II.HORMONII VERTEBRATELOR II.1.Hormoni cu structura poli-peptidica si proteica II. 1.1.Hormoni pancreatici II.1.1.1.Insulina II.1.1.2. luca!onul II.1.1.". #omatostatina II.1.2.

Hormoni $ipotalamici si $ipo%i&ari II.1.2.1. Hormoni $ipotalamici II.1.2.2. Hormoni adeno$ipo%i&ari II.1.2.". Hormoni neuro$ipo%i&ari II. 1.".Hormoni care re!lea&' $omeosta&ia calciului II.1.".1. (arat$ormonul )(TH* II.1.".2. +alcitonina II.1.".". +alcitriolul II.1.,.Hormonii !landei timus II.1.-.Hormonii !astro-intestinali II.1...Eritropoetina II.1./.Inima- or!an endocrin0 II.2.Hormoni deri1ati de aminoaci&i II.2.1.Hormonii !landei tiroide )Tiroidieni* II.2.2. Hormoni suprarenalieni II.2.2.1. Hormoni medulosuprarenalieni II.2.2.2. Hormoni corticosuprarenalieni II.2.".Hormonii epi%i&ei II.".Hormoni se2uali II.".1. Hormoni andro!eni II.".2. Hormoni estro!eni II.,.Hormoni tisulari II.,.1.Neurotransmitatori II.,.2.Hormoni deri1ati de la aci&i !rasi II.,.2.1.(rosta!landinele)( * II.,.2.2.Trom3o2anii)T4* II.,.2.".Leucotrienele)LT*

II.Hormonii vertebratelor II.1.Hormoni cu structura poli-peptidica si proteica II.1.1. Hormonii pancreatici (ancreasul este repre&entat de dou' or!ane di%erite con5inute 6n aceea7i structur'. (or5iunea acinar' are o %unc5ie e2ocrin'8 secret9nd 6n duoden en&ime 7i ioni %olosi5i 6n procesul di!esti1.

(or5iunea endocrin' const' din insule Lan!er$ans. :i1erse tipuri de celule insulare A8 B8 :8 ;8 secret' %iecare c9te un anumit $ormon. +elulele B )/<= din num'rul total de celule* secret' insulina8 celulele A )2-=* secret' !luca!on8 celulele : )-=* somatostatin' 7i celulele ; polipeptidul pancreatic. Insulina si !lica!oul sunt sprincipalii %actori re!latori ai $omeosta&iei !licemiei. II.1.1.1. Insulina Insulina este $ormonul ce domin' etapa ana3olic' a meta3olismului. Este principalul $ormon cu ac5iune $ipo!licemiant'8 %a1ori&9nd 6n perioadele de alimentare depo&itarea e2cesului caloric su3 %orm' de lipide8 !lucide 7i proteine. Insulina este incriminata 6n ac5iuni mito!ene speci%ice %actorilor de cre7tere8 in%luen5ea&' cre7terea %etal'8 re!enerarea 5esuturilor8 etc. #tructura Este o protein' mic' cu -1 resturi aminoacidice. Este %ormat' din dou' lan5uri polipeptidice8 unite prin pun5i disul%urice> lan5ul A8 %ormat din 21 aminoaci&i lan5ul B8 %ormat din "< aminoaci&i. +ele dou' lan5uri sunt le!ate prin pun5i disul%urice )A/-B/ 7i A2o-B 1?*8 o a treia punte disul%uric9 lea!' restul +@s-A. cu +@s-An. :i%eren5ele cele mai mici sunt 6ntre insulina uman' 7i cea de porc. 6n pre&en5a ionilor de An2B insulina %ormea&' a!re!ate )dimeri8 tetrameri8 $e2ameri*. 6n pancreas insulina este su3 %orm' de $e2amer. Biosinte&a Insulina este sinteti&at' de c'tre celulele B su3 %orma unui precursor repre&entat de un lan5 polipeptidic pre-pro-insulin' )1<? aminoaci&i*. Aceast' etap' are loc 6n ri3o&omi. Clterior la ni1elul reticulului endoplasmatic are loc 6ndep'rtarea peptidului semnal )2" de aminoaci&i* numit DpreE de la cap'tul N-terminal. Apoi 6n aparatul ol!i este 6ndep'rtat peptidul de le!'tur' + )"1 aminoaci&i* numit EproE precum 7i dou' dipeptide de la ni1elul Fonc5iunii peptidului + cu cele 2 catene A 7i respecti1 B.

Fig. 2.10. Transformarea pre-pro-insulinei n insulina +omple2itatea structural' a proinsulinei este necesar' sta3ilirii corecte a pun5ilor disul%urice din insulina. Insulina8 peptidul + 7i o cantitate mic' de proinsulin' sunt 6ncorporate 6n !ranulele secretorii 7i sunt eli3erate 6mpreun' 6n circula5ie.

Re!larea secre5iei

(rincipalul %actor re!lator al secre5iei de insulina este !licemia.8 6n mod normal8 !licemia, este de G<-1 lOm!Hdl. #ecre5ia de insulina este in%luen5at' de o serie de %actori8 unii acti19nd secre5ia8 iar al5ii in$i39ndo. ;actorii mai importan5i care acti1ea&' secre5ia de insulina sunt> - pre&en5a aminoaci&ilor8 6n special ar!inina8 li&ina 7i leucina - cre7terea !licemiei8 r'spunsul ma2im 6n ceea ce pri1e7te eli3erarea de insulina se o35ine la o !licemic de "<<--<< m!Hdl - pre&en5a altor mono&a$aride ca mano&'8 %ructo&' - I( )!astric in$i3itor@ pol@peptid*8 polipeptid eli3erat de mucoasa duodenal' 7i FeFunal' la in!estia de !luco&a. (rin aceasta se e2plic' %aptul c' !luco&a administrat' oral induce secre5ia de insulina mai puternic dec9t !luco&a administrat' intra1enos. In$i3itorii secre5iei de insulina sunt> - somatostatina8 produs' de celulele : pancreatice8 prin ac5iune paracrin' - adrenalina prin oc-receptori Meta3oli&area Timpul de 6nFum't'5ire al insulinei este de "-- minute8 dup' care este inacti1at' 6n %icat prin dou' mecanisme> - des%acerea pun5ilor disul%urice interlan5 printr-o reac5ie de sc$im3 cu !lutationul8 en&ima reac5iei %iind !lutation-insulin trans$idro!ena&a> , #H B insulina - -^2 ## B lan5ul A B lan5ul B - $idroli&a 6n pre&en5a unei protea&e speci%ice. Mecanisme de ac5iune Insulina este un $ormon important ce controlea&' procesele %undamentale de stocare 7i mo3ili&are a re&er1elor ener!etice. Nu e2ist' un anumit 5esut 5int'8 speci%ic pentru insulina. Toate celulele au receptori pentru insulina )-2l<" - 2<2l<" *. :istri3u5ia u3icuitar' a receptorilor insulinei 7i e%ectele celulare %oarte 1ariate nu permit o e2plicare unitar' a acestor ac5iuni8 de aceea s-au adoptat mai multe modele pri1ind mecanismul de ac5iune al insulinei> Insulina determin' acti1area unui sistem e%ector intracelular 7i %ormarea de mesa!eri secun&i. Mai mul5i mesa!eri secun&i au %ost suspecta5i ca %iind mesa!eri intracelulari8 independent de o protein' 8 prin acti1area8 printr-un mecanism 6nc' neelucidat8 a unei %os%olipa&e +. #u3stratul acestei en&ime este un !lico&il-%os%atidil ino&itol. #u3 ac5iunea %os%olipa&ei + se %ormea&' diacil!licerolul 7i !lico&il-%os%oino&itol din care ulterior se %ormea&' ino&itol-1 -%os%at 7i !luco&amin'. Mesa!erii %orma5i acti1ea&' o %os%oprotein%os%ata&a8 en&im' ce determin' de%os%orilarea unor proteine. Multe din e%ectele meta3olice ale insulinei sunt anta!onice cu cele promo1ate de AM(c. Insulina scade con5inutul intracelular de AM(c prin in$i3area adenilat cicla&ei sau stimularea unei %os%odiestera&e8 cre7te con5inutul de M(c. 2* Acti1itatea protein Iina&ic'-tiro&in speci%ic' a receptorului s'u acti1at determin' %os%orilarea a c9te dou' resturi de tiro&in' din domeniul catalitic al su3unit'5ilor p.

:omeniul Iina&ic acti1at al receptorului ini5ia&' o cascad' de %os%oril'ri 7i de%os%oril'ri care determin' induc5ia sau represia sinte&ei unor proteine re!latoare. Aceste proteine e2prim' e%ectele celulare speci%ice insulinei. "* Insulina determin' prin endocito&'-e2ocito&' redistri3uirea unor proteine 6ntre mem3rana plasmatic' 7i citoplasm'8 proteine ce %acilitea&' transportul su3stan5elor nutriti1e 6n celul'. E2emple 6n acest sens suntproteina transportoare a !luco&ei8 cea pentru aminoaci&i8 receptorul L:L )lipoproteine cu densitate mic'*8 etc. E%ectele insulinei8 pot %i !rupate 6n> e%ecte asupra meta3olismului !lucidic8 lipidic 7i proteic J e%ecte asupra permea3ilit'5ii mem3ranelor celulare J e%ecte de cre7tere> proli%erarea 7i di1i&iunea celular'8 di%eren5ierea celular'8 re!enerarea )repararea* celular'. a) Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic Cna din modalit'5ile prin care insulina ac5ionea&' ca $ormon 3ipo!licemiant este %a1ori&area p'trunderii !luco&ei din s9n!e 6n 5esuturi )numite insulino-dependente*. As%el insulina media&' transportul transmem3ranar de !luco&a 6n 5esutul adipos8 5esutul muscular 7i altele. Acest e%ect este reali&at prin redistri3uirea proteinei transportoare de !lucoH' di 1e&iculele intracelulare pe supra%a5a celulei )%i!. 2.11*.

ig.2.11. Translocarea transportorului de gluco a de c!tre insulina "pentru #esuturile insulino-dependente

E2ist' 7i 5esuturi insulino-independente8 care pot capta !luco&a din san!e %'r' pre&en5a insulinei8 acestea sunt> creierul8 eritrocitele8 cristalinul8 rinic$iul celulele p-pancreatice8 etc. Insulina8 indirect8 %a1ori&ea&' in%lu2ul de !luco&a 6n $epatocite. In aceste celule transportorul pentru !luco&a %unc5ionea&' ca o poart' dependent' numai de !radienrul de concentra5ie a !luco&ei 6ntre spa5iul e2tracelular 7i cel intracelular. 6n $epatocite insulina induce sinte&a de !lucoIina&'. ;os%orilarea rapid' a !luco&ei 6n $epatocite determin' in%lu2ul de !luco&a 6n %icat 7i depo&itarea ei ca !lico!en sau con1ertirea 6n aci&i !ra7i. Aci&ii !ra7i 6ncorpora5i 6n triacil!liceroli8 sunt e2porta5i ca VL:L )lipoproteine cu densitate %oarte mic'* 6n 5esutul adipos. In %icat8 insulina reprim' ac5iunea %os%oenolpiru1at car3o2iIina&ei8. en&im' determinant' de 1ite&' 6n !luconeo!ene&'. Insulina %a1ori&ea&' toate c'ile de utili&are a !luco&ei 6n mu7c$i8 %icat8 5esut adipos.In 5esutul adipos !luco&a %urni&ea&' !licerol%os%at ce este utili&at ca precursor 6n 3iosinte&a triacil!licerolilor. b) Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic In !eneral pe meta3olismul lipidic insulina e2ercit' ac5iuni antilipolitice 7i lipo!enetice. Insulina %acilitea&' in%lu2ul de !luco&a 6n adipocite precum 7i trans%ormarea !luco&ei 6n !licerol%os%at. #e acti1ea&' lipoproteinlipa&a care $idroli&ea&' triacil!licerolii transporta5i 6n VL:L sau c$ilomicroni. Este in$i3at' lipa&a $ormon sensi3il'. Insulina are ac5iune anticeto!enic' )scade produc5ia de acid acetoacetic 7i acid K-$idro2i3utiric* c) Efectele insulinei asupra metabolismului proteinelor (e meta3olismul proteic insulina %acilitea&' transportul aminoaci&ilor cu radical neutru 6n mu7c$i 7i sinte&a proteic'. Insulina in%luen5ea&' sinte&a unor proteine speci%ice8 inter1enind la ni1elul transcrierii !enelor. d) Efectele insulinei ca factor de cre$tere Insulina stimulea&' proli%erarea unor tipuri celulare8 ac5ion9nd ca %actor de cre7tere. At9t insulina c9t 7i receptorul s'u pre&int' analo!ie structural' cu I ; )I 7i II8 insulineliIe !roLt$ %actors*. Receptorul insulinic pre&int' acti1itate proteinIina&ic'8 asem'n'tor altor receptori ai %actorilor mito!eni. %iabetul a&arat A3sen5a insulinei cau&at' %ie de distru!erea celulelor p pancreatice8 %ie prin secre5ie de%ectoas'8 %ie prin lipsa de r'spuns a receptorilor tisulari la insulina8 determin' dia3etul &a$arat. :ia3etul insulino-dependent8 I::M )insulino-dependent dia3etes mellitus* Este cunoscut ca dia3et al insuficien#ei insulinice )tip I*. Apro2imati1 1<= dintre 3olna1ii de dia3et au acest tip de dia3et. #e de&1olt' 6n copil'rie sau adolescen5' printrun proces autoimun. (roducerea I::M este 6n !eneral mo7tenit' sau poate %i re&ultatul unei in%ec5ii 1irale sau a unui episod traumatic. :e%icien5a de insulina poate %i pre6nt9mpinat' prin inFectarea de insulina. #ecre5ia de !luca!on este crescut' 6n aceast' situa5ie. Este %a1ori&at' proteoli&a proteinelor musculare mai ales din mu7c$ii sc$eletici8 iar aminoaci&ii re&ulta5i sunt

utili&a5i pentru !luconeo!ene&' $epatic'8 6n mu7c$i !luco&a este pu5in utili&at'. +re7terea concentra5iei !luco&ei 6n s9n!e este acompaniat' de cre7terea elimin'rilor urinare de !luco&a precum 7i pierderea de ap' prin diure&' osmotic'. (rin lipsa insulinei 6n 5esutul adipos este %a1ori&at' $idroli&a triacil!licerolilor cu %ormare de !licerol pentru !luconeo!ene&' $epatic'. +oncentra5ia de corpi cetonici 6n s9n!e 6n I::M netratat cre7te. (rin aceasta pH-ul san!uin scade ceea ce conduce la cetoacido&' dia3etic'. Acumularea de !luco&a8 corpi cetonici 6n s9n!e 7i starea de des$idratare duc la cre7terea osmolarit'5ii s9n!elui. Toate acestea pot conduce la modi%ic'ri 6n %unc5ionarea creierului8 care duc la com' dia3etic'. :ia3etul insulino-independent8 NI::M )noninsulin-dependent dia3etes mellitus* Este cunoscut ca dia3et al ineficientei insulinei )tip II*. Apro2imati1 ?<= din 3olna1ii de dia3et au acest tip de dia3et. Re&isten5a la insulina este o caracteristic' a o3e&it'5ii. :i%eren5a care se sta3ile7te %a5' de dia3etul de tip I este aceea c' 6n acest ca& nu se de&1olt' cetoacido&'. :e o3icei acest tip de dia3et apare la persoane adulte. II.1.1.2 'lucagonul Hormonul este sinteti&at 6n celulele A pancreatice. Are ac5iune anta!onic' insulinei8 %iind $iper!licemiant. Asem'n'tor insulinei se sinteti&ea&' dintr-un precursor pre-pro!luca!on. Timpul de 6nFum't'5ire al !luca!onului este de - minute. Este de!radat 6n %icat. ;actorul re!lator al secre5iei este !licemia. #ecre5ia de !luca!on este stimulat' de aminoaci&i 7i a!oni7ti (-adrener!ici. ;actorii care in$i3' secre5ia de !luca!on sunt !luco&a 7i somatostatina. luca!onul ac5ionea&' 6n celulele 5int' cresc9nd concentra5ia de AM(c intracelular. Ac5iunile meta3olice ale !luca!onului sunt opuse insulinei. (e metabolismul glucidic este stimulat' !lico!enoli&a 7i !luconeo!ene&a. luconeo!ene&a $epatic' este stimulat' prin acti1area en&imelor c$eie ale !luconeo!ene&ei> %os%oenolpiru1at car3o2iIina&a8 %ructo&o 18. 3is%os%ata&a 7i !luco&o .%os%ata&a. Ritmul !licoli&ei se mic7orea&' prin con1ersia en&imelor !licolitice 6n %orme inacti1e. (e metabolismul lipidic este stimulat' lipoli&a prin acti1area lipa&ei $ormon-sensi3ile. 6n $epatocit meta3olismul lipidic este trecut pe p-o2idarea aci&ilor !ra7i 7i ceto!ene&'. (rincipalul stimul pentru !luca!on este $ipo!licemia. In dia3et 7i inani5ie ni1elul !luca!onului este crescut8 iar cel al insulinei este sc'&ut. Ac5iunii $ipo!licemiante a insulinei i se opune ac5iunea mai multor $ormoni )adrenalin'8 cortisol8 $ormonul somatotrop*. E2ist' ast%el un mecanism de%ensi1 %oarte 3ine pus la punct pentru c' $ipo!licemia este letal' )a%ectea&' creierul*. 6n mu7c$i meta3olismul !lucidic nu este in%luen5at de !luca!on. In dia3et !luca!onul produce o serie de complica5ii 6n lan58 ca de e2emplu> in$i3' !licoli&a 7i stimulea&' !luconeo!ene&a8 mo3ili&ea&' triacil!licerolii din 5esutul adipos8 ast%el 5esuturile utili&ea&' mai mul5i aci&i !ra7i dec9t !luco&a.

