1. Between men and women there is no friendship possible. There is passion, enmity, worship, love, but no friendship.

- Oscar Wilde 2. Beauty attracts beauty. - Elizabeth Gilbert 3. Nereusita este doar posibilitatea sa iei totul de la capat, doar ca mai intelept. Henry Ford 4. Daca problema poate fi rezolvata nu trebuie sa-ti faci griji. Daca problema nu poate fi rezolvata nu are sens sa-ti faci griji. Dalai Lama 5. Chiar daca esti foarte talentat si depui si mult efort, pentru unele rezultate este nevoie de mai mult timp: nu o sa primesti un copil dupa o luna chiar daca o sa ai 9 femei insarcinate. Warren Buffet 6. Odata in viata fortuna bate la usa fiecarui om, iar in foarte multe cazuri, se intampla ca omul se afla printr-o carciuma pe undeva si nu aude. Mark Twain 7. Cel mai mare neajuns al nostru este ca renuntam prea repede. Cel mai corect drum spre succes este sa mai incerci o data. Thomas Edison 8. Personal, iubesc capsunile cu frisca, dar pestii, nu stiu de ce, prefera ramele. Iata de ce eu cand plec la pescuit, nu ma gandesc la ce imi place mie, ci la ce ii place pestelui. Dale Carnegie 9. Dimineata cand ma trezesc imi pun o intrebare: Ce trebuie sa fac azi?, iar seara inainte de culcare: Ce am reusit sa fac azi? Pitagora 10. Sarac, ghinionist, nefericit si bolnav este acela care foloseste prea des cuvantul maine. Robert Kiyosaki 11. Batranii intotdeauna ii sfatuiesc pe cei tineri sa economiseasca banii. Este un sfat prost. Nu adunati maruntisul. Investiti in propria persoana. In viata mea nu am economisit un dolar, pana nu am atins varsta de 40 de ani. Henry Ford 12. Eu asta vreau. Inseamna ca asta si va fi. Henry Ford 13. Eu nu am suferit infrangeri. Eu am gasit 10.000 de metode care nu merg. Thomas Edison 14. Munca este grea atunci cand se ingramadesc treburi usoare pe care nu le-ati facut cand trebuia. John Maxwell 15. Inainte vorbeam: Sper ca totul se va schimba. Pe urma am inteles ca exista un singur mod pentru ca totul sa se schimbe sa nu te dai batut niciodata. Jim Rohn 16. Lectia pe care am invatat-o si pe care o respect toata viata a constat in faptul ca trebuie sa incerci, sa incerci si sa incerci din nou dar niciodata sa nu te dai batut. Richard Branson 17. Fa azi ceea ce altii nu fac ca sa traiesti maine cum altii nu pot. Zig Ziglar 18. Un om care vorbeste 2 limbi face cat 2. Charles v 19. Educatia este cea mai puternica arm ape care o putem folosi pentru a schimba lumea. Nelson Mandela 20. Nu exist nici mcar o diferen ntre o persoan care poate s citeasc dar nu o face i una care nu poate s citeasc. - Mark Twain 21. Poti sa cazi singur dar ca sa te ridici, ai nevoie de un prieten care sa-ti intinda o mana. Proverb in lb. idis 22. Cand urmezi pe cineva care este bun, inveti sa fii bun; cand urmezi un tigru, inveti sa musti. Proverb chinezesc 23. Viseaza ca si cum nu vei muri niciodata; traieste ca si cum ai muri maine. James Dean 24. Nu trebuie sa iti amintesti de ceea ce ai dat. Nu trebuie sa uiti niciodata ceea ce ai primit. Proverb evreiesc 25. Cunoasterea vorbeste, iar intelepciunea asculta. Jimi Hendrix 26. Fii curajos. Asuma-ti riscuri. Nimic nu poate lua locul experientei. Paulo Coelho 27. O persoana superioara este modesta atunci cand vorbeste, dar exceleaza atunci cand actioneaza. Confucius 28. Invatam putine lucruri dintr-o victorie si mai multe dintr-o infrangere. Proverb japonez 29. Nu cunoastem Pamantul de la stramosii nostril; il imprumutam de la copii nostri. Proverb American 30. Cel mai destept om, dupa parerea mea, este acela care se numeste singur prost cel putin o data pe luna. Fiodor Dostoievki 31. Atunci cand te daruiesti pe tine, primesti mai mult decat dai. Antoine de Saint-Exupery 32. Oportunitatiile se inmultumesc pe masura cele valorifici. Sun Tzu 33. Nimeni nu este inutil in acesta lume daca alina povara ce atarna pe umerii semeniilor sai. Charles Dickens 34. Sanatatea poate sa insemne nebunie, dar cea mai mare nebunie e sa vezi viata asa cum e si nu asa cum ar trebui sa fie. Miguel DE Cervantes 35. Scopul tau n-ar trebui sa fie sa fii ceva, ci sa fii cineva. Victor Hugo 36. Pesimismtul vede dificultatea in fiecare oportunitate, optimistul vede oportunitatea in fiecare oportunitate. Sir Winston Ghurchill

37. Aceasta lume are nevoie de calitatile tineretii: nu ca moment al vietii,ci ca putere de spirit,putere a vointei,calitate a imaginatiei,predominanta a curajului asupra timiditatii,a poftei de aventura asupra comoditatii in viata. - Robert Kennedy 38. Lucrurile nu sunt bune sau rele n sine, gndirea noa str le face s fie astfel. - William Shakespeare. 39. Fericirea sta in lucrurile marunte. -Sf augustin 40. Cel mai mare neajuns al nostru este ca renuntam prea repede. Cel mai corect drum spre succes este sa mai incerci o data. -Thomas Edison 41. Fii tu insuti schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume Mahatma Gandhi 42. Fericirea este ceva ce se multiplica atunci cand o imparti cu altii. Paulo Coelho 43. Sa traiesti fara speranta inseamna sa incetezi sa mai traiesti. Fiodor Dostoievski 44. Uneori lipseste o singura persoana si intreaga lume pare nepopulata. Alphonse de Lamartine 45. Doua lucruri sunt infinite: universal si prostia umana; si nu sunt sigur in legatura cu universal. Albert Einstein 46. Sa fi multumit de propria viata asta e cea mai mare comoara. Proverb latin 47. Mai bines a iubesti sis a pierzi decat sa nu iubesti deloc. Proverb englezesc 48. Cine traieste doar din sperante va muri de disperare. Proverb italienesc 49. Doamne ,tu ii iubesti pe cei care te ranesc si ii ranesti pe cei care te iubesc! -Leon bleu 50. Poate simt mai mult dect neleg. Asta ar lmuri multe. Cci reprezint categoria cea mai expus i mai stupid: omul cu sentimente. M domin ceea ce simt, nu ceea ce gndesc. N -am avut parte de spirit practic i uneori m port, pur i simplu, ridicol. -Octavian Paler 51. Nu nceta niciodat s zmbeti, nici chiar atunci cnd eti trist, pentru c nu se tie cine se poate ndrgosti de zmbetul tu. -Gabriel Jos Garca Mrquez 52. Viata nu-ti da intotdeauna ceea ce ceri,dar iti da intotdeauna ceea ce ai nevoie. Robin Sharma 53. Ce-i al tau e pus deoparte. Prietenie. 1. Prietenul adevarat este acela care poate sa impartaseasca toate durerile noastre si sa ne dubleze bucuriile. B.C.Forbes 2. "Prietenie adevarata, un singur suflet n doua trupuri" (Aristotel) 3. "Am simtit mereu ca cel mai de pret lucru intr-o prietenie este acela ca nu 4. trebuie sa dau explicatii" (Katherine Mansfield) 5. "Daca ar trebui sa aleg: sa imi tradez un prieten sau sa imi tradez patria, 6. sper sa am destul curaj pentru a-mi trada patria" (E.M. Forster) 7. "A avea un prieten este mai vital decat a avea un inger" (Nichita Stanescu) 8. "Nu rupe firul unei prietenii, caci, chiar daca il legi din nou, nodul ramane" (Octavian Paler) 9. "Prietenii mei nu sunt multi, dar sunt nenumarati" (Nichita Stanescu) 10. "Placerea adevarata este de a sta cu cineva la masa" (Antoine de Saint-Exupery) 11. "Nu are nicio noima sa cersesti prietenia" (Antoine de Saint Exupery) 12. "Prietenul nu iubeste prietenul, ci obiectivul prieteniei" (Platon) 13. "E mai rusinos sa nu ai incredere intr-un prieten decat sa fii inselat de el" (Arthur Schopenhauer) 14. "Frecventarea prietenilor sa-ti fie ca o scoala si convorbirea cu ei, invatatura. Fa-ti din prietenul tau un invatator si uneste prin el foloasele intructiei cu placerea conversatiei" (Baltasar Gracian) 15. "Prietenia indoieste bucuriile si injumatateste necazurile" (Francis Bacon) 16. "Un prieten adevarat te prinde de mana si iti atinge inima" (Gabriel Garcia Marquez) 17. "Fiecare repeta, dupa Aristotel, ca nu exista prieteni si fiecare, in particular, sustine ca el e un bun prieten. Aceste doua afirmatii atat de contradictorii se bazeaza foarte probabil pe faptul ca pe taramul prieteniei exista multi ipocriti si multi oameni care nu se cunosc pe ei insisi" (Claude Adrien Helvetius) 18. "Prietenii de ocazie i-am gasit asemanatori cu randunelele, care vin primavara si pleaca atunci cand incepe frigul" (Oxenstierna) 19. "Un prieten, cand e un om, intrece si pe-un frate" (Homer) 20. "Prietenia e lucrul cel mai greu de explicat. Nu este ceva ce se poate invata la scoala. Dar daca nu ai invatat ce inseamna prietenia inseamna ca nu ai invatat nimic" (Muhammad Ali) Sf. Augustin

Cand incepi sa numeri Treimea, parasesti adevarul.

Dumnezeu este in afara tuturor, neramanand in afara; este in toate, dar necuprins de ele; este mai presus de toate, fara inaltare; este mai jos de toate, fara coborare; este in toate si, totodata, deasupra tuturor. Pentru aceea a venit Hristos in lume, ca sa cunoasca si sa inteleaga omul cat de mult il iubeste Dumnezeu.

Corect este sa se spuna ca toate lucrurile sunt in Dumnezeu si nu Dumnezeu in toate lucrurile.
Vreti sa aflati valoarea sufletului? Ascultati in ce a constat rascumpararea lui: sangele si moartea unicului Dumnezeu.

Cnt i mergi mai departe, la captul drumului te ateapt Dumnezeu. A spune cuiva "te iubesc" nseamn de fapt "tu nu vei muri niciodat". E n noi ceva mai adnc dect noi nine. Suferi de pe urma nedreptii unui om ru? Iart-l, ca s nu fii astfel doi oameni ri! Nu ne e de nici un folos s ascultm nvturile sfinte dac nu le traim. nva s i scrii durerile pe nisip i bucuriile pe stnc. Acela este cu adevrat liber care triete pentru Hristos. El se afl deasupra tuturor nenorocirilor. Dac el nsui nu va voi s-i fac vreun ru, atunci niciodat altul nu vafi n stare s-i fac acest lucru. Pcatul fiecrui om este instrumentul pedepsei lui, iar nelegiuirea lui i estetransformat n propriu-i chin. Ce sunt domniile fr justiie dect nite mari tlhrii? Pentru cine vrea s cread, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea s cread, n-amnici unul. Iubete i f ce vrei. Rugciunea este unitatea de msur a dragostei. Trziu de tot Te-am iubit, o, Tu, Frumusee att de veche, i totui att de nou, trziude tot Te -am iubit. i iat c Tu Te aflai nluntrul meu, iar eu n afar, i eu acolo, nafar, Te cutam i ddeam nval peste aceste lucruri frumoase pe care Tu le-ai fcut,eu, cel lipsit de frumusee. Tu erai cu mine, dar eu nu eram cu Tine; m ineau departede Tine acele lucruri care, dac nar fi fost ntru Tine, nici n-ar fi existat. M-ai chemat im-ai strigat i ai pus capt surzeniei mele. Ai fulgerat i ai strlucit, i ai alungat orbireamea; ai rspndit mireasm i eu am inspirat, i acum Te urmez cu nfocare; am gustatdin Tine i acum sunt nfometat i nsetat dup Tine; m-ai atins doar i m-am i aprinsde dor dup pacea Ta. Rbdarea este nsoitoarea nelepciunii. Dumnezeu este n afara tuturor, nermnnd n afar; este n toate, dar necuprins de ele;este mai presus de toate, fr nl are; este mai jos de toate, fr coborre; este n toatei, totodat, deasupra tuturor. Fericirea e s tii s i doreti ceea ce ai deja.1 Tu ne-ai creat pentru tine i inima noastr este nelinitit pn nu se va odihni n Tine. Dumnezeu este asemenea unui cerc ale crui margini nu sunt nicieri, iar al crui centrueste pretutindeni. Am devenit pentru mine o problem. Cnd ncepi s numeri Treimea, prseti adevrul. A da cu plcere valoreaz mai mult dect ceea ce dai. Cnd se termin pcatul, ncepe rugciunea, iar cnd se termin rugciunea, ncepe pcatul. A avea credin nseamn a crede n ceea ce nu vezi, iar rsplata pentru aceast credinva fi s vezi ceea ce crezi. O, Doamne, d-mi castitate! Dar nc nu acum. Noul Testament n cel vechi se ascunde. Vechiul Testament n cel nou se descoper. Pentru aceea a venit Hristos n lume, ca s cunoasc i s neleag omul ct de mult liubete Dumnezeu. Dumnezeu l-a fcut pe om dupa chipul i asemnarea Sa, n gndire: acolo e chipul luiDumnezeu. Iat de ce gndirea nu poate fi neleas nici de ctre ea nsi ntruct e unchip al lui Dumnezeu. Mntuirea este numai lucrarea harului. Rul este deprtarea de esen i tinderea spre ceea ce nu este. Dac ndeprtezi dreptatea, regatele nu sunt dect mari bande de tlhari. Netiind locul i vremea n care ne ateapt moartea, o vom atepta noi oriunde ioricnd. Ce ru nu am pus eu n faptele mele? i dac nu n fapte, n cuvintele mele? Sau dacnu n cuvinte, n voina mea? Tu ns, Doamne, eti bun i ndurtor; msurnd cu privirea adncimea morii mele, tu ai sectuit cu mna ta dreapt hul stricciunii dinfundul inimii mele.

