Universitatea Lucian Blaga Facultatea de tiine Economice Specializarea: ECTS !

nul "

Referat
La #acroEconomie Tema:

Piaa muncii i Salariul

! veri$icat: %preana !lin ! e$ectuat: &'m(alari Carolina gr )

Si(iu *+,*

-n orice condiii de timp .i spaiu activitatea economic/ implic/ 'n mod o(iectiv $actorul munca menit s/ valorizeze sistematic resursele naturale .i monetare 'n interesul s/u0 #unca este o consecin/ a aplic/rii 'n producie a $orei de munc/ v1ndute de muncitor.i cump/rate de patron reprezent1nd 'ncorporarea 'n produs a energiei prestate02otrivit uneia din legile ergonomiei $ora de munc/ se produce de la o zi la alta $iind o resurs/ uman/ regenera(il/0 !cest $actor de productie se o(ine prin intermediul pieei muncii, care se constituie 'ntr3un sistem al economiei cu pia/ concurenial/0 Trazaciile pe aceast/ pia/ au ca o(iect munca sau $ora de munc/0 4ac/ $ora de munc/ o 'nelegem ca totalitatea aptitudinilor $izice .i intelectuale ce e5ist/ 'n personalitatea vie .i pe care le pune 'n $unciune atunci c1nd creez/ (unuri economice 'nseamna c/ munca reprezint/ c6eltuirea con.tient/ a $orei de munc/0 Ec6ili(rul sau dezec6ili(rul pe piaa muncii pot $i 'nelese pornind de la caracteristicele acestei piee .i continu1nd cu mecanismul intern al $uncion/rii ei0 Piaa muncii 2iaa muncii reprezint/ ansam(lul actelor de v1nzare3cump/rare a $orei de munc/ ce au loc 'ntr3un spaiu economic ea relev/ 'nt1lnirea cererii cu o$erta de munc/ sta(ilirea pe aceast/ (az/ a condiiilor pentru anga7area salariailor negocierea .i $i5area salariilor 'n $uncie de per$ormanele lucr/torilor realizarea mo(ilit/ii salariilor .i $orei de munc/ pe locuri de munc/ $irme zone0 !ceasta re$lect/ leg/turiile reciproce dintre relaiile demogra$ice care determin/ o$erta de munc/ .i cele ale dezvolt/rii economico3 sociale care genereaz/ cererea de munc/0 Totodat/ presupune negocierea permanent/ 'ntre purt/torii o$ertei de munc/ .i cei ai cererii de munc/ su( aspect cantitativ calitativ .i structural0 Este reglementat/ 'n cel mai 'nalt grad .i 'nregistreaz/ cele mai multe in$luene din partea a mai multor $actori0 2iaa muncii este cu concuren/ imper$ect/ put1nd $i apreciat/ $ie ca pia/ de monopol $ie ca pia/ de oligopol 'n $uncie de gradul de organizare .i de constituire a cererii .i o$ertei de c/tre patronate .i sindicate0 % caracteristic/ semni$icativ/ a pieei muncii o constituie segmentarea acesteia0 Fora de munc/ este structurat/ pe v1rste .i se5 pe categorii pro$esionale grade de cali$icare zone geogra$ice .i oportunit/i de ocupare0 4ac/ ne re$erim la segmentarea propriu3 zise a pieei preciz/m: piaa muncii caracteristic nivelului macroeconomic, care $avorizeaz/ $ormarea condiiilor generale de anga7are a salariailor principiile de dimensionare .i ierar6izare a salariilor toate cuprinse 'n contractul colectiv de munc/ .i piata muncii caracteristic nivelului microeconomic, unde se sta(ilesc concret cantitatea .i structura de (az/ a contractelor .i anga7amentelor asumate 'n 'ntreprinz/tori precum .i condiiile reale ale o$ertei de munc/0 2iaa muncii re$lect/ $elul 'n care se asigur/ resursele de munc/ pe ramuri sectoare pro$esii .i niveluri de cali$icare0 #ecanismul pieei muncii const/ din urm/toarele componente: cererea .i oferta. *

Oferta i Cererea de munc Cererea .i %$erta sunt cele dou/ componente principale ale pieei muncii0 2e de o parte oferta de munc reprezint/ sursele de munc/ de care dispune societatea la un moment dat .i care se delimiteaz/ pe (aza criteriului de salarizare 8remunerare9 alt$el spus reprezentant/ de acestea din urm/ care sunt dispuse .i caut/ s/ se anga7eze v1nz1nd $ora lor de munc/ 'n sc6im(ul unui pre numit salariu0 2ersoanele care nu 'ndeplinesc criteriul de salarizare nu se includ 'n o$erta de munc/0 #/rimea o$ertei de munc/ este di$erit/ 'n timp .i spaiu datorit/ in$luenei unui ansam(lul de $actori dintre care printre cei mai semni$icativi se num/r/: 4imensiunea salariului :aportul dintre utilitatea .i dezutilitatea muncii ;ecesitatea de a continua s/ e5iste $amilia sa .i salariul s/u Sistemul de educaie .i $ormarea sa pro$esional/ Coninutul .i durata muncii Securitatea ocup/rii <radul de independen/ economic/ Su( aspectul calit/ii re$lect/ dorina omului de a investi 'n el 'nsus.i 8capital uman90 Cre.terea investiilor 'n capitalul uman determin/ cre.terea o$ertei de munc/ deoarece oamenii sunt mai cali$icai .i mai educai sunt mai productivi 'n economie0 2e de ceal/lalt/ parte cererea de munc reprezint/ nevoia de munc/ salariat/ ce se $ormeaz/ 'ntr3o economie de pia/ la un moment dat sau 'ntr3o anumit/ perioad/ e5primat/ prin num/rul locurilor de munc/ .i e reprezentant/ de cei care doresc s/ o cumpere angan71nd persoanele care o dein0 Condiia $undamental/ pentru 'ncadrarea nevoii de munc/ 'n cererea de munc/ este salarizarea sau remunerarea ast$el 'nc1t persoanele care nu 'ndeplinesc aceast/ condiie nu se include 'n cererea de munc/ la $el ca .i 'n cazul o$ertei de munc/0 Cererea de $or/ de munc/ pentru economia naional/ este determinat/ de doi $actori principali .i anume: ,9 volumul produciei care in$lueneaz/ asupra necesarului de $or/ de munc/ 'n sens direct proporional0 *9 productivitatea muncii care in$lueneaz/ acest necesar 'n sens invers proporional0 !st$el volumul cererii $orei de munc/ poate $i determinat/ prin relaia: T=>?@0 8T3 volumul de $or/ de munc/A >3 produciaA @3 productivitatea muncii9 2utem deduce c/ la nivelul unei /ri cererea de $or/ de munc/ este o rezultant/ a intensit/ii cu care se mani$est/ cei doi $actori0 Cererea de munc/ nu este constant/ ci se sc6im(/ ca urmare a sc6im(/rii preurilor 'n economie .i a $luctaiilor 'n cererea de (unuri economice0 Cererea .i o$erta de munc/ sunt dou/ m/rimi dinamice care re$lect/ leg/turile e5istente dintotdeauna 'ntre dezvoltarea economico3social/ ca surs/ a cererii de munc/ .i populaie ca surs/ a o$ertei $orei de munc/0 -n condiiile contemporane cre.terea economic/ este indisolu(il B

