere personala a delicventului. 8asurile de si uranta pot fi aplicate doar in cazul comiterii unei fapte prevazute de le ea pen indiferent de faptul daca aceasta constituie sau nu infractiune. .ipurile: "#in functie de mi5locul de constrin ere masurile de si uranta pot fi: "# (asuri privative de i%ertate!internarea intr %o intitutie psi(iatrica#.a)(asuri restrictive de i%ertate!supunerea la tratament fortat al alcoolicilor si narcomanilor#.b)(asuri restrictive de drepturi!punerea sub curatela a pers care abuzeaza de alcool#.c)(asuri cu caracter patri(o"ia !confiscarea speciala#. 2#dupa natura starii de pericol masurile de si uranta pot fi: a) perso"a e!vizeaza pers eneratoare de pericol# b) rea e sau patrimoniale!confiscarea speciala#. 9#dupa pedeapsa: a)pot fi ap icate izo at!masurile de constrin ere cu caracter medical aplcate iresponsabililor#. b#pot insoti pedeapsa! expulzarea#. ,).APLICAREA 5A0-RILOR DE CON0TRINGERE CA CARACTER 5EDICAL. 8asurile de constrin ere cu caracter medical constau in obli area persoanei care a savirsit o fapta prevazuta de le ea penala si care sufera de anumite deficiente de ordin mintal sau face abuz de substante alcoolice sau narcotice sa urmeze un anumit tratament medical. -ceste masuri pot fi impuse in anumite conditii: "#persoana sa fi comis o fapta prevazuta de le ea penala.2#persoana care la momentul faptei erau responsabile dar care pina la emiterea sentintei sau in timpul executarii pedepsei au devenit iresponsabile, sau persoanele recunoscute iresponsabile care la momentul faptei erau incapabile sa%si dea

seama de faptele lor. 0copul acestor masuri este de a trata persoana care are nevoie de in ri5ire si de a exclude posibilitatea de a savirsi noi infractiuni. CP prevede 2 tipuri de mas aplicabile alienatilor mentali: "#internarea intro instituie psi(iatrica cu suprave (ere obisnuita!aceasta masura nu se stabileste pers care au savirsit actiuni violente#. 2#internarea intr%o institutie psi(iatrica cu suprave (ere ri uroasa! se aplica alienatului mental care prezinta un pericol deosebit pentru societate si are nevoie de in ri5ire si tratament in conditii ri uroase, se presupune un re im special intentiv se suprave (ere a pers.Perioada de timp pe parcursul careia fata de pers au fost aplicate masuri de constrin ere cu caracter medical se deduce din pedepsa in caz de executarea a acesteia! instanta de 5udec poate aplica pedeapsa dupa insanatosirea persoanei cu conditia sa nu fi expirat termenul de prescriptie#. ,,.APLICAREA 5A0-RILOR DE CON0TRINGERE C- CARACTER ED-CATI>. -plicarea masurilor de constrin ere cu caracter educativ% reprezinta un sistem alternativ de sanctiuni destinat minorilor, acestea intervin pentru inlaturarea unor cauze care creaza un pericol social, sunt sanctiuni de drept penal cu caracter educativ destinate unor personalitati in formare. Cadrul masurii de constrin ere cu caracter educativ este constituit din anumite masuri: "#avertismentul! consta in explicarea pentru acesta a pericolului pe care il prezinta fapta comisa cu o preintimpinare ca in cazul savirisirii de noi infr fata de el vor fi luate mas mai severe inclusive aplicarea de pedepse2 2#% incredintarea minorului pentru suprave (ere parintilor, pers care ii inlocuiesc sau or anelor specializate de stat! consta in transmiterea obli si imputernicirea pers de a exercita controlul asupra comportamentului minorului, dea intreprinde activitati in vederea educarii lui#, 9#obli area minorului de a repara daunele cauzate! consta in recuperarea pre5udiciului cauzat victimei sau altor pers prin savirisrea infr, se manifesta prin lucrari de restabilire reparatie, prestari de servicii# 4#obli area minorului de a urma un tratament medical de reabilitare psi(olo ica! aceasta mas poarta un c(aracter educativ, curative# ?# internarea minorului intro institutie speciala de invatamint si reeducare! plasarea minorului in institutii speciale pe o perioada nedeterminata care insa nu poate dura mai mult decit pina la atin erea de catre minor a ma5oratului# ,8.E/P-L1AREA 0I CONDITIILE EI. /xpulzarea consta in faptul ca cetatenilor straini si apatrizilor care au fost condamnati pentru savirsire unor infractiuni li se poate interzice raminerea pe teritoriul tarii. Conditiile de expulzare: "#faptuitorul sa fie cetatean strain sau apatrid. 