Gnduri de Fer. Vladimir Ghika "Dumnezeu ne iubete ntr-att nct, i atunci cnd ne refuz ceva, acel refuz nseamn mai mult dect un dar. E de datoria noastr s nelegem cum anume." Fericitul Vladimir Ghika 1. Fericii cei ce caut, pentru c aceia au i gsit; ei chiar de dou ori vor fi gsit. Fericii cei ce rspndesc bucurie izvort din adevr. Fericii cei ce rspndesc bucurie izvort din propria lor bucurie. Fericii cei ce rspndesc bucurie izvort din propriile lor suferine. Fericii cei ce l iubesc pe Dumnezeu, c aceia nici nu se gndesc s se mai ntrebe dac sunt fericii sau nu.

2. 3. 4. 5. 6.

Vai ie, dac fratele tu i poate reprezenta Cerul ca pe un loc unde i este cald i unde nu -i mai este foame. Pentru a-ti aduce aminte de grijile frailor ti, fie ca flacra vetrei tale precum Rugul Aprins s te ndrume - pentru a iei n calea nevoilor lor, fie ca acoperiul tu cu Corabia lui Noe s poat fi asemuit. Fii fericii, unii prin ceilali. Cel ce se despoaie pentru ceilali, se mbrac ntru Cristos. Cnd fratele tu te obidete pe nedrept, ar trebui s suferi mai mult pentru el dect pentru tine. Obida creia el te supune nu va ntrece nicicum rul pe care i -l face siei - cci ea i vatm sufletul fr s-l ating pe al tu, iar faptul acesta, dac-i eti frate cu adevrat, te va mhni mai mult dect nedreptatea pe care i -o face. Fericii sunt cei care au dorit s iubeasc mai mult i care au vrut s iubeasc tot ce e greu de iubit, cci, pentru ei, pm ntul va fi mai puin mic, iar cerul mai mare le va fi. Un rnit, un bolnav, prin suferinele lor, nceteaz s fie ei nii; ei nu mai sunt dect rnitul, dect bolnavul. n cazul lor, mai mult dect oriunde, e uor s-l vedem pe Christos n toi i n toate. Dumnezeu druiete celor care druiesc. Dumnezeu se druiete celor care se druiesc. n lumea aceasta pedepsele lui Dumnezeu sunt lecii i nicidecum nenorociri. Discreia ce le nsoete prezena este pudoarea ngerilor. Caut-l pe cel ce nu ndrznea s te opreasc. D celui ce nu-i cere. Iubete-l pe cel care te respinge. A consola este putina noastr de a da celuilalt ceva care s fie mai adevrat dect durerea sa. A consola nseamn s-l faci pe dezndjduit s triasc o speran. A consola nseamn a permite celui ce sufer s vad n noi iubirea lui Dumnezeu pentru el. Nimic nu ni-l apropie mai mult pe Dumnezeu dect aproapele. Pentru cel care l vede pe Dumnezeu departe, aproapele nu va fi niciodat foarte aproape; pentru cel care nu -i vede aproapele foarte aproape, Dumnezeu va rmne mereu departe. S nu uii cumva c cele mai frumoase zile nu sunt niciodat frumoase pentru toi. Singura posesie din viaa noastr de care putem fi siguri c nu deposedeaz pe nimeni este posesia lui Dumnezeu; dimpotriv, ea i mbogete i pe ceilali. Fie ca bucuriile s nu-mi vin niciodat prin suferina celuilalt! Fie ca suferinele mele, toate, s aduc vreo bucurie celorlali! Fie ca destinul meu s nu zdrobeasc nimic n calea lui! Pentru cei ce nu le-au vzut curgnd pe obraji, lacrimile pot prea doar nite picturi de ap. Rzbun-te pe ncercrile al cror sens nu-l poi pricepe, aducnd fericire unor fiine care nici mcar nu tiu c exiti. Setea rdcinilor este mai mare dect setea frunzelor. mi vei fi mai recunosctori pentru ndemnul ce v-ar permite o atitudine generoas dect pentru darul cel mai bogat pe care vi l-a putea oferit. Pentru c cel mai mbucurtor dar ce se poate face unui suflet este de a -i cere s ndeplineasc o fapt bun. Cea mai bun pregtire n vederea agoniei e umilina. Cel ce nu se mortific, nu va ti s moar. Un singur lucru e necesar. Dac l-ai dobndit nimic nu-i va lipsi, nici chiar atunci cnd i va lipsi totul. Dac ns nu l -ai dobndit, chiar toate celelalte de le-ai avea, nimic nu te va ndestula. Mai ales atunci cnd te simi nimicit sub povara unui mari dureri, e bine s consolezi durerile celorlali. A te drui n asemenea cazuri, cnd nu mai eti nimic, cnd n tine nsui nu mai ai nimic, nseamn c dai, cu adevrat, un pic din Dumnezeu... i l gseti. Nu trebuie s ne mirm, nici s ne plngem de nerecunotina semenilor. Recunotina este mai rar dect binefacerea i mai presus de ea. Cnd cineva ne dovedete recunotin, el ne druiete mai mult dect i -am dat. n loc s mpart sracilor el nsui bunurile de care dispune, printele prefer s se serveasc de mna copiilor si, sub p rivirile sale; inima i va treslta de o nou bucurie. Astfel, i Dumnezeu prefer s fac tot binele n aceast lume prin intermediul nostru. Simim atunci, venind dinspre El, ca o ndoit bucurie. Dac vei ti s iei asupr-i durerea celuilalt, Domnul nostru va lua asupr-i durerea ta, fcnd-o a Sa; astfel, lucrare de mntuire ea va deveni. Dac vei ti s iei asupr-i durerea celuilalt, Domnul nostru va lua asupr-i acea durere, n tine, i o va face a Sa; astfel, lucrare de mntuire ea va deveni. Buntatea cu care Domnul o va lua asupr -i este cu att mai mare cu ct o gsete deja ca smuls din rdcina ei i rsdit n inima ta. Iar atunci cnd El o va gsi n tine purificat de orice egoism, transfigurat prin mil, sfinit de dragostea cretineasc,

7. 8. 9. 10. 11. 12.

13.

14. 15. 16. 17. 18.

19. 20. 21. 22.

23. 24. 25. 26.

27. 28.

29.

mngierea a fi mai puternic n cellalt, iar binecuvntarea, mai vie tine, i bucuria de mine, mai mare n amn doi. 30. Universul tie s practice meteugul plin de mister al tcerii. Hurile, asemenea unor buni duhovnici, au pstrat taina lucr urilor ce li s-au spovedit. 31. Cel ce nu tie s respecte, nu va nva nici s se sacrifice. 32. Respectul ndeprteaz i apropie totodat de obiectul su - ndeprteaz prin toate distanele pe care suntem obligai s le recunoatem - apropie de cea mai bun, de cea mai aleas parte a sufletelor noastre, printr -o asimilare secret, dar real. 33. Nu exist tiin fr respect - un respect al fiinelor, al lucrurilor, al adevrurilor. Studiul trebuie s fie o munc pe ct de rbdtoare, pe att de respectuoas. Iar o strfulgerare de iubire n acel respect i va da genialitate. 34. ncepi s devii om doar atunci cnd ai nvat s-i comanzi ie nsui ca i cum ai fi un altul, i cnd, mai bine chiar dect un altul, ai nvat s asculi de tine nsui. 35. i curajul este o singurtate. 36. Deprinderea sacrificiului ne nva s ne fixm mai bine reedina sufletului. 37. Nobleea e adesea timid pentru c e stingher. 38. Cuvntul nu se declam. 39. A-L cunoate pe Dumnezeu nseamn s-I poi reuni Atributele, n suflet i n via. 40. Orice lucru aduce cu sine o revelaie i o enigm; revelaia prezenei sale i enigma destinului su. 41. Adevrata egalitate nu trebuie s spun: sunt egal cu tine, ci: eti egal cu mine. 42. Minile celor ce trudesc vd mai limpede dect ochii celor care dorm 43. Cntarea Treptelor... D-ne, Doamne, s tim ce vrei, - s vrem ce vrei, - s facem ce vrei, - s facem bine ceea ce vrei. 44. Direcia ndurrii Divine n Eternitate se cheam viitor. 45. Strania nfiare a acestei lumi este produsul greelilor i al rugciunilor 46. Ia drept model de umilin inima ta de carne. Ascuns privirilor, ea este totui, de-a lungul vieii, cea mai de seam furitoare a fiinei tale. Dup moarte, ea se grbete s dispar, putrezind repede dup gratiile carcerei sale. 47. Cel ce iubete mai mult este cel care iubete mai bine; iar cel ce iubete mai bine este, ntr-un fel i de fapt, cel ce iubete mai mult. 48. Ascunde-i sacrificiile, ca Stpnul tu, n pinea vieii. 49. Lacrimile sunt de esena sngelui; ar fi nedemn s le vrsm pentru nite lucruri pe care nu le-am plti cu sngele nostru. 50. nainte de toate, plictisul e la. - Este una dintre formele laitii. 51. Nu te plnge cnd i simi inima att de mic. Dumnezeu i-a ngduit poate s fie aa, numai pentru a-i da putina s-i reverse mai iute bucuria. 52. Biruinele sufletului las n urma lor cuvintele vieii care vor dinui. 53. Mulumesc este un cuvnt pe care trebuie s tim s-l dovedim; nu ajunge doar s-l rostim. 54. Cel mai oropsit, de ndat ce-l vezi, devine cel mai apropiat printre ai ti; el nu te are dect pe tine; i aparii deci mai mult dect oricine. 55. Ariditate. - Aadar, dac inima mea e seac i grea ca o piatr, ruga ei va fi frumoas, va fi o minune, exact cum ar fi rugciunea unei pietre 56. Mai gelos dect moartea e numai Dumnezeu. 57. Dumnezeu ne d adesea s facem ceea ce ne displace cel mai mult numai pentru a ne mbogi prin aceast activitate pe care n-am i cunoscut-o altfel. 58. Adesea e la fel de plcut s te tii auzit, pe ct e de plcut s-i vezi mplinit ruga. 59. Singurtatea e bun i sfnt doar dup ce a fost eliberat de Eu. 60. Nu-i opri mila la jumtatea drumului: Sunt nc destui nevoiai care nu mai au ochi s vad, dar mai au ca s plng cu ei. 61. O ispit a descurajrii: La ce mai pot fi bun? Rspunsul: n orice caz, pentru a fi bun. 62. Poate cel mai bun mijloc de a ne cunoate e s ne privim ascultnd. 63. Cel ce se ndoiete n teorie alege n practic. 64. A te dispreui e bine, a te uita e i mai bine. 65. Occidentul trezete dorul de neprevzut. Orientul ateapt surpriza miraculoas. Soarele l ndeamn pe unul: Vino dup mine, spre Necunoscut. Pragul misterios, Izvor al atrilor, i spune celuilalt: Ce se va nfia oare la orizont? 66. Amintirea de Dumnezeu i uitarea de sine... una o aduce pe cealalt. 67. naintarea spiritual are loc atunci cnd facem din dragoste ceea ce am fi fcut din datorie. 68. Pleoapele nchise n somn i-ar rmne deschise n moarte dac vreo mn evlavioas nu s-ar ivi s le nchid; acest semn nu e lipsit de neles. 69. i firele de pr de pe cretet i sunt numrate. Cum crezi c a putea Eu pierde fie i cea mai mrunt din lacrimile tale? 70. Eu tiu tot despre tine, Vd totul. Dei nu te Pndesc. Te Urmez. 71. n casa Tatlui sunt multe ncperi, mult bucurie n aceste ncperi i mult duioie n bucuria aceasta.