II.1.1.). *omatostatina #e nume7te a7a deoarece a %ost descoperit' 6nt9i 6n $ipotalamus ca %actor de in$i3i5ie a eli3er'rii $ormonului somatotrop )$ormon de cre7tere*. Clterior a %ost identi%icat' 7i 6n pancreas )produs' de c9tre celulele : insulare*8 6n tractul !astrointestinal8 etc. Este sinteti&at' su3 %orma unui precursor 7i dup' unele prelucr'ri se trans%orm' 6n $ormon acti1. E2ercit' ac5iune paracrin'8 in$i39nd secre5ia de !luca!on 7i insulina 6n celulele pancreatice 1ecine. #omatostatina ac5ionea&' 7i 6n celulele din 5esuturile tu3ului di!esti1 re!l9nd acti1itatea secretinei8 colecistoIininei8 I( )!astric in$i3itor@ pol@peptid*. II.1.2. Hormonii &ipotalamici $i &ipofi ari II.1.2.1.Hormonii &ipotalamici (entru mul5i $ormoni semnalul de ac5iune al unui $ormon 67i are ori!inea 6n creier 7i se s%9r7e7te 6n celulele 5int'. E1enimentele 6ncep9nd de la semnal )din e2teriorul or!anismului sau din interior* 7i urm'toarele p9n' la celulele 5int'se produc 6ntr-o anumit' succesiune ce determin' ampli%icarea 6n cascad'8 ast%el 6nc9t r'spunsul celular s' %ie adec1at 7i corespun&'tor semnalului primit. #emnalul poate %i transmis su3 %orma unui puls electric sau su3 %orma unui semnal c$imic sau am9ndou'8 6n multe ca&uri semnalele aFun! la ni1elul $ipotalamusului apoi la $ipo%i&' 7i 6n s%9r7it la !landele peri%erice care secret' $ormonul. :e la $ipotalamus care secret' $ormonii corespun&'tori 6n cantit'5i %oarte mici )n!* ace7tia 1or coordona sinte&a 7i secre5ia $ormonilor $ipo%i&ari corespun&'tori )6ntr-o cantitate de ordinul m!*. :eci are loc o ampli%icare 6n cascad' a a semnalului transmis );i!.2.12*

#u3stan5ele eli3erate de c'tre termina5iile %i3relor ner1oase $ipotalamice 6n capilarele eminen5ei mediane sunt transportate prin sistemul 1ascular portal la $ipo%i&'. Hormonii $ipotalamici sunt peptide mici cuprin&9nd de la " resturi aminoacide )T-RH* la ,, resturi aminoacide ) n-RH*. Hormonii $ipotalamici se 6mpart 6n 2 cate!orii> - RH )releasin! $ormone*8 $ormoni de eli3erare ce stimulea&' sinte&a 7i secre5ia $ormonilor adeno$ipo%i&ari. - R1H )release in$i3itin! $ormone*8 $ormoni in$i3itori ai eli3er'rii tropinelor $ipo%i&are Tabel 2.). Hormonii &ipotalamici :enumirea Nr.de Hormonul $ipo%i&ar Acronimul $ormonului aminoaci&i asupra c'ruia constituen5i ac5ionea&' EHormonul "? A+TH )L(H8 +RH eli3erator al M#H*8 endor%me corticotropinei Hormonul eli3erator " T#H )(RL* TRH al tireotropinei Hormonul eli3erator 1< LH8 ;#H nRH al !onadotropinelor Hormonul eli3erator ,, H H-RH al somatotropinei Hormonul care 1, H )T#H8 ;#H8 H-RIH in$i3' eli3erarea A+TH* somatotropinei )somatostatin'* +oncentra5ia $ormonilor $ipotalamici 7i a celor $ipo%i&ari corespun&'tori8 este re!lat' prin mecanism de %eed3acI direct sau de c'tre concentra5ia plasmatic' a $ormonilor peri%erici. Mecanismul acesta const' 6n urm'toarele> un ni1el sc'&ut al $ormonului circulant constituie semnal pentru secre5ia unui $ormon $ipotalamic eli3erator )RH*8 aFuns la $ipo%i&9 prin sistemul 1ascular port8 stimulea&' secre5ia tropinei speci%ice8 care ac5ion9nd la ni1elul unei !lande endocrine peri%erice )5int'* determin' secre5ia $ormonului circulant. +re7terea concentra5iei $ormonului peri%eric8 redresea&' un parametru 3iolo!ic 7i 6n acela7i timp in$i3' at9t secre5ia de tropin' $ipo%i&ar' c9t 7i secre5ia de $ormon de eli3erare )RH* la ni1elul $ipotalamic. E2ist' 7i o 3ucl' scurt' in$i3itorie 6ntre $ipo%i&' 7i $ipotalamus. II.1.2.2.Hormonii adeno&ipofi ari Hipo%i&a )!landa pituitar'* este situat' la 3a&a creierului )6n 7aua turceasc'* 7i este alc'tuit' dintr-un lo3 anterior 7i unul posterior. Lo3ul intermediar la om este pu5in de&1oltat. Lo3ul posterior 6mpreun' cu nucleul para1entricular 7i supraoptic din $ipotalamus cu cone2iunile ner1oase a%erente %ormea&' neuro$ipo%i&a.

Lo3ul anterior ocup' dou' treimi din $ipo%i&' 7i 6mpreun' cu sistemul 1ascular port care se %ormea&' din capilarele eminen5ei mediane ce co3oar' p9n' la $ipo%i&' anterioar' %ormea&' adeno$ipo%i&a. Vasele san!uine amintite transport' $ormonii $ipotalamici la adeno$ipo%i&a. Hormonii adeno$ipo%i&ari sunt de natur' peptidic' )numi5i $ormoni tropi sau tropine* re!lea&' de&1oltarea 7i %unc5iile altor !lande endocrine sau au rol 6n re!larea proceselor meta3olice %undamentale din 5esuturile peri%erice.

Hormonii adeno$ipo%i&ari sunt> - corticotropina A+TH )adrenocorticotropic $ormon* - somatotropina8 $ormonul de cre7tere8 H )!roLt$ $ormone* - !onadotropine8 $ormonul luteini&ant )LHM luteini&in! $ormone*8 $ormonul %oliculo-stimulator );#H8 %ollicle stimulatin! $ormone* - prolactina8 (RL8 $ormonul lacto!en. :up' 6nrudirile structurale 7i %unc5ionale se clasi%ic' 6n> a* !rupa $ormonilor somatotropi 3* !rupa $ormonilor !licoproteici c* !rupa corticotropinei8 cuprinde peptidele deri1ate dintr-un precursor comun8 proopio-melanocortina )(OM+* a* !rupa $ormonilor somatotropi 6n aceast' cate!orie intr' $ormonul de cre7tere ) H* 7i prolactina. *omatotropina"sau Hormoni de crestere) #inte&a acestui $ormon se %ace 6n celulele somatotrope care este cel mai a3undent tip de celul' adeno$ipo%i&ar' )"--,<=*. Hormonul uman este un polipeptid cu 1?1 de resturi aminoacide 6n structura sa. Ac5iunile importante pe care le e2ercit' sunt> -re!lea&' meta3olismul !eneral )!lucidic8 lipidic8 proteic* 7imineral 6n 5esuturile peri%erice -controlea&' cre7terea postnatal'8 de&1oltarea sc$eletului 7i a 5esuturilor moi Ac5iunile acestui $ormon sunt mediate de I ; I 7i II sau somatomedine. Ac5iunile $ormonului de cre7tere au ecou asupra meta3olismelor mari8 %acilit9nd procesele ana3olice8 3iosintetice prin asi!urarea de materii prime 7i surse ener!etice. In metabolismul mineral+ %acilitea&'> - cre7terea oaselor prin po&i5ionarea 3alan5ei calciului8 ma!ne&iului 7i %os%a5ilor - asi!ur' sinte&a condroitinsul%a5ilor8 compu7i esen5iali 6n de&1oltarea cartila!iilor8 etc. In metabolismul lipidic, cre7te lipoli&a cresc9nd ast%el produc5ia de aci&i !ra7i li3eri 6n s9n!e. In metabolismul glucidic, ac5ionea&' opus insulinei pro1oc9nd $iper!licemie. Hiper!licemia se reali&ea&' prin> - mic7orarea util&'rii peri%erice a !luco&ei - stimularea !luconeo!ene&ei $epatice - in$i3' !licoli&a. In metabolismul proteic,

- %a1ori&ea&' transportul intracelular al aminoaci&ilor - cre7te sinte&a de ARNm - accelerea&' 3iosinte&a proteic'. E2ist' o re!lare e2trem de e%iciet' a producerii de $ormon de cre7tere prin mecanism %eed3acI8 prin $ormonul circulant8 dar 7i prin I ; I>

#ecre5ia de H este pulsatil' - H-ul circulant in$i3' propria secre5ie prin promo1area secre5iei de somatostatin'. I H-I in$i3' prin acela7i mecanism secre5ia de H. ;actorii care stimulea&' secre5ia de H sunt> somnul8 stressul )traumatisme8 emo5ii*8 anta!oni7tii p-adrener!ici8 $ipo!licemia8 H-RH8 ni1elul sc'&ut al I ;-I8 estro!enii8 !luca!onul8 1asopresina8 etc. ;actorii care in$i3' secre5ia de H sunt> o3e&itatea8 $ipoparatiroidismul8 somatostatin'8 etc. Hipersecre5ia de H produce !i!antismul la copii8 iar la adult acrome!alia )de&1oltarea anormal' a oaselor la m9ini 7i mandi3ul'*. Hiposecre5ia de H conduce la nanism $ipo%i&ar )oprirea cre7terii8 %'r' a%ectarea de&1olt'rii psi$ice*. (rolactina numit' 7i mamotropin!. #inte&a 7i secre5ia acestui $ormon se %ace de c'tre celulele lactotrope $ipo%i&are )1<-2-= din totalul celulelor adeno$ipo%i&are*. Este un polipeptid cu 1?? resturi aminoacide 6n structura sa. Nu s-a identi%icat un %actor de eli3erare $ipotalamic. :opamina in$i3' sinte&a prolactinei. -c#iunile prolactinei sunt> - ini5ia&' 7i 6ntre5ine lacta5ia - ac5iunea lacto!en' a prolactinei se mani%est' dup' na7tere c9nd scade ni1elul estro!enilor 7i al pro!esteronei8 care anta!oni&ea&' e%ectul prolactinei. Hipersecre5ia de prolactin' la %emei conduce la amenoree8 iar la 3'r3a5i la impoten5'. 3* rupa $ormonilor !licoproteici :in acest !rup %ac parte !onadotropinele );#H 7i LH* 7i tireotropina )T#H*.

To5i $ormonii !licoproteici au o structur' dimeric' ap. +ele dou' su3unit'5i sunt polipeptide8 a are ?. resturi aminoacide8 iar p are un num'r 1aria3il de resturi aminoacide 11- resturi la ;#H 7i LH 7i 11< resturi la tireotropina*. :easemenea con5in resturi !lucidice )a cuprinde 2 unit'5i oli!o&a$aridice8 iar su3unitatea p con5ine - resturi oli!o&a$aridice pentru ;#H 7i LH 7i dou' unit'5i oli!o&a$aridice pentru ;#H*. +apacitatea de le!are la recptorii celulari este asi!urat' numai de dimerul o.p8 dar acti1itatea 3iolo!ic' apar5ine numai su3unit'5ii p. 'onadotropinele ".H $i F*H) Am3ele !onadotropine controlea&' %unc5iile !landelor se2uale. #inte&a 7i secre5ia lor se %ace de c'tre celulele !onadotrope )--?= din totalul celulelor adeno$ipo%i&ei* #inte&a am3ilor este promo1at' de c'tre n-RH $ipotalamic. -c#iunile F*H);ilotropinei* sunt> J la %emei> - promo1ea&' de&1oltarea %oliculilor mamari pre!'te7te %oliculul pentru o1ula5ie media&' eli3erarea de estro!eni indus' de LH J la 3'r3a5i> ac5ionea&' asupra celulelor #ertoli din testicul 7i induce sinte&a proteinei transportoare de testosteron' AB( )andro!en 3indin! protein* stimulea&' spermato!ene&a -c#iunile .H)Lutropinei* sunt> J la %emei> stimulea&' sinte&a de estro!eni8 pro!esteron' 7i ini5ia&' o1ula5ia J la 3'r3a5i> stimulea&' sinte&a testosteronei Hormonii placentari In urina %emelelor !estante si a %emeilor !ra1ide au %ost e1identiati o serie dce $ormoni cu o actiune asemanatoare cu cea a $ormonilor !onadotropi care au primit numele de gonadotropine urinare.:in punct de 1edere structural 8ei sunt !licoproteine cu mase moleculare de apro2imati1 "<I:a cu o structura %oarte asemanatoare cu cea a $ormonului luteini&ant. In seria !onadotropinelor utinare 8cea mai importanta este gonadotropina urinara corionica)$uman c$orionic !onadotrop$in-'/H*a carei molecula contine 2"1 resturi de aminoaci&i si -- resturi de mono!lucide. In a%ara de +H8placenta mai secreta si alti $ormoni tisulari cum ar %i>&ormonul lactogenic placentar "H(.) si tireotropina corionica"H'T)+iar o1arele sinteti&ea&a rela0ina. Hormonii placentari apar in urina incepand cu a "<-a &i de sarcina si atn! 1alorile ma2ime in luna a-III-a)apro2imati1 in a/<-a &i de sarcina* ;unctiile 3ioc$imice si %i&iolo!ice ale !onadotropinelor urinare sunt asemanatoare cu cele ale $ormonilor !onadali de ori!ine $ipo%i&ara.In cadrul unui ciclu uterin 8H+ %a1ori&ea&a implantarea o1ulara8iar H(L acti1ea&a continu 3iosinte&a si secretia de insulina8c$iar si in inanitie.In perioada de sarcina.H(L stimulea&a acumularea delacto&ei in lapte actionand ca un %actor dia3eto!en8iar rela2ina stimulea&a e2pul&area %atului.

Tireotropina #inte&a tireotropinei se %ace 6n celulele tireotrope. Eli3erarea T#H se %ace printr-un mecanism de %eed3acI la care particip' $ormonul $ipotalamic eli3erator )TRH* c9t 7i Ta 7i T, $ormonii !landei peri%erice. Hormonii tiroidieni in$i3' at9t sinte&a 7i secre5ia TRH c9t 7i pe cea de T#H. :easemenea $ormonii tiroidieni stimulea&' sinte&a de somatostatin' ce in$i3' T#H. Ac5iunile T#H sunt> -stimulea&' sinte&a T" 7i T, de la ni1elul !landelor tiroide -acti1ea&' toate etapele 3iosinte&ei $ormonilor tiroidieni c* rupa peptidelor deri1ate din pro-opiomelanocortina )(OM+* #pre deose3ire de ceilal5i de p9n' acum8 ace7ti $ormoni se sinteti&ea&' dintr-un precursor polipeptidic ce con5ine apro2imati1 2-< de resturi aminoacidice. Acest peptid se sinteti&ea&' 6n celulele corticotrope din adeno$ipo%i&'8 c9t 7i 6n celulele din creier8 placent'8 testicul8 etc. (olipeptidul este prelucrat su3 ac5iunea unor peptida&e cu speci%icitate pentru le!'turile peptidice %ormate 6ntre aminoaci&ii 3a&ici )li&in'8 ar!inin'*. ;ra!mentele peptidice re&ultate sunt trans%ormate 6n continuare8 prin metilare8 acilare8 amidare8 etc. ast%el 6nc9t acti1itatea 3iolo!ic' a acestora este stimulat' sau in$i3at'. (rin aceste prelucr'ri 7i trans%orm'ri re&ult' peptide acti1e din punct de 1edere 3iolo!ic cum sunt> A+TH8 endor%me8 ence%aline 7i dinor%ine )%i!. 2.1,.*

(rintr-o prelucrare primar' se o35ine peptidul N-terminal8 A+TH 7i (-L(H )$ormon lipotrop*. Hormonul (-L(H poate %i seretat ca atare sau este scindat 6n continuare la @L(H 7i p-endor%in'. :e remarcat c' p-endor%ina 6n adeno$ipo%i&' se inacti1ea&' prin acetilare. Cnele specii care au lo3ul intermediar al $ipo%i&ei de&1oltat prin prelucrarea (OM+8 se %ormea&' melantropina )M#H8 $ormonul melanocitostimulator*. Melanotropina are rolul de a dispersa pi!men5ii melanici 6n celulele melano%ore8 determin9nd 6nc$iderea culorii pielii )acest mecanism este de&1oltat la am%i3ieni unde sc$im3area culorii este un miFloc de ap'rare*. ;unc5iile M#H la om pro3a3il apar5in A+TH 7i @-L(H. 6n ceea ce pri1e7te rolul peptidului N-terminal8 acesta se presupune c' are rol 6n re!larea acti1it'5ii steroido!enetice a A+TH-ului.

