Statiunea Lacu Rosu

CUPRINS

CAPITOLUL I. Asezarea geografica 1.1. Localizarea din punct de vedere geografic 1. . Scurt istoricul statiunii Lacu Rosu 1.!. "ecini si o#iective turistice de vizitat 1.$. Caile de acces spre statiunea Lacu Rosu CAPITOLUL II. Inventarierea patrimoniului turistic .1. Caracterizarea si descrierea resurselor naturale . . Caracterizarea si descrierea resurselor turistice antropice CAPITOLUL III . Prezentarea bazei tehnico-materiale a statiunii Lacu Rosu !.1. Unitatile de cazare !. . Unitatile instalatiilor de agre%ent& divertis%ent& trata%ent CAPITOLUL I". Programul de dezvoltare si diversificare a statiunii Lacu Rosu

Capitolul I Asezarea geografica

1.1. Localizarea din punct de vedere geografic

Statiunea Lacu Rosu, componenta a orasului Gheorghieni, este situata pe Valea si Cheile icazului. !ramarind configuratia terenului, statiunea este dispusa intr"un amfitetru, de la #$%m la 1%%%"11%% m altitudine,pe versantii &untilor Suhardul &are '1(%) m* si Suhardul &ic '1+,-m* catre .".V si &untele Ghilcos '1)%/ m*, spre S0 , unitati montane apartinatoare &asivului 1asmas. Intre aceste limite statiunea apartine 2udetului 1arghita, dar, prin cateva vile si case particulare, aceasta se prelungeste si in Cheile icazului, pe teritoriul 2udetului .eamt. icazului, intre Lacu Rosu

1.2. Scurt istoricul statiunii

3data cu formarea sa, in 1$/+, Lacu Rosu a deventi o atractie turistica importanta pentru acasta arie montana,formand impreuna cu Cheile turistic unicat in Romania. Lipsa cailor de acces rutier a facut ca a4ia in anii5+% ai secolului al 66"lea sa se construiasca primul edificiu turistic" Caminul 7uristilor. 8upa 1#+1, apar unele case locuite permanent si cateva vile, conturandu"se actuala statiune, apartinatoare administrativ orasului Gheorghieni. Statiunea dupa al II"lea raz4oi mondial s"a dezvoltat continuu, a2ungand la circa $%% locuri in vile si ca4ane in anul 1#$#, profilandu"se pe oglinda si recreere, iar in ultimele patru decenii si pe alpinism . 8upa anul 1##%, statiunea montana Lacu Rosu a cunoscut un impas in dezvoltarea sa, datorita rigorilor din economia de piata si a restructurarii proprietatii imo4iliare si a terenurilor, dar si degradarii fizice a unitatilor, unele dintre acestea depasind $% de ani de e9istenta. Lipsa dotarilor de agrement icazului un ansam4lu

sportiv si cultural si mai ales a amena2arilor pentru practicarea sporturilor de iarna si a drumetiei montane ca si a dotarilor tehnico"edilitare au facilitat acest regres. In ultimii +") ani se remarca un reviriment in dezvotarea statiunii prin modernizarea si construirea de unitati de cazare si alimentatie pentru turism 'circa +)% unitati de cazare in hotel si vile *, iar administratia locala a initiat un program de revigorare si relansare in turism a acesteia. Statiunea si"a dat numele dupa lacul de aici Lacu Rosu, un lac de 4ara2 natural, aflat langa Cheile icazului la o altitudine de #$% m. 0ste in forma de L, adanc de 1% m'adancimea ma9ima fiind de 1%,( m*, avand o suprafata de 1-,/ ha si o circumferinta de -$+% m. Lacul s"a format relativ recent in vara anului 1$+/, atunci s"a intamplat ca in urma ploilor a4undente marea cantitate de moloz stancos pe versantul nordic al Stancii !cigasului a alunecat 4locand drumul :araului ica2el. Apa s" a acumulat formand un lac de 4ara2 natural. Vra2a deose4ita este amplificata care de ies multimea din apa, trunchiurilor goale ale 4razilor de odinioara strapungand imaginea &icului

Suhard reflectat in olinda lacului.

