III.HORMONII NEVERTEBRATELOR III.1.Hormonii crustaceelor III.2.Hormonii insectelor IV.

FITOHORMONII

II.4.Hormoni Tisulari Denumirea de !"ormoni tisulari# se a$lic% unei clase de su&stan'e care $osed% o serie de (nsu)iri comune cu "ormonii $rodu)i de *lande s$eciali+ate dar care , -olosind criterii -oarte stricte , nu $ot -i considera'i "ormoni. In 1967 Prof. P Karlson clasi-ica si caracteri+ea+a "ormonii tisulari ast-el. Intr/o $rim% *ru$% de "ormoni tisulari 0om (ncadra su&stan'ele acti0e $roduse de tu&ul di*esti01 acestea nu iau na)tere (n *lande anumite ci (n mucoas% dar $%trund (n torentul circulator a2un*(nd ast-el la or*anul e-ector 3moti0 $entru care au -ost considera'i adesea "ormoni ade0%ra'i4. O a doua *ru$% cu$rinde com$u)i ca "istamina acetilcolina serotonina )i altele $rodu)i (n multe 'esuturi (n care ()i e5ercit% $e loc ac'iunea (n acest ca+ se $oate 0or&i numai (ntr/un sens -oarte lar* de "ormoni )i ar -i mai &ine s% se *%seasc% $entru toate aceste su&stan'e im$ortante din $unct de 0edere -armacolo*ic o alt% denumire se$arat%. Hormonii" tubului digestiv stimulea+% acti0itatea *landelor di*estiei. Deose&im (n aceast% *ru$% . a4 Se retina! al c%rei studiu de c%tre Ba6liss )i 7tarlin* a dus la (ncet%'enirea cn0(ntului de !"ormon# este $rodus de c%tre mucoasa duodenal% su& ac'iunea c"imului acid 0enit din stomac1 su&stan'a stimulea+% secre'ia de a$% )i &icar&onat8 a $ancreasului. Din $unct de 0edere c"imic secretina -ace $arte dintre $oli$e$tide1 a -ost o&'inut% (n stare $ur% iar structura este $ar'ial cunoscut%. &4 "astrina! -ormat% (n +ona $iloric% stimulea+% secre'ia sucului *astric. De cur(nd a -ost i+olat% din stomacul de $orc (n -orm% $ur% -iind o $rotein% cu dimensiuni relati0 mici care con'ine 19: molecule deamino/aci+i. Au -ost descrise )i $e$tide mai mici cu ac'iune identic%. c4 #oleeisto$inina % &an r o'imina ia na)tere de asemenea (n duoden. Ac'iunea colecistokininic const% (n stimularea contrac'iei 0e+iculei &iliare 3)i deci a e5cret%rii &ilei4. Pancreozimina m%re)te secre'ia en+imelor $an/creatice. Am&ele acti0it%'i $ar a -i le*ate du$% cele ce )tim $(n% (n $re+ent de o aceea)i su&stan'% cu structur% $oli$e$tidic%. E5isten'a unei serii de alte su&stan'e este $resu$us% dar di-eri'ii com$u)i nu s(nt su-icient caracteri+a'i din $unct de 0edere c"imic )i -armacolo*ic $entru a/i discuta aici. Hormonii" tisulari u a (iune lo al) re*lea+% $e numeroase c%i tensiunea arterial% )i contrac'ia musculaturii netede. An*iotensina I 3denumire mai recen-% re+ultat% din contractarea 0ec"ilor denumiri an*iotonin%# )i !"i$ertensina#4 este un deca$e$tid care ia na)tere su& ac'iunea unei $rotea+e renina renal%1 $rin scindarea (n continuare a (nc%