/orticotropina "-/TH) Este un polipeptid cu "? resturi aminoacidice. Acti1itatea 3iolo!ic' este locali&at' 6n se!mentul N-terminal 6ntre aminoaci&ii 1-2,. re!larea sinte&ei 7i secre5iei de A+TH se %ace de c'tre $ormonul $ipotalamic eli3erator )+RH*. +re7terea concentra5iei $ormonului !landei peri%erice )cortisol* in$i3' at9t secre5ia de +RH c9t 7i pe cea de A+TH. #ecre5ia A+TH pre&int' un 3ioritm )ma2imum secre5iei are loc 6ntre ora l 7i , noaptea*. -c#iunile -/TH mai importante sunt> -controlea&' de&1oltarea corte2ului adrenalelor 7i sinte&a de steroi&i -acti1ea&' etapa ini5ial' a steroido!ene&ei de trans%ormare a colesterolului 6n pre!nenolon' -6n condi5ii de stres stimulea&' adrenalele8 determin9nd sinte&a de cortisol8 ce are e%ecte meta3olice adaptati1e - 6n 5esutul adipos stimulea&' lipoli&a -stimulea&' captarea !luco&ei 7i aminoaci&ilor 6n mu7c$i - stimulea&' secre5ia de insulina 6n K pancreatice 1-endorfina Numeroase peptide cu roluri re!latorii asupra %unc5iei creierului au %ost identi%icate. Cnele dintre aceste su3stan5e sunt pre&ente 7i 6n alte re!iuni ale corpului8 6ndeplinind di1erse %unc5ii 6n procese le!ate de> comportament8 memorie8 6n1'5are8 durere8 somn8 etc.Endor%inele sunt neuropeptide cu ac5iuni asem'n'toare mor%inei )su3stan5' acti1' e2tras' din opiu cu e%ect anal!e&ic 7i eu%oric*. :enumirea ar su3linia pro1enien5a 8.endo!en'E a acestora 7i e%ectul asem'n'tor Dmor%ineiE. :ou' pentapeptide au %ost descoperite ini5ial Met-ence%alina 7i Leu-ence%alina. Apoi s-au mai descoperit> N K O- endor%ina8 donor%ina8 etc. Toate aceste peptide re&ult' prin prelucrarea unor precursori. (OM+ %ormea&' N K O -endor%ina 7i Met-ence%alin'. (recursorul proence%alina A8 %ormea&' Met-ence%aline 7i Leu-ence%aline. :istri3u5ia acestor endor%ine se %ace di%eren5iat 6n di1er7i neuroni8 endor%mele %orm9ndu-se di%eren5iat 6n di%erite arii ale creierului. II.1.2.). Hormonii neuro&ipofi ari Hormonii neuro$ipo%i&ari sunt 1asopresina 7i o2itocina. #tructural am3ii $ormoni sunt monopeptide ce di%er' doar prin dou' resturi aminoacidice. Vasopresina sau $ormonul antidiuretic )H:H* areM caracter 3a&ic %oarte pronun5at )Ar!-1asopresina*8 a19nd punctul i&oelectric de 1<.?. #inte&a $ormonilor neuro$ipo%i&ari se %ace su3 %orma unor precursori 6n $ipotalamus8 1asopresina 6n nucleul supraoptic8 iar o2itocina 6n nucleul para1entricular. In urma prelucr'rii acestor precursori re&ult' 1asopresina8 neuro%i&ina II8 o2itocina 7i neuro%i&ina I. Hormonii maturi 6mpreun' cu neuro%i&inele corespun&'toare sunt apoi transporta5i de-a lun!ul a2onilor 7i depo&ita5i 6n $ipo%i&a posterioar'. Hormoni neuro$ipo%i&ari au 1ia5' 3iolo!ic' scurt'8 a19nd timpul de 6nFum't'5ire de 2-, minute. #unt cata3oli&a5i 6n 5esuturile peri%erice8 iar 1asopresina poate %i eliminat' ca atare urinar.

II.1.2.).1.2asopresina Ac5iunile 1asopresinei sunt mediate de AM(c. Ac5iunile 3iolo!ice ale 1asopresieni sunt> - particip' la $omeosta&ia osmolarit'5i 7i a 1olumului %luidului e2tracelular. Mecanismul este repre&entat de cre7terea permea3ilit'5ii pentru ap' a mem3ranei luminale a epiteliului tu3ular renal )pro3a3il prin cre7terea num'rului de canale pentru ap'* - !lico!enoli&a $epatic' - eli3erarea de A+TH 6n $ipo%i&a Vasopresina prin reten5ia de ap' resta3ile7te 1olumul 7i concentra5ia s9n!elui. +re7terea 1olumului %luidului e2tracelular sesi&at' de osmoreceptorii din $ipotalamus 7i 3aroreceptorii din sistemul circulator sunt stimuli pentru 1asopresina. #ecre5ia anormal' de A:H poate conduce la situa5ia patolo!ic' de dia3et insipid care este caracteri&at de e2cre5ia unui 1olum de urin' diluat'. :ia3etul insipid primar datorat unei sinte&e 7i secre5ii este determinat de o distru!ere a tractului $ipotalamo-$ipo%i&ar de c'tre o tumor'8 in%ec5ii sau poate c$iar 7i ereditar. In dia3etul insipid ereditar8 A:H este secretat 6n cantitate normal'8 dar celulele tinta sunt incapa3ile de r'spuns din cau&a unui de%ect la ni1elul receptorilor. :e%ectele de secre5ie ale A:H pot %i asociate cu di%erite cancere )mai ales pulmonar*8 c9t 7i cu tumori cere3rale8 in%ec5ii pulmonare sau $ipotiroidismul. 2asopresina sau &ormon antidiuric "-%H)este o nonapeptida a carei structura primara di%era putin de la o specie de mami%ere la alta 8denumirera acesteia depin&and de restul de aminoacid din po&itia G. II.1.2.).2.30itocina"3/) Actiunile 3iolo!ice ale o2itocinei sunt> -e2ercit' ac5iune contractil' asupra musculaturii netede din uter8 declansand tra1aliu la %emeia !estant' 7i %acilit9nd e2pulsia %'tului - contrac5ia celulelor mioepiteliale 7i eFec5ia laptelui. Este o nonpectina care di%era structural de 1asopresina prin doua resturi de aminoaci&i>Il" si LeuG.Ea este secreta 8in principal8 de neuronii para1entriculari si in mai mica masura cei supraoptici. La %emei8 concentratia placentara normala a ocitocinei este de ordinal a cate1aC.I.Hml8iar timpul sau de inFumatatire este de apro2imati1 " minute.

II.1.2.).).Hormonii neuro&ipofi ari si comportamentul Hormonii neuro$ipo%i&ari se re!asesc si in alte &one ale ence%alului unde %unctionea&a ca neuro-modulari. #e pare ca o2itocina ar a1ea8din acest punct de 1edere8oactiune asupra proceselor mem3ranare8anta!onista actinii $ormonului antidiuretic. Ast%el8unii autori considera ca in timp ce A:H %a1ori&ea&a memoria 8o2itocina ar %i un $ormon PPamne&iatPP.Aceasta ipote&a a %ost emisa in urma unor e2perimente pe so3olani care au %ost QPPin1atati PPa nu intre intr-o camera o3scura printr-un socelectric su%erit la intrare.Re&ultatele au %ost po&iti1e la su3iectii carora li s-a inFectat su3cutanat A:H si ne!ati1 la cei carora li s-a administrat o2itocina .

II.1.2.).4.5eurofi inele Neuro%i&inele sunt proteine speci%ice ce contin in molecula lor cate ?" resturi de aminoaci&i.In %unctii de $ormonul transportat8ele se impart in doua !rupe> a*6*E.-neurofi ine cu rol in transportul 1asopresinei. 3*2.%2-neurofi ine capa3ile sa le!e o2itocina.Acestea din urma di%era doar la ni1elul sec1entei1-?8in timp ce succesiunea de aminoaci&i 1<-/- este constanta. Neuro%i&inele constituie de %apt %ra!mente polipeptidice cu ori!inea intr-un precursor comun cu cel al $ormonului pe care il transporta.Ast%el 8precursorul M#EL-neuro%i&inele este acelasi cu al $ormonului antidiuretic si este unpre-pro-$ormon cu masa moleculara de apro2imati1 2<I:a8iar precursorul VL:V-neuro%i&inelor este comun cu cel al o2itocinei. II.1.).. Hormonii care reglea ! &omeosta ia calciului In or!anismul uman se a%l' IR! de calciu8 cea mai mare parte )??=* este 6n oase 7i din5i su3 %orm' de $idro2iapatit' insolu3il'. +alciul din oase8 pe l9n!' rolul structural8 repre&int' o surs' de calciu pentru asi!urarea $omeosta&iei e2tracelulare. +alciul plasmatic este alc'tuit din ) frac#iuni> - +a2Bdi%u&a3il8 ioni&at8 care repre&int' apro2imati1 -<= din calciul plasmatic8 este %orma acti1'8 inter1enind 6n e2cita3ilitatea neuromuscular'8 6n coa!ularea s9n!elui 7i 6n mecanismele de osi%iere8 secre5ie celular'8 etc. - +a2B di%u&a3il8 neioni&at88 comple2at de anioni cu molecul' mic' )citrat8 %os%at8 etc.*. - +a2B intracelular )1<-/- 1<-. M* este 6n concentra5ie de apro2imati1 1<<< de ori mai mic' dec9t concentra5ia calciului e2tracelular )1< -"M*.

Multe procese intracelulare sunt mediate de %luctua5iile ample 7i rapide ale calciului intracelular8 prin in%lu2 de calciu e2tracelular sau prin eli3erarea sa din depo&itele intracelulare )din mitocondrii 7i reticul endoplasmatic*. +alcemia este cuprins' 6ntre G.-11 m!Hdl. 6n ciuda %luctua5iilor 6n aport8 e2cre5ie 7i depo&itare a calciului 6n oase8 concentra5ia calciului 6n %luidul e2tracelular 7i calcemia sunt men5inute la 1alori apro2imati1 constante. Homeosta&ia calciului e2tracelular este asi!urat' de> $ormonul paratiroidian calcitriolul )182- di$idro2icolecalci%erol* calcitonina II.1.).1.Hormonul paratiroidian7(arat&ormonul "(TH) Hormonul paratiroidian este secretat de !landele paratiroide8 situate 6n partea posterioar' a capsulei tiroidiene. #tructur'8 3iosinte&'8 controlul secre5iei (TH este un polipeptid cu G, resturi aminoacidice. Este sinteti&at su3 %orma unui precursor la ni1elul ri3o&omilor8 %ormat din 11- resturi aminoacide )pre-pro-(TH*. ;ra!mentul pre- are 2- resturi aminoacidice 7i este 6ndep'rtat prin prelucrarea de la ni1elul reticulului endoplasmatic8 iar %ra!mentul pro- are . resturi de aminoaci&i 6n structur' 7i este 6ndep'rtat 6n aparatul ol!i. (TH poate %i secretat imediat ce a %ost sinteti&at8 poate %i stocat 6n !ranule de depo&it sau poate %i de!radat de c'tre peptida&e speci%ice8 intracelulare. Re!larea secre5iei se %ace la ni1elul de!rad'rii intra!landulare. Vite&a de!rad'rii (TH este 6n %unc5ie de calcemie. Hipercalcemia accelerea&' de!radarea8 iar $ipocalcemia diminuea&' de!radarea. Eli3erarea $ormonului 6n s9n!e este stimulat' de sc'derea calcemiei. Meta3olism 7i ac5iuni 3iolo!ice Timpul de 6nFum't'5ire a (TH este scurt )apro2imati1 1< minute*. :e!radarea sa are loc 6n 5esuturi peri%erice8 6n special 6n %icat. ;ra!mentele inacti1e 3iolo!ic au timpul de 6nFum't'5ire mult mai mare )2<-,< de minute*. Ac5iunile 3iolo!ice ale (TH sunt> - prin interac5ia cu receptorii din mem3rana celulelor 5int' (TH cre7te concentra5ia de AM(c intracelular - are ac5iune $ipercalcemiant'8 stimul9nd eli3erarea calciului 7i ionilor %os%at din oase - la ni1el renal cre7te rea3sor35ia calciului p9n' aproape de 1<<= 7i in$i3' rea3sor35ia ionilor %os%at )ac5iune %os%aturic'*. E%ectele osoase 7i renale cresc calcemia %'r' o cre7tere corespun&'toare de %os%a5i - la ni1el intestinal8 (TH %a1ori&ea&' a3sor35ia calciului printr-un mecanism indirect. ;a1ori&ea&' trans%ormarea 2--$idro2i :" inacti1' 6n18 2- di$idro2i :S acti1'8 prin acti1area lN - $idro2ila&ei renale. (TH produce la ni1el renal un e%ect $ipercalcemiant %oarte rapid8 r'spunsul osos este 6n sc$im3 mai lent8 dar de o amploare mult mai mare. E%ectele osoase ale (TH sunt independente de cele asupra rinic$iului. II.1.).2.. /alcitonina si vitaminele % Actiunea parat$ormonului asupra me@a3olismului %os%o-calcic este in stransa interdependenta cu actiunea speci%ica a calcitoninei )$ormon polipeptidic secretat de !landa tiroida *si 1itaminele :.

/alcitonina"/T) -este un $ormon cu actiune $ipocalcemiana sinteti&at in celulele para%oliculare )sau celulele + * ale tiroidei.Aceste celule secreta de %apt doi $ormoni T calcitonina si 8atacacina-precum si o serie de neuromediatori printre care seretonina si %3(-amina. #tructur'8 3iosinte&' 7i re!larea secre5iei Este un polipeptid cu "2 resturi aminoacidice 6n structur'. Este sinteti&at su3 %orm' de pre-pro-$ormon. 6ntre resturile aminoacidice l 7i / are o punte disul%uric'. #ecre5ia de calcitonina depinde de concentra5ia plasmatic' a calciului ioni&at. +oncentra5ia tisular' a calcitoninei su%er' 1aria5ii circadiene. #ecre5ia de calcitonin' este stimulat' de calciu din !astrin'. Nu pre&int' un control $ipotalamo-$ipo%i&ar.

+alcitonina de porc 7i 3ou8 precum 7i cea uman' este o polipeptid' ce con5ine "2 resturi de aminoaci&i 7i are o mas' molecular' de "8, I:a. Timpul de 6nFum't'5ire este de apro2imati1 1. minute8 iar concentra5ia plasmatic' normala se situea&' 6n Furul 1alorii de .< n!H1. La cap'tul +-terminal al catenei se a%l' un rest de cistein' care %ormea&' o punte disul%idic' intracatenar' cu restul +@s0 )%i!. 1?*8

E2perimental s-a constatat o secre5ie de calcitonina ca r'spuns la $ipercalcemia pro1ocat'8 stimulentul speci%ic %iind calciul ionic )+a2B*. +alcitonina ac5ionea&' 6n mod speci%ic asupra sistemului osos 6n sensul in$i3i5iei cata3olis-mului la acest ni1el8 6n timp ce osteo!ene&a nu este modi%icat'. Aceste dou' %enomene conFu!ate e2plic' $ipo%os%atemia 7i $ipocalcemia pro1ocate de ac5iunea calcitoninei. In acela7i timp 6ns'8 calcitonina ac5ionea&' 7i la ni1el renal unde in$i3' acti1itatea 1-a-$idro2ila&ei determin6nd o accelerare a e2cre5iei urinare de calciu8 %os%at8 sodiu 7i potasiu. La ni1elul tu3ului di!esti18 calcitonina %a1ori&ea&' a3sor35ia calciului. :up' cum este cunoscut8 un rol e2trem de important 6n meta3olismul %os%o-calcic 6l Foac' 7i 1itaminele :. Aceasta 6nseamn' c' se reali&ea&' o ac5iune conFu!at' a parat$ormonului8 calcitoninei 7i 1itaminelor : 6n 3ilan5ul %os%o-calcic. #e pare c' aceast' conFu!are are loc la ni1elul modul'rii acti1it'5ii 1-oc-$idro2ila&ei8 en&im' ce catali&ea&' con1ersia 2--$idro2i-colecalci%erolului8 %ormat la ni1el $epatic8 6n 182--di$idro2i-colecalci%erol )calcitriol*8 %orma cea mai acti1' a 1itaminei :". Bilan5ul %os%o-calcic asi!ur' un ec$ili3ru optim 6ntre aportul 7i eliminarea calciului 7i a %os%orului 6n a7a %el 6nc6t s' reali&e&e o minerali&are normal' a sc$eletului. A3sor35ia este %a1ori&at' de 1itaminele : 7i parat$orinon cure ac5ionea&' ca doi %actori siner!ici8 iar eliminarea acestor ioni este controlat' de trei %actori> a) vitaminele % care stimulea&' rea3sor35ia lor 6n tu3ul pro2imal8 cletcrmin6nd ast%el o diminuare a

%os%aturiei 7i calciuriei8 b)partat&ormonul care are o ac5iune opus' la ni1elul tu3ului pro2imal dar care %a1ori&ea&' rea3sor35ia calciului 7i c)calcitonina care in$i3' rea3sor35ia +a 7i (< , "-8 determin6nd cre7terea calciuriei 7i %os%aturiei. Ac5iuni 3iolo!ice +alcitonin' are e%ecte anta!oniste cu ale (TH8 se opune cre7terii calciului 7i %os%atului 6n plasm'> la ni1el osos in$i3' resor35ia osoas' la ni1el renal m're7te secre5ia urinar' de calciu8 %os%a5i8 sodiu 7i potasiu :e%icitul sau e2cesul de calcitonin' nu produce tul3ur'ri ale meta3olismului calciului8 prin contrast cu e%ectele dramatice ale $ipo sau $iperparatiroidismului.
II.1.).).. /alcitriolul "1+29 di&idro0icoiecalciferolul sau 1+29 di&idro0i % ) sau 1.29 "3H) 2 %) Ui din denumirea sa re&ult' c' este un deri1at din 1itamina :" )colecalci%erolul*. #tructur'8 3iosinte&' 7i re!larea secre5iei Acti1itatea 3iolo!ic' a 1itaminei : pro1enit' din alimente8 6n or!anismul uman8 este re&ultatul com3in'rii e%ectelor deri1a5ilor $idro2ila5i ai 1itami 2 )er!ocalci%erol* 7i : " )colecalci%erol*. Vitamina :3 este sinteti&at' 6n or!anism din colesterol. (recursorul 1itaminei : este /de$idrocolesterol. Trans%ormarea /-de$idrocolesterol 6n 1itamina : "este o reac5ie de %otoli&' ce are loc 6n stratul malpi!$ian al epidermului su3 ac5iunea radia5iilor ultra1iolete. Etapele trans%orm'rii colesterolului 6n 1itamina : "sunt pre&entate 6n %i!ura 2.22.