legat/ de de cantitatea resurselor umane dar mai ales de calitatea acestora re$lectat/ de nivelul de cali$icare .i de instruire 'n stocul de 'nv//m1nt .i cercetare0 -n planul ocup/rii $orei de munc/ dup/ ,CDC se contureaz/ trei procese care se caracterizeaz/ starea .i evoluia pieei muncii: 8:om1nia9 Cre.terea ocup/rii $orei de munc/ 'n sectorul privat apariia .i dezvoltarea unor ocupaii ocazionale su(stituirea contractului de munc/ cu conveniile civile0 4iversi$icarea structurii ocazionale a $orei de munc/ e$ect al sc6im(/rilor din $orma de proprietate a politicii de 'ncura7are .i de valori$icare a iniiativei private0 #o(ilitatea ocupaional/ sectorial/ a $orei de munc/ 'n $avoarea sectorului teriar0

ST:UCTU:" 4EEECF"L"B:!TE0 ;um/rul de salariai din activit/ile de administraie pu(lic/ 'nv//m1nt .i s/n/tate 'n totalul salariailor indic/ pentru :om1nia o pondere de G GH la administraia pu(lic/ I BH la 'nv//m1nt .i I +H la s/n/tate0 :e$eritor la administraia pu(lic/ :om1nia se g/se.te pe locul al ,G3lea cu o pondere de G GH0 Statul #em(ru cu cea mai mare pondere a num/rului de salariai 'n administraie este <recia 8,B +H9 urmat de Frana 8,, JH9 la polul opus plas1ndu3se Finlanda 8J BH9 locul penultim 'n clasament revenindu3le "rlandei .i Suediei 8cu I JH90 -n activit/ile de 'nv//m1nt :om1nia cu I BH se plaseaz/ 'n r1ndul /rilor cu ponderea cea mai mic/ a num/rului de salariai al/turi de <ermania cu I )H !ustria cu I GH Ce6ia 8I DH9 Bulgaria 8I CH90 &/rile cu cele mai mari ponderi 'n acest sector sunt Estonia 8,* BH9 Suedia 8,* ,H9 Lituania 8,, )H9 :egatul Unit 8,+ CH9 Belgia 8,+ DH9 .i altele0 2onderea salariailor 'n sectorul s/n/tate 'n :om1nia cu I +H ne plaseaz/ 'ntre ultimele J locuri 'ntre statele mem(re ale UE $iind devansat/ doar de Letonia 8J +9 Bulgaria 8J ,H9 .i Estonia 8J IH90 Cele mai mari ponderi din s/n/tate 'n num/rul total de salariai le dein 4anemarca 8,D GH9 Finlanda 8,G BH9 .i Suedia 8,G +H9 ponderi de peste ,+H 'nregistr1ndu3 se 'n :egatul Unit Belgia <ermania "rlanda Frana %landa0 Ec6ili(rarea raportului dintre cerere .i o$erta de $ora de munc/ 'n perspectiva urm/torilor ani impune a se aciona concomitent 'n mai multe direcii0 -n primul r1nd determinarea riguroas/ a necesarului $orei de munc/ de c/tre de $iecare unitate economic/ s/ se realizeze pornind de la $olosirea e$icient/ a tuturor resurselor din economie anga7area .i concedierea personalului va deveni o coresponden/ principal/ a managemntului industrial0 -n al doilea r1nd este necesar/ crearea de noi locuri de munc/ at1t 'n sectorul industrial c1t .i cel al serviciilor0 )

-n al treilea r1nd se impune remodelarea structurii pro$esionale a populaiei crearea unui sistem modern .i e$icient pentru reorientarea recali$icarea .i re'ncadrarea $orei de munc/ eli(erat/ 'n industrie0 2rintr3un ast$el de sistem se asigur/ cre.terea mo(ilit/ii pro$esionale a $orei de munc/0