doi aminoaci+i se -ormea+% an*iotensina II, care re$re+int% $ro&a&il su&stan'a acti0% $ro$riu/+is%. 7tructura an*iotensinei este cunoscut% )i sinte+a ei reali+at% (n do+e mai mari ac'ionea+% (n sens "i$ertensi0 3"i$ertensiune . renal%#, N. T.41 im$ortan'a ei -i+iolo*ic% $are s% constea (ns% mai de*ra&% (n re*larea acti0it%'ii corticosu$rarenale . cantit%'i in-ime de an*iotensina II stimulea+% $roduc'ia de aldosteron. Des$re "istamin% s/au scris 0olume (ntre*i. 7u&stan'a $oate -i e0iden'iat% constant (n 'esuturi 3$iele4 )i (n &a+o-ilele )i mastocitele mami-erelor (n care e5ist% (ns% su& o -orm% le*at% inacti0%. ;rinci$alele sale ac'iuni s(nt. dilatarea ca$ilarelor san*uine cre)terea secre'iei *astrice )i -enomene care cores$und )ocului ana-ilactic. 7e $resu$une c% "istamin% ar contri&ui la re*larea iri*%rii locale a or*anismului normal. Ba $artici$% de asemenea (n $roducerea reac'iilor aler*ice1 de aici im$ortan'a tera$eu/ tic% a unor su&stan'e care &loc"ea+% ac'iunea &iolo*ic% a "istaminei , anti"istaminicele. Histamin% este $rodus% $rin decar&o5ilarea en+imatic% a "istidinei -iind cata&oli+at% de diaminoo5ida+% 3o -la0o$rotein%4 $(n% la alde"id% )i NH < )i ast-el inacti0at%. Reac'ia cores$unde de+amin%rii o5idati0e a aminoaci+ilor. 7erotonina 3=/"idro5itri$tamin% enteramin%4 este lar* r%s$(ndit%(n re*nul animal )i 0e*etal lu(nd na)tere din tri$to-an $rin "idro5ilare (n $o+i'ia = )i decar&o5ilare 3succesiunea in0ers% a acestor dou% reac'ii trecand $este tri$tamin% a $utut -i e5clus%4. 7erotonina e5ercit% o ac'iune 0asoconstrictoare -iind eli&erat% de e5em$lu (n cursul "emosta+ei din trom&ocite (n ser1 (n a-ar% de aceasta se (nt(lne)te (n mucoasa intestinal% sti/mul(nd $eris&altismul 3este $rodus% de celulele ar*enta-ine a c%ror tumoare , ar inoidul$re+int% sim$tomele unei into5ica'ii cu serotonin% / N. T.4 (n $lus serotoniana a -ost *%sit% )i (n sistemul ner0os central# unde $are s% inter0in% (n anumite -unc'ii $si"ice (nc% insu-icient $reci+ate4

Tiramina cre)te tensiunea arterial% )i stimulea+% musculatura nated% 3de e5em$lu a uterului4. O im$ortan'% mai mare $re+int% Hidro/tiramina, 3do$amin%4 care se -ormea+% $rin "idro5ilarea )i a$oi decar&o5ilarea tiio+inei. Aceasta este $e de o $arte su&stan'a/ mam% a adrenalinei )i noradrenalinei 1$e de alt% $arte re$re+int% $oate al%turi de nor/ adrenalin/% un alt mediator eli&erat la ni0elul termina'iilor ner0ilor sim$atici adrener*ici . In s->r)it amintim )i acidul ?/amino&utiric (GABA), $rodus de de decar&o5ilare al acidului *lutamic. Aceast% su&stan'% ia na)tere (n $rimul r(nd (n creier. Func'ia sa nu este cunoscut% (n am%nunt dar $are s% -ie 0or&a de o ac'iune &locant% asu$ra sina$selor (n sistemul ner0os e5ist% at(t decar&o5ila+a care $roduce acest com$us cit )i transamina+a care (l de*radea+%.

