BOLILE INFECTIOASE ACUTE SI CRONICE IN SARCINA BOLILE INFECTIOASE ACUTE SI CRONICE IN SARCINA Bolile infectioase contactate in timpul sarcinii

constitue o problema de mare importanta medico-sociala si preventiva Aceasta patologie are de multe ori un impact asupra evolutiei sarcinii, nasterii si asupra prognosticului matern si fetal. In literatura se apreciaza ca !" din #emeile $ravide sunt atinse de o boala infectioasa in cursul gestatiei. In cadrul fiziopatologiei bolilor infectioase in sarcina trebuie discutate trei aspecte : - Influenta sarcinii asupra bolilor infectioase - influenta bolilor infectioase asupra evolutiei sarcinii - influenta bolilor infectioase asupra produsului de conceptie In#luenta sarcinii asupra bolilor in#ectioase Bolile in#ectioase sunt in mod constant a$ravate de starea de gestatie , mai ales in ultimul trimestru de sarcina si in lau%ie Sarcina are o actiune particular defavorabila, in#ectiile $enerate tind sa aiba o alura to&ica si severa' iar in#ectiile locali%ate au tendinta de a se $enerali%a Agravarea starii infectioase poate duce pina la decesul gravidei. Evolutia severa este #avori%ata de depresia imunolo$ica #i%iolo$ica care apare in cursul sarcinii In#luenta bolilor in#ectioase asupra sarcinii Bolile infectioase au o influenta asupra evolutiei sarcinii, aceasta depin%ind in mare masura de momentul contactarii in perioada de $estatie Consecintele sunt in #unctie de trimestrul de $estatie in care este contactata boala in#ectioasa' de numarul si a$resivitatea $ermenilor contactati Bolile infectiose pot determina intreruperea cursului sarcinii, fie prin avort sau prin nastere prematura. De asemenea evolutia sarcinii poate fi modificata prin aparitia unei simptomatologii infectioase cu un caracter particular starii de gestatie

In#luenta bolilor in#ectioase asupra produsului de conceptie

Bolile infectiose pot avea o influenta covirsitoare asupra produsului de conceptie putindu-se produce infectii intrauterine cind germenii traverseaza bariera placentara. Acestea poate determina: moartea intrauterina a produsului de conceptie o limitare a cresterii intrauterine aparitia unor mal#ormatii con$enitale sec(ele neuropsi(ice TORC) - reprezinta acronimul unor teste screening pentru un grup de infectii determinate de: Toxoplasma alte ot!er" virusuri #I$, ru%eola, etc." rubeola citomegalovirus !erpes simplex.

TO*O+LAS,A -ON.II Etiolo$ie - to&oplasma $ondii - parazit protozoar intracelular. Epidemiolo$ie gazda definitiva: pisica& gazda intermediara orice vertebrat, inclusiv omul& Calea de transmitere/ calea di$estiva alimente contaminate cu ooc!isti si carnea animalelor infectate contine c!isti tisulari"& transplacentar-prin ta!izoiti& trans#u%ii - prin ta!izoiti& transplant de or$ane - prin c!isti tisulari. Clinic - incubatie 0-12 %ile 'xista doua forme clinice: #orma dobandita si #orma con$enitala

To&oplasmo%a dobandita - se manifesta prin . limfadenopatii cervicala, axilara, ing!inala" si manifestari oculare uveite si retinocoroidite"& To&oplasmo%a con$enitala - pri oinfectia to!oplas ica are loc in cursul sarcinii c"iar daca viitoarea a a are un siste i un co petent, timpul necesar pentru obtinerea unui raspuns imun eficace permite parazitului sa invadeze organismul, eventual sa traverseze placenta si sa disemineze in tesuturile embrionare.

In cazul gravidelor infectate inaintea conceptiei transmiterea nu se realizeaza deoarece anticorpii strabat placenta protejand embrionul. Infectia maternal (rimoinfectia: simptomatologie minima: mialgii, fatigabilitate, febra, exantem limitat, uneori adenopatii )*+ subclinica In )*+ din cazuri, infectiile gravidei sunt inaparente' sau simptomatolo$ia este minora Cu cat infectia se produce mai devreme in timpul sarcinii, cu atat efectele sunt mai grave. In#ectiile produse in primul trimestru de sarcina determina cel mai #recvent avortul In to&oplasmo%a con$enitala manifestarile clinice sunt: (idroce#alie sau microce#alie ence#alita urmata de calci#icari cerebrale le%iuni oculare 3retinocoroidite4 anemie' #ebra' lim#adenopatii tulburari di$estive pneumonia' eritem' (ipotermie ,ulte din formele enumerate, nu sunt puse in evidenta la nastere, fiind prezente in forme subclinice. Lipsite de un tratament corespunzator, ele se vor manifesta un numar de ani mai tarziu.