-n prezent persist/ dou/ 'ntre(/ri care nu au primit nici acum r/spuns .i anume munca3 mar$/K Salariul3preK -n lucr/rile economi.tilor se constat/ oscil/ri contrziceri .i c6iar con$uzii0 Economistul englez 4avid :icardo a a$irmat c/ Lsalariul tinde s/ $ie egal cu ceeea ce este necesar pentru 'ntreinerea salariatului .i a $amaliei sale0 :espectiv s/ asigure minimul de e5isten/0 !ceast/ tez/ a $ost preluat/ mai t1rziu de M0#ar50 Tot el a precizat c/ salariul este un pre care se $i5eaz/ pe pia/ du/ cerere .i o$ert/ ca al oric/rei alte m/r$i0 2ro$esorul Nictor Sl/vescu de la !cademia Comercial/ din Bucure.ti a$irma c/ salariul este preul muncii prestate e5primat 'n (ani iar despre munc/ s3a spus .i s3a recunoscut c/ munca este $orma de mani$estare cea mai $rumoas/ a energiei omene.ti 'n leg/tur/ cu di$eritele o(iective ce se pot urm/ri 'n viaa economic/0 C1nd munca se des$/.oar/ pentru sine este o munc/ independent/ produce venit iar c1nd se des$/.oar/ pentru o ter/ persoan/ este munc/ dependent/ .i produce salariul0 2e marginea acestei discuii s3au dat cu p/rerea .i alte personalit/i ca: Nirgil #adgearu "0<r04umitrescu C6arles <ide :aOmond Barre etc0 Cu privire la salariu $/r/ s/3l cali$ece ca pre de.i rezult/ acest lucru se spun urm/toarele: salariul, n sens economic, este o remuneraie a unei munci dependente furnizat de un agent economic, care este legat prin contract de o ntreprindere i de care nu-i asum nici un risc propriu n activitatea acestei ntreprinderi. 4isputa 'ns/ creat/ c/ munca este o mar$/ a $ost supus/ mai multor prerogative de discuii care s3au pronunat 'n acest sens .i anume prin Tratatul de pace de la Nersailles din *Diunie ,C,C a consacrat un titlul special la seciunea Munca Constituia %rganizaiei "nternaionale a #uncii Con$erina de la 26iladelp6ia din aprilie3mai ,C))0 Toate au avut aceea.i concluzie: #unca nu tre(uie s/ $ie considerat/ o mar$/ sau ca un o(iect de comer0 Spre deose(ire de opiniile prezentate mai sus Marl #ar5 vine cu unele preciz/ri de mare importan/ .i anume: #unca nu este o mar$/ ci $ora de munc/ Fora de munc/ este creatoare de valoare Salariul este preul care se pl/te.te muncitorului 'n sc6im(ul $orei sale de munc/ Salariul este mai mic dec1t valoare creat/ de $ora de munc/ 4i$erena este 'nsu.it/ de capitalist su( $orma plus3valutei J

Constant/m o varietate de opinii cu privire la caracterul de mar$/ .i pre al salariului0 E5periena /rilor $oste socialiste a ar/tat c/ pentru dezvoltarea economic/ acumularea la nivelul societ/ii este o necesitate imperioas/0 4e aceea se .i $/cea distincie 'ntre produsul pentru sine .i produsul pentru societate0 -n condiiile economiei de pia/ pericolul apariiei e5ploat/rii omului de c/tre om poate $i pre'nt1mpinat prin cooperarea dintre stat patronat .i sindicate o(lig1nd ce le revin 'n regimul (azat pe proprietatea privat/ o(ligat/ social0 Nenitul o(inut de persoanele care presteaz/ o activitate de producie sau servicii poart/ di$erite denumiri unele legate de scopul prest/rii altele de domeniul 'n care se $ace prestarea iar altele de 'mpre7ur/ri istorice0

Preul muncii: salariul complet 2reul nu reprezint/ 'ntotdeauna o sum/ de (ani preul poate $i reprezentat de alte m/r$uri 8'ntr3 un sc6im( de tip (arter9 sau mi5t 8o parte 'n (ani .i o alt/ parte 'n m/r$uri90 2reul pl/tit de anga7ator $iec/rui om care consimte s/ '.i 'nc6irieze $ora de munc/ pentru o perioad/ limitat/ de timp nu este cum s3ar putea crede salariul negociat 8salariul (rut9 ci este $ondul individual de salariu corespunz/tor $iec/rui salariat0 !nga7atorul realizeaz/ aceast/ plat/ pe dou/ c/i: 3direct salariatului ca urmare a negocierii dintre cele dou/ p/riA din aceast/ categorie $ac parte salariul net primele (onusurile reprezent1nd componenta (/neasc/ .i 'n multe situaii o parte a componentei ne(/ne.ti su( $orma tic6etelor de mas/ .i a a(onamentelor de transportA 3indirect ca o consecin/ a legislaiei anga7atorul este o(ligat s/ 'i rein/ salariatului apro5imativ 7um/tate din totalul preului muncii .i s/ 'i ac6ite contravaloarea asigur/rilor sociale0 !st$el de.i salariatul prime.te contravaloarea integral/ a muncii sale 'n momentul pl/ii este o(ligat s/ cumpere cu apro5imativ 7um/tate din c'.tigul s/u un serviciu o$erit de stat: asigur/rile socialeP -n literatura economic/ preul pl/tit de anga7ator pentru un salariat 8 $ondul individual de salariu corespunz/tor acelui salariat9 .i deci venitul total 8at't 'n $orma (/neasc/ c't .i ne(/neasc/9 al respectivului salariat este numit: salariul complet0 Salariul complet = Naloarea muncii salariatului = Cost total al m'inii de lucru = Salariul (rut Q Cotizaiile Ranga7atoruluiR I

4ar ar $i incomplet dac/ nu se adaug/ acestui pre .i alte (ene$icii ale salariatului pl/tite de anga7ator precum: concediul de odi6n/ pl/tit decontarea c6eltuielilor de transport .i a locuinei de serviciu (onuri de mas/ etc0