Iar in *++,!Prof.r.-.# #o.o aru im$arte "ormonii tisulari in neurotransmitatori si "ormoni deri0ati de la aci+i *rasi care la randul lor sunt clasi-icati in $rosta*landine trom&o5ani si leucotriene.Acestia sunt caracteri+ati ast-el. II.4.1./eurotransmitatori Neuronii s(nt ca$a&ili s% sinteti+e+e su&stan'e -i+iolo*ic acti0e ale c%ror celule 'int% s(nt re$re+entate -ie de celulele 0ecine -ie de celule a-late la distan'% relati0 mare de a/lulde $roduc%toare. In -unc'ie de locul ac'iunii aceste su&stan'e se numesc iieurotransmi()tori dac% ac'ionea+% asu$ra celulelor 0ecine )i res$ecti0 neuro0ormoni dac% ac'ionea+% la distan'%. Aceste su&stan'e $ot a0ea at(t ac'iune e5citatoare c(t )i in"i&itoare. Din cate*oria neurotrans/mi'%torilor -ac $arte catecolaminele 3anali+ate $e lar* (n ca$."orm$ni medulosu$rarenali 4acetilcolina serotonina acidul *lutamic acidul 6/ amino&utiric *licocolul ).a. 1 etil olina este mediatorul ma2orit%'ii sina$selor )i termina'iilor ner0oase In a-ar% de aceasta e5ercit% )i o ac'iune "i$otensi0%. 1 etil olina este esterul acetic al colinei ce se sinteti+ea+% din acetil/@oA )i colin% su& ac'iunea colin/acetiltrans-era+ei 3numit% )i colin transacetila+%4.

Acetilcolina este lar* r%s$(ndit% (n termina'iile ner0oase $arasim$atice )i ale ner0ilor motori din sistemul somatic. Rolul &iolo*ic al acctilcolinei este datorat ca$acit%'ii acesteia de a )uieri o reac'ie de "idroli+% a le*%turilor esterice su& ac'iunea $seudocilinestera+ei 3sau colinestera+ei nes$eci-ice4 en+im% locali+at% $re$onderent (n s(n*e 3$lasm%4 -icat )i musculatura neted% )i res$ecti0 a acetilcolinestera+ei (nt(lnit% (n 'esutul ner0os )i s(n*e 3eritrocite4. Acetilcolina este un neurotransmi'%tor im$ortant $entru termina'iile ner0oase $arasim$atice sina$sele din *an*lioni termina'iile ner0oase din medulo su$rarenal% $recum )i $entru sina$sele din sistemul ner0os central. Serotonina este = "idro5itri$tamina )i se sinteti+ea+% $rin utili+area tri$to-anului (n calitate de $recursor.

7erotonina se (nt(lne)te (n mucoasa intestinal% s(n*e s$lin% 'esutul ner0os etc. iar -unc'iile sale &iolo*ice nu s(nt (nc% $e de$lin elucidate. 7e $resu$une c% 7erotonina re$re+int% mediatorul c"imic al $eristaltismului intestinal )i c% ar -i im$licat% (n $rocesul coa*ul%rii san*uine. Rolul de mediator c"imic 1il serotoninei este demonstrat )i de -a$tul c% diminuarea concentra'iei san*uine a acesteia este (nso'it% de instalarea st%rii de mi*ren%. 1 idul glutmni 2i a idul 34aminobutiri se *%sesc $re$onderent (n creier. $rimul -iind $recursorul imediat al celui de al doilea.

Acidul *lutamic este un neurotransmi'%tor im$ortant mai ales la ne0erte&rate iar acidul 6/amino&utiric este un mediator al in"i&i'iei (n sistemul ner0os central. Dintre neuro0ormoni! cei mai im$ortan'i s(nt DO;/amina )i noradrenalina 3descrise $e lar* (n ca$. 11.2.2.4 "istamiria ).a. Histamina re+ult% $rin decar&o5ilarea en+imatic% a "istidinei.