Raspunsul imun in in#ectia to&opIasmica +rimii anticorpi care intervin sunt cei din clasa I$, care de re$ula persista un timp relativ limitat 3cateva luni' rareori mai mult4 -eoarece acesti anticorpi nu strabat bariera placentara, aparitia lor la nou-nascut este un semn sigur de infectie congenitala.

Anticorpii de tip I$- apar dupa cei de tip Ig,, pot atinge titruri ridicate si pot persista toata viata Anticorpii de tip I$E apar aproape concomitent cu cei de tip Ig, si persista cateva luni. Anticorpii de tip I$A apar dupa Ig, si Ig'.

-iagnostic .ia$nosticul de certitudine in to&oplasmo%a este di#icil mai ales in ce priveste interpretarea lui. Acest lucru poate fi explicat prin procentul mare de purtatori asimptomatici, fapt demonstrat de numarul considerabil de persoane sanatoase cu un titru de anticorpi pozitivi. E&ista metode directe si indirecte ,etodele directe se refera la evidentierea parazitului si c!iar la izolarea lui. Sunt utilizate materiale bioptice tesut placentar, sange placentar, lic!id amniotic" sau necroptice produsi de avort si orice alt tesut recoltat la necropsie". ,etodele indirecte sunt . valoare deosebita are testul Sabin-Feld ann sau #$e testul - este un test de neutralizare in care organismele vii de T. gondii sunt lizate in prezenta complementului si a anticorpilor IgG anti T. gondii ai pacientului; acest test este utili%at inca in laboratoarele de re#erinta -iagnostic /. -eterinarea Ac specifici:

Ig, - infectie recenta Ig0- apar la 1 sapt dupa infectie 1. 'cografie- afectarea fetala -ilatatii ventriculare Calcificari intraventriculare #epatomegalie Ascita

2. Analiza 3A - (C4 cu depistarea parazitului intraamniotic 5. Cordonocenteza: determinarea Ac specifici Ig," in sangele fetal, reprezinta diagnosticul de certitudine al toxoplasmei congenitale

Anticorpii I$- apar de obicei la /-1 saptamani de la infectie, atin$ un var# la 2-1 luni' apoi scad si persista in $eneral toata viata Anticorpii I$, sunt pre%enti la pacientii cu in#ectii recente si de obicei se ne$ativea%a in cateva luni 6n rezultat negativ exclude practic infectia recenta la un pacient imunocompetent. (ot fi detectati uneori in stadiul cronic al infectiei, c!iar la mai multi ani de la infectia acuta, fara nici o relevanta clinica. Acesti anticorpi au valoare limitata in predictia momentului in#ectiei In Romania nu e&ista in pre%ent recomandari si o practica unitara privind screenin$ul to&oplasmo%ei in sarcina

.aca I$-5 si I$, se considera ca sarcina nu este in pericol.

.aca I$-- si I$, se repeta serologia la intervale de -! luni tot timpul sarcinii.

.aca I$- 56- si I$,5/ test de aviditate' +CR7 daca (C4- se repeta serologia dupa doua saptamani& daca (C47 se aplica imediat terapia, se repeta (C4 dupa 5-8 saptamani si controlul copilului dupa nastere prin serologie si (C4. In Romania nu e&ista in pre%ent recomandari si o practica unitara privind screenin$ul to&oplasmo%ei in sarcina

.aca I$-5 si I$, se considera ca sarcina nu este in pericol.

.aca I$-- si I$, se repeta serologia la intervale de -! luni tot timpul sarcinii.