4e.i legislaia o(lig/ clasi$icarea acestei componente a remuneraiei o(inute de salariat 'n Lcontri(uia anga7atorului .i Lcontri(uia salariatului nu e5ist/ nicio di$eren/ semni$icativ/ care s/ ne determine s/ consider/m unul dintre aceste dou/ elemente ca ne$/c'nd parte din preul pl/tit pe piaa munciiA am(ele au acelea.i $ormule de calcul s'nt colectate identic s'nt trans$erate 'n acela.i timp acelora.i instituii0 Capacitatea unei persoane 8salariat sau anga7ator9 de a3.i ma5imiza (ene$iciile prin negociere este limitat/ de o serie de restricii impuse prin lege0 % ast$el de (arier/ are ca e$ect eliminarea de pe pia/ a unei p/ri din cerere .i corespunz/tor a unei cantit/i indentice din o$ert/0 %rice a(uz asupra clientului 8anga7atorului9 se va re$lecta asupra $urnizorului 8salariatului9 .i invers0 Barierele impuse 'n special prin legislaie pe piaa muncii au e$ecte negative asupra 'ntregii economii a (un/st/rii $iec/rui om prin reducerea num/rului de locuri de munc/ a competitivit/ii au ca e$ect cre.terea .oma7ului .i a in$laiei reducerea salariului real 8a cantit/ii de (unuri .i servicii cump/rate de un salariat9 $iecare dintre aceste e$ecte merit'nd o analiz/ atent/ separat/0 2rincipala (arier/ la intrarea pe piaa muncii este salariul minim pe economie care genereaz/ 'n $uncie de situaie: .oma7 in$laie reducerea motivaiei sau 'n cea mai (un/ situaie niciun e$ect0 !lte (ariere importante care au e$ecte asem/n/toare s'nt: interdicia de a lucra perioade limitate de timp 8SorTs6op3uri pe proiecte sezonier9 limitarea num/rului de anga7atori printr3o norm/ con$orm c/reia doar o categorie de persoane pot 'ndeplini acest rol 8societ/ile comerciale9 caracterul o(ligator al contri(uiilor la asigur/rile sociale0 Un salariat se poate anga7a doar dac/ accept/ aceast/ situaie dreptul la munc/ salariat/ $iindu3i condiionat de cump/rarea acestui serviciu o$erit de stat0 Cauzele omajului #uli oameni consider/ .oma7ul o con7unctur/ negativ/ care tre(uie evitat/0 E5ist/ un puternic sentiment de compasiune pentru cei care se a$l/ 'n aceast/ situaie dar $iecare recunoa.te c/ s'nt .i cazuri $ericite 'n care s'nt oameni inactivi pe piaa muncii pentru c/ au ales aceasta0

Cum este posi(il ca un om apt de munc/ s/ aleag/ varianta inactivit/ii pe piaa munciiK Scopul 'nc6irierii $orei de munc/ 'n condiii negociate este de a realiza venituri pentru a o(ine resursele necesare propriei e5istene 'ns/ orice om re$uz/ s/ realizeze un sc6im( economic li(er dac/ nu consider/ c/ 'i este su$icient de avanta7os dac/ valoarea pe care o cedeaz/ este mai mic/ dec't ceea ce prime.te 'n sc6im(0 Naloarea pe care $iecare salariat o atri(uie capacit/ii sale de munc/ este un rezultat al proceselor a$ective $iind in$luenat/ de e5perienele anterioare .i prin raportarea la condiiile de munc/ ale altor indivizi dar .i de resursele materiale disponi(ile0 2e piaa muncii cu c't salariul pentru care un om este dispus s/ munceasc/ este mai mic cu at't cresc .ansele s/ g/seasc/ un loc de munc/0 Este o situaie identic/ oric/rei alte piee un $urnizor va reu.i s/ '.i v'nd/ produsul pe m/sur/ ce reduce preul0 2ersoana care se a$l/ 'n c/utarea unui loc de munc/ dar nu reu.e.te s/ g/seasc/ un anga7ator care s/ 'i pl/teasc/ un pre considerat accepta(il .i pre$er/ s/ a.tepte se a$l/ 'n .oma7 voluntarA pe o pia/ a muncii li(er/ cu o concuren/ per$ect/ .oma7ul este 'ntotdeauna voluntar0 Cre.terea salariilor reale reprezint/ cel mai (un indicator al dezvolt/rii economice .i (un/st/rii oamenilor dar tre(uie s/ $ie rezultatul cre.terii cererii 8a locurilor de munc/9 pe piaa muncii datorit/ investiiilor de capital0 %rice companie nou 'n$iinat/ creeaz/ noi locuri de munc/ .i pentru a atrage salariai va tre(ui s/ le o$ere salarii mai mari dec't ceilali 'ntreprinz/tori iar $irmele vec6i tre(uie s/ creasc/ salariile .i s/ 'm(un/t/easc/ condiiile de munc/ pentru a p/stra cola(orarea cu salariaii0 Salariile mari .i locurile de munc/ (une s'nt rezultatul unui proces de selecie ca urmare a competiiei dintre anga7atori pentru a atrage salariaii 8mecanismul preului 7ust al cererii .i al o$ertei pe piaa muncii90 Principala barier de pe piaa muncii: salariul minim 4ar e5periena ne arat/ c/ e5ist/ oameni dispu.i s/ lucreze .i pentru salarii mai mici 'ns/ nu g/sesc locuri de munc/ .i nu se pot anga7a0 % regul/ a economiei ne arat/ c/ cererea 8numarul de locuri de munc/9 cre.te pe m/sur/ ce scade preul deci 'n aceast/ situaie locuri de munc/ e5ist/ dar cererea .i o$erta nu se pot 'nt'lni din cauza unor (ariere0 !cesta este .oma7ul involuntar oamenii a$lai 'n .oma7 involuntar s'nt mult mai vulnera(ili dec't cei care accept/ un salariu mai mic0 -ntotdeauna pentru un om a$lat 'n c/utarea unui loc de munc/ pentru care anga7area reprezint/ o variant/ superioar/ situaiei anterioare .i oric/rei alte variante posi(ile acel salariu este cel mai mare care poate $i o(inut prin negociere 'n acel moment0 <uvernul :om1n propune un alt mecanism al preurilor administrate prin care statul impune o limit/ de pre superioar/ sau in$erioar/A aceasta din urm/ este sinonim/ cu salariul minim pe economie0 Ce consecine are pentru salariai .i anga7atori o ast$el de m/sur/K 4epinde de situaie: D