/-de$idrocolesterolul se trans%orm' 6n colecalci%erol printr-o reac5ie neen&imatic'8 6n piele8 su3 ac5iunea radia5iilor CV )la lumin'*. Are loc ast%el desc$iderea ciclului B prin ruperea le!'turii dintre atomii de car3on ? 7i 1<. Trans%ormarea colecalci%erolului 6n 2--$idro2icolecalci%erol cu acti1itate sla3' 3iolo!ic se %ace 6n %icat su3 in%luen5a 2--$idro2ila&ei8 o en&im' mitocondrial' care necesit' pre&en5a o2i!enului 7i NA:(H B HB. Acest meta3olit trece din nou 6n circula5ie 7i la rinic$i su%er' o nou' $idro2ilare su3 ac5iunea l a-$idro2ila&ei 7i se %ormea&' 182di$idro2icolecalci%erol8 care este %orma acti1' 3iolo!ic a $ormonului. Trans%ormarea 2-$idro2icalci%erol 6n 2,8 2- di$idro2icolecalci%erol8 %orma 3iolo!ic inacti1' se %ace tot la ni1el renal. Re!larea secre5iei de calcitriol se %ace prin> -mecanism %eed3acI8 produsul %inal8 calcitriolul in$i3' propria sa %ormare prin acti1area l a-$idro2ila&ei stimulea&' sinte&a de calcitriol. (TH scade acti1itatea 2, N $idro2ila&ei. Meta3olism 7i ac5iuni 3iolo!ice Timpul de 6nFum't'5ire al calcitriolului este de " ore. Este inacti1at 6n rinic$i prin $idro2il'ri suplimentare 6n po&i5iile 2"8 2,8 2.. #e elimin' prin 3il'. Ac5ionea&' la ni1el intestinal unde cre7te a3sor35ia calciului 7i a %os%a5ilor. Ac5ionea&' asem'n'tor $ormonilor steroi&i la ni1el nuclear8 stimul9nd sinte&a de proteine acti1atoare a pompei de calciu. La ni1el intestinal stimulea&' a3sor35ia calciului 7i %os%a5ilor. Acest proces are loc 6n " timpi );i!.2.2".*> 1* tra1ersarea mar!inii 6n perie a mem3ranei micro1ilare 2* transportul prin celul' "* tra1ersarea mem3ranei 39&9ie #timulea&' mo3ili&area calciului din oase8 ac5iune opus' calcilomnci care in$i3' eli3erarea calciului pro3a3il prin cre7terea !lico&il'rii di%eritelor !licoproteine din 5esuturi.

II.1.4.Hormonii glandei timus

Timusul este o !land' de ori!ine endo3ran$ial' care atin!e "--"G !rame la pu3ertate dup' care re!resea&' la adult dar nu se atro%ia&' complet. Lim%ocitele precursoare T do36ndesc propriet'5i imunolo!ice depline dup' trecerea lor prin timus su3 e%ectul unor %actori cu ac5iune $ormonal'8 de natur' polipeptidic'. :-Timo ina este o polipeptid' ce con5ine 2G resturi de aminoaci&i 7i are o mas' molecular' de "81 I:a. Ea este sinteti&at' su3 %orm' de pro-timo&in' )11" resturi de aminoaci&i8 M V 12 I:a* care8 parado2al8 este ade1'ratul $ormon. :eoarece protimo&ina se 6nt6lne7te 7i 6n alte or!ane 7i 5esuturi )splin'8 pl'm6ni8 %icat8 rinic$i etc.* se consider' c' ea nu este un $ormon speci%ic doar timusului. Timulina )%actorul seric al timusului - ;T#* este o nonapeptid9 cu masa molecular' de G.< :a. Acti1itatea sa nu se mani%est' dec6t dup' eliminarea %actorului seric in$i3itor Timulina este repre&entat' de sec1en5a lu- lu-Ala-L@s-#er- lu- l@-#erAsp si deri1' pro3a3il de la o serie de precursori proteici cu mase moleculare cuprinse 6ntre ,G --,I:A. Timopoietina II este un alt %actor cu ac5iune $ormonal' secretat de timus a c'rei molecul' con5ine ,? resturi de aminoaci&i. #-a demonstrat c' 6n a%ar' de rolul s'u imunolo!ic8 timusul Foac' 7i un rol endocrin p6n' la maturitatea se2ual'. Acest rol este 6ndeplinit de %actorii aminti5i mai sus 7i este orientat asupra secre5iei $ipo%i&are de H8 LH 7i A+TH8 precum 7i asupra secre5iei de !lucocorticosteroi&i de c'tre corticosuprarenale. Aceste ac5iuni au %ost demonstrate8 printre altele8 prin e2perimente de timectomie la 7o3olani de o lun' c6nd s-a o3ser1at o sc'dere 3rusc' a concentra5iei plasmatice de A+TH 7i corticosteron 7i o cre7tere a ni1elului san!uin de LH 7i testosteron.
II.1.9.Hormoni gastro -intestinali

:i%erite se!mente ale tu3ului di!esti1 con5in 1- tipuri de celule EendocrineE capa3ile s' sinteti&e&e 7i s' secrete polipeptide cu ac5iune $ormonal' care 6ndeplinesc mai multe %unc5ii. 6n primul r6nd ele ac5ionea&' 6n sensul re!l'rii acti1it'5ii !landelor e2ocrine. Ast%el de %unc5ii s6nt 6ndeplinite de gastrin! )ce ac5ionea&' la ni1elul stomacului*8 colecisto8inin!-pancreo imin! )pentru 1e&ica 3iliar'* etc. 'astrina este o decapeptid' secretat' su3 %orma unui precursor cu ", resturi de aminoaci&i. Acti1itatea $ormonal' este determinat' de %ra!mentul +-terminal. astrin' este secretat' de celulele din ansa !astric' 7i &ona pro2imal' ii duodenului. (rincipala sa %unc5ie const' 6n stimularea secre5iei ionilor de H B de c'tre celulele parietale piinir-un mecanism AM(c-dependent . astrina mai acti1ea&' motricitatea !astro-intestinala si rela2ea&a s%incterul piloric 7i s%mcterul O::I. Acest $ormon mai are e%ecte tro%ice asupra mucoasei !astro-intestinale 7i a pancreasului.La r6ndul ei8 secre5ia de !astrin' este stimulat' de polipeptidele 7i aminoaci&ii de ori!ine alimentar'8 %actori de natur' ner1oas'8 %actori !astrici etc.

*ecretina este o polipeptid' monocatenar' cu 2/ resturi de aminoaci&i secretat' de celulele # din duoden. Ea stimulea&' secre5ia apei 7i a 3icar3ona5ilor 7i diminuea&' secre5ia ionilor de +l- la ni1elul celulelor epiteliale ale canalelor intra-pancreatice8 secre5ie ce nu depinde de sistemul ner1os parasirnpatic. #ecretina mai stimulea&' secre5ia de pepsin' 7i tonusul s%mcterului eso%a!ian in%erior 7i in$i3' motilitatea !astric'. +el mai important %actor care stimulea&' 3iosinte&a secretinei 6l repre&int' pH-ul sucului duodenal. /olecisto8inina;pancreo lmina "//<;(=) este o polipeptid' monocatenar' cu "" resturi de aminoaci&i secretat' de celulele peretelui duodenal. ;ra!mentul a3solut indispensa3il acti1it'5ii $ormonale este cel situat la e2tremitatea +-terminal'.++R -(A stimulea&' contrac5ia 1e&icii 3iliare 7i secre5ia a-amila&ei de c'tre celulele acinoase pancreatice. In acela7i timp ea acti1ea&' secre5ia pepsinei 7i a ionilor de H B ni1el !astric8 motilitatea intestinului su35ire 7i a colonului8 secre5ia de insulina8 !luca!on 7i calcitonin' etc.
II.1.>.Eritropoetina (lasma san!uin' a mami%erelor anemice con5ine un %actor capa3il s' acti1e&e eritropoe&a dac' este administrat' unui animal normal. Aceast' su3stan5'8 care este secretat' de rinic$i8 a primit numele de eritropoietin!. E2ist' 6ns' o secre5ie ini5ial' de eritropoietin' la ni1elul %icatului 6n timpul 1ie5ii %etale8 iar 6n rinic$i ea este secretat' la ni1elul aparatului Fu2ta-!lomerular. Eritropoietina nu este acti1' dec6t 6n pre&en5a serului sau plasmei san!uine %ie datorit' %aptului c' s6n!ele con5ine un acti1ator al unui %actor de ori!ine $epatic'8 %ie datorit' %aptului c' plasma neutrali&ea&' un in$i3itor al eritropoietinei. Mecanismul de ac5iune al eritropoietinei const' 6n stimularea receptorilor mem3ranari care declan7ea&' transcrip5ia !enei p-!lo3ulinelor8 iar secre5ia acestui $ormon este re!lat'8 la r6ndul ei8 de o serie de %actori endocrini )tiro2in'8 andro!eni8 insulina8 prolactin'8 sistemul renin' an!iotensin' etc.*. II.1.?.Inima-organ endocrin@ O serie de celule pre&ente 6n atrii secret' un $ormon $ipotensi1 de natur' polipeptidic' a c'rui molecul' con5ine 2G resturi de aminoaci&i. El a primit numele de factor natriuretic atrial )AN;* sau atriopeptid!.

este sinteti&at su3 %orma unui precursor ce con5ine 1-2 resturi de aminoaci&i )%i!. 2<*8 iar con1ersia acestuia 6n $oimon acti1 se reali&ea&' prin cli1area %ra!mentelor polipeptidice 1-?G de la e2tremitatea N-terminal' 7i icspccti1 12/-1-2 de la cea +-terminal'. Atriopeptida interac5ionea&' cu receptorii s'i speci%ici din rinic$i8 suprarenale8 1asele san!uine 7i $ipotalamus8 iar mecanismul de ac5iune este AM(c-dependent. Ac5iunea atriopeptidei const' 6n stimularea diure&ei prin re!larea $emodinamicii !lomerulare8 a natriure&ei prin ac5iunea asupra tu3ului distal etc. Atriopeptida are 7i o ac5iune 1asodilatatoare prin 3locarea an!iotensinei II 7i catecolaminelor. +oncentra5ia sa normal' 6n s6n!e oscilea&' 6ntre .- - .G pmoliHml8 iar timpul s'u de 6nFum't'5ire este de 28- minute. :e7i e2cre5ia renal' de sodiu este %a1ori&at'8 6n principal8 de A+TH8 6n ca&ul AN; nu e2ist' nici o ac5iune in$i3itoare asupra pompelor ionice celulare8 atriopeptida asi!ur6nd %unc5ionarea normal' a musculaturii netede din pere5ii arteriali. :e aceea8 presiunea arterial' normal' repre&int' re&ultatul ec$ili3rului 6ntre secre5iile de A:H 7i AN; 7i8 implicit8 al ac5iunii lor siner!ice asupra e2cre5iei sodiului 7i anta!oniste asupra musculaturii 1aselor san!uine. II.2.Hormoni derivati de la aminoaci i

:in aceast' clas' %ac parte $ormonii8 pentru a c'ror 3iosinte&'8 se utili&ea&' di%eri5i aminoaci&i 6n calitate de precursori. Hormonii deri1a5i de la aminoaci&i s6nt sinteti&a5i 7i secreta5i de c'tre !landa tiroid'8 medulosuprarenale8 epi%i&' etc.
II.2.1 Hormonii glandei tiroide"Tiroidieni) landa tiroid' este a7e&at' 6n partea anterioar' a !9tului8 %iind alc'tuit' din 2 lo3i uni5i printr-un istm. ;oliculii tiroidieni sunt unit'5ile %unc5ionale ale tiroide8 %iind alc'tui5i dintr-un strat de celule e piteliale care delimitea&' un mie& !elatinos denumit coloid. +oloidul este repre&entat de o solu5ie concentrat' de tireo!lo3ulin'. Tireo!lo3ulina este o !licoprotein' ce con5ine 6n structura sa multe resturi de tiro&in'. lanada tiroid' secret' 2 $ormoni> tetraiodotironina 7i triiodotironina .Tetraiodotironina se mai nume7te 7i tiro2in'.

Tiroida este o !land' impar'8 locali&at' 6n &ona anterioar' a re!iunii larin!o -tra$eale 7i are o mas' de 2- -"< !rame la om )adult*. landa tiroid' are un meta3olism speci%ic 7i un mecanism de re!lare asem'n'tor cu cel 6nt6lni6 la alte !lande endocrine $ipo%i&o-dependente cu e2cep5ia %aptului c' este strict dependent' 7i de aportul de iod e2o!en8 un oli!oelement rar ce p'trunde 6n or!anism 6n cantit'5i e2trem de di1erse de la o &i la alta8 6n %unc5ie de diet'. :in aceast' cau&' tiroida este capa3il' s' stoc$e&e o anumit' cantitate de $ormoni pe care-i sinteti&ea&' 6n 1ederea asi!ur'rii continue a unui ni1el plasmatic constant. +apacitatea de 3iosinte&' a $ormonilor tiroidieni se a%l' su3 controlul adeno$ipo%6&ei )prin intermediul $ormonului tireotrop T#H*. Mai e2ist' 6ns' 7i un alt mecanism de autore!lare intratiroidian8 care 6ns' nu este pe deplin elucidat.

Mult timp s-a considerat c' !landa tiroid' secret' doar $ormoni iodura5i. Ast'&i se cunoa7te 6ns' %aptul c' tiroida mai produce 7i un $ormon cu structur' polipeptidic' numit calcitonin'8 cu rol 6n meta3olismul calciului .

Hormonii tiroidieni iodura5i s6nt deri1a5i ai tiro&inei. :oi dintre ace7tia pre&int' acti1itate $ormonal'> "8-8"W - triiodtironina )T"* 7i "8-8"W8-W - tetraiodtironina sau tiro2ina )T,*.

#tructura $ormonilor tiroidieni se caracteri&ea&' prin e2isten5a radicalului di%enil eter. 6n po&i5i i le petra %al' de o2i!enul eteric se 6nt6lnesc un $idro2il %enolic 7i respecti1 un rest de alanin9. +ele dou' nuclee 3en&enice %ormea&' 6ntre ele un un!$i de apro2imati1 12<X8 iar con%orma5ia cea mai sta3il' este atunci c6nd planurile nucleelor aromatice s6nt perpendiculare unul pe cel'lalt. landa tiroid' mai con5ine 7i doi deri1a5i iodura5i ai tiro&inei8 %'r' acti1itate $ormonal'8 care Foac' un rol e2trem de important 6n procesul de 3iosinte&' a $ormonilor tiroidieni> "- monoiodtiro&ina )MIT* 7i respecti1 "8-- diiodtiro&ina ):IT*

Au mai %ost identi%ica5i 6n tiroida 7i al5i aminoaci&i iodura5i8 6n cantit'5i mult mai mici8 printre care 28,-diiod$istidina8 "8"W-diiodtironina8 "W8-W-diiodtironina 7i respecti1 "8"W8-W-triiodtironina. Nici unul din ace7ti deri1a5i nu posed' acti1itate $ormonal'. Ei s6nt considera5i ca %iind produ7i secundari ai reac5iilor de iodurare a tiro!lo3ulinei. Iodul necesar 3iosinte&ei $ormonilor tiroidieni este de ori!ine alimentar'. (entru om se consider' c' aportul optim este de apro2imati1 2<< Y!H&i. In unele re!iuni

muntoase el poate sc'dea %oarte mult )su3 1< Y!H&i* din cau&a concentra5iei sc'&ute 6n ap' 7i sol8 6n timp ce 6n alte &one !eo!ra%ice poate %i mult mai mare dec6t cel normal )p6n' la 1<<< Y!H&i*. +ea mai mare parte a iodului alimentar este su3 %orm' de iodur' )I -*. +elelalte %orme se trans%orm' 6n iodur' la ni1elul intestinului su35ire. :up' a3sor35ie8 6odul r'm6ne 6n compartimentul e2tracelular 6n cea mai mare parte8 %iind 1e$iculat de s6n!e. landa tiroid' posed' un mecanism %oarte e%icient de concentrare a iodului plasmatic cunoscut su3 numele de pomp' de iod. In condi5ii %i&iolo!ic normale8 se sta3ile7te un !radient de concentra5ie c6nd ni1elul iodului tiroidian este de 2< - ,< de ori mai mare dec6t 6n plasm'8 iar %ata de alte or!ane 7i 5esuturi este mai mare de circa 2<< de ori.

/aptarea $i concentrarea iodului se reali&ea&' printr-un transport acti1 deose3it de e%icient )2- !rame tiroid'8 adic' 1H"<<< din masa corpului %i2ea&' 1H" din 6ntrea!a cantitate de iod din or!anism* ceea ce %ace ca tiroida s' capte&e &ilnic apro2imati1 1<< ! de iod. Aceast' etap' de concentrare a iodului se a%l' su3 controlul T#H8 dar poate %i 3locat' de anionii perclorat )+IO, -* 7i tiocianat )#+N-* care s6nt in$i3itori competiti1i. Ast'&i se 7tie cu preci&ie c' %enomenul acumul'rii iodului in !landa tiroid' se reali&ea&' prin transport acti1 dar nu este elucidat' 6nc' natura transportorului implicat 6n acest proces.
.2) 30idarea iodului (rima trans%ormare pe care o su%er' iodul 6n !landa tiroid' 6l constituie o2idarea iodurii 6n iod elementar de c'tre o pero2ida&' tiroidian' a c'rei ac5iune este cuplat' cu cea a !luco&o2ida&ei sau a altei en&ime !eneratoare de H 2O2 .

O2idarea iodului are loc pe supra%a5a apical' a celulelor tiroidiene unde este locali&at' tireopero2ida&a care catali&ea&' reac5ia> #istemul pero2ida&ic ce %olose7te H2O2 drept a!ent o2idant se %ormea&' intracelular8 su3 ac5iunea unei o2ida&e NA:(H-dependente>

O2idarea iodurilor se reali&ea&' %oarte rapid8 6n c6te1a minute datorit' acti1it'5ii crescute a pero2ida&ei tiroidiene. Acest proces de o2idare este 3locat de tiouree8 tiouracil 7i cianuri care s6nt in$i3itori ai pero2ida&ei.

)) lodurarea tireoglobulinei "organifierea iodului)

Imediat dup' o2idare8 iodul elementar este 6ncorporat 6n tiroglobulin! )T B*8 componenta proteic' maFor' a tiroidei In acela7i timp8 tiro!lo3ulin' repre&int' suportu molecular al 3iosinteHei $ormonilor tiroidieni8 ea %iind stocat' 6n lumenul i3liculilor 6ntr-o concentra5ie de 2< "<= sau c$iar mai mult.