Histamina se *%se)te (n toate 'esuturile (n concentra'ii ce 0aria+% de la o s$ecie la alta mai $u'in su& -orm% li&er% )i mai mult su& -orm% le*at% $ro&a&il de "e$arin%. Func'iile &iolo*ice ale "istaminei nu s(nt (nc% $e de$lin elucidate. Ast%+i se cunoa)te cu $reci+ie c% "istamina stimulea+% secre'ia acid% la ni0el *astric reali+ea+% acti0itatea sistemului ner0os central (m$reun% cu serotonina )i catecolaminele etc. 7e

consider% c% "istamina mai este im$licat% (n medierea unor st%ri de aler*ie $rin im$licarea sa (n a$ari'ia sen+a'iilor de m(nc%rime la ni0elul $ielii.
II.4.*.Hormoni derivati de la a i'i grasi

Aci+ii *ra)i $olinesatura'i cu 29 de atomi de car&on (n molecul% s(nt $recursorii unor su&stan'e &iolo*ic acti0e reunite su& denumirea *eneric% de ei osanoi'i. @ei mai im$ortan'i re$re+entan'i ai acestei clase s(nt $rosta*landinele trom&o5anii )i leucotrienele.
II.4.*.1.Prostaglandinele5P"6

Ini'ial $rosta*landinele au -ost identi-icate (n $lasma seminal% iar ulterior (n a$roa$e toate or*anele )i 'esuturile. Biosinte+a $rosta*landinelor se reali+ea+% $rin utili+area (n calitate de $recursori a aci+ilor *ra)i nesatura'i cu 29 de atomi de car&on )i cu cel $u'in < le*%turi du&le (n molecul% (n 1AB9 s/a demonstrat c% acidul ara"idonic su& ac'iunea omo*enatelor de 0e+icule seminale de &er&ec $oate -i trans-ormat (n $rosta*landinele ;CE2. Dlterior s/a clari-icat mecanismul con0ersiei aci+ilor *ra)i nesatura'i (n $rosta*landine e5ist(nd dou% c%i meta&olice distincte. calea endo$er o5i+i lor )i calea meta&olic% de ti$ li$o5i*ena+ic. In $rima cale c(nd se utili+ea+% de e5em$lu acidul ara"idonic ca $recursor. acesta se trans-orm% mai (nt(i (n doi endo$ero5i+i insta&ili 3;CC2 )i ;CH 24 care trec ra$id (n $rosta*landinele ;CE2 ;CF2 )i ;CD2. Intermediarii endo$ero5idici determin% a*re*area ire0ersi&il% a trom&ocitelor )i contrac'ia mu)c"ilor nete+i ai sistemelor res$irator )i 0ascular. In calea meta&olic% de ti$ li$o5i*ena+ic acidul ara"idonic trece (n acid 12/ L "idro5i/eicosa/= E 19 1F/tetraenoic 3HETE4. Aceast% cale meta&olic% nu este in"i&at% de as$irin% sau de indometacin cum se (nt(m$l% (n calea endo$ero5ida+i c%. ;(n% (n $re+ent au -ost i+olate )i caracteri+ate 1B $rosta*landine clasi-icate (n B *ru$e 3li A B @ )i D4 (n -unc'ie de *ru$area -unc'ional% din nucleul ciclo$entanic al moleculei La acestea se mai adau*% c(te0a $rosta*landine o&'inute $rin sinte+% c"imic%. ;rosta*landinele (nde$linesc mai multe -unc'ii (n or*anism. In -unc'ionarea sistemului ner0os central $rosta*landinele -ormea+% un -lu5 a$roa$e identic cu cel al catecolaminelor )i indolalc"ilaminelor din structurile sim$atice. 7e $are c% ele (nde$linesc rol de mediatori c"imici la ni0elul sina$selor din sistemul ner0os central -iind sinteti+ate su& ac'iunea unor stimuli ner0o)i )i a$oi du$% ce )i/au (nde$linit rolul se inacti0ea+% -ie la ni0el cere&ral -ie la ni0el medular sau c"iar $eri-eric. La ni0el renal (n celulele +onelor medulare unele $rosta*landine 3;CA 2 ;CE2 ;CF2 etc.4 $re+int% o ac'iune anti"i$ertensi0% )i antidiuretic%. ;rin utili+area de 'esuturi adi$oase s/a $us (n e0iden'% -a$tul c% ;CE 2 )i ;CF2 $artici$% la mecanismul de re*lare a li$oli+ei $rin care ()i e5ercit% e-ectele meta&olice unii "ormoni *landulari. La &a+a acestui mecanism st% ca$acitatea $rosta*landinelor de a stimula