.umele

de

Lacu

Rosu

provine de

la gresia rosie

tertiara, usor dezagrea4ila, transportata de :araul Rosu care a vopsit in rosu impre2urimile pana la lac. Lacul ,din pacate, este periclitat de marea cantitate de aluviuni, transportata de paraurile afluente 'Rosu, Licas, 3ii, Suhard si Ghilcos*. 7raditia populara pastreaza doua legende legate de originea lacului ; < 3data traia in Lazarea o fata de o frumusete rar intalnita care se numea 0stera. Aceasta s"a dus odata la targ la Gheorghieni. A intrat acolo un flacau voinic care se lua la tranta si cu ursul. Cum s"au vazut s"au si indragostit, iar flacaul a rugat fata sa"i fie mireasa. 8ar cununia nu s"a putut face caci flacaul a fost luat in armata. =ata il astepta, iar pe"n serate se ducea cu ulciorul la izvor, statea ore in sir, in nade2dea ca se va intoarce alesul inimii sale. Aceasta canta atat de trist incat auzind"o se induiosau si muntii .

0ra intr"o duminica dupa" amiaza cand, trecand pe acolo, a fost vazuta de un talhar care repezindu"se la ea a ridicat"o in sa, z4urand ca vantul spre Suhardul &ic, intre stancile cu o mie de fete unde locuia. 7alharul i"a promis fetei aur si argint numai sa"l indrageasca, dar fetei nu"i tre4uia nimic. Acesta isi pierdu ra4darea si vru s"o o4lige sa se casatoreasca cu el.Atunci 0stera a strigat catre munti implorandu"le a2utorul, iar stancile cuprinse de strigatele indurerate au raspuns cu tunete. S"a pornit o ploaie torentiala maturand tot ce intalnea in cale. Acolo au ramas su4 faramaturile stancilor fata si talharul, iar apoi acolo s"au adunat apele muntilor, formand Lacu Rosu'!cigasul*. > 3 a doua legenda spune ca ; < :e pa2istea dintre versantii muntilor a fost o stana.Cio4anii, vazand apropierea furtunii, au incercat sa se refugieze, dar &untele !cigas, daramandu"se, i"a ingropat impreuna cu oile. >

1.+. Vecini si o4iective turistice de vizitat

Vecinii statiunii Lacu Rosu sunt ; ?Gheorgieni '-, @m* ?Lazarea '+-@m* ?Aoseni '+-@m* ?8anesti ',-@m* ?Racu '/+@m* ?&iercurea Ciuc '$+@m* 34iectivele turistice de vizitat sunt ; ? Lacu Rosu" lac de baraj natural

?Raritati ale naturii ;

B :iatra Altarului este masivul stancos cel mai impunator

al Cheilor Bicazului. Cu inaltimea lui de 11()m, este mai mic fata de varfurile din 2ur, dar este frumos si atragator. :rimii cuceritori ai acestui turn de calcar au fost alpinistii 4rasoveni Csallner 0rvin si Goldschmidt Caldemar la %$ septem4rie 1#+). :rimul care a urcat pe turnul ardosului fara echipament de alpinist Dn port popular a fost Eeresztes Foltan din Aoseni, faptul caruia este legendar si astazi.

BCheile Dn valea rGului

icazului. Situat

icaz, este cel mai cunoscut si cel mai atragator

defileu al Carpatilor 3rientali, care stra4ate dinspre sud"vest spre nord"est muntii alcGtuiti din depozitele calcaroase ce s"au depus Dn marile triasice si 2urasice. in masivul calcaros s"au format pesteri.doline si avenuri. 8efileul este de orig2ne tectonica, numele sau si"a capalat de la rGul icaz. avGnd o lungime de ( @m. Astazi este cunoscut si su4 numele de Hparadisul alpinistilorH. Dn aval de Serpentina &are, :iatra :oienii si &untele ardos se apropie doar la cGtiva metri. Acest loc se numeste :oarta ladului dupa care mai 2os urmeaza locul numit :ridvorul ladului. Apoi cheile se largesc, pGna la stGncile 7urnului .egru. 8e aici porneste poteca cGtre :estera .eagra care are intrarea de 1( m Dnaitime si + m latime. 8e la intrare Dn pestera zarim falnicul turn al :ietrii Altarului. :estera dupa -( de m se strGmteaza, iar dupa Dnca 1% m se termina.