,9 cre.terea salariului minim este mic/ .i este su( cel mai mic pre al o$ertei 8cel mai mic salariu pentru care un om este dispus s/ se anga7eze90 !ceasta este cea mai (un/ situaie pentru c/ nu are niciun e$ect0 *9 are ca e$ect cre.terea in$laiei0 Salariul minim impus cre.te 'n consecin/ toi anga7atorii din acea economie pentru a nu $alimenta vor 'ncerca s/ creasc/ preurile de v'nzare a produselor pe care le realizeaz/0 -n conte5tul 'n care masa monetar/ este constant/ cre.terea preurilor nu se poate realiza dec't prin reducerea cantit/ii totale de (unuri v'ndute0 4e e5emplu preul produselor alimentare are o elasticitate destul de rigid/ $iind temperat doar de e5istena competitorilor dar dac/ toi primesc un semnal clar 8prin intermediul legii9 c/ le vor cre.te costurile salariale vor 'ncerca s/ trans$ere presiunea cre.terii costurilor asupra consumatorilor0 #a7oritatea cov'r.itoare a consumatorilor 8care nu este $ormat/ din anga7aii c/rora le cre.te salariul ca urmare a cre.terii salariului minim9 s'nt nevoii s/ pl/teasc/ mai mult av'nd acelea.i resurse0 Legea utilit/ii marginale ne arat/ c/ vor cump/ra produse alimentare dar nu vor mai avea resurse s/ cumpere (unurile .i serviciile marginale 8e5: automo(ile locuine servicii de turism90 -ntreprinderile care realizau aceste (unuri vor deveni $alimentare iar salariaii acestora vor $i .omeri0 !ceast/ situaie apare de o(icei 'ntr3o economie 'nc6is/ dar s'nt destule cazuri 'n care cre.terea salariului minim 'ntr3o ar/ poate genera cre.terea .oma7ului 'n alt/ ar/0 4e e5emplu cre.terea salariului minim dintr3o ar/ industrializat/ poate avea drept consecin/ cre.terea .oma7ului sau reducerea nivelului salariilor 'ntr3o ar/ cu un turism $oarte dezvoltat 8muli oameni din ara industrializat/ nemaiav'nd resursele necesare pentru a3.i petrece vacanele 'n cea de a doua ar/90 !ceast/ $orm/ de in$laie are ca e$ect cre.terea s/r/ciei prin reducerea accesului oamenilor la (unuri .i creeaz/ indirect .oma7 involuntar0 B 9 genereaz/ direct .oma7 involuntar0 Salariul minim impus cre.te dar anga7atorii nu pot m/ri preurile pentru c/ intr/ 'n concuren/ direct/ cu companiile e5terne0 E$ectul va $i reducerea e$icienei activit/ii lor vor $alimenta iar muli salariai nu vor mai avea locuri de munc/ .i cele r/mase devin nesigure0 -n aceast/ situaie avem ca e$ect apariia .oma7ului involuntar proporional cu cre.terea preului administrat 8salariul minim impus9 de.i 'n multe situaii acest e$ect nu apare imediat dup/ intrarea 'n vigoare a legii ci dup/ o perioad/ de adaptareA de e5emplu muli anga7atori accept/ s/ continue activitatea p'n/ la $inalizarea contractelor e5istente cu clienii lor de.i 'nregistreaz/ pierderi $inanciareA !utoritatea statal/ sta(ile.te nivelul minim o(ligatoriu al salariului prin 6ot/r're de guvern0 -n consecin/ se a7unge la situaia cunoscut/:

-n acest gra$ic se o(serv/ e$ectul creat de salariul minim impus peste salariul de ec6ili(ru0 ;um/rul de oameni dispu.i s/ se anga7eze a crescut ca urmare a cre.terii salariului 8>*%9 prin atragerea celor care se a$lau 'n .oma7 voluntar 8e50: casnicele9 dar num/rul de locuri de munc/ a sc/zut 8>*C90 4i$erena dintre num/rul de oameni anga7ai 'n situaia de ec6ili(ru8>,9 .i num/rul salariailor din momentul salariului minim impus 8>*C9 este reprezentat de oamenii care .i3au pierdut locul de munc/0 Tactica ma7orit/ii guvernelor este de a evita o cre.tere a .oma7ului 'ncerc'nd s/ coreleze cre.terea salariului minim impus cu cre.terea economic/0 2ractic prin aceast/ metod/ rata .oma7ului nu se mai modi$ic/ su(stanial dar ast$el apare o $orm/ grav/ de .oma7 involuntar c'nd nici 'n perioadele de av1nt economic nu se reduce num/rul .omerilor: .oma7ul cronic0 #ai e5ist/ .i o a patra situaie care merit/ o analiz/ distinct/ deoarece este singurul mecanism pe care guvernele 'l prezint/ pu(licului: cre.terea salariilor ce rezult/ din mecanismul preurilor administrate pe piaa muncii se realizeaz/ prin diminuarea pro$iturilor anga7atorilor0 Este o variant/ care apare e5clusiv pe termen scurt deoarece diminuarea repetat/ a pro$itului 8prin cre.terea periodic/ a salariului minim pe economie impus9 'i determin/ pe 'ntreprinz/tori s/ 'nc6id/ $a(ricile s/ '.i mute capitalul 'n alte /ri iar pe termen lung se 'ncadreaz/ 'n situaia a treia genereaz/ .oma7 involuntar0 4e asemenea nu doar cre.terea salariului minim creeaz/ .oma7 acela.i e$ect apare .i ca urmare a meninerii unui salariu minim la acela.i nivel ca 'n perioada anterioar/ de.i ec6ili(rul pieei scade 'n perioadele de criz/0 Cre.terea cuantumului contri(uiilor la asigur/rile sociale are e5act acela.i e$ect deoarece reprezint/ o cre.tere impus/ prin legislaie a salariului complet0 Ce variante e5ist/ pentru a elimina .oma7ul involuntar ast$el creatK Soluia nu este dec't una singur/: eliminarea salariului minim impusP Teoria economic/ prezint/ .i alte categorii de .oma7: structural sezonier dar s'nt $orme particulare de .oma7 voluntar pe o pia/ li(er/0 % categorie special/ de .oma7 care ne indic/ imper$eciunea pieei pe termen $oarte scurt este .oma7ul $ricional0 !cesta reprezint/ perioada ,+