.aca I$- 56- si I$,5/ test de aviditate' +CR7 daca (C4- se repeta serologia dupa doua saptamani& daca (C47 se aplica imediat terapia, se repeta (C4 dupa 5-8 saptamani si controlul copilului dupa nastere prin serologie si (C4. vTratament tSe #olosesc/

spiramicina 3rovamicina4' se concentrea%a bine in placenta #iind ast#el #oarte utila in tratamentul to&oplasmo%ei la $ravida7 sul#amidele/ sul#adia%ina si sul#ado&ina au o buna penetrabilitate tisulara si placentara7 p8rimetamina asociata sau nu cu sul#amide impune o suprave$(ere (ematolo$ica atenta7 clindamicina este siner$ica cu pirimetamina )I96SI.A Etiolo$ie - apartine sub#amiliei lentivirusuri Epidemiolo$ie - principalele cai de transmitere sunt/ se!uala - este mai #recventa de la barbat la #emeie7 a#ectiunile venerice care determina ero%iuni ale mucoaselor $enitale cresc riscul transmiterii7 parenterala% - prin instrumente contaminate 3ace de serin$a' acupunctura' manic(iura4' trans#u%ii cu san$e netestat pentru pre%enta in#ectiei7 verticala - se poate reali%a intra sau postpartum Infectia postnatala poate sa apara in ur a alaptarii% Cu cat incarcatura virala este ai are la &ravide cu atat creste riscul trans iterii la fat% Se cunosc doua tipuri ale virusului imunode#icientei umane 3)I94/ )I9-2' cau%a ma:oritatii ca%urilor de SI.A din lume7 )I9-1' care produce o boala asemanatoare cu SI.A Etiolo$ie - apartine sub#amiliei lentivirusuri Epidemiolo$ie - principalele cai de transmitere sunt/ se!uala - este mai #recventa de la barbat la #emeie7 a#ectiunile venerice care determina ero%iuni ale mucoaselor $enitale cresc riscul transmiterii7 parenterala% - prin instrumente contaminate 3ace de serin$a' acupunctura' manic(iura4' trans#u%ii cu san$e netestat pentru pre%enta in#ectiei7 verticala - se poate reali%a intra sau postpartum Infectia postnatala poate sa apara in ur a alaptarii% Cu cat incarcatura virala este ai are la &ravide cu atat creste riscul trans iterii la fat% Se cunosc doua tipuri ale virusului imunode#icientei umane 3)I94/

)I9-2' cau%a ma:oritatii ca%urilor de SI.A din lume7 )I9-1' care produce o boala asemanatoare cu SI.A Clinic se distin$ urmatoarele etape/ incubatia - in aceasta perioada nu apare nici un semn biolo$ic6clinic7 durea%a cateva saptamani - luni de la contaminare7 pri oinfectia - virusul devine decelabil in celulele san$uine' pot #i detectate in ser proteina virala p10 si ARN-ul viral7 In aceasta perioada are loc o replicare virala intensa7 scade numarul lim#ocitelor TC.07 #a'a de latenta biolo&ica in care viremia plasmatica scade si apar pri ii anticorpi Aceasta etapa durea%a in medie 2; ani7 in fa'a finala deficitul i unitar este sever( replicarea )I9 este intensa7 scade titrul de anticorpi anti )I9 Apar in#ectiile oportuniste si neopla%iile care caracteri%ea%a SI.A Complicatii #etale associate Restrictie de crestere intrauterina Nastere prematura ,oarte #etala in uter Factori ce cresc riscul transmiterii verticale a in# perinatale/ Incarcarea virala crescuta Nasterea prematura ,embrane rupte prelun$it Ulceratii $enitale Alaptare ,onitori%are intrapartum inva%iva .ia$nostic de laborator .ia$nosticul serolo$ic consta in Cele doua teste primare #olosite in detectarea Ac anti-)I9 in san$e sunt/ - testul ELISA 3testul en%imatic imunolo$ic47 - testul <estern Blot' #olosit pentru con#irmarea unui re%ultat po%itiv al testului ELISA