72. n limbajul i tiina omeneasc o imagine devine curnd un idol. Cu toate acestea, ea nu va avea mai multe virtui active, dimpotriv. 73. S dorim sfinenia, nu pentru a ne plcea nou nine, ci pentru a plcea lui Dumnezeu. 74. Calea spre Cer este strmt, dar Cerul e larg. Calea spre Cer este strmt, dar e mult mai uor s nu te abai din drum merg nd pe o crare dect printr-o cmpi 75. Ptrunde cu mintea Indulgena lui Dumnezeu - ea nu e nici confuzie, nici toleran, nici pierdere din vedere, nici ficiune. Ea este o Rscumprare nfptuit pretutindeni i n profunzimea fiecrui lucru n parte. Nu uita c n El ndurarea nsi e Virgin, c ndurarea divin e Virginitate. 76. Cnd mergem spre lumin, umbra ne urmeaz; cnd ne ndeprtm de ea, umbra ne precede. 77. Dac vei ti s-l pui pe Dumnezeu n tot ce faci, l vei regsi n toate cte i se vor ntmpla. 78. Pentru a fi perfecte, rugciunile tale trebuie s devin adevrate fapte, iar faptele tale - adevrate rugciuni. 79. ndurarea Divin va fi mereu mai mare dect suferinele, iar bucuria de mine, mai mare dect durerea de azi. 80. Nu vom avea o revelaie mai stranie i, uneori, mai neplcut asupra caracterului nostru dect cercetnd, ce anume tim s facem bine i de ce. 81. Cerul, n ntregimea sa, e calea aripilor. 82. A raiona este poate operaia care ne cere cea mai mare onestitate. 83. Istoria necunoscut a lumii se afl n comuniunea Sfinilor i n rspndirea Harului. Acolo se stabilesc suveranele genealogii ale destinelor - acolo se nal, fremtnd spre Suprema Armonie, Arborii lui Jesia a cror sev este sngele lui Christos. 84. n judecile omului despre Univers i despre el nsui, o opinie care nu prea este luat n seam: aceea a Abisurilor. 85. Inimile curate care l vor vedea pe Dumnezeu sunt singurele care deja n aceast lume vd cu adevrat lucrurile acestei lumi. 86. Spiritul d sufletului sensul Cuvntului. 87. Primul nimb al legii celei noi: talgerul strlucitor n care dansatoarea a pus capul tiat al sfntului Ioan. 88. S nu trecem cu vederea c pentru muli oameni aceast zi ncrcat de attea lucruri, de mori i de nateri de fore n venic micare, nu e altceva dect forma vie i naiva a uneia dintre bucuriile lor! 89. Nu te teme de mizeria ofrandelor pe care i le faci Dumnezeului tu. Cel de la care vine totul, nu refuz niciodat nimic. 90. Toate lucrurile sunt ptrunse de o sev de rugciuni 91. Pentru ca teama de Dumnezeu s fie n noi rodnic, Fiul lui Dumnezeu a voit s -i nsueasc pn i teama de om. 92. Cei mai mari profei i fac, pentru ei nii, proiecte aleatorii, variate i dezamgitoare. 93. Pmntul, vale a plngerii - vale, nu pisc, nici abis. Vale a lacrimilor venite din norii cerului, din cutele nlimilor, din asprimile semee, din crpturile ascunse ale stncilor 94. Aceste vduve vesele... problemele nerecunotinei. 95. Durerea se simte acas printre noi, dar ca o strin naturalizat. 96. Fiecare fiin creste n umbra unor nenumrate destine. Nici un lucru nu se poate socoti singur. 97. Timpul este o favoare - favoare dumnezeiasc acordat nou ca s facem binele; favoare trectoare i condiionat, acordat, dar la un alt nivel, condamnatului la moarte n care ne regsim cu toii. 98. n loc de a te strdui s sculptezi mereu i mai bine un idol, caut fr ncetare s dezvlui tot mai mult o splendoare. 99. Adevrul este ceva ce se cere eliberat i care elibereaz. 100. Tocmai cei ce nu mai au vedere pot avea viziuni. 101. Cred n buntatea Ta mai mult dect n nsi realitatea care m face s sufr, mai mult dect n chinul meu. 102. Lumina, prima mrturie a hurilor, prima tain spus de acestea celeilalte. 103. Ceea ce nfptuim repede pentru a plcea lui Dumnezeu are ceva din natura luminii care i ea odinioar fusese supus, rmne iute i i dezvluie splendoarea esenei, tuturor 104. ntr-un sens, orice realitate este i o pace i o tranzacie. 105. Cea mai sigur nemicare este aceea a dou roi la fel de puternice, fcute s alerge i care i contracareaz efortul. 106. Orice lucru are un nume de har, totul e s tii s-l gseti. 107. Dac umbra umple imensitatea e numai pentru c imensitatea e prea mare chiar i fa de avntul luminii. 108. Am crezut, din iubire, toate cte Tu mi-ai revelat din iubire; i am crezut c mi le-ai revelat din iubire. 109. Rugciunile sunt chiar mai ascunse dect ticloiile... i le zdrnicesc. 110. Cel ce a fcut din munc o lege, a fcut din odihn o regul de conduit, o regul mai riguros sancionat dect legea nsi . 111. Ce importan are prilejul, fie el ct de mrunt, cnd gestul e curat i frumos, cnd iubirea din care izvorte e mare? 112. Memoria eforturilor se face putere n incontient i tiin, n contiin. 113. Muenia pmntului e de sute de feluri; exist muenia tuturor tcerilor pe care el le cuprinde, a tuturor distrugerilor care l alctuiesc. Cci pmnt numim ngrmdirea frmicioas i roditoare a tot ce putrezete. 114. Numele propriu al acestei lumi e: Goan. E locul unde totul alearg deuchiat, ct mai departe de sine - i acest gest oribil o definete mai mult dect orice. 115. Fie ca iertarea n Cer s fie att de profund pe ct este uitarea fa de noi pe pmnt. Fie ca puin din aceast indiferen, din

aceast ignorare, din absena fa de noi nine s intre n ceea ce ne va ntmpina din toate prile pe unde am greit; atunci, aceast anihilare, att de greu de contemplat altfel, devine ceva blnd. 116. Timpul se roag i Eternitatea laud. 117. Sfritul n-a fost creat pentru legi, ci legile pentru sfrit; aceasta ne ajut s nelegem mai bine ntreaga ordine a minunii. 118. n ordinea ei, omenirea merge de la familie la familie. De la familia n care te afli la familia pe care i -o alegi sau i-o creezi 119. n orice distrugere exist o calomnie. 120. Ce aspru mister - orice nceput! 121. Spiritul mijlocului - prezentul. 122. Eternitatea nu suprim timpul, ci, ntr-un fel, l comprim. 123. Nimic mai umilitor dect uurina ce ar exista pentru a deveni sfini i, totui, dificultile pe care le avem pentru a o fa ce... Ce straniu i jalnic e tabloul piedicilor noastre! 124. Orice eroare piere n timp prin coninutul ei neltor, iar n desfurarea activitilor umane - prin coninutul ei de adevr, care nu va pregeta s se ntoarc mpotriva ei nsi. Astfel eroarea moare prin ceea ce ea poate conine ca iluzie de for i, totodat, ca for real. 125. Cel ce peregrineaz prin oglindiri de ape trebuie s stea, asemenea lor, cu capul n jos. 126. Inefabilul nu este Nenumitul, dar nici un nume nu reuete s -l numeasc cu adevrat; toate l strig, l cheam, l cnt, l binecuvnteaz, l vor, l recunosc, l dovedesc, l ateapt, l desfoar, l poart, l caut, l gsesc, l tiu; fiecar e nume, altfel; i toate, la fel. 127. Toate cele prin care suntem nseamn Infinitul, toate cele prin care nu suntem l implic i l cheam. 128. Sunt sigur de Tine, nu sunt sigur de mine. Singurul meu mod de a fi sigur de mine este s fiu destul de sigur de Tine. Cel mai bun mijloc pe care-l am de a conta pe Buntatea Ta este s caut n ea mai mult lumin i cldur dect indulgen. Aceast indulgen, tiu bine, e nemrginit i tocmai de aceea tiu c este departe, att de gndul care o reduce sau o falsific, ct i de inima care o ofilete - iar felul cel mai ginga, cel mai discret, cel mai potrivit de a recurge la ea este, ntr-un fel, s-i simt prezena fr s fac apel la ea i s caut n Tine mereu altceva dect pe mine nsumi. 129. Oare nu nseamn nimic s avem ca unic judector al fericirii noastre venice pe cineva care a pit pn i n moarte pentru noi? 130. Purttoare de far este adesea stnca primejdioas. 131. ntr-un anumit sens, cu ct Dumnezeu se arat mai mult, cu att mai mult se ascunde; cu ct consimte mai mult s -L privim aa cum este, cu att ni se relev a fi mai inaccesibil - sau, mai degrab, ne face s-L simim i s-L cunoatem ca inaccesibil, pentru c tocmai atunci i face El accesul nostru spre El nsui. 132. Orice pace se sprijin pe o armonie i orice armonie, pe un mister. 133. Cea mai mare ndrtnic: Justiia. 134. Fie ca rugciunea ta s circule n toate, ascuns, puternic i vie, ca sngele. 135. E bine s pretindem mult de la ceilali, ca de la noi nine, pentru progresul lor i pentru a vdi stima pe care le -o purtm; dar este ru s le purtm pic dac s-ar ntmpla s ne nele mai mult sau mai puin ateptrile. 136. Rspunde Inimii sacre printr-o inim consacrat. 137. Universul e un secret i acest secret se vdete a fi nsoitorul de necuprins al fiecruia dintre gesturile tale. 138. A face pe cineva s gndeasc nseamn a ptrunde nu numai n inteligena, dar i n voina celuilalt. 139. Dumnezeu este Cel ce nu are nevoie de ghid ori de vreun artificiu pentru a ti cum s intre intr -o inim.

140. Lumea cunoate o singur comuniune adevrat: aceea a rnei. 141. Cel ce va reveni ca un fur plecase strngndu-i cu grij pn i vemintele mortuare. 142. nvturile lui Dumnezeu apas pe umerii notri, dar cu greutatea unor aripi. 143. Crile uureaz mhnirile venite de la oameni, oamenii, pe cele venite de la cri. 144. O mil mereu rennoit fa de pctoi, iat primul miracol care le explic pe toate celelalte. 145. Lacrimi ngduite: Isus a plns la mormntul lui Lazr i n fata Ierusalimului; dar n-a plns nici n Grdina Mslinilor, nici pe Drumul Crucii. 146. Adevrurile sunt crude precum chirurgii. 147. Iarba crete pe pmnt i nu n praf. 148. Cerul nu face umbr. 149. Pentru noi, timpul are uurina unui pas de ho, iscusina minii sale i eficacitatea gestului su; el seamn n jur descumpnita jale a aceluiai ireparabil jaf. 150. Prezentul [1] are un nume de o stranie elocin. El este nainte de toate un cadou, un dar de la Dumnezeu, care ne amintete, naintea oricrei alte aciuni, aciunea harului. 151. Cu mna lui, Domnul-Nostru Isus n-a scris dect pe nisip, acele cuvinte pierdute, n fata clilor femeii adultere. 152. Binefaceri fcute pe ascuns fa de ticloi, ce blnde sunt rzbunrile milei! 153. Nu rscumpr pcatele, ci pctoii,,. Nu terg din lume pctoii, ci pcatele. 154. Calea spre Paradis are doar lrgimea unei persoane i nlimea unei cruci. 155. Deschise sau mpreunate: o frumoas deviz cluzitoare pentru mini. 156. Pe scara dispreului nu se ajunge niciodat prea sus. 157. n tiina autentic exist o adevrat munc de dreptate fa de lucruri i un fel de restituire esenial. 158. Importan are nu att ceea ce facem, ci felul n care facem ceva, nu att ceea ce ni se ntmpl, ci felul cum ntmpinm ce ea ce ni se ntmpl. 159. Cu ct apa reflect mai multe lucruri, cu att permite mai puin s i se ghiceasc enigma adncurilor. 160. Fii omul sufletului tu. 161. Dac socoteti c i-ai sfrit viaa, nseamn c nici nu i-ai nceput-o nc. 162. Nu ncerca s faci din tine o capodoper, ci un instrument de fer icire. 163. Din ultimul vin a inut sa fac Isus primul snge. 164. Moartea este i ea o datorie pe care trebuie s-o ndeplinim; n-o ndeplinim totdeauna cum se cuvine. 165. Florile ajung s parfumeze nsi mna care le strivete.

166. Viaa, o colecie de alegeri. 167. El a fcut astfel nct suprema dragoste de sine i suprema uitare de sine s fie unul i acelai lucru n aceast iubire fa de Cel Infinit de Bun, prin ea voind sa fim, deopotriv, venic pierdui n elanul nostru i venic afirmai de el mai presus de orice. 168. Dumnezeu este singurul care nu uit s iubeasc nici n mnia sa. 169. Judecata din urm... de ce din urm? nu numai pentru c ea vine s ncheie o er, ci i pentru ca, n ordinea zilelor, ultima zi va fi cea a Dreptii. Pn atunci toate amnrile vor fi acordate i produse de nermurita ndurare i prodigioasa iscusin a iubirii divine. Dreptatea i va atinge desvrirea doar dup ce va fi fost nsoit, n drum, de toate indulgenele. 170. Misterul ispitei nvinse n noi este una din bucuriile ascunse ale Omului-Dumnezeu. A fi ispitit i a nu cdea nseamn c l facem pe Cel ce n-a putut cunoate rul, s-l nving, putnd, astfel, s-l depeasc triumftor n noi. 171. Dac legile servesc la slvirea minunilor, minunile servesc i ele la slvirea legilor. 172. Libertatea creaturilor e un fel de rbdare a Eternitii. 173. Jurmntul i votul monahal au ceva din lucrarea ngerilor i ne dau o nrudire mai apropiat cu ei. 174. Timpul n Univers vdete deopotriv o team sacr i o sfnt dorin. 175. A spune adevrul nseamn a fi, aproape pe gratis, dar cu siguran, profet. 176. Numim datorie, restana care mereu nsoete achiziionarea acestei proprieti care este persoana . 177. Singura motenire pe care Sfnta Fecioar a putut-o gsi i pstra de la fiul su: Coroana de spini. 178. Realitile sunt semine de vise, iar visele, la rndul lor, semine de realiti. 179. Vei ti c ncepi s naintezi, atunci cnd vei vedea n jurul tu nfptuindu-se Transformarea Tcerilor; cnd Tcerile pmntului - ntunecate, aspre i nchise - vor deveni Tceri deschise, nsufleite, care se roag i care ateapt. 180. Drumul e urt - cu att mai urt i mai monoton cu ct acest drum e mai bun - dar duce la int i cte lucruri minunate nu ne dezvluie uneori, n mers, de fiecare parte. 181. Dac l caui pe Dumnezeu nseamn c Dumnezeu te-a cutat; i nu te mira dac El - fiind Dumnezeu - te gsete nainte ca tu s-L fi gsit. 182. De-am putea s ne amintim - ntruct din acest sentiment izvorte o nespus lumin pentru noi -: toate realitile credinei nu ne sunt prezentate dect cu gravitatea, fora, importanta - i preul - unei mori reale, strbtute. 183. Numai Fiina nesfrit poate face o fiin liber. 184. Orice imensitate odihnete i se odihnete. 185. Obligai s populm cerul pustiu al zilei, suntem noi. 186. Ce uluitoare, bucuria de a constata c suprema Cauz este o ndurare! 187. Ceea ce noi numim lumea n care ne e dat s trim este eclipsarea temporar a cerului de ctre umbra mictoare a destinului nostru. 188. Spre Bucurie: ntreaga micare a cerului tinde spre ea. 189. Dumnezeu ne caut n josnicie precum l cutm i noi n transcenden i o face cu o pasiune ce ine de aceeai ordine dar cu o intensitate divin.