2#cetateanul starin sau apatrid sa fi fost condamnat pentru o fapta care constituie o infractiune.9#raminerea cetateanului strain sau apatridului pe teritoriul 78 sa fie sursa unei stari de pericol a carei inlaturare sa fie posibila doar prin indepartarea lui d epe acest teritoriu. 4#persoana sa nu fie supusa in statul in care urmeaza a fi expulzata la un tratament sau pedeapsa inumana, de radanta. ,a luarea deciziei cu privire la aplicarea acestei mas trebuie sa se tina cont de dreptul la respectarea vietii privative a persoanei. ,=.CON.I0CAREA 0PECIALA. Confiscarea speciala consta in trecerea fortata si ratuita in proprietatea statului a bunurilor utilizate la savirisrea infractiunii sau rezultate din infractiune a caror detinere

prezinta pericolul ca pe viitor vor fi comise noi fapte prevazute de le ea pen. -cest tip de mas poarta un caracter patrimonial. Confiscarea speciala poate fi dispusa doar unor anumite cate orii de lucruri:"#bunurile care au fost produse prin fapta incriminata! bani falsi, titluri de valoare false, carti de credit false, marfuri de proasta calitate sau necorespunzatoare standardelor.2#bunuri folosite sau destinate pentru savirsirea unei infractiuni daca sunt ale infractorului.9#bunuri date pentru a determina savirsirea unei infractiuni sau pentru al rasplati pe infractor! lucruri care au valoare economica sau bani si alte valori materiale transmise infractorului in calitate de remuneratie pentru infr comisa# 4#bunuri dobindite in mod vadit prin savirisrea infractiunii daca nu urmeaza a fi restituite persoanei vatamate sau nu sunt destinate pentru despa ubirea acesteia! lucruri care au intrat in posesia infractorului in urma savirsirii infr cum ar fi bunurile furate sau obtinute prin inselaciune# ?# bunuri detinute contrar dispozitiilor le ale!substante narcotice, psi(otrope, arme, substante explosive#. ,9.A5NI0TIA 0I GRATIEREA A("istia% este un act de clementa al puterii le iutoare acordat prin le e or anica privind unele infractiuni savirsite anterior datei prevazute in actul normativ si care are ca efect inlaturarea rasp pen a executarii pedepsei precum si alte consecinte ale condamnarii. 4eobicei amnistia se declara in le atura cu evenimente sau date remarcabile in istoria statului. <n functie de aria sa de incidenta amnistia poate fi enerala si speciala. A("istia !e"era a este atunci cind priveste toate infr savirsite pina la data acordarii ei indiferent de natura, ravitatea infractiunii, presupune o sc(imbare radicala sau evenimente cu totul deosebite. A("istia specia a este atunci cind se acorda doar pentru anumite infractiuni prevazute de actul de clementa. <n functie de conditiile in care se acorda amnistia poate fi co"ditio"ata! atunci cind la acordarea ei este subordonata indeplinirii vreunei conditii speciale cu privire la: %fapta sa nu fie savirsita in circumstante a ravante2 %pers infractorului, virsta situatie familiara2% impre5urarile in care sa savirsit infractiunea, timp de seceta sau razboi# si "eco"ditio"ata atunci cind acordarea ei nu depinde de indeplinirea vreunei conditii i afara celor privitoare la obiectul sau si la data savirsirii infractiunii. Gratierea% act de buna vointa al puterii de stat prin care in temeiul unor considerente social politice si de politica pen cei condamnati sunt iertati de obli atia de a executa pedeapsa ori prin care se dispune scurtarea duratei de execuatre a pedepsei sau prin care o pedeapsa mai rea este inlocuita cu una mia usoara. -re ca obiect pedepsele principale aplicate de insta de 5ud a caror executare este inlaturata total sau in parte. <n functie de pers carora li se acorda ratioerea este individuala!unei pers determinate# si colectiva!pentru una sau mai multe cate orii de condamnari#. <n functie de conditiile in care se acorda ratioerea este neconditionata cind se acorda fara anumite obli , si conditionata cu anumite obli . <n functie de intinderea efectelor sale ratierea poate fi totala!inlatura in intre imea execuatrea pedepsei aplicate# partiala! doar o parte din pedeapsa aplicata# comutarea!inlocuirea cu o alta pedeapsa mai usoara#. 'ratierea nu are efecte asupra pedepselor complimentare cu exceptia cazurilor in care se dispune altfel prin act de ratiere. 'ratierea nu are efecte asupra mas de si uranta si asupra drepturilor pers vatamate. ,7. I5PACAREA.