10

Inainte de varsarea ica2elului Dn icaz se afla un pod neterminat, care se numeste :odul !ngurilor, Dnceput Dn anii 1#)%. Initial. podul a fost proiectat pentru ocolirea partii cele mai periculoase a cheilor, GGtul ladului, dar nu s"a putut termina din cauza raz4oiului. in stGnga podului, se inalta :eretele ardosului cu ica2el Santinela de la GGtul ladului. 8e la vGrsarea pGrGului

Dncepe cea mai spectaculoasG zona a cheilor cu % lungime de $%% m, GGtul ladului, care se strecoara Dntre :iatra Surducului si :eretele ardosului.Spre capatul aval al GGtului ladului se afla un pod pe valea icazului, deasupra caruia se deschide :estera Cascadei. :estera are o lungime de ,# m, asa de strGmta DncGt se viziteaza numai tGrGs. in dreapta podului gasim cel mai mare izvor carstic al cheilor, Izvorul &aria, la care ne conduce o carare.:este drum, pGrGul ardos co4oara de sus Dntr"o rigola strGmta. 8e aici valea se largeste treptat, si Dn aval DntGlnim numai paduri foioase. Cu -,( @m mai 2os, se desfasoara pe directia nord" sud, spectaculoasa creasta a &unticelului, care DncepGnd din 1#/1 este declarata zona ocrotitG pe o Dntindere de #% hectare.

Cheile

ica2elului. Afluentul cel mai important al

icazului din zona, este ica2elul, care se formeaza su4 :oiana 7arcaului, si are o lungime de -% @m. La capatul aval al pGrGului cca.- @m parcurge pGrGul o zona de chei similar cu Cheile icazului. La (%% m de la confluenta ica2elului cu

11

icazul, putem admira numeroase mici cascade pe care le parcurge zgomotos apa paraului. Cea mai frumoasa si sal4atica zona a acestei chei se afla Dntre =agetul Ciucului 'Cichi4iuc* si :iatra Surducelului de la care Dn amonte parcurge ica2elul lin, zona satului rasfirat cu acelasi nume. ica2elului mai Cu mai mult de + @m Dn amonte de la Cheile

sunt doua chei mai mici; primul se numeste Cheile Duruitoarei sau La Cascada, cu lungimea de )%% m, iar al doilea se afla pe drumul ce leaga Lacu Rosu cu 7rei =antani si se numeste La Bechet, avGnd o lungime de +(% m. Cheile 8ururtoarei are de asemenea mici cascade. B Cheile Laposului. Afluent de stanga al deose4it de frumoasa. Su4 :iatra Altarului valea Laposului se stramteaza, avand un sir de mici cascade. Ceea mai spectaculoasa parte din aceste chei este Dnsa partea dintre Cusma Laposului si :iatra Altarului. Lungimea totala a cheilor este de 1$%% m, ceea mai mare cascada are Dnaltimea de -( m. BCheile Sugaului. in partea superioara a satului icaz Chei, icazului este

pGrGul Lapos, care de asemenea parcurge o zona stGncoasa

Dn Suteni, Dn avalul vaii Sugaului se desfasoara Cheile Sugaului" % zona stancoasa deose4it de frumoasa, su4 forma de

12

canion, cu o lungime de +(% m pe care se afla un sir de cascade. :ana la construirea drumului lorestier pe valea Sugaului, zona locuita din Grnadu a fost accesi4ila numai prin chei. :entru a facilita accesul, localnicii au construit pod Dn chei, pe 4arne transversale care a fost o capodopera a tehnicii populare. :este drum de la Cheile Sugaului, se afla Stanca lui Stan, formatiune stancoasa ingusta, care a ramas Dn urma e9ploziilor efectuate cu ocazia deschiderii carierei de calcar, din &untele Surducului. :estera &unticelu 'Ghiocelul*. 0ste situat pe teritoriul comunei icaz Chei, la $ @m de Lacu Rosu, pe partea stanga a raului icaz. 0ste format din doua Sali, dar nu este inca iluminata. =ara ghid poate fi parcursa Dn +% de minute. :estera este rezervatie naturala, unde putem admira frumoase stalagmite si stalagtite. 8in pacate, Dn ultima vreme vizitatorii au facut multe pagu4e Dn pestera.