.ia$nosticul de in#ectie )I9 este pus doar dupa doua sau mai multe teste ELISA po%itive' con#irmate de un test <estern Blot po%itiv Cele mai multe unitati medicale de testare o#era re%ultatele testului ELISA in 1-0 %ile Re%ultatele testului <estern Blot sunt disponibile doar dupa 2-1 saptamani investi&atii de diferentiere 3)I9 26147 TRATA,ENT Se reali%ea%a tratamentul antiretroviral si tratamentul in#ectiilor oportuniste .intre acestea amintim/ =idovudina' .idano%ina' =alcitabina' Stavudina Cand se decide inceperea trata entului antiretroviral in sarcina trebuie sa se tina cont de posibilele efecte adverse ale edica entelor asupra fatului O #emeie insarcinata in#ectata )I9' poate sa previna sau sa reduca riscul transmiterii )I9 la copil daca ia =idovudina pe perioada sarcinii si daca nu alaptea%a la san Copilul va primi =idovudina' de asemenea' dupa nastere RUBEOLA Etiolo$ie - virusul rubeolic 3un ARN virus4 din #amilia To$aviridae Epidemiolo$ie - sursa de in#ectie - omul7 calea de transmitere - respiratorie 3rubeola dobandita47 -transplacentar 3rubeola con$enitala47 imunitatea dupa boala - solida7 anticorpi de tip I&) sunt pre'enti de la debutul eruptiei si dispar in apro!i ativ * luni+ anticorpi de tip I$- apar dupa cei I$, si persista toata viata Clinic - incubatie 20-12 %ile eruptie punctata difu'a si aculo papulara+

copiii pot sa nu pre'inte alte si pto e, febra( cefalee( rinoree( con-unctivita+

li fadenopatia .postauriculara( occipitala si cervicala posterioara/ apare frecvent si poate precede eruptia cu 0-12 'ile% Rubeola con$enital

-apare atunci cand mama #ace primoin#ectia In timpul sarcinii7 - in#ectia #etala poate sa apara in orice perioada de sarcina dar riscul a#ectarii #etale este cu atat mai mare cu cat sarcina este mai mica7 - in#ectia mamei in primul trimestru de sarcina este urmat in >;-?;" din ca%uri de in#ectie transplacentara a #atului ce poate determina avort' nastere prematura sau mal#ormatii con$enitale7 or$anele tinta sunt oc(iul' urec(ea' cordul' SNC7 dupa saptamana 11 de sarcina anomaliile sunt mai rare' mai ales surditatea con$enitala7 copiii in#ectati pot sa para sanatosi la nastere dar mai tar%iu pot pre%enta a#ectiuni oculare' auditive sau cerebrale7 virusul poate fi eli inat prin urina si secretii na'ofarin&eale o perioada indelun&ata .luni de 'ile/% Sdr mal#ormativ rubeolic Le%iuni oculare 3cataracta' $laucom' microo#talmie4 Anomalii cardiace 3ductus arteriosus patent' de#ecte septale' steno%a de artera pulmonara4 Surditate neurosen%oriala A#ectarea SNC Restrictie de crestere intrauterina Anemie' trobocitopenie )epatosplenome$alie' icter ,odi#icari osoase Anomalii cromo%omiale ,ani#estarile clinice sunt $rupate in @ cate$orii/ - #enomene tran%itorii/ Trombocitopenie' )epatita7

 - de#ecte structurale permanente/ Cataracta7 - de#ecte aparute in timp/ Surditate' .iabet %a(arat 3.=4 - #enomene tran%itorii/ Trombocitopenie' )epatita7 - de#ecte structurale permanente/ Cataracta7 - de#ecte aparute in timp/ Surditate' .iabet %a(arat 3.=4 .ia$nostic .ia$nosticul rubeolei la $ravida A dia$nosticul clinic trebuie con#irmat prin dia$nostic de laborator Anticorpii de tip I$- apar odata cu eruptia' cresc rapid in urmatoarele doua saptamani' dupa care scad lent' ramanand pre%enti toata viata Anticorpii I$, certi#ica in#ectia acuta7 pot persista timp de un an7 pot sa apara dupa vaccinare7 niveluri sca%ute se pot inre$istra in mononucleo%a in#ectioasa I'olarea virusului din na'ofarin&e este rareori utili'ata .ia$nosticul rubeolei con&enitale #ia&nosticul intrauterin, in saptamana a 11-a de sarcina se recomanda prelevarea de san$e din cordonul ombilical7 I$,5 indica in#ectarea #atului7 culturile efectuate din lic"idul a niotic pentru virusul rubeolic nu per it diferentierea fetilor infectati de cei neinfectati% #ia&nosticul postpartu , anamne%a' pre%enta mal#ormatiilor7 ,ani#estarile clinice sunt $rupate in @ cate$orii/