190. Nu le poi cere vulturilor s mngie. 191. Chipul Su, nu l-a zugrvit niciodat nimeni, atta vreme ct a trit; dar el s-a ntiprit de la sine pe biata nfram - pe care i odihnise o clip ultima oboseal - prin linii de sudoare i de snge pe care le tergeau minile tremurnde ale unei femei. 192. Fr Dumnezeu nu avem o adevrat intimitate cu realul. n afara Lui, nu vom descoperi dect suprafee sau ostiliti. 193. Numele poporului ales cuprinde nsi raiunea alegerii sale. Israel: cel ce a nvins pe Dumnezeu. A nvinge pe Dumnezeu nseamn s nelegi mai bine, nseamn s atingi ceea ce i este cel mai adnc rezervat, nseamn s fii cu adevrat dup dorina inimiiSale; iar aceasta se face printr-un fel de lupt n care Dumnezeu d celui care pare s-L combat cu o for suveran acea comunicare intim a inteniilor Sale cele mai ascunse. 194. Atrii nu-i vd pe cei pe care ii lumineaz. 195. tiina uman este, n fond, o cercetare asupra paternitii divine - o anchet asupra nrudirii lucrurilor ntre ele i cu noi. 196. Libertatea actului creator, cauza profund a libertii creaturii. 197. Pentru a te mntui, Eu am luat nfiarea ta. Acum ia -o tu pe a Mea, e rndul tu. 198. Spiritul e exigent n aa msur nct nu cere numai bune argumente [2], ci i temeiuri bune fiinrii tuturor lucrurilor. 199. Una din denumirile date lui Dumnezeu: Singurul care nu uit. 200. Toamna despoaie desiurile, ea pare sa despoaie n acelai timp si gndurile noastre asupra vieii, semnnd printre ele ca printre frunze un fel de dezordine srccioas i prsire. Se produce n noi ca o dezgolire vlguit i rece fcnd loc uno r netezimi dezolante. 201. Faptele de azi nu sunt dect ideile de ieri. 202. Ziua nu este cu adevrat zi dac nu-i aduci aminte de stele, iar noaptea nu este cu adevrat noapte dac nu -i aminteti de soare. 203. ncearc s rspndeti o lumin calm, egal i oarecum ncreztoare, asemenea unei lumnri. Imit lumnarea a crei flacr nu descrete pn cnd aceasta nu e n ntregime consumat. 204. E frumos i mngietor s vezi un suflet simplu care merge la Dumnezeu pentru c Dumnezeu este Dumnezeu, iar el, acel suflet, nici nu viseaz s fie altceva dect el nsui. 205. nainte de orice, eul nostru este un depozit. 206. Doamne, fie ca rul pe care l-am fcut s nu poat mpiedica binele pe care vreau s -l fac. 207. Doamne, eti att de aproape de mine, - iar eu, de Tine, att de departe! Doamne, m simt trist c sunt ceea ce sunt, dar n acelai timp m simt fericit c Tu eti ceea ce eti. Doamne, Te primesc n ntregime, primete-m i ia-m n, ntregime. Doamne, ia-mi inima i nu mi-o mai da napoi. Doamne, m-am nscut oare numai pentru a nu Te iubi ndeajuns? 208. n Eternitate, eunu mai e dect numele unei bucurii personale, pentru c tot restul a devenit, ca s spunem aa, Dumnezeu. 209. Rnile morii permit chiar celor mai ri s verse nite lacrimi bune. 210. Lumea aceasta, un amestec de semne. 211. Exist printre noi dou feluri de orbi: cei care privesc fr s vad i cei care vd fr s priveasc.

212. Fiecare om are mai multe rudenii printre mori dect printre cei vii. 213. Cuvintele sunt acte de fidelitate; cuvintele trebuie luate n sensul cuvintelor date. A vorbi nsea mn, intr-un fel, a-i da cuvntul. 214. Fie ca Creatorul, n faa ticloiei mele, s-i aduc aminte de bucuria Sa de-a crea, pornind de la neant. Fie ca Mntuitorul, n fata ticloiei mele, s -i aduc aminte c a cobort printre noi tocmai datorit ticloiei noastre i a regsit ceea ce era pierdut. Fie ca Cel ce sfinete, n faa ticloiei mele, s-i aduc aminte c El este Darul, Darul nemsurat, Darul etern, Darul care mplinete 215. Te-ai gndit vreodat ce poate nsemna s regseti tot ce a fost n Cel care Este? 216. n Cetatea Domnului, extazul se va crampona de tine ca o remucare, bucuria va fi la fel de neclintit n adncul tu ca rmiele-i nemicate n mormnt. 217. E frumos sa ai drept centru al vieii un jurmnt. 218. Cel care consult numai cauzele naturale pentru a se ndrepta spre previziuni utile seamn Cu cei care cutau taina viitorul ui n mruntaiele animalelor. 219. Lucru ciudat, numai libertatea poate s determine cu adevrat; toate celelalte permit, cel mult, ivirea unei determinri deja suferite. 220. Inteligena divin e singura care nu rpete nimic lucrurilor prin nelegerea lor. 221. Cel Necuprins, cu toata infinitatea sa, nu apas pe nimic, niciunde; finit, orict de mare orict de imens ar fi, ar apsa. 222. Minunatele nelepciuni ale instinctului le dicteaz animalelor cel mai bun destin; iar oamenilor, o lecie profund. 223. Precum Isus este Dumnezeu adevrat i om adevrat, - tu trebuie s fii cu adevrat un om al lui Dumnezeu i cu adevrat un om, chiar cu riscul de a cdea in erezia propriului destin i s fii fa de tine nsui o *+ n numele a ceea ce lumea i Dumnezeu pot atepta de la persoana ta. 224. Volupti sfinte, volupti ale rbdrii.. a poseda ceea ce izbete, supra, zglie, zdrobete, ndeprteaz.. 225. n orice nume - de lucru sau de fiin - exist un ordin pstrat i un ordin dat. 226. Un Proiect, nicidecum un Destin, n felul acesta ne-am nsuit temeiul tuturor lucrurilor. Iar de la Isus ncoace tim c nu exist alt Destin dect iubirea. 227. Cnd i solicitm Mila, El i aduce aminte de a Sa Iubire. 228. Vocea lui Isus l-a scos pe Lazr din mormnt; nu ne este oare ngduit s credem c deja lacrimile lui Isus l ridicaser pe mort n capul oaselor? 229. Teama de Dumnezeu are asemnare i fa de aproape: amestec de respect, de afeciune nelinitit, de nfricotoare ntrebri asupra destinului, asupra sensului unei datorii de pltit i al unei certe datorii de mplinit. 230. Fii blnd fa de nenorocirea ta, cum ai fi fa de un frate mai mic.. 231. A se uita pe sine nseamn, n general, a se pune la locul su. 232. Dac Domnul nostru refuz s se opreasc i s te asculte atunci cnd vreme prea ndelungat I-a i greit, cheam-L n numele srutului napoiat lui Iuda. - El se va opri. 233. Toate lucrurile sunt cri scrise pe dinuntru i pe din afar". 234. Soarelui, i pare oare ru de razele sale? 235. Cele mai multe ispite izvorsc din lupta orelor mpotriva Eternitii.

236. Rugciunea descreete fruntea i d minilor tulburate odihna n comun, elanul linitit i curat ctre un cer ateptat. 237. Nu imita dect pe Cel Inimitabil. 238. Unele flori cresc numai acolo unde au czut lacrimi. 239. n fiecare nerecunotin zace, ascuns n adncul ei, un secret ruinos. 240. Dumnezeu ngduie numai o singur Violen, cea pe care I -o putem face Lui servindu-ne tot de El. 241. Carne a Omului, adu-i aminte c eti rn i te vei ntoarce n rn. rn, adu-i aminte c ai fost nor i te vei ntoarce n nor. Nor, adu-i aminte c ai fost fantom i vei deveni din nou fantom. Fantom adu-i aminte c ai fost nimic i vei adulmeca nimicul. Nimic, adu-i aminte c totul a ieit din nimic la Cuvntul lui Dumnezeu. 242. Umilina, care aeaz lucrurile la scara lui Dumnezeu, este totodat scara ce ne permite s urcm la Dumnezeu. 243. Pn i n imperfeciunile noastre suntem o dovad a lui Dumnezeu 244. Dac fibra lor e generoas i nobil, orgolioii vor trebui s-i pun n joc tot orgoliul ca s nu mai fie orgolioi. 245. Unit cu suferinele Tale, Doamne, i transformat prin virtutea Lor, fie ca durerea mea s se vindece i s binecuvnteze pe chiar aceia care mi-au pricinuit aceast durere ce prin ei mi-a fost fcut. 246. O preotul meu, cum vei cuteza s M sacrifici cu adevrat i n ntregime, dac mai nainte nu te -ai sacrificat pe tine nsui cu adevrat i n ntregime? 247. Imens buntate a lui Dumnezeu este singurul spaiu autentic al Universului, n care cellalt spaiu se adpostete i se scufund. 248. Timpul este una dinlucrrile de milostivire ale Celui Venic. Fr aceast noiune el nu prea poate fi neles. 249. Universul e unanim. 250. Toate micrile cerului sunt pelerinaje. 251. Omul este o fiin de hotar, pe linia de mprire a lumilor, nscut ca mediator i destinat unui sacerdoiu. 252. Din toate cte vd nimic nu m mulumete, dar din toate cte vd nimic nu -mi produce sil. 253. Dragostea de Dumnezeu m smulge de pe pmnt.. i tot dragostea de Dumnezeu m trimite napoi, acolo... 254. Adevrata mil este mut i are mini agile. 255. D repede ascultare milei tale; dar i mai repede, treci peste ea fr s -o priveti. A-i privi mila este lucru ruinos. 256. Cu druire si sfinenie, misterul compasiunii poate transfera durerea de la unul la cellalt, iar, atunci cnd e cazul, o poate nladin corpul unuia n sufletul celuilalt. 257. Obinuina e ca o mprietenire a efortului 258. Bolnavul cunoate mai puin dect alii cauzele organice ale bolii sale resimindu -i doar efectele; i le recunoate cu att mai puin cu ct organul atins e chemat, i el, s ia parte la judecarea sa. 259. Dac crezi c te vei apropia mai mult de imaginea ta din ap, atingnd-o, nu vei face dect s-o tulburi sau s-o distrugi dintr-o dat. 260. Proclamnd c tiina noastr nu are sfrit, s nu uitm c tocmai prin aceasta mrturisim c nici ignorana noastr nu are limite. 261. n tiin, omul nu face dect s cereasc lucrurilor cteva secrete din ascultarea lor de Dumnezeu. 262. Distinge lucrurile; nu le izola. Nu izolm dect printr-o ficiune. 263. La prima vedere, ceea ce lumea ntreag ne permite s nelegem despre ea nsi e tot att de complex, de amestecat, de confuz i srcit de sens ca zgomotele strzii. n primul moment nici n -am putea s ne dezmeticim. Cele dou lucruri aparin, dealtfel, aceleiai ordini. 264. Nici linii, nici meplaturi n conceptele noastre. i totui, acea acuratee a profilului lor, nseamn ca oare puin? Umbra omului, nici ca nu prezint dect contururi. Dar, i ea, are onoarea de -a atesta o fiin real. 265. Orgoliul cel mai greu de smuls din rdcini: acela al oamenilor care cred c nu -l au. 266. Exist om mai srac dect cel ngmfat 267. La cei ngmfai, dispreul e uneori ca o bunvoin a urii. 268. Vanitatea e o mitocnie de netgduit; nu exist noblee a crei calitate s n -o stigmatizeze. 269. n ordinea naturii, istoria secolelor pare o ceart a lucrurilor care se mping s soseasc primele. 270. Uluitoarea bucurie a zilei cnd toate providenele vor deveni evidene. n faa unor rmie omeneti 271. Acest schelet: arpanta unei case a lui Dumnezeu. Ea i-a protejat tulburtoarea, laborioasa i nobila menire. Oricum, bine sau ru, ea a servit. nclin-te. 272. N-ar fi prea greu de murit, dac n-ar trebui, fie i numai pentru o clip, s ncetm s iubim 273. Cadavrul omului - care nu mai este omul - e cuprins ca de ruine c exist. Pare grbit s-i lepede pn i forma, ntr-o cumplit dezordine. - Ca i cum ar recunoate c nu mai are dreptul s nfieze imaginea i nici chiar masca neltoare a ceea

ce a fost. 274. A muri... A mrturisi ceea ce nu suntem cu tot ceea ce suntem. 275. Numim moarte, cea a trupului, impietarea vieii unor umili vecini asupra vieii noastre. 276. n aceast lume, orice moarte cheam i ntemeiaz cel puin o via. Ea nici nu exist dect pentru aceasta 277. Ca lecie gritoare de precaritate, mizerie i mreie, mbinate sub ochii celui ce scruteaz misterele vieii i ale morii, n -a dori s vd craniul tradiional, prea mineral, prea somptuos, prea trainic i de o semnificaie aproape prea abstract, ci sfiet oarea umilin a inimii noastre de carne, cnd e smuls din mormnt, acel biet petic de talp ndoit, asemntor unui pantof uzat. 278. n scopul mntuirii sale, fiecare trebuie s fie pentru sine profetul neobosit de ndrtnic i divin inspirat al propriei sale mori. 279. Moartea trebuie s fie cel mai de seam act din viaa noastr. S-ar putea ns ca numai Dumnezeu s-l tie... 280. Pmntul i-a schimbat nfiarea i sufletul din ziua n care, primindu -L din minile Fecioarei-Mame, el a vzut - precum n aceast femeie, dar pentru o minune mult mai stranie - trupul Domnului ascunzndu-se n mruntaiele lui. Din ziua n care n adncul lui El a redobndit viaa pentru cea de a doua natere, voluntar i virginal - nvierea -, cu adevrat, cu adevrat, pmntul i-a schimbat nfiarea i sufletul. 281. Bucuria mormintelor goale i a leagnelor sortite eternitii! 282. nva s faci o rugciune Inimii-ncarcerate a lui Isus, n mormntul su... ncarcerat prin moarte dar i prin extazul operei mplinite... ncarcerat pentru a da pcatului s guste absolutul morii n aceast carne care este a noastr aa cum este i a Sa. 283. Smbta Mare... Ziua de cnd n morminte este lumin, de cnd lespezile sunt ridicate de puteri supraomeneti, de cnd ngeri n gloria lor de lumin, mai fulgertori dect moartea, paznici ai veniciei, vegheaz la cptiul cadavrelor. 284. Nu pe modelul pmntului din cimitir, fie el chiar binecuvntat, ci pe modelul tabernacolului trebuie s ntemeiem, n sufletul i n viaa noastr, lcaul celor disprui. 285. Bucuria, orict ar fi ea de plin de sine, e mereu gata s primeasc ceea ce se prezint n faa ei. - Durerea, orict ar fi ea de goal i de avid, se nchide n ea nsi i nu vrea s accepte nimic, n afara ei. Prima e fiica Cerului nemrginit. Cealalt vine din tara tuturor limitelor. Dar Dumnezeu a tiut s ni le sfineasc i pe una i pe cealalt, pe fiecare, fr ndoial, potrivit felului ei, dar att d e profund nct sfresc prin a semna atunci ntre ele, pn la confuzie. 286. Bucuria l numete i durerea l cheam. 287. Durerea i aparine ct mai mult siei. Plcerea i asociaz mereu ceva sau pe cineva. 288. Bucuria pare s umple sufletul omului, durerea s-l goleasc. n planurile lui Dumnezeu, aceasta din urm nu sap golindu-l dect pentru ca prima s-l copleeasc cu drnicia ei. 289. Exist ceva mai gol dect un corp despuiat subit i fr voia lui, un jupuit; ceva mai gol dect un jupuit, un schelet; ceva mai gol dect un schelet, un suflet care se nfieaz naintea lui Dumnezeu. 290. Personaj i persoan. - Suntem, vai, mai preocupai s ne compunem personajul dect s ne realizm persoana. 291. Rul dispreuiete persoana. 292. Dumnezeu care ne posed pentru totdeauna n chip suveran, ne ncredineaz printr-un fel de mprumut nou nine, ca s decid, n urma acestui mprumut pe termen, asupra caracterului personal al acestei posesii i al acestei folosine. i toate acestea se numesc via. 293. Prin nsui faptul c existm la aceast anumit or, noi suntem ceea ce generaii dup generaii i secole dup secole au ridicat spre Cer i spre viitor. Fie c vrem, fie c nu, n faa lui Dumnezeu i a oamenilor noi am fost pregtii i chemai. n aceste condiii, vom ndrzni oare s nu fim pentru ei dect Decepii-ncarnate? 294. Iubirea mea se vrea mai mare dect inima mea, iar obiectul acestei iubiri e mai mare chiar dect aceast iubire... 295. Nu orice tain este un secret; i nu orice secret este o tain. 296. Pentru a evita rul, nici o precauiune nu e ridicol; nici un mijloc, mrunt; i toate i au mreia lor. 297. Prin rugciune omul se iniiaz n exegez i n exerciiul Guvernrii lui Dumnezeu. 298. Moartea, o prea mare oboseal... 299. Atunci cnd se produc, nenorocirile noastre, cele mai nenduplecat de reale, ne apar ca nite fantome, dar sunt fantome de plin zi pe care nici un gest omenesc n-ar putea s le alunge. 300. Cnd o nenorocire oarb vine printre orbi e ca i cum un Vizionar ar lua -o de mn i ar aduce-o lng noi. 301. Dumnezeu face astfel nct lucrurile acestei lumi s renune la noi, atunci cnd noi nu renunm destul de repede la lucruril e acestei lumi. 302. Timpul coboar spre noi pe aripile Milostivirii i urc din nou pe cele ale speranei. 303. Greutatea nsi e numai o atracie. 304. Marele ritm al iubirii din univers: la temeiul tuturor lucrurilor, oscilarea magnific a alegerii... 305. Tcerea e ca o pecete pe un abis.