de timp din momentul 'ncet/rii raporturilor de munc/ .i p'n/ 'n momentul 'n care identi$ic/ o persoan/ dispus/ s/ 'l anga7eze0 Ceea ce in$lueneaz/ acest interval de c/utare a unui nou loc de munc/ este lipsa in$ormaiilor despre e5istena locurilor de munc/ disponi(ile 'n orice moment0 Soluia reducerii acestui interval de timp p'n/ la o limit/ insesiza(il/ este o$erit/ de progresul te6nologiei in$ormaiei care creeaz/ posi(ilitatea acces/rii 'n timp real a in$ormaiilor cu privire la cererea .i o$erta de pe piaa muncii0 Factorul declan.ator al actualei crize: salariul minimP !dministraia SU! a emis Fair #inimum @age !ct o$ *++GUBV care a intrat 'n vigoare 'n *J mai *++G .i a prev/zut cre.terea salariului minim 'n trei etape: 3 'ncep'nd cu *)0+G0*++G la J DJW pe or/ 3 'ncep'nd cu *)0+G0*++D la I JJW pe or/ 3 'ncep'nd cu *)0+G0*++C la G *JW pe or/0 Cre.terea salariului minim (ine'neles nu a reprezentat singura cauz/ a actualei crize dar a $ost $/r/ 'ndoial/ un element important care a dus la reducerea $eza(ilit/ii oric/rei investiii 'n conte5tul unei competiii economice internaionale 'n cre.tere0 !cela.i e$ect poate $i o(servat .i 'n /rile europene cele mai a$ectate /ri $iind e5act acelea care au avut cre.teri semni$icative ale salariului minim 'n anii premerg/tori crizei0 Cea mai a$ectat/ ar/ de criza economic/ din U0E0 este Letonia0 E5trem de interesant este c/ aceast/ ar/ a avut 'n anii care au precedat criza cea mai mare cre.tere a salariilor minime din Uniunea European/: ,9 de la , ianuarie *++I la ,*D Euro pe lun/A *9 de la , septem(rie *++I la ,G+ Euro pe lun/A B9 de la , iulie *++G la **G Euro pe lun/0 :ezultatul acestei cre.teri spectaculoase a $ost apariia unei crize e5trem de puternice cu .oma7 ridicat pentru care: L2arlamentarii letoni au apro(at t/ieri de (uget de G,J milioane de euro 8,+ H economii din c6eltuielile (ugetare glo(ale90 4ecizia s3ar traduce prin reduceri cu *+ H din salariile $uncionarilor pu(lici 'n special ale mem(rilor guvernului .i ,+ H din pensii .i a7utoarele sociale cu punere 'n aplicare imediat/ X de la , iulie0 Un alt e5emplu concludent este "rlanda: ,9 'ncep'nd cu , ianuarie *++G salariul minim a crescut de la G IJ Euro pe or/ la D B+ Euro pe or/A *9 'ncep'nd cu , iulie *++G salariul minim a crescut la D IJ Euro pe or/0 Consecina a $ost cre.terea galopant/ a .oma7ului a7ung'nd 'n scurt timp la ,* DH0 Spania de asemenea una dintre /rile cu o rat/ $oarte mare a .oma7ului ating'nd un nivel de *+ JH 'n aprilie *+,+ a avut o cre.tere a salariului minim de la )C+ Euro?lun/ 'n *++) la G++ Euro?lun/ 'n *++D0 2e de alt/ parte singura ar/ din U0E0 care a intrat 'n clasamentul /rilor cel mai puin a$ectate de criz/ este Suedia una dintre cele I /ri europene care nu au salariu minim0 Alte bariere pe piaa muncii Cauza e5istenei .oma7ului este legislaia muncii prin interdiciile impuse at't anga7atorilor c't .i salariailor0 Salariul minim pe economie nu este singura (arier/ orice norm/ care 'mpiedic/ un ,,

salariat s/ se anga7eze 'n condiii pe care le consider/ avanta7oase ori descura7eaz/ crearea de locuri de munc/ este generatoare de .oma7 cu toate c/ aparent intenia nu este aceasta0 3Limitarea num/rului de anga7atori0 Cu c'teva e5cepii legislaia muncii nu permite persoanelor $izice s/ devin/ anga7atori $iind o (arier/ pe piaa muncii prin $aptul c/ s'nt (locate o multitudine de locuri de munc/ ce ar $i intrat 'n competiie direct/ cu cele o$erite de societ/ile comerciale cu e$ecte pozitive asupra .omerilor .i salariailor0 3%(ligativitatea contri(uiilor la asigur/rile sociale0 !ccesul pe piaa muncii 8dreptul la munc/9 al oric/rui cet/ean este condiionat de cump/rarea asigur/rilor sociale prin intermediul contri(uiilor o(ligatorii pl/tite din salariu0 :e$uzul unui salariat de a cump/ra asigur/rile sociale este sancionat cu eliminarea sa de pe piaa muncii0 3Certi$icarea pro$esional/0 Condiia deinerii unei diplome corespunz/toare meseriei 'n care urmeaz/ s/ acioneze un cet/ean impus/ prin intermediul legislaiei muncii este o (arier/ la intrarea pe piaa muncii pentru persoanele autodidacte care dein cuno.tinele deprinderile .i aptitudinile necesare pentru a se anga7a 'n acea ramur/ economic/0 3 Limitarea timpului de lucru reprezint/ o (arier/ parial/ pe piaa muncii0 Cu e5cepia #arii Britanii 8'n care limita este de GD de ore?s/pt/m'n/9 /rile mem(re U0E0 se limiteaz/ doar la )D de ore?s/pt/m'n/0 !.adar 'n aceste /ri salariaii care doresc s/ c'.tige mai mult nu pot identi$ica locuri de munc/ potrivite dorinelor lor deoarece s'nt interzise prin lege0

3 3

2ermisele de munc/0 Scopul e5istenei permiselor de munc/ este de a impiedica muncitorii 8'n special din /rile str/ine9 s/ lucreze pe teritoriul unei /ri .i s/ concureze salariaii din aceste /ri0 ;u genereaz/ 'ntodeauna .oma7 'n acea ar/ dar reprezint/ o $orm/ de protecionism care (loc6eaz/ competiia loial/ 'mpiedic'nd oamenii din /rile s/race s/ ai(/ acces la venituri superioare0