13

1.) Caile de acces spre statiunea Lacu Rosu

Fona Lacul Rosu este cea mai accesi4ila dinspre orasul Gheorgheni, localitate care este situata pe calea ferata rasov" 8eda si pe drumul national 1-. 8in Gheorgheni, se desfasoara pe o distanta de -, @m drumul national 1-IC ce leaga orasul de statiunea Lacu Rosu. 8inspre &oldova, plecand din :iatra .eamt 'prin icaz* dupa parcurgerea a (/ @m, tot pe drumul national 1-IC putem atinge statiunea. :e cale ferata, dinspre &oldova, putem circula pGna Dn orasul icaz, dupa care accesul spre Lacu Rosu este posi4il cu auto4uzul. :e ruta Gheorgheni :iatra".eamt circula zilnic de doua ori auto4uze. Fona este accesi4ila si din comuna SDndominic '-- @m* prin :oiana 7arcaului si 7rei =antani, dar nu se recomanda automo4ilistilor, starea drumului fiind nesatisfacatoare. 8inspre comuna 7ulghes, prin :asul ala2 si satul 7elec, de asemenea se poate a2unge la Lacul Rosu, dar drumul este recomandat numai 4iciclistilor si iu4itorilor de drumetie, datorita starii sale necorespunzatoare.

14

Capitolul II Inventarierea patrimoniului turistic -.1. Caracterizarea si descrierea resurselor naturale

Statiunea montana Lacu Rosu 4eneficiaza de un cadru natural cu un potential turistic de mare valoare peisagistica. &untii Suhard si 1asmas alcatuite din conglomerete, gresii si calcare, se impun prin forme de relief si peisa2e dintre cele mai spectaculoase din tara. Remarcam, astfel ; ?domeniul montan cu peisa2e de mare atractivitate ; peisaje carstice 'Suhardul &ic, Gradina Fanelor, :eretele :ostei, :iatra Altarului, :iatra ardos, :iatra Cupas, :iatra :oienii, :iatra Suhardului etc. * J peisaje montane si subalpine cu alternanta de poieni si paduri de molid 'Campul Cupas, :oiana Ghilgos, :oiana Varariilor, 1asmasul &are, 1asmasul .egru etc. * paduri masive de molid etc. ?domeniul pentru practicarea alpinismului in Cheile icazului si pe a4rupturile limitrofe, unul dintre cele mai reprezentative din tara, cu )/ de trasee pentru catarare si escalada J ?relief carstic spectaculos cu a4rupturi, stancarii, grohotisuri si pesteri cu valoroase concretiuni si
15

vizita4ile, aflate in apropierea statiunii ca ;pesterile Suhard, ardos si Cascadei, iar la circa 1- @m pestera &unticelul Junele dintre acestea pot fi amena2ate pentru vizitare 'Suhard si &unticelul *. :e versantul sud"vestic al &untilor 1asmasul &are, in perimetrul comunei Voslo4eni, se afla pestera Sugo ')1 @m de statiune*, care este declarata monument al naturii si se preteaza pentru amena2are spre vizitare J ?Cheile icazului, de mare spectaculozitate cu Serpentinele &ici si &ari si a4rupturile de -%%"+)% m inaltime, cu numeroase rupturi de panta in al4ia raului icaz J remarca4ile prin peisagistica sunt si vaile afluente icazului cu cascade, chei si mici canioane 'vaile Lapos, ica2el, Cupas, Sugau la circa $@m spre icaz Chei * etc J ?Lacu Rosu" monument al naturii" unicul lac de origine naturala din tara, cu pitorestile < Cioate > de molid ce zvacnesc din adancul apei J pe malul lacului =undatia .aturaland 'orasul Gheorghieni* a marcat si a amena2at pentru turismul stiintific si ecologic # puncte de o4servare a faunei si a florei 'licheni, alge, plante lemnoase, plante acvatice, rate sal4atice, reptile, raci, insecte etc.* J ?domeniu schia4il se intinde pe o suprafata mare in cele trei areale montane puse in evidenta si anume; Suhardul