306. Cerul e adpostul meu; - ce important are dac e singurul? 307. A vorbi de ru despre oameni ne deprinde s-L defimm pe Dumnezeu; - dar, dealtfel, nseamn c deja l defimm pe Dumnezeu. 308. A ne ignora unii pe alii e o mare greeal; a ne ascunde unii de alii e un mare pcat; a ne despri unii de alii e o crim. 309. Cele mai mari evenimente nu le putem strbate dect n sensul n care ele sunt, cel mai mult, mici. 310. Conflictul dintre sracul cel ru i bogatul cel ru, trista i aproape singura poveste ce exist de prea mult timp i la pre a multe societi. 311. Tristeea privirii noastre n noi i n jurul nostru; Vznd ct de bine se face rul i ct de ru se face binele. 312. Sunt lacrymae rerum [3]... Dar, uneori, lucrurile se i hlizesc. 313. Noaptea, sngele nu mai e rou... Unii ar vrea s fac noapte, pentru c, noaptea, sngele nu mai e rou. 314. Sngele pteaz totdeauna. Numai sngele care rscumpr nu pteaz. Dimpotriv. El spal. Spal chiar i ceea ce e de neters. 315. Ceea ce triete pare s-i ignore greutatea. Numai morii apas ostensibil de greu pe pmnt. 316. F cu mrinimie cele mai mici lucruri i cu umilin lucrurile mari. Pe de alt parte, exist oare lucruri mari i mici, atunci cnd faci totul din iubire de Dumnezeu i numai pentru El? 317. n ciuda multor aparene nimic din ceea ce este nu se contrazice; totul se completeaz. 318. Orice suflet, cu adevrat umil, poate s iubeasc uor. El i -a pierdut aproape toate motivele de indiferent sau de aversiune. 319. Dumnezeu e blnd. Dumnezeu e umil. Nu numai omul Dumnezeu, ci nsui Dumnezeu, n El; cci, pe aceast cale, El a artat ceea ce este. Dumnezeu e Blnd, Dumnezeu e umil, pentru c Iubirea nesfrit n -ar putea fi altfel, i pentru c e mult mai mre, mai de neptruns i mai divin faptul c Ea este fcut aa. A fi aspru, trufa, nseamn nu numai c ne mpotrivim doctrinei formale a nvtorului nostru, precum i sufletul frailor notri, dar mai nseamn c nu-I semnm lui Dumnezeu, c nu-L vedem i nu-L nelegem. 320. Sfnta i uluitoarea umilin a lui Dumnezeu este liber i voluntar. 321. Cnd Dumnezeu vrea s treac neobservat, o face divin, cum nimeni nu tie s -o fac: - Tatl, atunci cnd creeaz - Fiul, atunci cnd rscumpr - Spiritul Sfnt, cnd sfinete. 322. Dumnezeu, singurul lucru care nu ne poate fi rpit. 323. ,,Bucurie, bucurie - lacrimi de bucurie..."...; atunci cnd ne spunem c nimic pe lume, n afara pcatului, nu ne poate separa de Dumnezeu... 324. Ne-am simi cugetul mpovrat adunndu-ne lacrimile, fie i numai pentru a le venera cu titlul de moate. Ele sunt fcute doar s se preling i s curg iroaie, i numai ca s fie terse de o mn pioas, sau s fie bute de buze iubitoare. 325. Numai Dumnezeu poate face ceva cu lacrimile omeneti fr s le profaneze. 326. Printre tceri, unele sunt surzenii, altele, muenii. Dar exist i tceri care sunt reculegere, uimire, ba chiar extaz. 327. Venite din partea celuilalt, tcerile ne vor supune judecii n aceeai msur ca i plngerile.

328. Ascult-i i pe cei ce nu vorbesc. Nu te limita doar la a auzi. 329. Ar trebui s avem o memorie a tcerilor, dup cum o avem pe cea a cuvintelor. 330. n Eternitatea noastr de mine, pacea ne va nlocui spaiul, bucuria - timpul.

n pdure 331. Privete aceast via imens ieit din Dumnezeu! Privete aceti copaci, binecuvntai din generaie n generaie i care i urmeaz unii altora, din secol n secol! Voi numii aceast nlnuire o lege; eu a numi-o mai degrab o binecuvntare fr cin. 332. Ca toate fructele care abund, i fructele experienei apleac ramura care le poart. 333. Umple cu iubire prpastia pe care o sapi din respect. 334. O aparent anomalie: cei ce triesc preocupai de Eternitate fac caz de cel mai nensemnat minut. Iar cei pentru care numai timpul conteaz l pierd de bunvoie. Pentru primii ns, timpul nu e dect expresia aproape superstiioas a unei ncercri prin care le e dat s treac; pentru ceilali - prima i cea mai preioas dintre realitile pe care accept s le recunoasc. 335. Fapt surprinztor, e mai uor s spui ce doreti dect s tii ce vrei. Nedefinitul unei dorine i gsete adesea mai reped e expresia dect nota precis a unei voine. 336. Cel care nu tie ce vrea, nu poate ti nici ceea ce vrea Dumnezeu. 337. Jocul eternitii noastre e jocul n care ne e cu neputin s trim. 338. Fiecare clip a vieii noastre, dac e marcat de amprenta divin, devine moneda vieii eterne. i oricare ar fi faa pe care aceast moned cade aici, pe pmnt, n jocul mereu rennoit care spre Cer o arunc neobosit - fie c e faa bucuriei, fie cea a durerii - valoarea ei rmne neschimbat, iar preul ei pltete mereu aceeai minune. 339. Unele tceri vorbesc, se tie: e aproape banal s-o repetm. Altele cnt. Dar sunt i care strig. Acestea nspimnt, uneori. 340. Sunt lucruri care pot fi gndite fr s fie spuse. Da nici un lucru, care s poat fi spus fr s fie gndit. 341. A vorbi pentru a nu spune nimic: sfidare adus deopotriv tcerii precum i cuvntului. 342. Limbajul este, din multe puncte de vedere, un testament. 343. Cuvntul morilor i-a lsat urma n limbaj. Anumite cuvinte sunt nite stranii, antice i foarte eficiente relicve. 344. Dou lucruri sunt de evitat: s scriem aa cum vorbim - s vorbim ca o carte. 345. Emfaza e o form larvar a neruinrii. 346. Vrei s scrii lucruri cu adevrat frumoase, lucruri care s dureze, i s le scrii bine? Atunci nu te gndi, scriind, dect la Cartea Vieii. 347. La cldura sufletului, vezi cum se modeleaz i se mblnzesc cele mai rebele cuvinte, i cum se mprietenesc ntre ele cele mai reciproc impenetrabile cuvinte. 348. Cei ce vor s spun totul sunt de obicei cei care n-au mare lucru de spus; i, chiar fr voia lor, o i dovedesc. 349. Iat ce ar trebui s putem spune despre o adevrat oper de art: nu se afl totul n ea; dar nimic nu -i lipsete.

350. Pentru a vorbi bine n public oamenilor despre lucrurile lui Dumnezeu, mai nti trebuie s tii s vorbeti oamenilor n faa lui Dumnezeu, apoi lui Dumnezeu n faa oamenilor. 351. Cel ce merge cu o oglind n mn i cu ochii aintii n ea nu nainteaz deloc.. 352. Lovitura care m izbete... o pedeaps poate? De este o pedeaps sau, chiar dac este o pedeaps, la fel Te voi binecuvnta; pentru c pedeapsa care vine de la Tine, care vine la mine, e dreapt, iubit, sfnt, Binefctoare, adorat, adorabil. 353. Ce nu este har? 354. Pedeapsa e mereu un remediu, dac nu pentru individ cel puin pentru Univers. 355. Mai multe fulgere la un loc nu aduc ziu; dar ajunge un singur fulger s dezvluie un scop sau s semnaleze, la timp, o prpastie. 356. nainte de moarte, care va fi a mea, voi fi oare sigur c am un suflet al meu? 357. Niciodat nu se ntmpl ca Dumnezeu s ne lipseasc, dar se ntmpl ca noi s -I lipsim lui Dumnezeu. 358. A-L iubi pe Dumnezeu e totodat i una din modalitile de-a nva s nu ne temem de nimic. 359. E mai de pre s-ti ii promisiunea dect s-o faci, s fii mereu n adevr dect s te pronuni sub jurmnt. 360. ntr-o privin, cel puin, putem fi cu toii reprezentani i trimii ai lui Dumnezeu - n ceea ce privete Buntatea Sa. 361. A delega nseamn a lega prin testament fr a disprea i a se prelungi ntr-o fiin aleas pe care o nnobilezi printr-un rol mai nalt i mai amplu dect al su. Noul Testament e plin de astfel de moteniri, iar acolo, ele ne vin de la Dumnezeu Cel Viu. 362. Numele Su n mine, adpost al secretului Su: Cel pe care nimeni nu mi-L poate rpi. 363. Lovete, smulge, nimicete, Doamne, dac aa vrei.. Tot ce-mi vei putea retrage nu va ntrece niciodat n valoare Ceea ce mi-ai dat din Tine nsui. i pe care, de acum nainte, nimeni i nimic nu ar mai putea s-mi retrag n ntregime. 364. Ceea ce-mi vei da, Doamne, voi primi din tot sufletul. Ceea ce-mi vei retrage, voi ceda ndurrii i iubirii Tale. 365. Doamne, d altora ceea ce-mi iei! 366. Fie ca tot ce-mi lipsete s-mi dea a nelege din partea Ta, o, Doamne!: Am dat unuia din fraii ti. Bucur -te. 367. Iubindu-L pe Dumnezeu, nu iubi mai puin pe cei pe care-i iubeti; iubete-i ns mai mult ntru Dumnezeu. 368. Iubindu-L pe Dumnezeu, nu iubi mai puin pe cei pe care-i iubeti; iubete-L ns mai mult pe Dumnezeu. 369. Desprit de ai ti, pentru a te drui tuturor druindu-te lui Dumnezeu, fie ca tatl tu, mama ta, fraii ti s nu -i devin niciodat strini ie, fie ns ca orice strin s -i fie tat, mam sau unul din fraii ti i iubeti pe acest strin aa cum i iubeti pe ei cnd i iubeti mai mult i n felul n care i iubeti cel mai bine. 370. Trebuie s ne desprim de toi n ceea ce nu este Christos i s ne apropiem de toi n ceea ce este Christ os. 371. Vrei s te deprinzi s faci numai ceea ce te privete? Gndete-te nencetat la Cel care te privete. 372. Tot ce nu trece ne ntrece, tot ce se petrece, la randu-i, ne ntrece.