Tiro!lo3ulina este o !licoprotein' iodurat' cu un coe%icient de sedimentare de apro2imati1 Z ? # 7i o mas' molecular' de ..< I:a8 a16nd molecula %ormat' din dou' su3unit'5i identice de ""< I:a. +omponenta !lucidic' repre&int' G - 1<= din molecul' 7i con5ine dou' tipuri de unit'5i $eteropoli&a$aridiceM una din ele are o mas' molecular' de apro2imati1 1<<< :a 7i con5ine N-acetil-!luco&amin' 7i mano&'8 iar cealalt'8 cu masa molecular' de "<<< :a con5ine8 6n principal8 !alacto&'8 %uco&' 7i acid sia6ic 6n po&i5ii terminale. +ele dou' su3unit'5i se lea!' de catenele polipeptidice prin le!'turi )"-!lico&idice ce se %ormea&' 6ntre resturi de aspara!in' 7i de N-acetil!luco&amin'. +ercet'ri e%ectuate 6n dou' mari la3oratoare )Roc$e 6n ;ran5a 7i (ittsRi1ers 6n Marea Britanic* au demonstrat %aptul c' 3iosinte&a $ormonilor tiroidieni are loc 6n patru etape principale> a* captarea 7i concentrarea iodurilor 6n tiroid' )trappin!*8 3* o2idarea iodurilor cu %ormare de iod elementar8 c* 6ncorporarea iodului molecular 6n tiro!lo3ulin' 7i d* proteoli&a tiro!lo3ulinei.
IB !enerat anterior atac' nucleele aromatice ale resturilor de tiro&in' ale tireo!lo3ulinei 7i %ormea&' monoiodotiro&ina )MIT* 7i diiodotiro&ina ):IT*8 ast%el>

Aceast' etap' se mai nume7te 7i or!ani%ierea iodului deoarece iodul anor!anic intr' prin acest proces 6n componen5a unui compus or!anic. 4) Incorporarea iodului molecular in tiroglobulina se reali&ea&98 de asemenea %oarte rapid su3 %orm' de MIT 7t :IT 7i8 mult mai lent8 su3 %orma celorlal5i deri1a5i iodura5i ai 1 iro&i nei. Halo!enarea tiro&inei are loc su3 ac5iunea iod-pero2ida&ei8 su3stratul reac5iei %iind repre&entat de amino-acidul le!at 6n catena polipeptidic' a tiro!lo3ulinei 7i nu tiro&ina li3er'. :ac' %ormarea MIT 7i :IT la ni1elul resturilor de tiro&ina din structura tiro!lo3ulinei se reali&ea&' 6n c6te1a minute8 condensarea acestor deri1a5i pentru %ormarea $ormonilor tiroidieni se des%'7oar' mult mai lent8 timp de c6te1a ore. Triiodtironina )Ta* se o35ine prin condensarea unui radical MIT cu un radical :IT8 iar prin condensarea a doi radicali :IT se %ormea&' tiro2ina )T,*. Tiro!lo3ulina ce con5ine cei doi $ormoni este apoi rea3sor3it' prin endocito&' de c'tre celulele tiroidiene din spa5iul intracelular %orm6nd 1acuole ce %u&ionea&' cu li&o&omii. +uplarea MIT cu :IT %ormea&' Ti si :IT cu :IT %ormea&' T, Aceast' cuplare se des%'7oar' tot pe tireo!lo3ulin' 7i tot 6n pre&en5a

tireopero2ida&ei8 ast%el>

6n aceast' %orm' cu $ormonii sinteti&a5i8 dar ancora5i 6n strucluni proteic'8 tiro!lo3ulin' r'm9ne 6n coloid ca re&er1' de $ormoni tiroidieni p9n' 1a a1ea loc stimularea $ormonal' a tiroidei prin T#H care 1a induce elapa urm'toare. 9) Eliberarea T )$i T 4din tiroglobulin! este denumita si proteoli&a tiro!lo3ulinei. In aceast' etap' este ne1oie s' p'trund' tireo!lo3ulin' din coloid 6n celulele tiroidiene. #upra%a5a apical' a celulelor 6n!lo3ea&' pic'turi de coloid 7i prin endocito&' pic'turile sunt internali&ate. Crmea&' %u&iunea pic'turilor de coloid cu li&o&omii 7i $idroli&a tireo!lo3ulinei. Aminoaci&ii re&ulta5i prin $idroli&a li&o&omal' 1or intra 6n %ondul meta3olic celular. #e %ormea&' T "7i T , care se eli3erea&' 6n s9n!e8 iar MIT 7i :IT se deiodurea&' 6n pre&enta unei deiodura&e NA:(-dependent' 7i iodul este recuperat ca I 7i recirculat. Transportul plasmatic al &ormonilor tiroidieni, se %ace de c'tre proteinetransportoare8 ast%el> - TB )t$@ro2ine 3indin! protein*8 !licoprotein' ce se sinteti&ea&a in %icat8 are a%initate mai mare pentru T ,. Lea!' 7i transport' apro2imati1 /<= din $ormonii tiroidieni. #inte&a acestei proteine este stimulat' de estro!eeni si in$i3at' de andro!eni 7i !lucocorticoi&i - TB(A )t$@ro2ine 3indin! preal3umin*8 lea!' numai T " capacitate mai mic' dec9t TB . - #erumal3umina transport' 1<= din T, 7i "<= din T"8are a%initate mica dar capacitate mare. 6etabolism Timpul de 6nFum't'5ire pentru T , este de .-/ &ile 7i de 1.- &ile pentru T " +alea maFor' de mata3oli&are a $ormonilor tiroidieni eslc ilcuuliiMic.i pro!resi1' la ni1elul 5esuturilor peri%erice ca> %icat8 rinic$i8 mu7c$i8 ele. (rin monodeiodurare T, conduce la doi compu7i T , $ormonal' mai mare dec9t T, 7i r T " 3iolo!ic inacti1. Apro2imati1 "<=din T , %ormea&' T" 7i -<= trece in r T" . T"

re&ultat prin dcioclniarca peri%erici contri3uie 6ntr-o propor5ie de G<-?<= la reali&area ni1elului plasmatic de T" circulant. :istri3u5ia T, spre %ormareaT " sau r T"8depinde de acti1itatea - 7i -W deiodura&ei 7i constituie un mecanism de re!lare a concentra5iei $ormonilor tiroidieni circulan5i. T , 6n propor5ie de 2<= se meta3oli&ea&' 7i pe alte c'i. As%el8 se conFu!' cu acid !lucuronic sau acid sul%uric 7i este eliminat prinW 3il' sau %ecale. (rin trans%orm'ri ale catenei laterale )prin transaminare 7i decar3o2ilare o2idati1'* T" 7i T, dau na7tere la aci&ii triiodo- 7i tetraiodo-tiroacetic8 cata3oli5i solu3ili8 e2creta3ili prin urin'>

T" %ormat prin deiodurare din,T , sau captat ca atare din plasm' are a%initate de apro2imati1 1< ori mai mare pentru receptorul tiroidian dec9t T,. r T" este un a!onist )mimea&' ac5iunea $ormonului dar r'spunsul s'u este de intensitate sla3'*. :in acesat' cau&' --deiodurarea lui T, este considerat' inacti1are. -c#iuni biologice ;unc5ia meta3olic' !eneral' a $ormonilor tiroidieni este cea de a controla meta3olismul o2idati18 procesele de ardere prin care se o35ine ener!ie meta3olic' 7i c'ldur'. ;a1ori&ea&' la ni1el nuclear transcrierea unor !ene ce corespund en&imelor implicate 6n sinte&a 28" 3is%os%o!liceratului care scade a%initatea $emo!lo3inei pentru o2i!en8 %a1ori&9nd ast%el o2i!enarea 5esuturilor. La concentra5ii normale sau mici $ormonii tiroidieni mani%est' e%ecte ana3oli&ante. La concenta5ii mari mani%est' e%ecte cata3oli&ante. +re7te 1ite&a meta3olismului 3a&ai8 se mic7orea&' re&er1ele ener!etice !lucidice 7i lipidice8 iar cata3olismul proteic se intensi%ic'. Ni1elul colesterolului scade 6n $ipertiroidism. Mecanismul de ac5iune al $ormonilor tiroidieni este la ni1el nuclear8 unde %a1ori&ea&' transcrierea !enelor pentru> - pompele de NaBHRB-AT(-a&' )consum' mult AT(* - $ormonul de cre7tere - unele proteine ale lan5ului respirator. Aeglarea secre#iei #inte&a 7i eli3erarea $ormonilor tiroidieni este su3 controlul tireotropinei $ipo%i&are )T#H*8 care la r9ndul s'u se a%l' su3 controlul $ormonului $ipotalamic eli3erator TRH. Ni1elul circulant al T" 7i T" se re!lea&' prin %eed3acI ne!ati18 6n special pentru T". #omatostatina in$i3' secre5ia de T#H. #ecre5ia de somatostatin' este stimulat' de concentra5ii mari de T" Re!larea $ormonilor tiroidieni circulan5i se %ace 7i prin trans%ormarea T, 6n T" 7i r T". +on1ersia T,-[r T" este %a1ori&at' 6n inani5ie pentru a diminua arderile 7i consumul de materiale ener!o!ene.

Hiperfunc#ia tiroidian! "&ipertiroidismul ) determin' apari5ia bolii BasedoC "gu$a e0oftalmic!) care se mani%est' prin accelerarea meta3olismului 3a&ai8 $ipertro%ia tiroidei8 e2o%ta$nie8 ta$icardie8 tremur'turi ale e2tremit'5ilor 7i o sl'3ire puternic' a or!anismului. In %ormele acute8 concentra5ii %oarte crescute ale $ormonilor tiroidieni pro1oac' starea de tireolo0ico ! care poate %i c$iar letal'. Hipofunctia tiroidian! "&ipotiroidismul ) #e mani%est' 6n mod di%erit8 6n %unc5ie de 16rsta la care inter1ine. Ast%el8 dac' $ipotiroidismul inter1ine 6n copil'rie8 el determin' apari5ia 3olii numit' cretinism care se mani%est' prin stoparea de&1olt'rii staturo-ponderale 7i intelectuale8 6napoierea %i&ic' se mani%est' 7i prin dispropor5ii ale di%eritelor p'r5i ale corpului )capul mare8 mem3rele scurte etc.*. La pu3ertate este stopat' 7i de&1oltarea or!anelor !enitale. La adult8 $ipotiroidismul induce apari5ia 3olii numit' mi0edem care se mani%est' prin sc'derea meta3olismului 3a&ai8 $ipercolesterolemie8 in%iltra5ii ale te!umentelor cu su3stan5e de natur' muco-proteic'8 sc'derea randamentului %i&ic 7i intelectual8 o3e&itate8 tul3ur'ri neuro-psi$ice etc. 6n re!iunile muntoase 6n care solul 7i apa s6nt s'race 6n iod e2ist' pro3a3ilitatea apari5iei $ipotiroidismului secundar care determin' 3oala numit' gu$! endemic!. Ea se mani%est' printr-o puternic' $ipertro%ie a !landei tiroide8 6n %ormele !ra1e !landa put6nd a1ea c$iar m'rimea unui cap de copil. Mecanismul de ac5iune al $ormonilor tiroidieni este 6n str6ns' interdependen5' cu principalul lor rol 3ioc$imic -accelerarea reac5iilor de o2idare celular'. #timularea cre7terii concentra5iei o2ida&elor celulare se reali&ea&' printr-o ac5iune relati1 lent' a $ormonilor tiroidieni asupra transcrip5iei 7i una relati1 rapid' asupra transla5iei8 6n ultima instan5'8 e%ectul 3ioc$imic !lo3al al $ormonilor tiroidieni pare a se reali&a la ni1el mitocondrial. Impactul mitocondrial este posi3il datorit' %aptului c' $ormonii tiroidieni p'trund 6n celulele 5int' unde se lea!' re1ersi3il de o protein' nuclear' non\$istonic' asociat' cu cromatina. A%initatea receptorului %a5' de T" este de , ori mai mare dec6t %a5' de T,. Interac5iunea T " )T , * T receptor constituie etapa ini5ial' a mecanismului de ac5iune care8 dup' ,-2< ore de laten5'8 este urmat' de accelerarea 3iosinte&ei de ARNm8 trans%erul acestuia 6n citoplasm' 7i8 6n %ine8 acti1area en&imelor catenei respiratorii )ta3elul II*.
Ta3elul II Principalele efecte biochirnice ale hormonilor E%ectul (erioada de laten5' :urata e%ectului )ore* )ore* ,-. 22 Biosinte&a ARNm ,< Acti1area ARN-poIi- 1<-12 mera&ei A -. Acti1area ARN-poli- 1G-2< mera&ei B Incatenarea amino- 1G-2, ,<-,aci9lor ,< Biosinte&a %os%olipide- 12-1. lor 6n microsomi

Acti1area cn&itnelor 2<-"< mitocondriale

-<-.<

:e!radarea $ormonilor tiroidieni se reali&ea&' prin transaminare cu %ormarea deri1a5ilor pim1ici corespun&'tori. (rin decar3o2ilarea acestora se %ormea&' deri1a5ii acetici care r'm6n 6nc' mult timp su3 %orm' le!at' deoarece a%initatea lor %a5' de proteinele nucleare este %oarte mare. Acti1itatea !landei tiroide pre&int' multiple corela5ii !landulare 7i umorale. Ast%el8 T#H stimulea&' toate etapele 3iosinte&ei $ormonilor tiroidieni> %i2area iodurilor8 %ormarea iodului molecular8 $idroli&a tiro!lo3ulinei 7i eli3erarea $ormonilor acti1i. #timularea celulelor tiroidei de c'tre T#H se reali&ea&' la ni1elul a dou' tipuri de receptori> receptorul adenilat-cicla&ic AM(c-dependent pentru stimularea secre5iei $ormonilor tiroidieni 7i receptorul +a-dependent pentru e%ectele tro%ice asupra celulelor !landulare. ;unc5iile tiroidei s6nt 6n str6ns' interdependen5' 7i cu %unc5iile cortico -suprarenalelor sau cele !onadale. (e de o parte8 $ormonii tiroidieni stimulea&' cata3olismul corti&olului8 iar pe de alt' parte acti1itatea tiroidian' cre7te 6n momentul o1ula5iei. Hormonii tiroidieni mai stimulea&' cata3olismul insulinei 7i poten5ea&' ac5iunile catecolaminelor.
II2.2. Hormonii suprarenalieni landele suprarenale )adrenale* sunt alc'tuite din dou' re!iuni distincte8 r.iu- au structuri8 %unc5ii 7i ori!ini em3riolo!ice di%erite. Aona cortical' )?<=* arc o structur' epitelial'8 iar medulara )1<=* este de ori!ine ner1oas'. II.2.2.1. Hormonii medulosuprarenalieni Aona medular' este alc'tuit' din celule croma%ine )%eocromocite*. +elulele croma%ine au ori!ini em3riolo!ice comune cu celulele !an!lionare ale sistemului ner1os simpatic. +elulele croma%ine se !'sesc 7i 6n pl'm9ni8 intestin8 %icat )celulele croma%ine ectopice*. Hormoni ela3ora5i de medulosuprarenal' se numesc catecolamine. Medulara 6mpreun' cu sistemul ner1os simpatic 7i parasimpatic alc'tuiesc sistemul neuroendocrin - simpatoadrenal - ce are rol 6n adaptarea or!anismului la di1erse solicit'ri. Numele de catecolamine pro1ine de la elementul de structur' comun 7i anume nucleul catecol )ortodi%enol* 7i %unc5ia aminic'. +atecolaminele sunt> dopamina8 noradrenalina )norepine%rina* 7i adrenalina )epine%rina*.

:opamina se !'se7te 6n anumite re!iuni ale sistemului ner1os central8 a19nd rol de neurotransmi5'tor la ni1elul termina5iilor ner1oase dopaminer!ice. :opamina este a3sent' 6n s9n!e. Noradrenalina repre&int' apro2imati1 2<= din secre5ia total' a medulosuprarenalei. 6ndepline7te rolul de neurotransmi5'tor la ni1elul termina5iilor ner1oase post!an!lionare simpatice8 iar s9n!ele cuprinde o %rac5iune de noradrenalina eli3erat' pe aceast' cale 7i care nu a %ost recaptat' la ni1elul sinapselor. Noradrenalina din celulele ectopice este sinteti&at' Din situE sau captat' din s9n!e. Adrenalina repre&int' apro2imati1 G<= din secre5ia total' medulosuprarenalian'. Nu se sinteti&ea&' 6n celulele ectopice8 dar poate %i captat' din plasm'.