16

&are" Suhardul &ic"Ca4ana Suhard"statiune

'vila

ucur*, domeniul ce se dispune altitudinal de la #$%m pana la 1(%%m, ceea ce permite o amena2are < in releu > a dotarilor pentru sporturi de iarna si practicarea s@iului pana in luna mai '1-%"1(% zileIan* J Raza Soarelui cu un domeniu mai restrans utilizat si pana in prezent '-%%mI)%m* Jvarful :angarati" Saua :angarati la intrarea in statiune J ?domeniu pentru drumetie montana, cu peste -# de poteci montane, ce pornescI acced dinIin statiune, in mare parte amena2ate si marcate J ?fond cinegetic si fond piscicol reprezentative pentru aceasta zona a tarii J ?4ioclimat tonic" stimulent asupra organismului, cu o aeroionizare negative, cu aeroni rasinosi, favora4il odihnei si recreeri, dar si climatoterapiei profilactice sau curative pentru nevroza astenica, surmena2 fizic si intelectual, stari de de4ilitate, hipertiroida 4enigna etc. ?:arcul .ational Cheile icazului"1asmas ',(,/( ha* cu cele trei rezervatii naturale.

17

-.-

Caracterizarea

si

descrierea

resurselor

antropice
Statiunea nu detine o4iective cultural"istorice, nefiind conturata ca localitate, din dar impre2urimile limitrofa sunt constituie destinatii certe in acest sens. Resursele urmatoarele ; ?3rasul Gheorghieni '-, @m* ;4isericile armeneasca 'secolul 6VII* si evanghelica 'secolul 6VII* J muzeu cu sectii de istorie, etnografie, stiintele naturii J ?Lazarea '+- @m* ; castel 'secolele 6III"6VII* in stilul Renasterii, ce gazduieste galeria de picture si graficaJ parcul adaposteste sculpturi realizate in ta4erele de creatie J manastire franciscana 'secolul 6V* J ?Aoseni '+-@m* ;4iserica fortificata' secolul 6VI*, colectia de etnografieJ ?8anesti ',-@m* ;centru de arta populara cu ceramica neagra, tesaturi, cusaturi J ?Racu '/+@m* ; 4iserica fortificata ' secolele 6IV" 6V*, capela 'secolul 6IV* pe 8ealul ogat J ?&iercurea Ciuc '$)@m* ;cetatea &i@o '1,11" 1,-1*,refacuta in 1/1)J adaposteste &uzeul 2udeteanJ
18

antropice

zona

comple9ul Sumuleu cu cladirea"resedinta a fostului scaun Ciuc, manastirea franciscana '1)))"1))$*, 4iserica 4aroca '1$%)*, 4iserica Sf. :etru '1$1/*.

19

Capitolul III +.1 !nitatile de cazare

Statiunea Lacu Rosu participa cu 1%,()K la capacitatea de cazare e9istenta in 2udetul 1arghita. In anul -%%-,Lacu Rosu punea la dispozitia turistilor ,#1 de locuri de cazare repartizate in ; hoteluri"1/, locuri '-(,)/K din total *,vile"+/1 locuri '(+,,#K*, ca4ane turistice"+, locuri '(,-1K* si camping"1%$ locuri '1(,,+K*. 7ipuri de structuri de primire turistica in statiunea Lacu Rosu in anul -%%7a4el nr.1 7ip strucutra
stele

.r. camere
.eclasif. 7otal

.r. locuri
- stele .eclasif. 7otal

7otal
%

Hotel
Iasicom Lacu Rosu

Vile
7urist ucur =aget Andrei Raza soarelui

1(, 1(% 1 /( " )$ " -/ " $1 $1 -/ " 1( " +# "

+%, + /( )$ -/ 1,-/ 1( +#

) 1/, 1%$ ,$ 1#1 () -# 1%$

( " " " 1$% " " "