acti0itatea adenilat/cicla+ei din mem&rana adi$ocitar% $ro0oc(nd (n -elul acesta cre)terea concentra'iei celulare de AM;c a acti0it%'ii li$a+e( )i a -os-orila+ei A din 'esutul adi$os
II.4.*.*.Trombo7anii5T86

Din $unct de 0edere structural trom&o5anii s(nt asem%n%tori cu $rosta*landinele cu deose&irea c% ciclul $entanic este (nlocuit cu un "eterociclu "e5aatomic cu un "eteroatom de o5i*en. ;recursorul trom&o5anilor este re$re+entat tot de aci+ii *ra)i $olinesatura'i. De e5em$lu acidul ara"idonic trece (n ;CC2 su& ac'iunea unei endo$ero5idsinteta+e s$eci-ice du$% care ;CC2 trece (n ;CH2. 7u& ac'iunea $rostaciclinsinteta+ei ;C-6 -ormea+% $rostaciclina 3;CG24 care trece m trom&o5anul THAI su& ac'iu nea trom&o5an/sinteto+ei. Rolul &iolo*ic al (rom&o5anilor const% (n ac'iunea 0asoconstrictoare )i stimularea a*re*%rii $lac"etare -iind ast-el im$lica'i (n "emosta+%. Trom&o5anii din seria 1H2 ac'ionea+% ca anta*oni)ti ai $rostaciclinei. Intre ac'iunile ;CI2 )i TH2 e5ist% un ec"ili&ru dinamic iar $ertur&area acestui ec"ili&ru st% la &a+a $ato*eniei in-arctului de miocard. Aceste ac'iuni s(nt demonstrate )i de inciden'a &olilor de inim%. Ast-el la esc"imo)i datorit% consumului de ulei de $e)te &o*at (n acid = E 11 1F 1:/ eicosa$entaenoic care este $recursorul trom&o5anilor din seria THs se constat% o inciden'% -oarte sc%+ut% a &olilor cardio0asculare.

II.4.*.9.:eu otrienele5:T6 Ace)ti deri0a'i eicosanoidici se sinteti+ea+% $rin utili+area acidului ara"idonic (n calitate de $recursor. Acesta se trans-orm% (n acid =/"idro$ero5ieicosatetraenoic 3H;ETE4 care -ormea+% leucotrienele din seria LTAF. Acestea *enerea+% a$oi leucotrienele altor serii 3LTBF LT@F etc.4. Leucotrienele 2oac% un rol im$ortant (n calitate de mediatori c"imici (n $rocesele in-lamatorii )i (n )ocul ana-ilactic. Ac'iunea 0asoconstrictoare la ni0elul musculaturii &ron"ice $e care o mani-est% leucotrienele este mult mai $uternic% 3de $(n% la 1999 de ori4 com$arati0 cu ac'iunea "istaminei )i $rosta*landinelor. III.H;<=;/II />?><T>@<1T>:;< Hormonim re$re+inta o clasa de su&stante &iolo*ic acti0e s$eci-ice nu numai mami-erelor. Ele se intalnesc si la alte animale inclusi0 la ne0erte&rate in $re+ent cel mai &ine studiati sunt "ormonii crustaceelor si cei ai insectelor. III.1.Hormonii #rusta eelor