<mpacarea partilor este detrminata ca un act bilateral, o intele ere intervenita intre partea vatamata si infractor cu privire la incetarea procesului penal si inlaturarea raspunderii penale. Conditiile: "# impacarea partilor se poate realize doar in cazul infractiunii pentru care le ea prevede aceasta modalitate de inlaturare a raspunderii penale. 2#impacarea trebuie sa se faca intre infractor si persoana vatamata.9# impacarea trebuie sa fie clara.4#impacarea poate avea loc doar daca ambele parti consimt liber acest fapt exprimindu % si in mod benevol vointa.?# impacare este personal.D# trebuie sa fie totala neconditionata si definitiva. /fectele: incetarea urmaririi penale, inlaturarea raspunderii civile pentru pre5udiciul cauzat prin infractiune. 8:.0TINGEREA ANTECEDENTELOR PENALE. REAAILITAREA @-DECATOREA0CA. A"tecede"te e pe"a e reprezinta o stare 5uridica a persoanei ce apare din momentul raminerii definitve a sentintei de condamnare enerind consecinte de drept nefavorabile pentru condamnat pina la momentul stin erii antecedentelor penale sau reabilitarii. Prin sti"!erea a"tecede"te or pe"a e se intele e inte rarea completa a acestuia prin infaptuirea si inlaturarea pentru viitor a tuturor capacitatilor si interdictiilor ce decur in eneral dintro (otarire de condamnare si prin repunerea lui din punct de vedere moral si social in situatia pe care o avea inainte de condamnare. 0e considera ca neavind antecedente penale: persoanele liberate de pedeapsa penala, liberate potrivit actului de amnistie sau ratiere, persoanele condamnate la o pedeapsa mai blinda decit inc(isoarea, persoanele condamnate la inc(isoare pentru savirsirea unei infractiuni usoareJ. exceptional de rave. Rea%i itarea 2udecatoreasca este o forma de reabilitare care se acorda la cererea condamnatului pe calea unei procedure speciale de catre instanta de 5udecata in conditiile aratate de le e. Prezinta anumite trasaturi: "# produce efecte numai cu privire la condamnatul care a indeplinit conditiile le ale pentru obtinerea dreptului de a fi reabilitat. 2# reabilitarea 5udecatoreasca nu poate fi obtinuta doar pentru o parte din condamnarile suportate de o persoana.9#poate fi obtinuta pentru ortice condamnare. 4#produce efecte doar pentru viiitor. Conditiile: "#condamnatul nu a comis o noua infratiune. 2#condamnatul a avut o comportare ireprosabila.9#a expirat cel putin 5umate din termneul pedepsei penale.4#condamnatul a ac(itat inte ral despa ubirile civile.?# condamnatul isi are asi urata existenta prin munca sau prin alte mi5loace oneste, a atins virsta de pensionare sau este incapabil de munca.