, 1/, 1%$ ,$ +/1 () -# 1%$

20

icaz 7usnad 8e4arcader % 1asmasu &are Vulturul ors EassL Ranova Ghiocelul Izvorul &uresului Vila +% !rsul

" " " 1 " " " " " " " " " " " " " " ( , 1( ( # ) ) ) 1% , # 1( 1 1) () ()

) ( , + 1( ( # ) ) ) 1% , # 1( 1 1) () ()

Cabane turistice
radut &iorita

" " " ) " " " " " " " " " " " " " "

1, 1% 1( +% 1% 1$ 1, $ $ -% 1-% +, $ -$ 1%$ 1%$

1, 1% 1, +% 1% 1$ 1, $ $ -% 1-% +, $ -$ 1%$ 1%$

Camping
ucur Sursa

Capacitati de cazare turistica e9istente la +1 iulie

in anul -%%-

Analizand situatia locurilor de cazare in functie de gradul de confort se o4serva ca structurile de primire au confort modest, ponderea cea mai mare fiind cea de doua stele '(1,+K* urmata de cea a structurilor de primire neclasificate '),,#K*.
21

!. .

Unitatile

instalatiilor

de

agre%ent&

divertis%ent& trata%ent

Amatorii de sport au la dispozitie strand, terenuri de sport, precum si posi4ilitatea de a practica canota2ul si pescuitul. Alpinistii isi pot incerca maiestria pe numeroase trasee, de la cele mai simple pana la cel mai dificile pe peretii stincosi ai Suhardului, :ietrei ardosului, ai :ietrei Surducului etc.

22

Statiunea Lacu Rosu ofera amatorilor de drumetie itinerarii deose4it de atragatoare ;

Circuitul

Lacului Rosu 'durata 1 1I- oraJ marca2; cruce icazului'durata + " + 1I- ore dus"intors, fara

rosie* M Cheile marca2, pe 8. 1-C*. M Varful Suhardu &ic 'durata -"+ ore dus"intors, diferenta de nivel +/% m, marca2J triunghi al4astru* M Varful Suhardu &are 'durata + ore dus"intors, diferenta de nivel (-) m, marca2; triunghi al4astru pana la Saua Suhardului, mai departe fara marca2*. M Varful !cigasu 'durata + ore dus"intors, diferenta de nivel )%1 m, marca2; 4anda gal4ena si triunghi rosu*. M :ot fi asigurate e9cursii cu autocarul cu durata de o zi sau doua zile la Gheorgheni, orsec, Sovata, icaz, :iatra .eamt etc. ii deose4it de atragatoare; Statiunea Lacu Rosu are un 4ioclimat tonic"stimulent asupra organismului, cu o aeroionizare negativa, cu aeroni rasinosi, favora4ili odihnei si recreerii, dar si climoterapiei profilactice sau curative pentru nevroza astenica, surmena2 fizic 'i
intelectual& st(ri de de#ilitate )ipertiroid( #enign( etc.

23

Capitolul IV :rogramul de dezvoltare si diversificare a statiunii Lacu Rosu

In cadrul planificarii si dezvoltarii turismului, amena2area turistica, respectiv procesul de planificare teritoriala, ocupa locul cel mai important si reprezinta, de

24

fapt, strategia fundamentala de dezvoltare a ofertei turistice, inclusiv a celei montane. :rocesul de amena2are turistice reflecta interactiunea dintre particularitatile conditiilor naturale si ansam4lul activitatilor economice si sociale care se dezvolta pe un anumit teritoriu, inclusiv montan, dar se realizeaza in conte9tul unei arii emitente de turisti.In principiu, amena2area turistica va tine cont atat de caracteristicile teritoriului'resurse, activitati, functiune etc.* cat si de posi4ilitatile de e9ploatare in conditii de eficienta a acestuia. In cadrul strategiei de amena2are turistica se urmaresc urmatoarele elemente comune si pentru statiunea Lacu Rosu si anume ; ?localizarea statiunilor turisticeIcomple9eIca4ane in functie de cantitatea si calitatea resurselor turistice, turistilor J
crearea unei oferte cu caracter specific& original sau c)iar unic& prin valorificarea tuturor resurselor zonei *scoala international( de alpinis%& +n cazul nostru,.diversificarea dotarilor& produselor 'i serviciilor turistice oferite +n scopul asigurarii unei varietati de prestatii turistice 'i satisfacerii nevoilor unei clientele diverse- conditiile naturale ale
25