373. Orice transparen care se deschide spre o prezen, poate s i nchid calea, la fel ca sticla. 374. Pe calea desvririi, cei care se cred ctui de puin ajuni, dovedesc, prin tocmai aceasta, c nici mcar nu au plecat . 375. Dac lui Dumnezeu i place s vorbeasc bietei inimi umane, - nu e n obiceiurile Sale s plvrgeasc cu ea. 376. Memoria noastr e ca o parte cu caractere mictoare. 377. Drepturile lumii, cele mai nesocotite: acelea ale imensului domeniu - necunoscutul... totui mereu necunoscut. 378. Cnd eti mulumit simindu-te un om rafinat, ncepi s nu mai fii. - Cnd eti foarte sigur de fineea ta, nseamn c nu ai destul. 379. Rpitorii acelei mprii a lui Dumnezeu, care trebuie s fie rpit, numai ei au parte i de bucuria care rpete. Violenti rapiunt illud Rapiuntur etiam [4] 380. Pentru a ncepe s-L ntrezrim pe Dumnezeu, trebuie s ne fi pierdut deja pe noi din vedere. 381. Ca intensitate de existen actual, cele mai mrunte realiti ale credinei sunt fa de realitile cele mai puternice ale pmntului ceea ce acestea din urm sunt fa de formele fugitive ale imaginaiei. 382. Lumea cealalt nu este depozitul acesteia. Prea mult lume i-o reprezint astfel. Dar lumea aceasta e numai anticamera celeilalte. Prea mult lume uit, se pare, acest lucru. 383. Pentru a da celor ce nu merit deloc, mai mult i mai bine dect ar putea merita, Dumnezeu se pricepe s fac n n oi substituiri care nu sunt mincinoase i transformri care nu sunt distrugtoare. 384. Trecutul: o tain. Prezentul: un secret. Viitorul: o enigm - i toate acestea rmnnd nlnuite. Iar cheia acestor arcane legat de puterea anumitor Chei, de Dumnezeu ncredinate cui i se cuvine de drept... Vom ti n ce msur este aa cnd o dat pentru totdeauna... ele vor fi deschis. 385. Harul... o nerbdare a lui Dumnezeu. El vrea s -i aib toi copiii la El, ct mai repede, mai presus de toate i dincolo de orice. E darul gratuit, minunea nainte de termen, exercitarea dreptului de graiere... Patiens quia aeternus. Impatiens quia amans. 386. Cu ct vom drui mai mult din inima noastr, cu att o vom srci mai puin. Cu ct ne vom jertfi mai mult, cu att vom ctiga n plenitudine. 387. n viaa aceasta, nu putem scpa nici unui lucru care este. n cealalt, nici un lucru care este nu ne va scpa. 388. Cum se ntmpl cu trupurile noastre aa e i cu sufletele: voind s rmn surde ele devin n curnd mute. 389. Primele veacuri repetau cu teroare: Cel care-L va privi pe Dumnezeu va muri... Acum, dup ce Cuvntul a vorbit, noi tim c nu putem muri - fie spre fericirea sau spre osnda noastr venic - fr s-L ntlnim ndat pe Dumnezeu. 390. Sfnta Cuminectur ne aduce, dup Evanghelia Cuvntului, Evanghelia Tcerii. Iar acesteia, va trebui atunci noi s -i rspundem, n Prezena Sa, ducnd, de la noi spre Dumnezeu, Vestea cea Bun a mpriei Sale n noi. 391. Dumnezeu cere s fie vzut n toate lucrurile, precum i la originea lor, i n afara lor, i deasupra lor. 392. Fiul lui Dumnezeu a fost vndut, dar n-a fost cumprat. Iat ns c Cel vndut ne-a rscumprat pe toi. 393. Cel ce caut un filon sau un izvor, cel care trage, pur i simplu, o brazd pe ogor gsete uneori sub unealta pe care o mpinge nainte, n locul celor ce urmrea s realizeze, cea mai neateptat dintre comori.

394. Parabol... Ferestrele ne pot obosi uneori prin brutalitatea geometric a formei lor i prin monotonia perspectivei pe care ne -o dezvluie...; dar numai ele ne pot drui lumina zilei. 395. Cuvntul a schimbat valoarea cuvintelor. 396. n lacrimi i n noi boteaz, azi, Premergtorul. 397. Ceea ce zboar, din loc n loc, de obicei tie s cnte. Ceea ce planeaz nu tie dect s ipe, pe neateptate i n sacade, deasupra prpastiei, a cuibului, sau a przii. 398. Ce doreti i ce atepi de la lucruri, tu care te pregteti s -L slujeti pe Dumnezeu? Cnd se nate, Mntuitorul nu e la el acas... Nu are loc nici n slaul cltorilor nevoiai. Cere animalelor un adpost. Drept leagn, are o iesle. Cnd intr n via nu are un col al su unde s-i pun capul. Cnd moare, pentru a ne izbvi, Mntuitorul nu e la el acas. Locul acela e al tuturor i destinat publicei infamii. Lemnul de care atrn nu e al su. El a servit deja unor pungai i asasini. Dup ce moare, El nsui nu-i mai aparine. Nu mai aparine nici chiar alor si. Nu poate fi nici atins, nici luat . Numai printr-o favoare se poate obine, de la acele oribile autoriti, dreptul de a se dispune de trupul su 399. Ce cutm de fapt acolo unde cutm? i ce am face dac am gsi ce cutm? 400. Un secret al sufletului, cu prea mare grij ascuns n adncul nostru, ne strbate oarecum i se reveleaz astfel, involuntar, ca de la sine. 401. Ce-ar fi dac, pe neateptate, contiina ta ar ncepe s vorbeasc cu voce tare i n faa tuturor... 402. Strivit ntre degete, o floare nu mai are nimic dintr-o floare. 403. Btrnii vars lacrimi, adesea, fr rost. Ele au nfiarea i zdrnicia picturilor de rou pe frunzele uscate. 404. Zmbetul ntredeschide poarta sufletului. 405. Amintirea unei lumini are i ea o form de lumin. 406. Spiritul nelege i tie. Inima ghicete. 407. Mai sigur i mai iute dect fulgerul, o singur privire a lui Dumnezeu ajunge s aprind focul unui suflet. 408. Dumnezeiasca lecie a ncercrii prefigureaz adesea ceea ce provoac... o lacrim. n adncul sufletului se face atunci o purificare, o transparen, un amar, o ardere, apoi o prospeime care strlucete i palpit. 409. Biserica, unicul loc unde, fr a rni doliul cel mai necrutor sau cea mai vulnerabil delicatee, totul se poate , nu numai spune, ci i cnta. 410. Ca s fie frumos, un suflet trebuie s semene cu o biseric; i o biseric - cu un suflet. 411. Hrana sufleteasc, nainte de-a deveni potrivit pentru folosire, ni se prezint adesea nsoit de acea oroare a crnurilor crude... La fel ca ele, i ca trebuie s treac prin foc. 412. Mulimea nemsurat a psrilor dispare fr s lase urm. Tot ce poart aripi e menit s moar discret. 413. Lumina e tcut. Sunetul nu se vede. Totui, numai lumina permite s recunoti ntr-o mulime pe cel care vorbete. 414. Pentru Viaa Etern, mai mult chiar dect pentru viaa acestei lumi, exist acea vorb pe care trebuie s -a folosim cu toat rigoarea termenilor ei i s-o traducem mereu n act, chiar cu sudoarea frunii noastre: s ne ctigm viaa...

415. Nu prea putem asculta pe cineva - mai ales pe Dumnezeu - fr s tcem. Unii, i nu dintre cei mai mruni, par uneori s uite acest lucru, fie i numai pentru scurt timp. 416. Nu exist dect un singur om cu adevrat bogat, cel care se poate drui n ntregime. 417. Gndurile tale cele mai nalte, cele mai ndeprtate, dac sunt ceea ce ar trebui s fie, se vor prezenta privirii celorlali , strbtnd toate distantele cu limpezimea binefctoare a st elelor, surorile lor... 418. Toi noii venii pe care-i ntlneti pe crrile vieii, de-a lungul zilelor, privete-i, fcndu-le loc n suflet, cu bunvoina patriarhului de odinioar fat de oaspei, fat de oaspetele n trecere, acea fiin tainic i sacr. n planul divin, nici o ntlnire nu e indiferent, i prin ea se mai poate exersa acea virtute ale crei prilejuri, azi, sunt mult prea perimate, acea strvec he virtute a ospitalitii. 419. Fii cel pe care ai vrea s-l ntlneti printre ceilali; mai ales dac nu-l ntlneti niciodat printre ceilali, pe cel pe care ai vrea s-l ntlneti. 420. Nu stric uneori - n gnd, facem att de des contrariul - s punem pe buzele aproapelui nostru, n numele lui Isus al crui loc l tine sau din care face parte", cuvntul pe care Ecaterina de Siena l-a atribuit Domnului Nostru:,Eu sunt cel ce este, tu eti cel care nu este". 421. Dumnezeu nu e niciodat singur n a fi mulumit de noi. 422. Dac ti-e dat s-ti alegi tovarii de trud, recruteaz-i printre cei care muncesc cntnd. 423. Orice trud este o comuniune i cere o iniiere. 424. nainte de a judeca gndete-te la urmtorul lucru: Ce-ar fi dac binele pe care l-am fcut ar fi judecat n acelai fel n care judec eu nsumi rul pe care l fac alii, Ce-ar fi dac rul pe care l-am fcut ar fi judecat n acelai fel n care judec eu nsumi binele pe care l fac alii, Ce nfiare ar primi toate acestea? 425. La urma urmei, buntatea nu e dect forma cea mai subtil i cea mai supl a dreptii. 426. Gndindu-ne la Dumnezeu, nseamn totodat c nu vom uita, cu siguran, pe nimeni. Uitndu -L pe Dumnezeu, nseamn c vom leza, cu certitudine, ntreaga lume. 427. arpele nu are brae, totui te cuprinde - el nu are picioare, totui nainteaz. Bag de seam... Toate cele al cror simbol este tiu s fac la fel.. 428. Dac suferi pe nedrept - mulumete lui Dumnezeu, att pentru nedreptate ct i pentru suferin; ai prefera oare s ai de suferit pe bun dreptate? 429. n orice cruce adevrat, tocmai ceea ce e divin e pe nedrept lovit n latura sa omeneasc. N -avem de ce s ne nspimntm, dimpotriv. Avem doar un prilej s nelegem i s binecuvntm. 430. Orice suferin ndurat aa cum vrea Dumnezeu nu e dect reversul unei bucurii care te ateapt, etern i nemsurat. 431. Lucrurile au o logic nenduplecat. De aceea orice inconsecven omeneasc se pltete, n lumea aceasta, prin consecinele ei. 432. Dorina, o sfidare fa de destin? sau o porunc secret a acestuia? 433. Nimic nu apas att de real asupra unui destin ca imaterialitatea unui vis. 434. Rugciunile ce vor s vin ne pregtesc un cer mai uor deasupra capetelor noastre.

435. Muli au nevoie de succes pentru a duce la bun sfrit lucrarea lui Dumnezeu: printre ei, unii au nvat s nu -l mai cear pentru a nainta; alii, mai puini la numr, afl, pn i n insuccesul lor, un mijloc de a -i dovedi dragostea fa de Dumnezeu. 436. Binecuvnteaz-i insuccesul i cinstete-l. El i dezvluie frumuseea, mreia, demnitatea obiectuluisu, dincolo de strdania ta i de tine nsui. Nu vedea n el numai un motiv de umilin, ci adulmec n el bucuria dezinteresat a unei iubiri de pre a sus ntru Cel de Sus. 437. Dinspre Dumnezeu avem dreptul s ateptm totul i n acelai timp datoria de a nu cere nimic. 438. A reclama, a cere, a pretinde nu sunt dect moduri oarecum insolente, de a ceri. Un suflet nobil nu coboar de bunvoie la ele. 439. Nu suntem cu nimic mai ndreptii s fim *+ mprejurrilor dect cei ai oamenilor. 440. Rsplat: colacul pentru mori, n timpul vieii. 441. Nu reete, ci secrete. Iat ce trebuie s i se dea unui suflet n mersul su spre Dumnezeu. 442. Deprinderea datoriei ia lucrurilor din aceast lume amrciunea lor natural. 443. Adesea nu izbutim s facem bine dect ceea ce pare a fi dincolo de capacitile noastre. 444. E uor de spus ce ar trebui fcut. nc i mai uor, ce ar fi trebuitfcut; dificil i rar, dar util, este s poi spune ce trebuiefcut, i nc pe loc. 445. A face un lucru din iubire de Dumnezeu nseamn a-l face de la un capt la altul mai bine dect atunci cnd l-am face numai pentru el nsui. Dar, n acelai timp, nseamn a-l i depi. 446. Cele patru etape: Cu Dumnezeu Pentru Dumnezeu La Dumnezeu n Dumnezeu 447. Contemplativii care se simt stnjenii n contemplare, atunci cnd se vd nevoii s acioneze, nu sunt prea naintai n contemplare. - Iar cei ce, obinuii fiind cu aciunea, nu sunt n stare s contemple n timp ce fptuiesc nu sunt prea naintai n aciune. 448. Cum se face c n bine nu svrim aproape niciodat tot ce-am putea svri, n schimb, suntem tentai cu precdere s facem ceea ce nu ne este ngduit s facem? 449. Cuvntul credincios l desemneaz deopotriv pe cel ce are ncredere i pe cel cruia i se acord aceast ncredere. ncearc s justifici n tine nsui cele dou sensuri ale acestui fericit echivoc. 450. Pentru a le luda de-a valma, ntr-un limbaj de calitate ndoielnic, despre valorile spirituale (nelese, dealtfel, la modul aproape fizic) se spun vrute i nevrute. Dar nu densitatea, ci direcia lor situeaz lucrurile n ordinea acestei lumi. O poman de natur material i gsete locul cu mult deasupra unui fals sistem, dar minunat de abstract. La urma urmei nimic mai spiritual dect Diavolul. 451. Din binele pe care l facem, cea mai bun parte e nevzut, ca Dumnezeu; i, venind de la El, i seamn. 452. ntmplrile, care sunt ceea ce sunt, ne nva binevoitor cinstea, ideile drepte care rezist tuturor ncercrilor, curajul. Nu este rolul lor principal, dar n orice suflet de buncredin acest rol poate fi providenial ndeplinit. 453. Vigilate... Cel ce rde tie c rde; cel ce plnge tie c plnge; cel ce doarme nu tie c doarme.