Biosinte&a catecolaminelor (recursorul catecolaminelor este tiro&ina. Trans%ormarea tiro&inei 6n adrenalin' cuprinde , reac5ii> - trans%ormarea tiro&inei 6n :O(A )"8,8 di$idro2i %enilalanin'*8 su3 ac5iunea unei mono2i!ena&e )tiro&in $idro2ila&a* - decar3o2ilarea :O(A la dopamin' 6ntr-o reac5ie pirido2al-%os%at-dependent' - o nou' $idro2ilare la ni1elul catenei laterale su3 ac5iunea $idro2ila&ei dependent' de ascor3at 7i +u2 B re&ult9nd noradrenalin'

- %ormarea adrenalinei8 prin metilarea la a&ot a noradrenalinei su3 ac5iunea unei metil

trans%era&e speci%ice

Biosinte&' catecolaminelor se reali&ea&' prin utili&area 6n calitate de precursor a tiro&inei. La r6ndul ei8 tiio&ina poate pio1eni din re&er1a de aminoaci&i a or!anismului8 sau se poate %orma prin $idro2ilarea en&imatic' a %enilalaninei. #u3 ac5iunea tiro in;&idro0ila ei $epatice8 tiro&ina este o2idat' 6ntr-o reac5ie ire1ersi3il' cu %ormYare de di$idro2i%enilalanin' ):O(A*. O parte important' din cantitatea de :O(A ast%el %ormat' ser1e7te la 3iosinte&a pi!men5ilor melaninici . Restul se decar3o2ilea&' cu %ormare de :O(-amin' care prin $idro2ilare la catena lateral' %ormea&' adrenalina. La acest ni1el inter1ine o en&im'

speci%ic' numit' 5- metil;transfera a care metilea&' !ruparea aminic' a noradrenalinei cu %ormare de adrenalin'. (rocesul de 3iosinte&a a catecolaminelor pre&int' un mecanism de re!lare la ni1el molecular prin %aptul c' adrenalina 7i noradrenalina %unc5ionea&' ca in$i3itori alosterici ai tiro in-&idro0ila ei reali&6nd ast%el o in$i3i5ie de tip %eed 3acI. 6n condi5ii %i&iolo!ic normale8 or!anismul unui adult secret' @.ilnic . 1< m! de catecolamine8 iar concentra5iile plasmaticc normale se situea&' 6n Furul 1alorii de <8u!H1 pentru adrenalin' 7i respecti1 "-- Y!H1 6n ca&ul noradrenalinei. :e!radarea catecolaminelor se %ace %oarte rapid 6n ca&ul $ormonilor e2o!eni administra5i intra1enos )6n ca&ul adrenalinei e2o!ene de e2emplu8 timpul de 6nFum't'5ire este de doar 1< -- 2< secunde*. +atecolaminele endo!ene se de!radea&' mai lent8 %iind apoi eliminate pe cale renal' su3 %orm' li3er' sau su3 %orm' sul%o- 7i respecti1 !lucurono-conFu!at'. +ata3olismul catecolaminelor se reali&ea&' 6n dou' etape> Etapa de )-o0ometilare are loc su3 ac5iunea catecol-3 -metil-transfera ei )+OMT* care trans%orm' adrenalina 6n "-o2imetil-adrenalin' sau metadrenalin'8 iar noradrenalina 6n normetadrenalin'M +OMT este o en&im' cu masa molecular' de 2, I:a pre&ent' 6n citosolul $epatocitelor 7i celulelor renale 7i posed' o acti1itate catalitic' %oarte 6nalt'. Etapa de de aminare o0idativ! are loc su3 ac5iunea monoamino0ida ei "6-3) speci%ice. Aceast' etap' se reali&ea&' mult mai lent8 iar produsul de de!radare )acidul "-meto2i-,-$idro2i-mandelic sau acidul 1anil-mandelic*se elimin' prin urin'. Aceste etape de de!radare s6nt distincte8 metilarea put6ndu-se reali&a at6t 6naintea c6t 7i dup' de&aminarea o2idati1'. :e aceea8 in$i3itorii speci%ici ai MAO nu pot 3loca de!radarea catecolaminelor8 6n sc$im3 ei in$i3' cata3olismul serotoninei cere3rale.

Reac5iile ce au loc sunt>

MAO operea&' trans%orm'ri ale !rup'rilor aminice care prin o2idare la !rupa imino trec 6n alde$ide 7i apoi 6n acid. Noradrenalin' prin aceea7i succesiune de trans%orm'ri %ormea&' acela7i produs %inal )acidul 1anilmandelic* /atabolismul noradrenalinei se reali&ea&' ast%el>

Acidul 1anilmandelic se elimin' prin urin' 7i do&area lui d' indica5ii asupra meta3olismului catecolaminelor. La 3olna1ii cu %eocromocitom )tumor' a medulosuprarenalei* cre7te %oarte mult ni1elul urinar at9t cel al metane%rinelor c9t 7i al acidului 1anilmandelic. /atabolismul adrenialinei se reali&ea&' 6n mod asem'n'tor. Ui 6n aceast' situa5ie se poate reali&a mai 6nt6i de&aminarea o2idat61' 7i apoi metilarea produsului intermediar o35inut sau8 se reali&ea&' mai 6nt6i metilarea adrenalinei dup' care are loc metilarea>

+atecolaminele din circula5ia san!uin' 7i cele eli3erate la ni1elul sinapselor din sistemul ner1os central pot %i recaptate de c'tre celule pentru a %i stocate sau de!radate8 In primul ca& este 1or3a de neuronii adrener!ici din #N+ 7i sistemul ner1os 1e!etati1 c6nd se 6ntrerupe stimularea stimularea adrener!ica datorit' a3sentei unei acti1it'5i en&imatice e2tracelulare similare cu acetilcolin;estera a. In cel de-al doilea ca&8se reali&ea&' transportul catecolaminelor 6n in tesuturile peri%erice c2traneurale )mu7c$i nete&i8 inim' etc.* 7i de!radarealor rapid'
Aolul biologic al catecolaminelor (rincipalele e%ecte pot %i impartite in doua cate!orii in %unctie de natura receptorilor acestor $ormoni. Efecte de tip :.Adrenalina are e%ectele cele mai puternice 8ea actionand siner!ic cu noradrenalina si %enile%rina 8iar %entolamina are actiune anta!onista. (rincipalele e%ecte de tip N constau in actiunea 1asoconstrictoare cu cresterea presiunii arteriale 8actiunea asupra contractiei uterului si 1e&icii urinare 8stimularea eli3erarii de acetilcolina la ni1elul musc$ilor sc$eletici etc. Aceste e%ecte sunt datorate e2istentei a doua tipuri de receptori speci%ici >receptori : 1 +are sunt +a-dependente si intotdeauna post sinaptici8speci%ici pentru musc$ii nete&i respecti1 receptori : 2 ce pot %i post-si pre-sinaptici8speci%ici sistemului ner1os central.In acest din urma ca& este implicata si actiunea in$i3itoare a AM(+. Efecte de tip 1.E%ectele de tip K sunt di1erse 8ele mani%estandu-se la ni1elul mai multor or!ane si tesuturi.Ast%el8la ni1elul inimii 8catecolaminele mani%esta un e%ect inotrop po&iti1 cu crestsrea %rec1entei contractiilor 8un e%ect cronotrop po&oti1.#e mai o3ser1a si o crestere a e2cita3ilitatii si conducti3ilitatii cardiace. Asupra 1aselor san!uine

8catecolaminele mani%esta o actiune 1asodilatatoare8iar la ni1elul sistemului respirator o actiune 3ron$odilatatoare. La ni1elul muscular 8acesti $ormoni actionea&a in sensul rela2arii uterului 81e&icii urinare8si s%inctereelor inestinale 8iar in musc$ii striati este stimulata !lico!enoli&a.+atecolaminele mani%esta si o actiune lipolitica la ni1elul tesutului adipos. Adenalina are si unele e%ecte meta3olice si %i&iolo!ice speci%ice. La ni1elul cardiac are loc o crestere a %ortei sistolice si a de3itului cardiac8iar e%ectele asupra 1aselor san!uine sunt di%erite8in %unctie de tesut sau or!an. La ni1elul musculaturii netede 8adrenalina mani%esta o actiune 3ron$odilatatoare puternica8o actiune de in$i3are a tonusului si peristaltismului intestinal cu spaeme ale s%incterelor 8splenocontractie si crestere diure&ei. +resterea 3rusca a secretiei de adrenalina are repercursiuni imediate asuora sistemului ner1os central 8in special prin stimularea $ipotalamusului cu cresterea secretiei de A+TH $ipo%i&ar8cand se instalea&a starea de stres.A cest e%ect a %ost demonstrat prima data cand 8in urma inFectarii de adrenalina8s-a instalat o stare de an2ietate.:in punct de 1adere meta3olic8adrenalina stimulea&a $iper!licemia ca urmare a acti1arii !lico!enoli&ei la ni1el $epatic. Aeglarea activit!#ii medulosuprarenalelor Medulosuprarenala este sin!ura !land' endocrin' supus' unui control preponderent ner1os. (rincipalii centri ner1o7i adrenalino-secretori s6nt locali&a5i la ni1el 3ul3ar8 e2citarea lor determin6nd o secre5ie a3undent' de catecolamine. Cn e2emplu al re!l'rii pe cale ner1oas' a secre5iei de catecolamine 6l repre&int' re!larea presiunii arteriale. R'spunsul medulosuprarenalei la modi%icarea presiunii arteriale nu este 6ns' un r'spuns direct. Aceste oscila5ii ac5ionea&' asupra unor receptori aortici speci%ici. Reac5ia umoral' este tardi1' 7i ea urmea&' r'spunsului ner1os. Medulosuprarenala nu este esen5ial' pentru 1ia5'8 dar %'r' secre5ia medular' or!anismul se adaptea&' !reu la di1er7i %actori stresan5i. Rolul catecolaminelor8 prin ac5iunile de la ni1elul sistemului circulator c9t 7i asupra meta3olismului ener!etic sunt implicate 6n adaptarea or!anismului la a!resiuni interne sau e2terne8 %i&ice sau psi$ice )%ri!8 emo5ii8 $ipo!licemie8 %ric'8 etc.*. Adrenalina 6n principal media&' e%ectele meta3olice ce au ca re&ultat cre7terea consumului de AT(8 7i de o2i!en 7i eli3erarea de c'ldur'. In %icat este stimulat' !lico!enoli&a 7i !luconeo!ene&a8 care asi!ur' !luco&a pentru men5inerea !licemiei 7i asi!urarea com3usti3ilului pentru creier. In$i3i5ia insulinei reduce consumul de !luco&a 6n 5esuturile peri%erice. II.2.2.2.Hormonii corticosuprarenalieni (or5iunea cortical' a suprarenalei este alc'tuit' din " &one distincte $istolo!ic> - &ona e2tern' )&ona !lomerular'* produc'toare de mineralocorticoi&i - &ona median' )&ona %asciculat'* produc'toare de !lucocorticoi&i - &ona intern' )&ona reticulat'* produc'toare de $ormoni andro!eni. #tructural8 $ormonii corticali sunt steroi&i )corticosteroi&i* ce con5in 6n molecul' 21 atomi de car3on )+21* cei minerale- 7i !luco-corticoi&i8 iar $ormonii andro!eni con5in 1? atomi de car3on )+ 1?*. :in cate!oria steroi&ilor ce e2ercit' ac5iuni $ormonale %ac parte> cortisolul )!lucocorticoid*8 aldosterona )mineralocorticoid*8 de$idroepiandrosterona 7i androstendiona )andro!eni*.

6n 3iosinte&a steroi&ilor precursorul utili&at este colesterolul8 ce poate %i procurat din urm'toarele surse> -sinte&a Dde no1oE -captare din L:L )K-lipoproteine* -din re&er1ele de acilcolesterol ale !landei. Etapa ini5ial' 6n 3iosinte&a steroi&ilor8 comun' pentru to5i steroi&i8 este trans%ormarea colesterolului 6n pre!nenolon' su3 ac5iunea unei en&ime ce con5ine citocromul ( ,-<. Aceast' trans%ormare are loc 6n mitocondrie. (rin $idro2il'ri succesi1e la + 22 7i + 2< 7i su3 ac5iunea unei en&ime )desmola&'* 7i a citocromului (,-<8 a o2i!enului 7i a NA:(H B HB se scindea&' le!'tura + 22-+ 2< eli3erarea alde$idei i&ocaproice 7i %ormarea pre!nenolonei );i!. 2.1-*.

Aceast' etap' este re!lat' de A+TH 6n suprarenal' 7i de c'tre LH 6n testicule 7i o1are. +ontrolul secre5iei prin A+TH implic'> - cre7terea capt'rii de L:L. ca surs' de colesterol 6n &ona %asciculat' - stimularea eli3er'rii colesterolului din esteri 7i in$i3area depunerii sale ca ester - acti1area con1ersiei colestrol [pre!nelonon' +alea care duce la cortisol 6ncepe %ie prin $idro2ilarea la + 1/ )su3 ac5iunea 1/ N$idro2ila&ei* 7i %ormarea 1/ N-pre!nelonon' %ie prin ac5iunea com3inat' a unei de$idro!ena&e 7i a unei i&omera&e )]-[ ] , i&omera&a* cu %ormarea de pro!esteron'. 1/N

- $idro2ilarea are loc numai 6n &ona intern'. Alte dou' $idro2il'ri la + 21)su3 ac5iunea 21$idro2ila&ei* 7i la +11 )su3 ac5iunea 11 K-$idro2ila&ei* se %ormea&' cortisol. +alea care duce la aldosteron' nu implic' $idro2ilarea la + 1/(rin $idro2ilare la + 21 7i apoi la + 11se %ormea&' 11-de&o2icorticosterona ca ac5iune mineralocorticoid9 sla3' 7i respecti1 corticosterona cu ac5iune !lucocorticoid'. #inte&a de steroi&i + 1? este cantitati1 redus' 7i %'r' semni%ica5ie8 6n acest sens pre!nenolona prin $idro2ilare la + 1/urmat' de o2idare 7i deta7area + 2<7i + 21 )su3 %orma unei molecule de acid acetic* se %ormea&' 1/ -de$idroepiandrosterona sau 1/ N- $idro2ipro!esterona se trans%orm' analo! 6n androstendion'. +ompu7ii C 1? o35inu5i 6n corte2 nu au acti1itate $ormonal' ca atare dec9t dup' trans%ormarea 6n testosteron' 7i dc$idrotestosteron' 6n 5esuturile 5int' )%i!. 2.1.*.

/ortisolul ;rac5iunea li3er' este cea acti1' 3iolo!ic. +ortisolul este 1e$iculat )/<=* de c'tre +B )cortisol 3indin! !lo3uline* sau transcortin' 7i seru3al3umina 1e$iculea&' 1-=. Timpul de 6nFum't'5ire pentru cortisol este de 1.--2 ore. :up' unele remanieri )$idro!enarea du3lei le!'turi la +, 7i reducerea !rup'rii cetonice de la +s* are loc conFu!area cu acidul !lucuronic 7i eliminarea prin urin' a produ7ilor de conFu!are. Re!larea secre5iei se %ace prin urm'toarele mecanisme> prin %eed3acI pe a2ul $ipotalamo-$ipo%i&ar. Aceasta 6nseamn' c' cre7terea concentra5iei de cortisol plasmatic in$i3' secre5ia de +RH )$ipotalamic* 7i de A+TH )adeno$ipo%i&ar* 1aria5ie diurn' )ritm circadian*8 ni1elul ma2im %iind atins la tre&irea din somn8 iar ni1elul minim seara %actorii de stres media&' pe c'i ner1oase eli3erarea de +RH 7i A+TH care -stimulea&' secre5ia de cortisol. E1alu9nd e%ectele se poate conclu&iona c' r'spunsul la stres8 mediat de cortisol8 este mai lent dec9t cel mediat de catecolamine8 dar cu implica5ii mai pro%unde 6n meta3olism. Mecanism de ac5iune +ortisolul ac5ionea&' la ni1elul !enomului celular prin intermediul receptorilor intracelulari pre&en5i 6n mai toate celulele. +ortisolul stimulea&' sinte&a unor proteine care au rol antiin%lamator )e2. lipocortina* care in$i3' procesul de sinte&' a eicosanoi&ilor )cu ac5iune proin%lamatoare*. :easemenea cortisolul represea&' sinte&a unor proteine c$eie care accentuea&' procesele in%lamatorii )e2. interleuIina-1*. Ac5iuni 3iolo!ice 6n meta3olismul intermediar e2ercit' multiple ac5iuni ana3olice 7i cata3olice8 6n %unc5ie de natura 5esutului8 a st'rii or!anismului )nutri5ie sau %oame* 6n %unc5ie de concentra5ia altor $ormoni8 etc. Ac5iunea cea mai clar' este stimularea !luconeo!ene&ei $epatice 7i e%lu2ul !luco&ei urmat' de $iper!licemie. Ac5iunile sale meta3olice sunt anta!onice insulinei. #timulea&' procesele cata3olice la ni1elul 5esuturilor peri%erice )lipoli&a tri!liceridelor din 5esutul adipos8 proteoli&a proteinelor din mu7c$ii sc$eletici8 etc* cu eli3erarea de su3straturi pentru !luconeo!ene&a $epatic' )!licerol8 aminoaci&i*. La ni1el $epatic stimulea&' !luconeo!ene&a prin aport crescut de su3strat )aminoaci&i8 !licerol* precum 7i prin induc5ia en&imelor !luconeo!enetice. E%ectul $iper!licemiant al cortisolului este 7i re&ultatul reducerii p'trunderii de !luco&a 6n 5esuturile insulino-dependente )5esutul muscular 7i adipos* prin mic7orarea a%init'5ii receptorilor pentru insulina 6n mu7c$i 7i 5esutul adipos. +ortisolul e2ercit' ac5iune imunosupresoare. Este antiin%lamator mai puternic dec't aspirina. Lipocortina stimulat' de cortisol8 in$i3' %os%olipa&a AI8 6ntrerup9nd ast%el cascada ara$idonatului 7i produc5ia de prostea!landine 7i leucotriene )ce sunt mediatori ai r'spunsului in%lamator* -idosterona Este $ormonul corticosteroid )mineralocorticoid* ce particip' la men5inerea $omeosta&iei $idrice 7i electrolitice. #inte&a sa este controlat' 6n principal de an!iotensin' 7i 6ntr-o m'sur' mai mic' de concentra5ia plasmatic' a potasiului )RB* 7i de A+TH. +ircul' 6n s9n!e li3er nu le!at de serumal3umine care au a%initate mic' dar capacitate mare de le!are. Re!larea secre5iei

#e %ace prin urm'toarele mecanisme> -sistemul renin'-an!iotensin' prin concentra5ia ionilor de potasiu )RB*

#istemul renin'-an!iotensin' are un rol important 6n re!larea 1olumului %luidului e2tracelular 7i a presiunii arteriale. Renina este o en&im' proteolitic' sinteti&at' 7i secretat' de celulele Fu2ta!lomerulare )renale*. Aceste celule sunt 6n&estrate cu 3aroreceptori. In plasm' renina ac5ionea&' asupra unei proteine plasmatice an!iotensino!en )!lo3ulin' sinteti&at' de %icat 7i secretat' 6n s9n!e*. An!iotensino!enul 6n pre&en5a reninei pierde un decapeptid de la cap'tul N-terminal8 numit an!iotensina I. An!iotensina I8 su3 in%luen5a unei en&ime )en&im' de con1ersie* este trans%ormat $idrolitic 6n an!iotensina II prin pierderea a 2 aminoaci&i de la cap'tul +-terminal al an!iotensinei I. An!iotensina II este o su3stan5' 1asoacti1' %oarte puternic' produc9nd constric5ia arteriolelor. 6n &ona !lomerular'8 an!iotensina II determin' eli3erarea aldosteronei. +re7terea concentra5iei plasmatice a aldosteronei determin' reten5ia de sodiu 7i secundar cre7terea 1olumului 7i a presinuii s9n!elui. An!iotensina II ac5ionea&' %oarte scurt8 %iind de!radat' rapid su3 ac5iunea an!iotensina&ei );i!.2.1/*. #inte&a aldosteronei este promo1at' at9t prin stimularea trans%orm'rii colesterol[pre!nenolon' c9t 7i prin stimularea trans%orm'rii corticosteronei 6n aldosteron'.