de atractivitatea

acestora, e9primata prin capacitatea de a trezi interesul

statiunii Lacu Rosu ofer( posi#ilitatea realizarii unor variate produse turistice %ontane atat pentru sezonul estival cat si pentru cel )ivernal.integrarea ar%onioasa a structurilor turistice +n ansa%#lul cadrului natural al statiunii& creiindu/se o anu%it( a%#ianta si specificitate *in aria %ontana si pe %alul lacului, etc. Statiunea se poate dezvolta pe trei trepte %orfo%etrice0 vatra depresiunii *culoarul depresionar, / "alea 1icazului si Lacu Rosu0 cu structuri de cazare 'i ali%entatie& agre%ent& sportiv si nautic& dotari co%erciale& culturale si sanitare& de infrastructura generala& centru de infor%are turistica etc. versantii favora#ili a%ena2(rilor turistice& p3n( la 1144 5 11 4 %& pentru structuri de cazare 'i ali%entatie& partii de sc)i si teleferice *Ca#ana Su)ard& Raza Soarelui, versantul Su)ardului 6ic/Su)ardul 6are *1144 % 5 1744 %,& cu un do%eniu sc)ia#il valoros& este favora#il a%ena2arii pentru sporturi de iarn( 'i dot(rile aferente. Intreaga arie %ontana li%itrofa tre#uie reintrodus( in circuitul dru%e8iilor %ontane. Cercetatorii si practicienii francezi +n a%ena2area %untelui au sta#ilit cateva principii care tre#uie sa stea la #aza dezvoltarii unei statiuni %ontane,& principii aplica#ile si +n cazul reproiectarii 'i a%ena2arii statiunii Lacu Rosu si anu%e0 .satisfacerea nevoilor clientelei& ceea ce presupune un studiu de %ar9eting pe pietele potentiale cu investigatii sociologice

26

pentru a vedea optiunile turistilor potentiali +n ceea ce priveste0 do%eniul sc)ia#il& preturi& pretentiile sc)iorului& activitatile apr:s/sc)i& cerintele turi'tilor nesc)iori etc. .asigurarea calit(8ii factorilor naturali0 conditii cli%atice& %orfologia reliefului& configuratia pantelor de sc)i etc..a%ena2area opti%a a partiilor0 categoriile de dificultate si varietatea lor& sc)iul practicat *alpin 5 slalo%& co#orare,& nordic *fond& sc)i randonn:e,& tra%#ulina& #iatlon& patina2 etc..%odul de organizare si a%ena2are a statiunii *ur#anizarea,0 accesul +n statiune si +n do%eniul sc)ia#il& parca2e& deplasarea +n statiune& dotari edilitare& servicii& ani%atie& co%ert& cultura& tipul de a%ena2are a sta8iunii *in ;potcoava<& ;in terasa<,& separarea functiunilor *circulatia sc)iorilor 5 pietonilor 5 ve)iculelor, etc. =e ase%enea& gradul de i%padurire este luat +n calcul& fiind astfel favora#il statiunii Lacu Ro'u& per%itand o ur#anizare dispersata pe versanti #enefica si +n sezonul estival& iar conditiile de cli%a rece 'i zapada a#undenta i%pun si o ur#anizare concentrat( +n depresiunea /culoar. Toate aceste principii vor fi analizate si adaptate pentru a%ena2area si dezvoltarea statiunii %ontane Lacu Rosu.

27

1i#liografie
1. Paul =ecei > Lacuri de %unte ?& @ditura Sport/ Turis% . Petre Aastescu > Lacurile din Ro%ania ?& @ditura Sport/ Turis% !. Cristea @%. / 6untii Bas%as& Col.6untii Nostri& @d. Sport/ Turis%& 1CDE& 1ucuresti

28

29