454. O fericit surpriz; aceea de a constata felul minunat n care rugciunea ne nva s voim. 455. Adesea, printre faptele bune, svrirea acelei categorii care ne displace cel mai mult, ne dezvluie lucruri ciudate tocmai despre ceea ce ne displcea n ele. 456. Aciunile eroice au mereu ceva discutabil; ele se afl la acea nlime unde nu e uor s judeci. 457. n momentele de cumpna din viaa noastr, e mai important s lum o hotrre, dect s -o lum pe cea mai bun. 458. Cnd fiina uman i propune s ajung pn la cer, omul inventeaz cele cteva etaje neterminate ale unui turn ridicol, in plin confuzie a limbilor Dumnezeu, Omul-Dumnezeu, cu nvoiala tuturor in Verb. 459. Dumnezeu nu se exprim perfect dect prin Verbul Su inefabil; i tu ai vrea s -L defineti in felul tu? 460. Nimic nu face ca o umbr s fie uria, dect o lumin inut n mn. 461. ntunecimile naturii noastre, forma surd, mut i oarb a destinului nostru nu sunt poate altceva dect indiciul c suntem purtai n Mruntaiele Divine, n vederea naterii noastre viitoare. 462. Cnd sufletul tu se orienteaz spre Dumnezeu, tu atragi n urma lui, o dat cu invizibilele prezene dintr-o alt lume, semnul i legtura unei apropiate nrudiri cu toate lucrurile create - i aceast universal nsoire care depinde de tine se afl totodat n tine, binecuvntat ca tine. 463. Omul, straniecompoziie, n care attea lumi se rezum... Ca s tim exact ceea ce suntem ar trebui s fim Dumnezeu - i o ntreag eternitate trit n uniunea divin nu va prisosi ca s aflm de la Dumnezeu totul despre noi. 464. Spaiul i timpul, care nu sunt fiine separate i subzistente, nu-i afl n sine raiunea aparenei lor nelimitri. Dar dac ele par s se prezinte cu atta for astfel, e pentru c rmn mereu deschise n minile lui Dumnezeu i ncredinate numai voinei Lui. 465. Anumite tceri ale Universului nu sunt dect nite cuvinte nearticulate i uriae - care se adreseaz Cuiva dincolo de aceast lume; i n mijlocul crora ne aflm noi, oarecum ca pierdui. 466. Cele mai uluitoare abisuri pe care Universul ni le arat sunt abisurile transparente. 467. Ceea ce tii, te umple; ceea ce nu tii, umple Universul. 468. Aparenele trebuie s devin pentru noi transparene. 469. Cnd ziua scade, discipolii nu sunt recunoscui, asemenea nvtorului, dect dup felul n care frng pinea vie a trupului lor sacrificnd-o pentru fraii lor. 470. Ceea ce trebuie s preuieti, atunci cnd alegi, e mireasma dreptei preferine, elanul spre tot ce e mai desvrit, sensul unui adevr cu adevrat unic. Nu-i imita pe aceia care nesocotesc cauzele profunde ale alegerii i par a se complace doar n voluptatea de a exclude, de a fi arbitri i de a avea ntietate. 471. Ce ne este dat s vedem n zilele noastre: inversiunea harului: Omul care se ntreab dac trebuie s -i acorde lui Dumnezeu unui Dumnezeu care dealtfel pare a fi sub ascultarea sa - harul binevoitor de a-L admite... innd totodat s sublinieze, n auzul tuturor, ct gratuitate cuprinde un asemenea act. 472. Cei care-l judec pe Dumnezeu pentru a-l condamna, nu-l condamn totdeauna la pedeapsa capital, ci la ncarcerare, la munci silnice i, mai ales, la exil. 473. A voi cea ce Dumnezeu nu vrea. A nu voi ceea ce Dumnezeu vrea. Iat cei doi poli ai lumii osndite, n jurul crora am vrea s vin toate lucrurile s se nvrteasc. 474. Umbra morii e singura lumin a Iadului.

475. Pcatul amestec ndrzneala cu laitatea. n el, ndrznim cu insolent i, n acelai timp, capitulm cu josnicie. 476. A gsi n nenorocirea altuia un fel de uurare a propriei dureri e dovada nsi a ceea ce este Iadul i nlocuiete, acolo, comuniunea Sfinilor. 477. Remucarea e ca o speran rsturnat i fr ieire. Ea se scufund ntr -un trecut din care ar vrea s refac un viitor, sau cel puin un prezent maleabil. 478. Sunt unele pcate de natur degradant dar subtil, care ar aduce cu pcatul celui ce s -ar privi n oglind, plngnd. 479. Lumini reci, focuri ntunecate sunt lucruri care plac Iadului. 480. ntreaga ur a ngerilor i a oamenilor fat de Dumnezeu nu reuete niciodat mai mult dect s fac o cruce. 481. Scriptura nu ne spune c Dumnezeu ne adpostete sub haina sa, sub cortul su, sub umbra sfnt a minii Sale, ci sub Aripile Sale. 482. Unul din numele mree i nfricotoare ale lui Dumnezeu, att pentru cei buni ct i pentru cei ri: Cel de Neocolit. El este: Cel de Neocolit. Mai mult dect moartea. Dar s ne gndim i la faptul c Cel ce nu poate fi n nici un fel, nicieri, niciodat ocolit, e Suprema Iubire... 483. Iubirea voastr nu iubete ndeajuns... Iubirea voastr nu iubete ndeajuns... Nu mergei spre Iubire pe calea ascultrii. Ci spre ascultare pe calea iubirii. Altfel nu vei ti crui Spirit i aparinei... 484. Iubirea de Dumnezeu este i o porunc, i nici n-ar putea fi altfel. Dar, luat n sine, cum s nu simim c e cu totul altceva i nesfrit mai mult dect o porunc..? 485. Felul n care Dumnezeu ne spune s-l iubim.. Nu este: Iubete-m, dac nu.. 486. Chiar pe asprele table de piatr ale Legii era scris: Vei iubi i nu Eti obligat s iubeti sau Trebuie s iubeti... Vei iubi.. e mai mre, mai categoric, mai frumos, mai patern sub aceast form dect sub oricare alta. 487. Vai de acele timpuri i de acele fiine crora trebuie s li se aduc aminte, dac nu se poate altfel, c o astfel de iubire este, cel puin, o datorie 488. Nu vom fi niciodat nici judecai, nici condamnai, dect de Iubire, n numele Iubirii i pe temeiul iubirii noastre. 489. Cu privire la lucrurile lui Dumnezeu, singurii care tiu ceva cu adevrat, sunt cei ce iubesc. 490. Cnd nu simi n tine i cu toat duioia, sentimentul iubirii tale de Dumnezeu, nseamn doar att c a venit ceasul s -I dovedeti aceast iubire cu toat voina ta. 491. Plngnd c nu poi iubi destul, nseamn c plngi tot din iubire. 492. Adevrata iubire nu vorbete despre sine; adevrata iubire este cea care nu are nevoie s fie numit pentru a fi recunoscut. Adevrata iubire este cea pe care nici n-ar izbuti s-o numeasc ceva. 493. Cu adevrat, dac M preferi o singur dat vreunui lucru, M vei prefera n curnd oricrui lucru. 494. Dumnezeu e mai mare dect inima noastr, a spus sfntul Ioan; dar atunci, inima noastr, cnd l cuprinde pe Dumnezeu, poate fi mai mare dect nsi inima noastr. 495. Nu-L iubim pe Dumnezeu aa cum se cuvine dac, iubindu-L, nu tim s-L facem iubit.

496. Ce linititor este gndul c Sfritul Cel de pe urm este i Cauza cea dinti. 497. Aici pe pmnt... Vai, nu Te pot nici pierde, nici afla! 498. Doamne, dac i cer uneori o dovad sensibil a harului tu, n -o fac pentru a fi mai sigur de Tine, ci pentru a fi mai sigur de mine. 499. Doamne, fie ca Vieii Tale n mine s-i corespund ndeajuns viaa mea n Tine. 500. Doamne, fie ca trind s m mprtesc din Viaa Ta! i murind s m mprtesc din moartea Ta... 501. Mi Te-ai dat mie, Doamne, ajut-m s Te redau ie, druindu-m. 502. Doamne, nu voi cere s-mi spui: Sunt mulumit de tine... ngduie-mi doar s ghicesc c ai putea s-mi spui: Nu sunt nemulumit... i d-mi a nelege acest lucru dintr-o singur i duioas privire. 503. Numim hazard scadenele ndeprtate sau obscure ale Providenei. 504. Constanta preocupare de Dumnezeu ntr-un suflet, ne dezvluie, prin ea nsi, ntr-un fel minunat, informaii asupra naturii Providenei i a subtilelor sale ci. 505. Un Dumnezeu fcut om a plns cel puin de dou ori n faa noastr; a plns o cetate i carnea deja n descompunere a unui prieten. O cetate vinovat - un prieten fr prihan... In ajunul unei distrugeri, n primul caz, n preajma unei nvieri, n al doilea. 506. nvierea fiului acelei vduve... Isus a fcut atunci minunea fr a fi rugat. A fost de-ajuns s ntlneasc cortegiul. Evanghelia nu vorbete de nici un schimb de cuvinte, nici chiar dup svrirea minunii, ntre El, mam i copil. Fr ndoial, pentru c nu a existat nici unul. Ceea ce se petrecea n ei i ntre ei era dincolo de cuvinte. 507. nmulirea pinilor. Dou istorisiri din Evanghelie. Iat deci, tocmai acolo unde nevoile erau cele mai mari, iar posibilit ile de-a le satisface, cele mai mici, nu numai c s-au sturat cu toii, dar s-au putut aduna i lua acas ct de multe couri cu resturi... 508. Dumnezeul nostru e un Dumnezeu ascuns. Dar, n alt sens, este i un Dumnezeu pretutindeni-ascuns pe care e important s-L regsim pretutindeni. 509. Prezentul, n calitatea sa de prezent, ne deseneaz, dintr-o singur trstur, uoar, dar sigur, ceva din Chipul lui Dumnezeu. 510. Cnd ne ndeprtm de Dumnezeu, ne simim, n mod inexplicabil, cumva mai departe de noi nine i ne privim ca pe nite adevrai strini care trec prin faa noastr fr ntoarcere, disprnd, enigmatici, lsnd n urm o prere de ru... 511. Ct de puin mi seamn cea mai bun parte din mine nsumi! i totui, dac vreau s nu m recunosc dect n ea, nu voi fi greind chiar pe de-a-ntregul... 512. De la venirea Fiului lui Dumnezeu, timpul profeilor a trecut. Dar de atunci speranele noastre au devenit ele profei; profei mai mari, mai veridici i mai consolatori dect toi profeii. 513. Poi tot ce vrei cnd vrei ceea ce vrea Dumnezeu. 514. Cnd, n noi, corpul urmeaz spiritul, iar spiritul, Spiritul Sfnt, Cuvntul fcut trup gsete pe pmnt rspunsul pe care l ateapt. 515. A avea pentru sine? sau a fi pentru El?

Gndete-te la cea de a doua alternativ i, pentru Eternitate, cu siguran, o vei avea p e cea dinti. 516. Cnd i sngereaz inima n timp ce faci lucrarea lui Dumnezeu, ngerii vin s -i nmoaie buzele n cupa sngelui tu, pe care o ridic atunci Fiul lui Dumnezeu, ncet i tcut, deasupra unei mulimi pe care n -o poi vedea, dar care, fr s tie, asist i pe care tu o asiti. 517. Doamne, dac nimic nu scap Judecii Tale din ceea ce fac, nimic din cele prin care trec nu rmne strin ndurrii i Iubir ii Tale. 518. Cnd nu mai ai nimic de dat, poi s druieti nca ceva ce-i mai presus de toate, o rugciune, i ce rugciune!... o frumoas rugciune de nevoia. 519. Doamne, d-mi ceea ce trebuie s dau, pentru a avea cu adevrat de unde s dau; astfel ncet s se simt c Tu eti Cel care, prin mine, dai. 520. Cnd te pui n slujba lui Dumnezeu, trebuie s dai mereu mai mult dect ai, - s fii mai presus dect eti. Dar Dumnezeu e acolo ca s-nlesneasc. Aceste lucruri nu se fac totui fr o anumit uimire, nici fr o anumit oboseal, explicabil, i ea. Dar Dumnezeu e acolo ca s previn. 521. Bucuria lacrimilor ce izvorsc din ochii notri n timpul rugciunii, lacrimi chemate de Dumnezeu, i care par s vin din ad ncul sufletului, grele de binecuvntare, calde ca sngele care se druiete, iui ca zborul unui nger. 522. A ne figura anumite lucruri care ne depesc, nseamn c, prin nsui faptul acesta, le desfigurm. 523. Doamne, nu mai tiu unde sunt i de bucurie nici nu mai pot nelege.. Doamne, mi druieti ceea ce nu are nume pe pmnt Doamne, ce-am fcut de m cercetezi astfel? Doamne, n-am fcut nimic pentru a merita drnicia binefacerilor Tale Dar Eu am fcut totul, pn a-mi da i viaa, pentru ca tu s le ai... Am neles, Doamne, am neles. 524. Prin nsui faptul c nu cuprinde nici o minciun, Cerul ar fi deja de nenchipuit pentru fiinele de pe pmnt. 525. Sfnt Ispit, lumineaz-ne. Sfnt Ispit, ntrete-ne. Sfnt Ispit, interpune-te pentru noi. Sfnt i nfricotoare Ispit, dune, prin mijlocirea ta, acolo unde vrea Dumnezeu s ne conduc, mai presus dect noi, i mai presus de toate. 526. Ispita e o persoan consacrat. - Ea i are chemarea sa. Nscut fiind din pcatele noastre, iar Spiritul Rului voind s-o hrzeasc ntru cderea noastr, ea e autorizat n Ordinul divin doar pentru a ne pune mai presus de noi nine. Salut-o ca pe o trimis i o misionar a lui Dumnezeu, nainte de a o reaeza n mnstire i de a o face de folos mntuirii tale. Orict de hidos i-ar fi chipul, orict de ndoielnic costumul, e o clugri, mireas a Domnului nostru. 527. Ne-ai jurat... Doamne, tiu c nu voi fi ispitit peste puterile mele. Doamne, tiu c nu voi fi ncercat peste puterile mele. Doamne, tiu c voi fi ajutat dincolo de puterile mele. Doamne, tiu c m iubeti i m ajui cu toat puterea Ta de Atotputernic. 528. Suntem tot att de mult iubii pe ct suntem creai. 529. Cine nu iubete nu poate nici ghici. 530. A se cunoate, a dispune de sine, a se stpni, a se purta, iat, patru prime trepte de urcat, una dup alta. 531. Nu se poate drui cu adevrat dect cel ce dispune de sine, cel ce tie s dispun de sine. Fr de care, nici nu s-ar putea spune c el i aparine pentru a se drui. 532. Pentru a-L poseda pe Dumnezeu, sau pentru a rmne n posesia lui Dumnezeu, trebuie s tii s-i aparii ie nsui.