La crustacee "ormonii re*lea+a o serie de $rocese &ioc"imice si -i+iolo*ice s$eci-ice acestor 0ietuitoare dintre care mai im$ortante sunt re$re+entate de re*larea $roceselor de de*radare si &iosinte+a a cresterii si de+0oltarii caracterelor se5uale.etc. Fenomenul de na$arlire caracteristici crustaceelor este in-luentat de < "ormoni im$ortanti."ormonuil na$arlirii "ormonul in"i&itor al na$arlirii si res$ecti0 "ormonul accelerator al na$arlirii . Hormonul na&arlirii este sinteti+at in or*anele J iar rolul sau $rinci$al il constituie declansarea na$arlirii.In acelasi tim$el are rolul de acontrola mo&ili+area calciului din 0ac"ea crusta in 0ederea reutili+arii la -ormarea celei noi. Hormonul in0ibitor al na&arlirii este sinteti+at de or*anele H ale *an*lionilor terminali si are o actiune o$usa celei e5ercitate de "ormonul na$arlirii . Acesta -unctie se reali+ea+a $rin actiunea de in"i&itie e5ercitata su$ra or*anelor J care in -elul acesta intreru$ ela&orarea unor noi cantitati de "ormon al na$arlirii. Hormonul a elerator al na&arlirii are o actiune a$arte in sensul ca el stimulea+a or*anele J de asinteti+a "ormonul na$arlirii la un moment determinat concomitent cu intreru$erea actiunii "ormonului in"i&itor.Aceleasi or*ane J ela&orea+a si "ormonul *onadotro$ cu rol in de+0oltarea *onadelor. Conadele sinusale si or*anele $ostcomisurale ale crustaceelor sinteti+ea+a si secreta o serie de "ormoni cu structura $oli$e$tidica numiti 0ormoni romatoforotro&i al caror rol $rinci$al il constituie re*larea concentrarii si res$ecti0 dis$ersarii $i*mentilor in cromato-ori. III.*.Hormonii Inse telor @a si in ca+ul crustaceelor in or*anismul insectelor se sinteti+ea+a o serie de "ormoni cu rol de control meta&olic si de re*lare a di-eritelor $rocese -i+iolo*ice s$eci-ice lor cum ar -i cresterea na$arlirea metamor-o+a etc.Din acest domeniu -oarte lar* ale*em $entru e5em$li-icare "ormonii insectelor care s(nt )i cei mai &ine studia'i. @elulele neurosecretoare din din creier secreta trei "ormoni $rinci$ali cu rol de re*lare si de control.0ormoni &rotora otro&i 5e disiotro&ina6!0ormon de a tivare si bursi onul. > disiotro&ina/are rol re*lator asu$ra *landei $rotoracice controland ast-el secretia ecdisonelor de catre acesta. Hormonul de a tivare Kre*lea+a &iosinte+a si secretia "ormonului 2u0enil la stadiul lar0ar. @ursi onul4determina inc"iderea culorii si intarirea cuticulei la insectele mature. @iclul de de+0oltare a insectelor trece $(n% la adult $rintr/o seric de !na$arliri 3na$arlirea lar0ar% iar (n *ru$a insectelor "olometa&olc )i n%$(rlirca $u$ei41 e5em$lul cel mai cunoscut este metamor-o+a omid%/$u$%/-luture. La determinarea acestor trans-orm%ri inter0in trei "ormoni du$% cum reiese din -i*ura =:. Fiecare n%$(rlire este indus% de c%tre celule neurosecretoare ale creierului care $roduc un "ormon cu rol in stimularea *landei $roloracale 1 aceasta secret% "ormonul de n%$(rlire $ro/$riu/+is! numit > disona. > disona este un "ormon cu structura steroidica . Ecdisona se im$arte in doua cate*orii.L Kecdisona si M/ecdisona.;entru $rima data L Ksi M/ecdisona au -ost identi-icate in $u$ele de Bom&i5 mori.