En&im' de con1ersie este eli3erat' de mem3rana plasmatic' a celulelor endoteliului 1ascular 7i in$i3' prin proteoli&' peptide din clasa Iininelor )e2. 3radiIinina*8 . anta!oni&9nd ast%el ac5iunea 1asodilatatoare a acestora. BradiIinina produce rela2area mu7c$ilor nete&i. An!iotensina II stimulea&' secre5ia de aldosteron' 7i produce 1asoconstric5ie arterial'. (rin aceste ac5iuni men5ine 1olumul 7i presiunea arterial'.

O alt' cale de re!lare a secre5iei de aldosteron' este prin concentra5ia ionilor de potasiu )RB* );i!.2.1G.*

Re!larea secre5iei de aldosteron' prin concentra5ia ionilor de potasiu )RB* este un sistem independent de sitemul renin'-an!iotensin'. O u7oar' cre7tere a Ralemiei stimulea&' secre5ia de aldosteron' care prin ac5iune Ialiuric' 1a resta3ili 1alaorea Ialemiei. #c'derea Ialemiei in$i3' secre5ia de aldosteron'. Ac5iuni 3iolo!ice ale aldosteronei (articip' la men5inerea $omeosta&iei $idrice 7i electrolitice. La ni1el renal8 determin' rea3sor35ia de NaB8 antren9nd prin aceasta reten5ia osmotic' de ap' 7i eliminarea renal' a HB8 RB8 NH,B. La ni1elul !enomului celular8 aldosteron' induce sinte&a unei proteine care este responsa3il' de transportul sodiului de-a lun!ul mem3ranelor celulare. La ni1elul tu3ilor renali ac5iunea aldosteronei const' 6n stimularea transportului transcelular de sodiu din lumenul tu3ilor 6n spa5iul intersti5ial8 acest transport se %ace prin permearea pasi1' a mem3ranei apicale. +9nd rea3sor35ia sodiului nu se %ace concomitent cu rea3sor35ia unei cantit'5i corespun&'toare de ap'8 atunci concentra5ia sodiului cre7te8 iar cre7terea presiunii osmotice 1a acti1a eliminarea $ormonului antidiuretic. Acesta ac5ionea&' la ni1el renal asupra pompei de ap'8 cresc9nd rea3sor35ia renal' de ap'. Aldosteron' este in$i3at' de c'tre $ormonul natriuretic atrial. Aldosteron' re!lea&' 7i transportul electroli5ilor prin celulele epiteliale de la ni1elul intestinului 7i al !landelor sali1are 7i sudoripare. II.2.).Hormonii Epifi ei

Epi%i&a8 sau !landa pineal' este locali&at' 6n &ona posterioar' a dience%alului )epitalamus*. Aceast' locali&are 6n centrul creierului a condus 6n decursul timpului la

di1erse specula5ii asupra rolului epi%i&ei. Ast%el8 :escartes considera acest or!an ca %iind EsediulE su%letului. A3ia la s%6%7itul secolului 4I4 s-a %'cut o corelare 6ntre tumorile epi%i&are in%antile 7i macrogenitosomie )pu3ertate precoce*8 6n 1G?G8 Heu3ner consider' pentru prima dat' !landa pineal' ca %iind !land' endocrin' 7i 6i atri3uie un rol in$i3itor asupra se2ualit'5ii. Ast'&i se cunoa7te cu certitudine c' aceast' ac5iune anti!onadotrop' repre&int' unul din %actorii importan5i ai 3locaFului prepu3ertar ai %unc5iilor !onadotrope. Epi%i&a secret' un $ormon maFor8 numit melatonin! "6T) prin intermediul c'ruia !landa pineal' 67i e2ercit' %unc5iile %i&iolo!ice speci%ice.
II.2.).1.6etabolismul melatoninei

(inealocitele sinteti&ea&' melatonin' utili&6nd tripto%anul 6n calitate de precursor. +alea 3iosintetic' a melatoninei implic' ac5iunea a dou' en&ime c$eie> N-acetiltransfera a care trans%orm' serotonina 6n acetilserotonin' 7i respecti1 &idro0i; indol;3;metil; transferam care con1erte7te acetilserotonin' 6n melatonin'. Acetil -trans%era&a repre&int' un %actor liinitant al procesului 3iosintetic deoarece acti1itatea sa este 3locat' la lumin'. :e aceea8 la toate speciile8 3iosinte&' propriu-&is' a melatoninei are loc 6n timpul nop5ii. Reac5iile en&imatice prin care pinealocitele sinteti&ea&' melatonina s6nt urm'toarele>

II.2.).2.Aolul biologic al melatoninei

:escoperirea melatoninei 7i a situsurilor sale de le!are )6n spe5' cele cere3rale 7i $ipo%i&are* au reorientat cercet'rile 3ioc$imice 7i %i&iolo!ice asupra %unc5iilor !landei pineale. Melatonina pre&int' trei %unc5ii principale8 total di%erite din punctul de 1edere al trans%orm'rilor 3ioc$imice pe care le stimulea&' 7i al e%ectelor %i&iolo!ice8 6n primul r6nd ea ac5ionea&' ca anta!onist al M#H prin re!larea pi!mento!ene&ei. In copil'rie8 melatonina in$i3' de&1oltarea or!anelor se2uale8 aceast' %unc5ie %iind anulat' complet la pu3ertate c6nd 6ncep s' ac5ione&e $ormonii !onadali. Cn alt rol important al melatoninei 6l repre&int' ac5iunea de mediere 6ntre radia5iile luminoase8 sistemul ner1os central 7i di%erite %unc5ii 3ioc$imice 7i %i&iolo!ice cu reali&area ritmului circadian.

II.)Hormonii se0uali Andro!enii sunt $ormoni testiculari8 iar estro!enii 7i pro!estinele sunt $ormonii o1arieni. II.).1. Hormonii se0uali masculini "androgeni) Hormoni se2uali masculini sunt sinteti&a5i 6n celulele intersti5iale )Le@di!* din testicul. Testosterona este principalul $ormon andro!en testicular al'turi de di$idrotestosterona care se secret' 6n cantit'5i mai mici. Testosterona 7i di$idrotestosterona sunt steroi&i + 1?7i au structurile>

Biosinle&'8 secre5ie si transport Testosterona se sinteti&ea&' 6n celulele intersti5iale prin acelea7i reac5ii intermediare ca 7i sinte&a corticosteroi&ilor. Etapa limitant' de 1ite&' este cea de trans%ormare colestrol > pre!nenolon'. Trans%ormarea pre!nenolonei 6n testosteron' are loc pe dou' c'i di%erite prin ordinea 6n care ac5ionea&' 1/ N-$idro2ila&a 7i cuplul " K-$idro2isteroid-de$idro!ena&a 7i] - - ], i&omera&a );i!.2.1?.*. +alea maFor' )la om* de %ormare a testosteronei trece prin pro!esteron'. :i$idrotestosterona se %ormea&' 6n testicul sau 5esuturile peri%erice prin ac5iunea unei , N-reducta&e NA:(H-dependent'. :up' sinte&'8 testosterona se eli3erea&' 6n s9n!e de unde transportul plasmatic este asi!urat de o !lo3ulin9 cu a%initate mare pentru testosteron' )#HB 8 se2 $ormon 3indin! protein* 7i a%initate mic' pentru estro!en. Estro!enii stimulea&' sinte&a acestei proteine8 iar $ormonii tiroidieni o scad.

Meta3olismul si re!larea secre5iei Testosterona este cata3oli&at' rapid 6n %icat 7i alte 5esuturi8 la produ7i inacti1i sau cu acti1itate sla3'. (rincipalii cata3oli5i urinari ai testosteronei sunt androsterona 7i etiocolanolona )1/-cetosteroi&i*. Ace7ti cata3oli5i se elimin' prin urin' ca sul%o 7i !lucuronoconFu!a5i.

#ecre5ia de testosteron' este re!lat' prin a2ul $ipotalamo-$ipo%i&ar. Hipotalamusul prin $ormonul eli3erator al !onadotropinelor $ipo%i&are LH 7i ;#H. ;#H controlea&' spermato!ene&a8 iar LH stimulea&' sinte&a de testosteron' 6n celulele intersti5iale. +re7terea concentra5iei testosteronei prin %eed3acI ne!ati18 in$i3' secre5ia de LH8 ;#H 7i n-RH. Ac5iunile 3iolo!ice ale andro!enilor: -controlea&' apari5ia 7i men5inerea caracterelor se2uale -primare 7i secundare masculine

-controlea&' spermato!ene&a -stimulea&' sinte&a proteic'8 %apt ce duce la pu3ertate la -de&1oltarea oaselor 7i a 5esutului muscular. II.).2. Hormonii se0uali feminini "estrogeni $i progestine) (rincipalii $ormoni estro!eni sunt> estradiolul8 estron' 7i estriol iar $ormonul !esta!en este pro!esterona. (e l9n!' 3iosinte&a de la ni1elul o1arului8 estro!enii se mai %ormea&' 6n cantit'5i mici 6n adrenale8 testicul8 %icat8 piele8 6n timpul !esta5iei unitatea %eto-placentar' sinteti&ea&' cantit'5i mici de pro!esterona. Biosinte&a 7i structur' (recursorii estro!enilor sunt testosterona 7i androstendiona. Estro!enii sunt sinteti&a5i prin acelea7i reac5ii intermediare ca 7i andro!enii. Trans%ormarea andro!enilor 6n estro!eni are loc su3 ac5iunea unui sistem en&imatic denumit aromata&'. (rocesul de3utea&' prin $idro2ilarea la +1?dup' care urmea&' 6ndep'rtarea acestui atom su3 %orm' de 3io2id de car3on 7i apoi aromati&area nucleului A. (rin aromati&area testosteronei se %ormea&' 1/ estradiol. Estrona 7i estradiolul se trans%orm' una 6n cealalt' 6n pre&en5a unei 1/ K-reducta&e. (ro!esterona se o35ine ca mai 6nainte %iind intermediar 6n sinte&a celorlal5i $ormoni steroi&i );i!.2.2<*.

Estro!enii sinteti&a5i sunt eli3era5i 6n s9n!e 7i transporta5i la 5esuturile 5int' de o !lo3ulin' speci%ic' )se2-$ormon-3indin! !lo3ulin*. (ro!esterona se lea!' de aceea7i protein' transportaore ca 7i cortisolul. :e!radarea estro!enilor se %ace 6n %icat. +ata3olitul principal este estriolul care se elimin' cu 3ila 6n intestin8 su3 %orm' de sul%o- sau !lucurono-conFu!at. #inte&a 7i secre5ia $ormonilor o1arieni este re!lat' de !onadotropinele $ipo%i&are LH8 ;#H8 c9t 7i de %actorul de eli3erare $ipotalamic n-RH. LH stimulea&' produc5ia de estro!eni 7i pro!esteron' de c'tre o1ar8 control9nd ciclul o1arian. ;#H stimulea&' produc5ia de estro!eni 7i de&1oltarea %oliculilor o1arieni. Ac5iuni 3iolo!ice ale estro!enilor +ontrolea&' de&1oltarea aparatului reproduc'tor %eminin apari5ia 7i men5inerea caracterelor secundare de se2 re!lea&' ciclul o1arian8 %ecundarea8 !esta5ia8 na7terea 7i lacta5ia (ro!esterona inter1ine 6n men5inerea !esta5iei 7i de&1oltarea !landei mamare. Re!larea $ormonula a ciclului menstrual. Modi%ic'rile ciclice din cadrul proceselor %i&iolo!ice s6nt adesea !u1ernate $ormonal. Cn e2emplu 6n acest sens 6l o%er' ciclul aparatului !enital %eminin8 care se des%'7oar' %oarte di%erit la di1ersele specii animale. +iclul la ro&'toare a a1ut ast%el o importan5' deose3it' pentru studiul e2perimintal al $ormonilor se2uali 7i !onadotropiM +ele mai importante teste 3iolo!ice se e%ectuea&' la aceste animale )7oarece8 7o3olan8 iepure*8 6n cele ce urmea&' ne 1om re%eri 6ns' numai la %enomenele o3ser1ate 6n specia uman'.

;i!.-.-+iclul menstrual.+ele ,cur3e repre&inta 8de sus in Fos>concentratia relati1a a $ormonilor $ipo%i&ari si acti1itatea o1ariana) dedesu3t*8concentratia relati1a a $ormonilor se2uali 8starea %uctionala a mucoasei

uterine pe cere acestia o determina si e2cretia meta3olitilor $ormonali)paralele concentratiei san!uine a $ormonilor respecti1i*:upa ^.:irsc$erl-PPHomonii se2ualiPP8in Ammon si :irsc$erl 8;ermente8 Hormone8Vitamine8ed.a-III-a 1ol.II.Edit. eor! T$ieme8#tutt!art.1?.<

+iclul !enital al %emeii este caracteri&at prin maturi&area periodic' a %oliculilor 6n o1ar si prin modi%ic'ri periodice ale mucoasei uterine )7i 1a!inale _ N. T.S8 6n momentul $emora!iei menstruale se elimin' 6n mare m'sur' stratul super%icial al acestei mucoase. Noul ciclu este declan7at de $ipo%i&98 care secret' ;H# 7i apoi L+#HM(rimul dintre ace7ti $ormoni ac5ionea&' direct pe cerulele !erminati1e8 acti16nd maturi&area unui nou %olicul. #u3 in%luen5a celui de al doilea $ormon8 %oliculul 6ncepe s' prodiic' estradiolM pe m'sur' ce cre7te concentra5ia de I+#H, apare pe prim plan ac5iunea Dluteini&ant'E. 6nd este reali&at un anumit raport I+#HH;#H, are loc o1ula5ia )ruperea %oliculului* 7i se %ormea&' corpul !al3en )%i!. -.*. In timp ce $ipo%i&a ac5ionea&' 6n primul r6nd asupra o1arului8 procesele de la ni1elul -uterului s6nt diriFate de $ormonii se2uali. Estro!enii determin' %ormarea noii mucoase )%a&' proli%erati1'*8 proces care se termin' cu pu5in 6nainte de o1iula5ie.Estrona ac5ionea&' 6n acela7i timp pe $ipo%i&a8 3loc6nd secre5ia de ;#H 7i stimnl6nd produc5ia deprolactin' 7i I+#H8care declan7ea&' ia r6ndul s'u %ormarea pro!esteronului. Acesta asi!ur' trans%ormarea mucoasei uterine 6n starea de pre!ra1iditate 7i pre!'te7te nidarea o1ulului %ecundat )%a&' secretoare*. At6t timp c6t nu 6ncetea&' producerea pro!esteronului8 aceast' din urin' stare se men5ine ca atare. In ca&ul 6n care o1ulul este %ecundat8 corpul !al3en se trans%orm' 6ntr-un corp !al3en de sarcin', 7i produc5ia pro!esteronului cre7te8 %iind preluat' ulterior de c'tre placent'. :ac' %ecunda5ia nu are loc corpul !al3en se atro%ia&'8 deoarece secre5ia $ormonului luteotrop $ipo%i&ar 6ncetea&' M pro3a3il c' 6n aceast' %a&' lipse7te in%luen5a stimulant' a estro-!enilor asupra eli3er'rii de LTH din $ipo%i&a. 6n a%ar' de aceasta pro!es-teronul in$i3ea&' producerea I #H. Re!resiunea corpului !al3en reduce Mmucoasa uterin' de tip secretor nu se poate men5ine 6n a3sen5a pro!esteronului 7i este eliminat' su3 %orma menstrua5iei. O dat' cu s6n!erarea menstrual'8 mucoasa re1ine 6n %a&a ini5ial'8 noul % olicul pe cale de maturi&are produce estrona necesar' proli%er'rii 7i ciclul re6ncepe. In des%'7urarea acestui proces inter1ine 6n primul r6nd stimularea alternati1' a o1arului prin $ipo%i&a 7i retroac5iunea $ormonilor o1arieni asupra $ipo%i&ei. Blocarea ovulului. :upa cum am men5ionat8 secretia !onadolropinelor $ipo%i&are este puternic in%luen5at' de steroi&ii circulan5i. In acest mod este posi3il ca prin administrarea unor ast%el de compu7i sa se in$i3e&e In mare m'sur' eli3erarea $ormonilor !onadotropi. (e acest principiu se 3a&ea&' Dmetoda anticoncep5ional' $ormonal'E8 care este deFa %olosit' pe scar' lar!' 6n diriFarea na7terilor. (reparatele %olosite 6n acest scop con5in un !esta!en acti1 pe cale oral' 8 care %ranea&' acti1itatea $ipo%i&ar'M cum nu se mai poate produce I+#H8nu se mai aFun!e la o1ulatie in plus8 se adau!' un estro!en care stimulea&' endometrului.Intreruperea mcdica5iei determin' o $emora!ie de supresiune. In acest mod este 6ntre5inut un ciclu oarecum arti%icial.