E5ist/ (ariere .i la ie.irea de pe pia/ care de asemenea au e$ecte negative asupra oamenilor: legarea de glie imposi(ilitatea ca una dintre p/ri s/ renune la 'nelegere 'n situaia 'n care aceasta nu 'i mai este avanta7oas/ reprezint/ una dintre c/ile c/tre sclavagism0 Condiia esenial/ a unui sc6im( economic este ca acesta s/ $ie rezultatul voinei li(ere a p/rilor0 -nc/lcarea acestui principiu pe piaa muncii prin norme 7uridice a(erante sau prin agresiune $izic/ va avea ca e$ect trans$ormarea persoanei o(ligate 8anga7ator sau salariat9 'n serv0 #ugur "s/rescu a$irma cu c'tva timp 'n urm/ c/ (arierele la ie.irea de pe piaa muncii se trans$orm/ instantaneu 'n (ariere la intrare0 Cu alte cuvinte dac/ 'mpiedic/m anga7atorul s/ disponi(ilizeze $ora de munc/ devenit/ e5cedentar/ decizia de a $ace noi anga7/ri pentru a $ructi$ica o con7unctur/ de pia/ $avora(il/ se ia cu mult mai mare greutate0 % conduit/ n/scut/ din dorina de a ap/ra interesele salariailor are e5act e$ectul opus: limiteaz/ capacitatea de cre.tere a productivit/ii muncii a produciei .i salariilorR0 4e asemenea (arierele la ie.irea de pe piaa muncii devin (ariere la intrarea pe piaa muncii pentru muncitorii competeni0 4ac/ un post este ocupat de un muncitor a c/rui preg/tire sau ,*

motivaie nu mai corespunde postului iar anga7atorul identi$ic/ un om care deine aceste calit/i acesta din urm/ nu poate $i anga7at pe acel post0 O lege a economiei: salariul minim genereaz omaj Uneori cre.terea salariului minim poate $i at't de mic/ 8de e5emplu o cre.tere de , leu la salariul lunar9 'nc't anga7atorii suport/ aceast/ cre.tere $/r/ pro(leme alteori c6iar o cre.tere semni$icativ/ a salariului minim nu are ca e$ect imediat concedierea salariailor c6iar dac/ acea companie 'nregistreaz/ pierderi0 4e e5emplu o $a(ric/ de con$ecii care are ,+++ de salariai cu salariul mediu de D++ ron .i are un contract cu o $irm/ renumit/ dintr3o alt/ ar/ o(ine un pro$it lunar mediu de J+ de ron pe salariat .i deci 'nregistreaz/ un pro$it lunar de J+0+++ ron 0 Cre.terea salariului minim la C++ ron 'i va aduce o pierdere lunar/ de J+ ron pe salariat 8deci o pierdere lunar/ total/ de J+0+++ ron9 dar p'n/ la e5pirarea contractului muli 'ntreprinz/tori vor pre$era s/ lucreze 'n pierdere 'ntruc't nerespectarea contractului le poate cauza pierderi .i mai mari0 -n concluzie 'ntotdeauna o cre.tere semni$icativ/ a salariului minim va avea ca e$ect pe termen mediu .i lung cre.terea .oma7uluiP LudSig von #ises a descris c't se poate de corect aceast/ situaie: ;u st/ 'n puterea guvernului s/ 'i $ac/ pe toi mai prosperi0 Statul poate s/ 'm(un/t/easc/ situaia unei p/ri a salariailor prin adoptarea unui salariu minim pe economie0 4ar dac/ aceast/ politic/ nu are ca rezultat cre.terea corespunz/toare a preurilor produselor readuc'nd ast$el ratele salariale reale la nivelul pieei va avea drept rezultat .oma7ul pentru o mare parte a celor dornici s/ munceasc/0 Totui, cum cresc salariile? Cererea de munc/ 8num/rul de locuri de munc/9 depinde 'n principal de ritmul de cre.tere economic/ $iind relativ $le5i(il/0 %$erta 8oamenii care doresc s/ se anga7eze pentru ca 'n sc6im(ul muncii lor s/ o(in/ un venit9 se supune 'ns/ .i legilor demogra$iei iar pe termen scurt este relativ constant/ e5cept'nd catastro$ele naturale sau situaia 'n care emigraia devine un $enomen de mas/0 Cererea este practic $actorul care determin/ cre.terea sau sc/derea salariilor: un num/r mai mare de locuri de munc/ are ca e$ect cre.terea concurenei dintre anga7atori iar oamenii care s'nt dispu.i s/ munceasc/ au mai multe variante de anga7are0 :educerea num/rului de locuri de munc/ este o consecin/ a reducerii motivaiei anga7atorilor de a investi de a crea noi locuri de munc/ .i c6iar de a renuna la cele vec6i av'nd 'ntotdeauna drept rezultat sc/derea salariilor reale .i cre.terea .oma7ului0 Singura cale prin care pot cre.te salariile reale s'nt investiiile de capital care presupun crearea unor locuri de munc/ noi0 %rice loc de munc/ nou tre(uie s/ $ie mai (ine pl/tit .i cu condiii de munc/ superioare dec't cele e5istente alt$el niciun salariat nu va $i dispus s/ renune la vec6iul loc de munc/ .i s/ 'l accepte pe cel nou0 Ca 'ntreprinz/torul s/ poat/ pl/ti salarii mai mari te6nologia tre(uie s/ ai(/ o productivitate superioar/0 -ns/ cre.terea salariilor nu este rezultatul direct al cre.terii productivit/ii ci al cre.terii num/rului de locuri de munc/ 8a cererii9 cu o productivitate superioar/0 4e asemenea managerii din 'ntreprinderile vec6i dac/ doresc s/ '.i continue activitatea vor $i nevoii s/ ma7oreze salariile ca s/ nu le plece salariaiiP !.adar piaa li(er/ este cea care cre.te salariile reale niciodat/ guvernulP "ar cel mai (un aliat al muncitorului este 'ntreprinz/torul 8capitalul9 privat nu statulP ,B

surile acti!e Ca urmare a cre.terii .oma7ului din cauza accentu/rii (arierelor de pe piaa muncii statul a decis c/ tre(uie s/ rezolve aceast/ pro(lem/ social/ 8pe care el 'nsu.i o creeaz/9 prin c'teva strategii: m/suri pentru stimularea ocup/rii $orei de munc/ .i acordarea indemnizaiei de .oma70 3Spirala in$laie salarii ;u este un secret pentru nimeni c/ liderii patronali .i sindicali au o relaie e5trem de str'ns/ cu politicienii iar aceast/ relaie se materializeaz/ printr3o serie de m/suri active pentru ocuparea $orei de munc/ .i com(aterea .oma7ului al c/ror unic scop este 'nl/turarea competitorilor0 Se o(serv/ deseori c/ o cre.tere (rusc/ consistent/ a salariului minim este urmat/ dup/ c'teva luni de in$laie prin cre.terea masei monetare0 4e.i o$icial aceast/ in$laie are ca scop stimularea cererii pe piaa muncii 'n realitate e$ectul este reducerea salariilor reale 8a puterii de cump/rare a salariailor9 la un nivel in$erior momentului anterior cre.terii salariului minim0 !ceast/ in$laie produs/ arti$icial nu reprezint/ 'ns/ doar o corectare a gre.elii produs/ prin cre.terea salariului minim0 2oliticienii o(in capital politic .i $onduri pentru cre.terea (ugetului dar cel mai mare c'.tig 'l o(in patronatele 8aliaii acelor politicieni9 prin 'nl/turarea competitorilor0