pre%enta anticorpilor I$, in san$ele copilului la nastere7 cresterea titrului de I$- dupa luna a B-a de viata7 i'olarea virusului pe culturi celulare din na'ofarin&ele( urina sau LCR-ul nounascutului% .ia$nosticul rubeolei con&enitale #ia&nosticul intrauterin, in saptamana a 11-a de sarcina se recomanda prelevarea de san$e din cordonul ombilical7 I$,5 indica in#ectarea #atului7 culturile efectuate din lic"idul a niotic pentru virusul rubeolic nu per it diferentierea fetilor infectati de cei neinfectati% #ia&nosticul postpartu , anamne%a' pre%enta mal#ormatiilor7 pre%enta anticorpilor I$, in san$ele copilului la nastere7 cresterea titrului de I$- dupa luna a B-a de viata7 i'olarea virusului pe culturi celulare din na'ofarin&ele( urina sau LCR-ul nounascutului% ,ana$ement 9accinarea atirubeolica .e rutina tuturor #emeilor de varsta reproductiva neimuni%ate Evitarea sarcinii si @; %ile anterioare conceptiei 3vaccin cu virus atenuat4 Tratment- simptomatic Consiliere cu privire la cursul sarcinii Tratament/ nu e&ista tratament speci#ic +ro#ila&ie .intre in#ectiile cu rise terato$en rubeola este sin$ura care bene#icia%a de o pro#ila&ie e#icace' datorita vaccinului antirubeolic 3accinul antirubeolic contine virus viu atenuat%

-ravidele ar trebui obli$atoriu testate serolo$ic pentru rubeola cu oca%ia primului control prenatal Cand serolo&ia este ne&ativa se reco anda suprave&"erea atenta a &ravidei( repetarea periodica a serolo&iei pentru a surprinde o eventuala seroconversie% )E+ATITE ACUTE 9IRALE .ebutul clinic al oricarei (epatite acute virale poate #i/ pseudo$ripal7 dispeptic7 neurasteni#orm7 pseudoreumatismal7 cutanat )epatita acuta virala tip A3)A94 Etiolo$ie - virusul (epatitic A apartine #amiliei +icornaviridae' este un ARN virus Epidemiolo$ie- re%ervorul este uman transmiterea este #ecal-orala' Cboala mainilor murdareD7 imunitatea dupa boala este solida si durea%a toata viata Clinic - la copii in $eneral #ormele sunt asimptomatice 3anicterice4 iar la adulti predomina #ormele icterice Incubatia durea%a 2!-0! de %ile +erioada preicterica E-20 %ile In a doua parte a perioadei preicterice urinile devin (ipercrome' scaunele decolorate si create nivelul ALAT' +erioada icterica durea%a 2-@ saptamani Evolutia este #avorabila' #ara sec(ele si #ara risc de cronici%are Formele #ulminante sunt e&ceptionale .ia$nostic evidentierea sindromului de citoli%a (epatica - ALAT creste #oarte mult 32;;;1;;;UI6l4 si se normali%ea%a in cateva saptamani7 evidentierea anticorpilor de tip I$, anti 9)A7 apar in primele %ile de boala si persista cateva luni7

anticorpii de tip I$- anti 9)A apar mai tar%iu si persista toata viata Tratamental este simptomatic Implicatiile (epatitei acute virale tip A asupra sarcinii si #atului/ in "epatita virala A vire ia este de scurta durata( de aceea trans iterea fetala este e!ceptionala+ sarcina nu influentea'a ne&ativ evolutia "epatitei A% )epatita acuta virala de tip B3)A9-B Etiolo$ie - apartine #amiliei )epadnaviridae' este un A.N virus' alcatuit din/ -anvelopa proteica( care contine A&4Bs .anti&enul de suprafata/+ co ponenta centrala 5core6 care contine A#N-ul viral( A#N-poli era'a virala( A&4Bc si A&4Be+ A&4Bc este pre'ent nu ai in "epatocitele infectate( nu poate fi detectat in san&e% )E+ATITA B Contact cu san$e in#ectat Ace contaminate' serin$i In:ectare de dro$uri ,anevre c(irur$icale Tatua:e' piercin$ Trasmiterea materno-#etala In#ectie acuta in trim III de sarcina +urtatoare cronice a in#ectiei cu )9B cu )be A$ seric 5 sau )9B AN. Riscul e cel mai mare la mamele cu )be A$ 5 la nastere ,ana$ement Femeile cu in#ectie cronica cu )9B - Lamivudina inainte de sarcina si pe parcursul sarcinii - rate sca%ute de transmitere 9accinarea NN Administrarea de $lobulina (iperimuna si vaccin )B9 prote:ea%a ?;-?!" din NN aterno-