II.4.Hormoni Tisulari :enumirea de8 D$ormoni tisulariE se aplic' unei clase de su3stan5e care posed' o serie de 6nsu7iri comune cu $ormonii produ7i de !lande speciali&ate8 dar care _ %olosind criterii %oarte stricte _ nu pot %i considera5i $ormoni. In 1D>? (rof. ( <arlson clasi%ica si caracteri&ea&a $ormonii tisulari ast%el> Intr-o prim' !rup' de $ormoni tisulari 1om 6ncadra su3stan5ele acti1e produse de tu3ul di!esti1M acestea nu iau na7tere 6n !lande anumite8 ci 6n mucoas'8 dar p'trund 6n torentul circulator8 aFun!6nd ast%el la or!anul e%ector )moti1 pentru care au %ost considera5i adesea $ormoni ade1'ra5i*. O a doua !rup' cuprinde compu7i ca $istamina8 acetilcolina8 serotonina 7i altele8 produ7i 6n multe 5esuturi8 6n care 67i e2ercit' pe loc ac5iunea8 6n acest ca& se poate 1or3i numai 6ntr-un sens %oarte lar! de $ormoni 7i ar %i mai 3ine s' se !'seasc' pentru toate aceste su3stan5e8 importante din punct de 1edere %armacolo!ic8 o alt' denumire8 separat'. EHormoniiF tubului digestiv stimulea&' acti1itatea !landelor di!estiei. :eose3im 6n aceast' !rup' > a* *ecretina+ al c'rei studiu de c'tre Ba@liss 7i #tarlin! a dus la 6ncet'5enirea cn16ntului de D$ormonE8 este produs de c'tre mucoasa duodenal'8 su3 ac5iunea c$imului acid 1enit din stomacM su3stan5a stimulea&' secre5ia de ap' 7i 3icar3onatZ a pancreasului. :in punct de 1edere c$imic8 secretina %ace parte dintre polipeptideM a %ost o35inut' 6n stare pur'8 iar structura este par5ial cunoscut'. 3* 'astrina+ %ormat' 6n &ona piloric'8 stimulea&' secre5ia sucului !astric. :e cur6nd a %ost i&olat' din stomacul de porc 6n %orm' pur'8 %iind o protein' cu dimensiuni relati1 mici8 care con5ine 1</ molecule deamino-aci&i. Au %ost descrise 7i peptide mai mici8 cu ac5iune identic'. c* /oleeisto8inina ; pancrco imina ia na7tere de asemenea 6n duoden. Ac5iunea colecistokininic const' 6n stimularea contrac5iei 1e&iculei 3iliare )7i deci a e2cret'rii 3ilei*. Pancreozimina m're7te secre5ia en&imelor pan-creatice. Am3ele acti1it'5i par a %i le!ate8 dup' cele ce 7tim p6n' 6n pre&ent8 de o aceea7i su3stan5'8 cu structur' polipeptidic'. E2isten5a unei serii de alte su3stan5e este presupus'8 dar di%eri5ii compu7i nu s6nt su%icient caracteri&a5i din punct de 1edere c$imic 7i %armacolo!ic8 pentru a-i discuta aici. EHormoniiF tisulari cu ac#iune local! re!lea&' pe numeroase c'i tensiunea arterial' 7i contrac5ia musculaturii netede. An!iotensina I )denumire mai recen%'8 re&ultat' din contractarea 1ec$ilor denumiri an!iotonin'E 7i D$ipertensinaE* este un decapeptid8 care ia na7tere su3 ac5iunea unei protea&e8 renina renal'M prin scindarea 6n continuare a 6nc' doi aminoaci&i se %ormea&' an!iotensina II, care repre&int' pro3a3il su3stan5a acti1' propriu-&is'. #tructura an!iotensinei este cunoscut' 7i sinte&a ei reali&at'8 6n do&e mai mari ac5ionea&' 6n sens $ipertensi1 )$ipertensiune .8renal'E_ N. T.*M importan5a ei %i&iolo!ic' pare s' constea 6ns' mai de!ra3' 6n re!larea acti1it'5ii corticosuprarenale > cantit'5i in%ime de an!iotensina II stimulea&' produc5ia de aldosteron. :espre $istamin' s-au scris 1olume 6ntre!i. #u3stan5a poate %i e1iden5iat' constant 6n 5esuturi )piele* 7i 6n 3a&o%ilele 7i mastocitele mami%erelor8 6n care e2ist' 6ns' su3 o %orm'

le!at'8 inacti1'. (rincipalele sale ac5iuni s6nt> dilatarea capilarelor san!uine8 cre7terea secre5iei !astrice 7i %enomene care corespund 7ocului ana%ilactic. #e presupune c' $istamin' ar contri3ui la re!larea iri!'rii locale a or!anismului normal. Ba particip' de asemenea 6n producerea reac5iilor aler!iceM de aici importan5a terapeutic' a unor su3stan5e care 3loc$ea&' ac5iunea 3iolo!ic' a $istaminei _ anti$istaminicele. Histamin' este produs' prin decar3o2ilarea en&imatic' a $istidinei8 %iind cata3oli&at' de diaminoo2ida&' )o %la1oprotein'*8 p6n' la alde$id' 7i NH " 7i ast%el inacti1at'. Reac5ia corespunde de&amin'rii o2idati1e a aminoaci&ilor. #erotonina )--$idro2itriptamin'8 enteramin'* este lar! r'sp6ndit'6n re!nul animal 7i 1e!etal8 lu6nd na7tere din tripto%an prin $idro2ilare 6n po&i5ia - 7i decar3o2ilare )succesiunea in1ers' a acestor dou' reac5ii8trecand peste triptamin'8 a putut %i e2clus'*. #erotonina e2ercit' o ac5iune 1asoconstrictoare8 %iind eli3erat' de e2emplu 6n cursul $emosta&ei din trom3ocite 6n serM 6n a%ar' de aceasta se 6nt6lne7te 6n mucoasa intestinal'8 sti-mul6nd peris3altismul )este produs' de celulele ar!enta%ine8 a c'ror tumoare _ carcinoidulpre&int' simptomele unei into2ica5ii cu serotonin' - N. T.*8 6n plus8 serotoniana a %ost !'sit' 7i 6n sistemul ner1os centralE unde pare s' inter1in' 6n anumite %unc5ii psi$ice8 6nc' insu%icient preci&ate*

Tiramina cre7te tensiunea arterial' 7i stimulea&' musculatura nated' )de e2emplu8 a uterului*. O importan5' mai mare pre&int' Hidro-tiramina, )dopamin'*8 care se %ormea&' prin $idro2ilarea 7i apoi decar3o2ilarea tiio&inei. Aceasta este pe de o parte su3stan5amam' a adrenalinei 7i noradrenalinei Mpe de alt' parte repre&int'8 poate8 al'turi de noradrenalin-'8 un alt mediator eli3erat la ni1elul termina5iilor ner1ilor simpatici8 adrener!ici . In s%9r7it8 amintim 7i acidul O-amino3utiric !"#$#%, produs de de decar3o2ilare al acidului !lutamic. Aceast' su3stan5' ia na7tere 6n primul r6nd 6n creier. ;unc5ia sa nu este cunoscut' 6n am'nunt8 dar pare s' %ie 1or3a de o ac5iune 3locant' asupra sinapselor8 6n sistemul ner1os e2ist' at6t decar3o2ila&a8 care produce acest compus8 cit 7i transamina&a care 6l de!radea&'. Iar in 2009+(rof.r.%./ /oGocaru imparte $ormonii tisulari in neurotransmitatori si $ormoni deri1ati de la aci&i !rasi8care la randul lor sunt clasi%icati in prosta!landine8trom3o2ani si leucotriene.Acestia sunt caracteri&ati ast%el> II.4.1.5eurotransmitatori Neuronii s6nt capa3ili s' sinteti&e&e su3stan5e %i&iolo!ic acti1e ale c'ror celule 5int' s6nt repre&entate %ie de celulele 1ecine8 %ie de celule a%late la distan5' relati1 mare de a-lulde produc'toare.

In %unc5ie de locul ac5iunii8 aceste su3stan5e se numesc iieurotransmi#!tori dac' ac5ionea&' asupra celulelor 1ecine 7i respecti1 neuro&ormoni dac' ac5ionea&' la distan5'. Aceste su3stan5e pot a1ea at6t ac5iune e2citatoare c6t 7i in$i3itoare. :in cate!oria neurotrans-mi5'torilor %ac parte catecolaminele )anali&ate pe lar! 6n cap.$ormpni medulosuprarenali *acetilcolina8 serotonina8 acidul !lutamic8 acidul @amino3utiric8 !licocolul 7.a.
-cetilcolina este mediatorul maForit'5ii sinapselor 7i termina5iilor ner1oase In a%ar' de aceasta e2ercit' 7i o ac5iune $ipotensi1'. -cetilcolina este esterul acetic al colinei ce se sinteti&ea&' din acetil-+oA 7i colin' su3 ac5iunea colin-acetiltrans%era&ei )numit' 7i colin transacetila&'*>

Acetilcolina este lar! r'sp6ndit' 6n termina5iile ner1oase parasimpatice 7i ale ner1ilor motori din sistemul somatic. Rolul 3iolo!ic al acctilcolinei este datorat capacit'5ii acesteia de a 7uieri o reac5ie de $idroli&' a le!'turilor esterice su3 ac5iunea pseudocilinestera&ei )sau colinestera&ei nespeci%ice*8 en&im' locali&at' preponderent 6n s6n!e )plasm'*8 %icat 7i musculatura neted' 7i respecti1 a acetilcolinestera&ei 6nt6lnit' 6n 5esutul ner1os 7i s6n!e )eritrocite*. Acetilcolina este un neurotransmi5'tor important pentru termina5iile ner1oase parasimpatice8 sinapsele din !an!lioni8 termina5iile ner1oase din medulo suprarenal' precum 7i pentru sinapsele din sistemul ner1os central. *erotonina este - $idro2itriptamina 7i se sinteti&ea&' prin utili&area tripto%anului 6n calitate de precursor>

#erotonina se 6nt6lne7te 6n mucoasa intestinal'8 s6n!e8 splin'8 5esutul ner1os etc.8 iar %unc5iile sale 3iolo!ice nu s6nt 6nc' pe deplin elucidate. #e presupune c' #erotonina repre&int' mediatorul c$imic al peristaltismului intestinal 7i c' ar %i implicat' 6n procesul coa!ul'rii san!uine. Rolul de mediator c$imic Mil serotoninei este demonstrat 7i de %aptul c' diminuarea concentra5iei san!uine a acesteia este 6nso5it' de instalarea st'rii de mi!ren'. -cidul glutmnic $i acidul H-aminobutiric se !'sesc preponderent 6n creier.8 primul %iind precursorul imediat al celui de al doilea>

Acidul !lutamic este un neurotransmi5'tor important mai ales la ne1erte3rate8 iar acidul @-amino3utiric este un mediator al in$i3i5iei 6n sistemul ner1os central. :intre neuro&ormoni+ cei mai importan5i s6nt :O(-amina 7i noradrenalina )descrise pe lar! 6n cap. 11.2.2.*8 $istamiria 7.a. Histamina re&ult' prin decar3o2ilarea en&imatic' a $istidinei>

Histamina se !'se7te 6n toate 5esuturile 6n concentra5ii ce 1aria&' de la o specie la alta8 mai pu5in su3 %orm' li3er' 7i mai mult su3 %orm' le!at'8 pro3a3il de $eparin'. ;unc5iile 3iolo!ice ale $istaminei nu s6nt 6nc' pe deplin elucidate. Ast'&i se cunoa7te cu preci&ie c' $istamina stimulea&' secre5ia acid' la ni1el !astric8 reali&ea&' acti1itatea sistemului ner1os central 6mpreun' cu serotonina 7i catecolaminele etc. #e

consider' c' $istamina mai este implicat' 6n medierea unor st'ri de aler!ie prin implicarea sa 6n apari5ia sen&a5iilor de m6nc'rime la ni1elul pielii.
II.4.2.Hormoni derivati de la aci i grasi

Aci&ii !ra7i polinesatura5i cu 2< de atomi de car3on 6n molecul' s6nt precursorii unor su3stan5e 3iolo!ic acti1e reunite su3 denumirea !eneric' de eicosanoi i. +ei mai importan5i repre&entan5i ai acestei clase s6nt prosta!landinele8 trom3o2anii 7i leucotrienele.
II.4.2.1.(rostaglandinele"(')

Ini5ial8 prosta!landinele au %ost identi%icate 6n plasma seminal'8 iar ulterior 6n aproape toate or!anele 7i 5esuturile. Biosinte&a prosta!landinelor se reali&ea&' prin utili&area 6n calitate de precursori a aci&ilor !ra7i nesatura5i cu 2< de atomi de car3on 7i cu cel pu5in " le!'turi du3le 6n molecul'8 6n 1?.< s-a demonstrat c' acidul ara$idonic8 su3 ac5iunea omo!enatelor de 1e&icule seminale de 3er3ec8 poate %i trans%ormat 6n prosta!landinele ( E2. Clterior s-a clari%icat mecanismul con1ersiei aci&ilor !ra7i nesatura5i 6n prosta!landine8 e2ist6nd dou' c'i meta3olice distincte> calea endoper o2i&i lor 7i calea meta3olic' de tip lipo2i!ena&ic. In prima cale8 8 c6nd se utili&ea&' de e2emplu acidul ara$idonic ca precursor.8 acesta se trans%orm' mai 6nt6i 6n doi endopero2i&i insta3ili )( 2 7i ( H 2* care trec rapid 6n prosta!landinele ( E28 ( ;2 7i ( :2. Intermediarii endopero2idici determin' a!re!area ire1ersi3il' a trom3ocitelor 7i contrac5ia mu7c$ilor nete&i ai sistemelor respirator 7i 1ascular. In calea meta3olic' de tip lipo2i!ena&ic8 acidul ara$idonic trece 6n acid 12- L $idro2i-eicosa--8G81<81,-tetraenoic )HETE*. Aceast' cale meta3olic' nu este in$i3at' de aspirin' sau de indometacin cum se 6nt6mpl' 6n calea endopero2ida&i c'. (6n' 6n pre&ent au %ost i&olate 7i caracteri&ate 1. prosta!landine clasi%icate 6n . !rupe )li8 A8 B8 + 7i :*8 6n %unc5ie de !ruparea %unc5ional' din nucleul ciclopentanic al moleculei La acestea se mai adau!' c6te1a prosta!landine o35inute prin sinte&' c$imic'. (rosta!landinele 6ndeplinesc mai multe %unc5ii 6n or!anism. In %unc5ionarea sistemului ner1os central8 prosta!landinele %ormea&' un %lu2 aproape identic cu cel al catecolaminelor 7i indolalc$ilaminelor din structurile simpatice. #e pare c' ele 6ndeplinesc rol de mediatori c$imici la ni1elul sinapselor din sistemul ner1os central8 %iind sinteti&ate su3 ac5iunea unor stimuli ner1o7i 7i apoi8 dup' ce 7i-au 6ndeplinit rolul8 se inacti1ea&' %ie la ni1el cere3ral8 %ie la ni1el medular sau c$iar peri%eric. La ni1el renal8 6n celulele &onelor medulare8 unele prosta!landine )( A 28 ( E28 ( ;2 etc.* pre&int' o ac5iune anti$ipertensi1' 7i antidiuretic'. (rin utili&area de 5esuturi adipoase s-a pus 6n e1iden5' %aptul c' ( E 2 7i ( ;2 particip' la mecanismul de re!lare a lipoli&ei prin care 67i e2ercit' e%ectele meta3olice unii $ormoni !landulari. La 3a&a acestui mecanism st' capacitatea prosta!landinelor de a stimula

acti1itatea adenilat-cicla&ei din mem3rana adipocitar'8 pro1oc6nd 6n %elul acesta cre7terea concentra5iei celulare de AM(c8 a acti1it'5ii lipa&e6 7i a %os%orila&ei A din 5esutul adipos
II.4.2.2.Trombo0anii"TI)

:in punct de 1edere structural8 trom3o2anii s6nt asem'n'tori cu prosta!landinele8 cu deose3irea c' ciclul pentanic este 6nlocuit cu un $eterociclu $e2aatomic cu un $eteroatom de o2i!en. (recursorul trom3o2anilor este repre&entat tot de aci&ii !ra7i polinesatura5i. :e e2emplu8 acidul ara$idonic trece 6n ( 2 su3 ac5iunea unei endopero2idsinteta&e speci%ice dup' care ( 2 trece 6n ( H2. #u3 ac5iunea8 prostaciclinsinteta&ei8 ( %@ %ormea&' prostaciclina )( `2* care trece m trom3o2anul T4A0 su3 ac5iu nea trom3o2an-sinteto&ei. Rolul 3iolo!ic al 6rom3o2anilor const' 6n ac5iunea 1asoconstrictoare 7i stimularea a!re!'rii plac$etare %iind ast%el implica5i 6n $emosta&'. Trom3o2anii din seria 142 ac5ionea&' ca anta!oni7ti ai prostaciclinei. Intre ac5iunile ( I2 7i T42 e2ist' un ec$ili3ru dinamic8 iar pertur3area acestui ec$ili3ru st' la 3a&a pato!eniei in%arctului de miocard. Aceste ac5iuni s6nt demonstrate 7i de inciden5a 3olilor de inim'. Ast%el8 la esc$imo7i8 datorit' consumului de ulei de pe7te 3o!at 6n acid -8G81181,81/eicosapentaenoic care este precursorul trom3o2anilor din seria T4s8 se constat' o inciden5' %oarte sc'&ut' a 3olilor cardio1asculare.

II.4.2.)..eucotrienele".T) Ace7ti deri1a5i eicosanoidici se sinteti&ea&' prin utili&area acidului ara$idonic 6n calitate de precursor. Acesta se trans%orm' 6n acid --$idropero2ieicosatetraenoic )H(ETE* care %ormea&' leucotrienele din seria LTA,. Acestea !enerea&' apoi leucotrienele altor serii )LTB,8 LT+, etc.*. Leucotrienele Foac' un rol important 6n calitate de mediatori c$imici 6n procesele in%lamatorii 7i 6n 7ocul ana%ilactic. Ac5iunea 1asoconstrictoare la ni1elul musculaturii 3ron$ice pe care o mani%est' leucotrienele este mult mai puternic' )de p6n' la 1<<< de ori* comparati1 cu ac5iunea $istaminei 7i prosta!landinelor.