C'nd salariul minim cre.te 'ntr3o proporie important/ ma7oritatea cov'r.itoare a companiilor private 'nregistreaz/ pierderi dar 'n timp ce micii 'ntreprinz/tori '.i 'nc6id activit/ile sau 'ncearc/ s/ le v'nd/ la preuri $oarte mici multe dintre companiile mem(re ale asociaiilor patronale cump/r/ aceste activit/i de.i 'nregistreaz/ pierderi semni$icative0 Singura di$eren/ este c/ patronatele 8aliaii politicienilor9 dein in$ormaia privilegiat/ c/ statul prin intermediul (/ncii centrale va reduce valoarea monedei 8 .i 'n consecin/ salariile reale9 'n scurt timp0 !st$el de.i pe termen scurt 'nregistreaz/ pierderi patronii '.i 'nl/tur/ competitorii prin aceast/ metod/ de multe ori cump/r'ndu3le 'ntreprinderile la o valoare diminuat/ distorsionat/ de intervenia statului0 4eci 'n concluzie, piaa muncii "n #om$nia se caracterizeaz/ prin mai multe caracteristici cum sunt: :esursele de munc/ au cunoscut evoluii divergente0 Ele sunt 'n general relative constante cu o usoara tendin/ de cre.tere temporar/ ca pondere 'n populaia total/ 'n timp ce populaia ocupat/ s3a redus considera(il0 :ata .oma7ului a crescut ast$el /nc1t pe $ondul unor resurse de munc/ relativ constante ea se modi$ic/ nu at1t pe seama ocup'/rii c't .i pe seama ie.irii de su( incidena legal/ a perioadei de .oma70 :aportul dintre populaia ocupat/ salariai .i pensionari in$lueneaz/ ec6ili(rul pieei muncii 'ntr3o proporie important/ in1nd seama de principiul potrivit c/ruia pensiile ,)

sunt pl/tite prin contri(uia celor care lucreaz/0 :aportul dintre num/rul mediu de pensionari .i .omeri pe de o parte .i populatia ocupat/i num/rul de salariai pe de alt/ parte e5prim/ presiunea ce se mani$est/ asupra veniturilor celor care lucrez/ sau rata de dependen/0 !ceasta presupune c/ relaia dintre productivitatea muncii .i salariul s/ $ie apreciat/ mai comple5 lu1nd 'n calcul .i a7utoare de .oma7 .i contri(uiile la pensii0 :estructurarea ocup/rii este speci$icat/ austerit/ii .i nevoiii de contracarare a recesiunii .i in$laei0 !ceasta 'nseamn/ c/ restructurarea ocup/rii 'n :oma1nia s3a in$/ptuit nu prin su(stituia $ireasc/ dintre munc/ .i capital pe calea investiilor .i deci nu s3a realizat o restructurare competitive de dezvoltare economic/0 2iaa muncii speci$ic/ noului sistem economic rom1nesc se poate $orma 'ntr3un timp 'ndelungat necesit1nd noi legi structuri .i reglement/ri 7uridice la care sa se raporteze parteneri sociali cu un grad ridicat de maturitate .i responsa(ilitate0 -n condiiile recesiunii economice rom1ne.ti stoparea sau reducerea cererii de munc/ se datoreaz/ unor procese eseniale:decapitalizarea 'ntreprinderilor sc/derea investiiilor dereglarea monetar3 $inanciar/ devalorizarea leului importul de in$laie .i .oma7 prin relaiile economice internaionale de$icitul (alanei de pl/i0

!st$el se reprezint/ situaia 'n :om1nia dupa gra$icele din ane5/0

,J

Bi(liogra$ie
,0 2etre Burloiu3 Economia muncii 2ro(leme actuale3 Lumina Le5 Bucure.ti ,CCB *0 4an 2opescu3 4inamica ideilor economice3 Editura Continent ,CCD B0 4umitrescu "0<r03 Curs de economie politic/ X Bucure.ti ,C)*
,I

)0 Fezne 2aul3 #odul economic de gandire3 #ersul economiei de pia/ li(er/3 Bucure.ti ,CC, X Editura didactic/ .i pedagogic/ J0 #adgearu Nirgil3 Curs de Economie 2olitic/3 Bucure.ti ,C))3 Ed0 "nstitutul de cercet/ri economice pro$0 Nirgil #adgearu I0 #anoilescu #i6ail3 Economie politic/ .i raionalizare3 Bucure.ti ,C)+3 Editura 2olite6nicii G0 6ttp:??SSS0ecol0ro?content?munca3soma73si3asigurari3sociale D0 6ttp:??SSS0google0ro?searc6K t(m=isc6Y6l=roYsource=6pY(iS=,BIIY(i6=JB*YZ=piataQmunciiQinQro maniaYg(v=*YoZ=piataQmunciiQinQromaniaYaZ=$YaZi=g3 SJYaZl=Ygs[l=img0B00+i*)lJ0B+),lG*,+l+lG),Cl*Bl*Bl+lDlDl,l*GDl,CJ+l)7 I7Bl,Bl+0$rg(ld0 C0 6ttp:??SSS0re$erat0ro?re$erate?2iata[muncii[B,IG06tml ,+06ttp:??SSS0re$erat0ro?re$erate?Evolutii[ale[pietei[muncii[cIJ)B06tml

,G