Ac'iunea i+olat% a ecdisonei asu$ra e$idermului duce la metamor-o+area lar0ei (n $u$% )i a $u$ei (n -luture. N%$(rlirca lar0ar% 3lar0a In lar0%4 necesit% In $lus inter0en'ia unui alt "ormon secretat de cor$ii ala'i 3!"ormon 2u0enil#4 care diri2ea+% -ormarea caracterelor lar0are. ;entru reali+area stadiului de lar0% s(nt necesari deci doi "ormoni in tim$ ce $entru de+0oltarea ulterioar% este su-icient numai $rimul din ei. Hormonul .uvenil5HA6 numit si 0ormon larvar este re$re+entat de mai multi esteri ai metanolului cu aci+ii sesNuiter$enici. Rolul &iolo*ic "ormonilor 2u0enili consta in stimularea *ameto*ene+ei si in"i&itia metamor-o+ei datorita -a$tului ca sto$ea+a trecerea lar0ei in $u$a si res$ecti0 in insecta adult. Dintre "ormonii aminti'i a $utut -i i+olat $(n% (n $re+ent (n -orm% cristali+at% $ur% numai ecdisona 3Butenandt )i Oarison4. @lari-icarea structurii acestei su&stan'e a dus la constatarea sur$rin+%toare c% 0or&a de un deri0at steroidic. Formula des-%cut% $re+entat% la mite recunoa)terea unei rela'ii str(nse cu colesterolul. La lar0ele de musc% ecdisona determin% -ormarea $u$ei $rin ac'iunea ei asu$ra meta&olismului tiro+inei 3Oarlson4.

;rimul e-ect decela&il este acti0area anumitor *ene1 aceast% desco$erire a a0ut o mare im$ortan'% $entru conce$'iile noastre asu$ra mecanismului de ac'iune a "ormonilor .

Hormonul 2u0enil a -ost o&tinut su& -orma unei su&stante li$osolu&ila e0entual $oate tot un steroid.La di-erite 0erte&rate au -ost e0identiate su&stante cu actiune asemanatoare 1in do+e mari sunt acti0e si -arnesolul si deri0ati sai. Beromonii Oarlson )i Lusc"er au denumit ast-el o *ru$% de su&stan'e acti0e care mi2locesc o corela'ie umoral% (ntre indi0i+ii unei aceleia)i s$ecii. E5em$lul clasic -olosit (n aceast% $ri0in'% (l constituie su&stan'ele de atrac'ie se5ual% de la insecte care s(nt emise de -emel% )i atra* masculii adesea la distan'e -oarte mari. La -luturii de m%tase su&stan'a ia na)tere (n *landele odori-ere de unde $oate -i e5tras% )i o&'inut% (n stare $ur%. Este 0or&a din $unct de 0edere c"imic de un alcool cu dou% du&le le*%turi 3Eutenandt HecPer )i 7tamm4.

Dis$o+i'ia steric% la ni0elul du&lelor le*%turi este -oarte im$ortant% $entru determinarea ac'iunii &iolo*ice. Feromonul $oate - i $erce$ut de c%tre mascul cu a2utorul mirosului 1 $ro&a&il c% s(nt su-iciente doar c(te0a molecule $entru o celul% sen+orial% $entru a declan)a reac'ia &iolo*ic% 37c"neider4 . I?.BIT;H;<=;/II Factorii de cre)tere (nt(lni'i (n re*nul 0e*etal $oart% )i denumirea de fitohormoni In lumea 0e*etal% se (nt(lnesc o serie de su&stan'e ale c%ror mecanism de ac'iune )i rol &iolo*ic s(nt asem%n%toare cu ale "ormonilor din lumea animal%. Ei $oart% numele de 0ormoni vegetali sau fito0ormoni )i re*lea+% di-erite eta$e ale mor-o*ene+ei )i di-erite -unc'ii -i+iolo*ice ale $lantelor.