; ! ml de )BI- la nastere 3E1(4 si ulterior alte @ do%e Epidemiolo$ie Calea de transmitere poate #i parenterala' se&uala' verticala' contact intim intra#amilial 3obiecte de toaleta47 Transmiterea materno-#etala7 Riscul de transmitere materno-#etala depinde de varsta sarcinii la care a debutat (epatita/ -trimestrul I/ risc ;7 -trimestrul II/ risc 2; - 1!"7 -trimestrul III/ risc >; - 2;;" La $ravidele purtatoare cronice de A$)Bs riscul este in #unctie de pre%enta sau absenta A$)Be 3marFer de replicare virala si in#ectio%itate47 Caile de trans itere de la a a la copil sunt,

in ti pul nasterii .728 din ca'uri/+ in utero .*-128 din ca'uri/+ 34B traversea'a cu dificultate placenta datorita di ensiunilor ari+ postnatal prin laptele Clinic >;-?;" din (epatitele acute B sunt asimptomatice si anicterice Incubatia durea%a 0!-2>; %ile ,a:oritatea #ormelor aparute in sarcina au evolutie beni$na' auto- limitata7 daca apar in trimestrul III pot determina un sindrom colestatic important #aca "epatita apare in pri ul tri estru de sarcina nu se reco anda intreruperea sarcinii% 4A3 B in ulti ul tri estru create riscul nasterii pre ature( a "e ora&iilor i portante intra- si postpartu % Cel mai mare risc este transmiterea in#ectiei la copil in timpul nasterii ,a:oritatea nou-nascutilor in#ectati cu 9)B #ac in primele @ luni de viata #orme asimptomatice si anicterice atern si contactul apropiat cu a a%

Cei mai multi dintre acestia raman purtatori cronici de A$)Bs7 0;" dintre copii evoluea%a spre (epatita cronica si ciro%a .ia$nostic .ia$nosticul etiolo$ic si stabilirea tipului de in#ectie se #ace prin cercetarea marFerilor serolo$ici/ - A$)Bs apare in ser cu 0-> saptamani inaintea debutului clinic si persista cateva saptamani7 daca persista peste @ luni semni#ica rise de porta:cronic7 -Ac anti )Bs apar dupa 2-0 luni de la disparitia A$)Bs si semni#ica vindecarea bolii si instalarea unei imunitati solide si durabile7 -A$)Bc nu se $aseste in ser' numai In (epatocit7 - Ac anti )Bc I$, apar si dispar aproape concomitent cu A$)Bs' semni#ica in#ectie acuta - Ac anti )Bc I$- apar mai tar%iu' persista mult timp' semni#ica in#ectie vec(e7 - A$)Be apare si dispare aproape in acelasi timp cu A$)Bs' este marFer de replicare virala' de conta$io%itate si de cronici%are 3cand persista peste @ luni47 - Ac anti )Be semni#ica absenta replicarii' absenta conta$io%itatii' vindecarea7 -A.N-ul viral se poate determina prin +CR' este marFer de replicare si conta$io%itate7 - A.N polimera%a virala este un marFer de replicare si in#ectio%itate virala Tratament -simptomatic' cu e&ceptia #ormelor #ulminante In (epatitele cronice se poate administra un tratament antiviral al#a recombinat 56-' lamivudina sau vidarabina4 Formele #ulminante bene#icia%a de transplant (epatic +ro#lla&ie 9rofila!ia nespecifica/ testarea san$elui de la donori' utili%area instrumentelor de unica #olosinta' sterili%area corecta' educatia se&uala 9rofila!ie specifica vaccin anti 9)B 3En$eri&47 e&ista si un vaccin bivalent' anti 9)A si anti 9)B 3TGini&4 +ro#ila&ia transmiterii materno-#etale/ 3inter#eron