Fito"ormonii cunoscu'i (n $re+ent au -ost clasi-ica'i (n = *ru$e (n -unc'ie de structura lor c"imic%. au5inele *i&erelinele citoPininele *ru$a acidului a&scisic )i etilena.

1u7inele se sinteti+ea+% $re$onderent (n $unctele de cre)tere de unde se r%s$(ndesc (n toat% $lanta )i (n s$ecial (n tul$in% unde in"i&% de+0oltarea mu*urilor laterali. Au5in% st% de asemenea la &a+a di0erselor tro$isme ale $lantei. @el mai im$ortant re$re+entant al acestei clase este acidul indolil494a eti $entru &iosinte+a c%ruia se utili+ea+% tri$to-anul (n calitate de $recursor.

Acidul indolil /< acetic mai $oate -i sinteti+at )i $e o alt% cale.$rin transaminare tri$to-anul este con0ertit (n acid indolil//</$iru0ic care $rin decar&o5ilare -ormea+% alde"ida indolil/acetic%. Dltima reac'ie 3cea de o5idare a alde"idei4 este comun% cu cea a c%ii descrise mai sus. "iberelinele se (nt(lnesc (n cantit%'i mari (n semin'ele imature (n $re+ent se cunosc $este B9 de *i&ereline care din $unct de 0edere structural s(nt diter$enoide tetraciclice 3-i*. 2B4. (n $rocesul de &iosinte+a care este deose&it de intens (n $lastide se utili+ea+% (n calitate de $recursor acidul me0alonic.

Biosinte+a *i&erelinelor este in"i&at% de su&stan'e s$eci-ice numite retardan(i a c%ror acliune determin% deci indirect o$rirea cre)terii tul$inii #ito$ininele s(nt -ito"ormoni im$lica'i (n re*larea di-eritelor $rocese -i+iolo*ice $e $arcursul (ntre*ii onto*enc+e a $lantelor su$erioare. In calitate de $recursor $entru &iosinte+a citoPininelor se utili+ea+% i+o$entenil$iro/-os-atul )i AT;/ul acesta din urm% -urni+(nd at(t &a+a a+otat% 3adenina4 c(t )i ener*ia necesar% $rosecului &iosintetic. Din clasa citoPininelor cel mai intens studiat% este 'eatinaC

;rinci$ala -unc'ie a citoPininelor const% (n stimularea di0i+iunii celulare )i ca to'i -ito"ormonii $artici$% la re*larea $roceselor -i+iolo*ice $e $arcursul (ntre*ii onto*ene+e a $lantelor su$erioare. 1 idul abs isi este un alt -ito"ormon ce -ace $arte din clasa sesNuiter$enelor ce $oate -i sinteti+at $rin utili+area (n calitate de $recursor -ie a acidului me0alonic -ie a carotenilor. 7tructura sa c"imic% este urm%toarea.

@antitatile cele mai mari de acid a&sci+ic se intalnesc in -run+ele &atrane -ructele coa$te seminte.etc.;rinci$alaactiune &iolo*ica a acidului a&sci+ic este aceea de a in"i&a cresterea $lantelor -enomen $rin care se $re*ateste $lanta $entru re$aus. >tilena 3@H2Q@H24este o "idrocar&ura nesaturata $e care $lantele o sinteti+ea+a $lecand de la 7/adeno+ilmetionina care $rin de+ama*ire si decar&o5ila+are en+imatica trece in =R/tiometil/adeno+ina etilena si acid -ormic.Actiunea sa &iolo*ica consta in accelerarea coacerii -ructelor si im&atranirea -ru+elor si tul$inilor.