- testarea obli$atorie a $ravidelor pentru A$)Bs7 - in ca%ul unei in#ectii cu 9)B administrarea de Lamivudina in trimestrul III scade rata transmiterii #etale7 - vaccinarea anti 9)B a nou nascutilor in primele 21 ore de la nastere si apoi pana la @ do%e7 - la copii nascuti din mame A$)Bs5 pe lan$a vaccin se administrea%a la nastere imuno$lobuline speci#ice anti )Bs7 - evitarea alaptarii la copii nascuti din pri esc profila!ia% In#ectia cu virus citome$alic Etiolo$ie - apartine #amiliei )erpesviridae' este un A.N virus C,9 produce o in#ectie latenta cu urmatorul ciclu biolo$ic/ primoin#ectia - in ma:oritatea ca%urilor inaparenta clinic+ C,9 se multiplica intens la poarta de intrare dupa care diseminea%a (emato$en7 dupa primoin#ectie' C,9 persista toata viata' in stare latenta in unele celule ale or$anismului' #ara a se replica7 uneori virusul se poate reactiva si atunci este e!cretat prin saliva( urina sau secretii cervicale+ pot sa apara reinfectii( dar foarte rar si sunt foarte &reu de diferentiat de reactivari% Etiolo&ie - apartine fa iliei 4erpesviridae( este un A#N virus% C)3 produce o infectie latenta cu ur atorul ciclu biolo&ic, pri oinfectia - in a-oritatea ca'urilor inaparenta clinic+ C)3 se la poarta de intrare dupa care dise inea'a "e ato&en+ ultiplica intens a e A&4Bs: in situatia In care acestia nu

dupa pri oinfectie( C)3 persista toata viata( in stare latenta in unele celule ale or&anis ului( fara a se replica+ uneori virusul se poate reactiva si atunci este e!cretat prin saliva( urina sau secretii cervicale+ pot sa apara reinfectii( dar foarte rar si sunt foarte &reu de diferentiat de reactivari% Etiolo&ie - apartine fa iliei 4erpesviridae( este un A#N virus% C)3 produce o infectie latenta cu ur atorul ciclu biolo&ic,

pri oinfectia - in a-oritatea ca'urilor inaparenta clinic+ C)3 se la poarta de intrare dupa care dise inea'a "e ato&en+

ultiplica intens

dupa pri oinfectie( C)3 persista toata viata( in stare latenta in unele celule ale or&anis ului( fara a se replica+ uneori virusul se poate reactiva si atunci este e!cretat prin saliva( urina sau secretii cervicale+ pot sa apara reinfectii( dar foarte rar si sunt foarte &reu de diferentiat de reactivari% Epidemiolo$ic Re%ervorul natural este e&clusiv uman Caile de transmitere sunt/ respiratorie 3cea mai #recventa4' se&uala' prin saliva' urina' lapte matern' transplacentar' trans#u%ii de san$e proaspat' $re#a de or$ane Trans iterea aterno- fetala se poate face in cursul pri oinfectiei( reactivarii sau reinfectarii cu alte tulpini C)3% +rimoin#ectia C,9 in cursul sarcinii are cel mai mare risc de in#ectare a #atului' deoarece ea se insoteste de viremii repetate Cu cat pri oinfectia aterna este ai precoce cu atat riscul de infectare al fatului este ai are ;2-028 in pri ul tri estru <-=08 in tri estrul II 2->8 in tri estrul III% Clinic )anifestarile clinice ale pri oinfectiei C)3 la $ravida 9ri oinfectia C)3 apare de obicei in copilarie si a-oritatea ca'urilor este inaparenta clinic% ult ai rar la adulti% In

.aca in#ectia este simptomatica poate imbraca mai multe tablouri clinice/ sindrom #ebril prelun$it - #ebra mare in platou @>- 0;H care persista peste 2! %ile' astenie' ce#alee' #arin$ita7 sindrom mononucleo%ic non Epstein Barr- sindrom #ebril prelun$it' adeno(epatosplenome$alie' evolutie #avorabila7 (epatita C,9 subclinica - citoli%a (epatica i%olata' #ara icter -)anifestarile clinice ale infectiei C)3 la fat .in utero/

In#ectia #etala este de obicei asimptomatica Cele mai #recvente anomalii sunt/ retardul de crestere' oli$oamnios' anasarca' dilatatie ventriculara' calci#icari intracraniene' microce#alie' revarsat pericardic' ima$ini (ipereco$ene intraabdominale7 acestea pot duce la moartea in utero a #atului In absenta unui screenin& adecvat aceste ano alii sunt dia&nosticate la nastere% -)anifestari clinice ale infectiei C)3 la nou-nascut In#ectia C,9 simptomatica la nastere 3boala cu inclu%iuni citome$alice a nounascutului4 este rara Se mani#esta prin a#ectare pluriviscerala si neurolo$ica 3prematuritate' (ipotro#ie' (epatosplenome$alie' purpura trombocitopenica' a#ectarea SNC - convulsii' parali%ii' ence#alita7 corioretinita4 In#ectia C,9 asimptomatica la nastere - in absenta unui screenin$ ramane dia$nosticata in ma:oritatea ca%urilor Cea mai #recventa anomalie este surditatea -)anifestarile clinice ale infectiei C)3 la fat .in utero/ In#ectia #etala este de obicei asimptomatica Cele mai #recvente anomalii sunt/ retardul de crestere' oli$oamnios' anasarca' dilatatie ventriculara' calci#icari intracraniene' microce#alie' revarsat pericardic' ima$ini (ipereco$ene intraabdominale7 acestea pot duce la moartea in utero a #atului In absenta unui screenin& adecvat aceste ano alii sunt dia&nosticate la nastere% -)anifestari clinice ale infectiei C)3 la nou-nascut In#ectia C,9 simptomatica la nastere 3boala cu inclu%iuni citome$alice a nounascutului4 este rara Se mani#esta prin a#ectare pluriviscerala si neurolo$ica 3prematuritate' (ipotro#ie' (epatosplenome$alie' purpura trombocitopenica' a#ectarea SNC - convulsii' parali%ii' ence#alita7 corioretinita4 In#ectia C,9 asimptomatica la nastere - in absenta unui screenin$ ramane dia$nosticata in ma:oritatea ca%urilor Cea mai #recventa anomalie este surditatea v.ia$nostic #ia&nosticul de laborator al infectiei C)3 la &ravida #ia&nostic serolo&ic - evidentierea anticorpilor anti C)3 de tip I&? si I&)%

Con#irmarea serolo$ica a primoin#ectiei cu C,9 este di#icila deoarece anticorpii anti C,9 de tip I$, nu apar in mod constant In cursul primoin#ectiei si pot persista mai multe luni dupa primoin#ectie #ia&nosticul virusolo&ic se reali%ea%a prin/ i'olarea virusului in culturi celulare din san&e(urina sau secretii cervicale+ evidentierea A#N-ului viral prin +CR in diverse produse patolo$ice #ia&nosticul de laborator al infectiei C)3 la fat #ia&nosticul serolo&ic - evidentierea anticorpilor anti- C,9 de tip I$, In san$ele #etal dupa saptamana a 11-a de sarcina #ia&nosticul virusolo&ic - evidentierea virusului in lic(idul amniotic #ia&nosticul de la"orator al infectiei C,9 la noul nascut #ia&nosticul serolo&ic - evidentierea anticorpilor anti C,9 de tip I$, #ia&nosticul virusolo&ic - evidentierea C,9 din urina recoltata in primele 2; %ile de viata #ia&nosticul anato opatolo&ic poate evidentia le%iuni (epatice' pulmonare' renale' cerebrale Tratament - terapia #olosita este contraindicata la $ravide si nou-nascuti deoarece are e#ecte to&ice importante E&ista imuno$lobuline anti C,9 cu e#icienta in scaderea ratei de transmitere materno-#etala la $ravidele cu seroconversie +ro#ila&ie - nu e&ista un vaccin anti C,97 e&ista insa imuno$lobuline anti C,9 La aceasta se adau$a pro#ila&ia nespeci#ica #ia&nosticul de laborator al infectiei C)3 la fat #ia&nosticul serolo&ic - evidentierea anticorpilor anti- C,9 de tip I$, In san$ele #etal dupa saptamana a 11-a de sarcina #ia&nosticul virusolo&ic - evidentierea virusului in lic(idul amniotic #ia&nosticul de la"orator al infectiei C,9 la noul nascut #ia&nosticul serolo&ic - evidentierea anticorpilor anti C,9 de tip I$, #ia&nosticul virusolo&ic - evidentierea C,9 din urina recoltata in primele 2; %ile de viata #ia&nosticul anato opatolo&ic poate evidentia le%iuni (epatice' pulmonare' renale' cerebrale

Tratament - terapia #olosita este contraindicata la $ravide si nou-nascuti deoarece are e#ecte to&ice importante E&ista imuno$lobuline anti C,9 cu e#icienta in scaderea ratei de transmitere materno-#etala la $ravidele cu seroconversie +ro#ila&ie - nu e&ista un vaccin anti C,97 e&ista insa imuno$lobuline anti C,9 La aceasta se adau$a pro#ila&ia nespeci#ica