533. Ascultare i stpnire de sine se susin i, una pe cealalt, se ntrein. 534. Pentru a asculta, omul trebuie s aib o voin liber. Altfel, nu ascult, ci ndur. 535. Cu privire la unele haruri venite de la Dumnezeu, misterios de gingae i de pure, ar trebui s spunem: nu cuta i vei afla. 536. Cu ct un drum este mai bun, cu att mai puin pstreaz urma pailor ce trec. 537. Mai mult dect s-ar putea crede, deschiderea minilor ne ajut s deschidem ochii - mpreunarea minilor, s mpreunm sufletele. 538. Pentru a fonda o via, precum i pentru a-i judeca valoarea, orele conteaz mai mult dect anii. 539. Oferind i ndurnd ceva, doar pentru Dumnezeu i din toat inima, ce importan are ce oferim i ce ndurm, totul este sa oferim i s ndurm. 540. Nimic nu va putea opri ceea ce vine de la Dumnezeu n lume, prin mijlocirea ta. Privete: nite mini goale, nite mini btu te-n cuie au dat cel mai mult omenirii - i pentru toate locurile i pentru toate timpurile. 541. Dac nchini lui Dumnezeu unele sacrificii, fr rezerv, Dumnezeu i va rezerva bucurii, fr amestec. 542. Dac nu avem nimic de oferit lui Dumnezeu, s-I oferim ruinea de-a nu avea nimic s-I oferim. 543. Evidena evoc ziua i oglinda. Credina, fereastra i noaptea fremtnd de stele. 544. Eternitatea nsenineaz deja de pe acum Timpul. 545. Eternitatea ne da, n timp, dovada vizibil a rbdrii sale. E posibil ca timpul s nu fie altceva dect rbdarea ntrezrit a Celui Etern: Dumnezeu plecndu-se triumftor de blnd n faa condiiilor de libertate a creaturilor sale, a preaiubitelor sale creaturi. 546. Prin elanul su direct, prin nsi linia formei pe care o ia, Viitorul ne arat c nu trebuie sa ne reprezentm Eternitatea ca un fel de micare circular, nchis, ci mai degrab ca un fel de explozie nemrginit a Actului infinit n toat puritatea lui. 547. UNU este splendoarea multiplului, multiplul - splendoarea unuia. 548. Unde oare ne face El sa tremurm cel mai mult din respect temtor: n adncul Cerurilor sau undeva mai aproape de noi dect suntem noi nine? 549. Nu putem ti dac suntem vrednici de iubire sau de ura. tim doar att c, vrednici sau nu, Dumnezeu ne iubete. 550. Dumnezeu se apleac fr ncetare asupra sufletului nostru. Dac faa pe care acesta I -o arat, e linitit i neptat, aceast oglind l va reflecta cu uurin. 551. Dumnezeu... Cel de care suntem foarte siguri c vom fi mereu auzii, dar pe care nu suntem prea siguri c vom ti s -L auzim. 552. Dumnezeu nu contenete s ne vorbeasc. Dar noi nu ne strduim totdeauna s nelegem limba n care El ne vorbete. Mai ales atunci cnd ea este prea precis a Lui. 553. Omul care n-a minit niciodat l poate auzi vorbind pe Dumnezeu; numai el tie cum vorbete Dumnezeu. 554. Dumnezeu le vorbete tuturor i fiecruia n parte. Unii sunt mult mai micai de ceea ce El poate spune tuturor; alii, de ceea ce El vrea s spun fiecruia. 555. Tot ce deformeaz viaa noastr interioar se poate reduce la felul, mai mult sau mai puin contient, n care denaturm n n oi

textul din Tatl Nostru. n loc s spunem Tatl Nostru care eti n Ceruri, ceea ce spunem e, potrivit calitii noastre sufleteti, Judectorul Nostru care eti la Tribunal, Furnizorul Nostru care eti la Tejghea, Creditorul Nostru care prea des ne bai la u, Cauza noastr prim al crei efect pierdut n deprtri suntem, Stpnul nostru Suprem n faa cruia nu suntem dect pulbere, Cama radul nostru cu care tratm liber - i aa mai departe, ntr-o dezolant varietate... Nu mai spunem n adevrul lor tocmai cuvintele pe care Dumnezeu ne-a nvat s le rostim cnd ne rugm. Tatl Nostru... i care eti n Ceruri. 556. Cuvntul lui Dumnezeu i are comentariul su. Tcerile lui Dumnezeu ar trebui s cunoasc i ele o exegez. Ar trebui s se fac, n genunchi, interpretarea lor sacr, mai temtor respectuoas dect cealalt; i pe drept cuvnt... 557. Drept rspuns la tulburtoarele noastre ntrebri asupra subiectelor privind destinul nostru cel mai profund, tcerile lui Dumnezeu nu vor, adesea, dect s ne dea s nelegem inexprimabilul - deasupra i dincolo de ceea ce ne-am putea nchipui,dar n acelai sens 558. Oamenii au tiut s rstigneasc Cuvntul. Ce fac cu Tcerea lui Dumnezeu? 559. Tcerea lui Dumnezeu e, nainte de toate, o tcere a Iubirii. 560. In tcerea cea mai transcendent, cea mai complet a lui Dumnezeu, mereu prezent e Cuvntul, i un Cuvnt care nu numai seaude, ci i lumineaz, i vrea s lumineze pe orice am venit n aceast lume. 561. Vom fi judecai, nainte de toate, dup ceea ce am fcut cu tcerile lui Dumnezeu. 562. Cu ct fi iubim mai mult pe Dumnezeu, cu att simim mai mult c voina noastr se face nu numai asemntoare cu a Sa, ceea ce ar fi natural (si n-ar mai merita s fie subliniat), dar, lucru surprinztor, c voina Sa devine din ce n ce mai asemnt oare cu a noastr... 563. A fi supus numai lui Dumnezeu - nu poate exista o libertate mai absolut dect aceasta, i oricare fiu al Bise ricii o poate cunoate... 564. Itinerarul sufletului ctre Dumnezeu este, aici pe pmnt, calea urmat de Spiritul Sfnt de la Tat spre Fiu i de la Fiu spre Tat, prin mijlocirea tuturor lucrurilor. 565. ntru Dumnezeu, noi participm la Natura Sa, ns deloc la Persoanele Divine. Dar, n aceast Natur, numai Persoanele ne pot iniia. 566. Cele noua coruri ale ngerilor n suflete cnt, n timp ce urc scara: A-L iubi pe Dumnezeu. A iubi ntru Dumnezeu. A nu iubi dect ntru Dumnezeu. A iubi totul din dragoste de Dumnezeu. A iubi totul ntru Dumnezeu. A nu iubi totul dect ntru Dumnezeu. A nu-l, iubi pe Dumnezeu dect pentru Dumnezeu. A nu iubi nimic att de mult ca pe Dumnezeu. A-L iubi pe Dumnezeu cu toat puterea lui Dumnezeu. 567. S nu iubim pentru a ne conforma poruncii, ci s ascultm pentru c iubim. 568. De la un Dumnezeu al filozofilor la Dumnezeu cel Viu... Dumnezeu despre care se vorbete... Dumnezeu care vorbete... Dumnezeu care ne vorbete... Dumnezeu care ne vorbete despre El... Dumnezeu care vorbete pn i n noi.. 569. Stelele sunt abia scnteile unui Foc mai mare dect Universul. 570. Dumnezeu se servete de lumi ca s lumineze lumile. 571. Mai puin aparente dect nite ci, orbitele atrilor cereti sunt, cu toate acestea, mai hotrt desenate, mai riguros parcu rse dect orice drum. 572. Abisul e, i el, semnul a ceva... 573. Conveniile umane ne fac s purtm, n chip misterios, ca o dubl masc, aceea care ne mascheaz pe noi nine, aceea care ne mascheaz Universul. 574. Sufletele nu sunt provincii ale mpriei lui Dumnezeu. Nu exist ns nici mai multe mprii ale lui Dumnezeu. Exist doar mpria lui Dumnezeu n fiecare din ele, i aceeai n toate. 575. Poi avea dumani. Tu nsui n-ar trebui s fii dumanul nimnui. 576. A ti cum trebuie s-i iubeti dumanii, nseamn a ncepe sa nelegi ce este Dumnezeu. 577. Dac nu iubeti din toat profunzimea ofensei care i-a fost adus, nc n-ai ajuns cu adevrat sa rscumperi, prin bine, rul. 578. Vameul care avea s devin apostol i spunea lui Isus, nainte de a se schimba: Pltesc mptrit celor crora le-amfcut vreo nedreptate. Dup conversiune, simea c ar trebui s dea mptrit tocmai acelora care i-ar fi fcut vreo nedreptate. 579. Nu reproa nimnui ingratitudinea sa fa de tine. N -ai reui dect s-i faci ingratitudinea mai puin ingrat, fr s aduci vreun remediu potrivit greelii sale. Acestea sunt, obligaii care, pentru a fi bine fcute, trebuie s fie ndeplinite de alii dect de fiina nesocotit sau rnit. 580. A fi tratat cu ingratitudine: unul din felurile - i nu cel mai nensemnat - de-a semna cu Dumnezeu. 581. Pinea cea de toate zilele nu e numai greu de ctigat, dar uneori e greu de nceput. Este totui, ntr -un fel, totdeauna o pine

sfinit. 582. Adevrul... e aproapele nostru... e unul dintre aceia pe care trebuie s-i iubim ca pe noi nine. 583. Minciuna s-a nscut damnat. Dumnezeu n-o va primi niciodat, orice-ar face ea. N-o mai primi nici tu n sufletul tu, n-ai ce face cu tovria unei osndite. 584. Minciuna, - ngrozitor cum obosete sufletul i universul. S fii mereu nevoit s sprijini ceea ce nu st-n picioare; mereu s dai fiin la ceva ce nu are i nici nu va avea; s dai cu adevrat din fiina ta, pentru un asemenea lucru... i un astfel de sfrit! 585. Viaa e frumoas prin ceea ce este. Mai frumoas nc, prin ceea ce ascunde. Dar mult mai mult nc, prin ceea ce dobndete. 586. Pmntul nvluie i strnge rdcina. Tremurtoarele uvie ale rdcinii dau seva i viaa, seva d floarea i bucurie privirii, floarea d rodul i aduce desftare n fructul crnos; dar totul purcede din setea ascuns i firav a rdcinii, din venerabila i secreta virtute a pmntului. 587. Viitorul ne farmec prin aparenta sa virginitate. 588. Niciodat zpada nu sclipete mai puternic dect sub razele soarelui, care o fac s dispar. 589. n iubire, precum i n alte materii, posesia nu e totuna cu proprietatea. 590. Iubirea omeneasc mprumut sau recunoate toate calitile celor pe care i alege. Iubirea de Dumnezeu li le druiete. 591. Laitatea e umilina-ntru-cel-Necurat. 592. Ct de puin seamn moartea cu somnul! Ea nu are din somn dect masca. Somnul se joac de -a moartea aa cum un copil se joac cu ppua, defel mai serios. O dat cu moartea... ce salt tragic, total diferit, n ceva ce nu este nici uitare, nici repaus, n ceva ce nu e jocul prelnic al visului, ci toate realitile la un loc, prezente, n picioare, singurele stpne, fr ocoliuri i fr ntoarceri posibile! 593. Nu tim pn unde merge laitatea noastr dect n clipa cnd am nvins-o. - nainte, suntem stpnii chiar de laitatea laitii noastre: nu ndrznim s o sondm pn-n strfunduri. 594. Simit, o absen de Dumnezeu e mare ca nsui Dumnezeu i, tocmai prin aceasta, ea ni -L, readuce ca prezen, n chip straniu i uluitor. 595. Unele asprimi ne fac s participm la moartea Sa, ntocmai cum s-a participat la viaa Sa; s participm deci la moartea Sa cu tot atta evlavie i folos cum s-a participat odinioar la viaa Sa. 596. Dac par a nu-i da nimic, o fac pentru c Eu vreau ca tu s pari a-Mi da ceva... 597. Dumnezeu i-a deschis gura ca s spun: S se fac Lumin! i s-a fcut Lumin. - Acelai lucru s-a petrecut uneori i n sufletul tu. - Dac alteori ns aceast gur totui att de apropiat i dttoare de har - prea sa se fi nchis fcnd loc ntunericului cu aceeai for cu care a fcut lumin, nu te teme. Dimpotriv, las bucuria s te-mbete... Buzele se-nchid cnd vor sa srute... Repet dimpreun cu Cntarea: Srutul gurii Tale Tu mi l-ai dat. Pentru a sruta buzele se-nchid. 598. O mare i sfnt speran nu poate exista fr mult credin i mult iubire. 599. Pedeapsa, ca fulgerul, lumineaz. 600. Pentru a fi complet, o adevrat filozofie a tiinelor cere, cu orice pre, i o savant filozofie a ignoranelor. - Nimeni nu s-a gndit ndeajuns s-o dezvolte cum se cuvine, cu toate consecinele ei, imediate i ndeprtate, teoretice i practice. 601. Cu ideile se ntmpl ca i cu fulgerul; nainte de a atinge pmntul i de-a mprtia dezordinea i moartea, fulgerele se msoar ntre ele foarte sus, de la nor la nor, fr vreun alt efect dect ntretierea lor splendid de lumini i vuietul lor mre. Toate celelalte vin abia mai apoi... 602. Ce bucurie pentru mine, Doamne, c poi suferi n mine, atunci cnd cu sufr pentru Tine, c suferi numai n mine, i defel n Tine, ntruct ai suferit deja pentru noi. 603. Dumnezeu n-ar fi putut nelege suferina dac nu i-ar fi asociat-o personal; ea este acolo, n abisul uneia doar din Persoanele divine, ca pierdut, mbtat, nucit i nspimntat. 604. Nici prin gnd nu ne poate trece c am fi n msur sa druim totul lui Dumnezeu, nainte de -a fi nvat s nu-I refuzm nimic. 605. Anumii oameni, n loc s-L caute numai pe Dumnezeu, - convini fiind c aa i fac - l caut de fapt pe Dumnezeu numai pentru ei. 606. Buntatea lui Dumnezeu nu coboar spre noi dect pentru a urca, tocmai datorit acestui fapt, deasupra tuturor cerurilor. 607. Ceea ce se va face cu sufletul nostru n ultima zi e tot att de real, de sigur i de nenduplecat ca ceea ce vedem c se face c u trupul nostru. Adevrul suprem i hotrrea suveran vor pune stpnire pe tot ceea ce suntem, pentru a face din noi ceea ce trebuie s fie fcut. 608. Printre iubirile nerecunoscute, cea mai mare e aceea pe care o numim Iad. 609. Veni-va o zi cnd inima ta va vedea i ochii ti vor iubi, cnd sufletul tu va pipi i cuprinde, iar minile vor nelege, cnd din nsi carnea ta se vor nate rugciuni, n timp ce rugciunile tale vor zmisli. 610. Dumnezeu tie tot, dar mai ales tie ceea ce noi nu tim.

611. Nu valorm numai prin ceea ce suntem sau devenim, ci i prin descoperirea a ceea ce nsemnm. 612. Cnd oare suferim mai mult: cnd destinul nu e pe msura sufletului nostru sau cnd sufletul nu ne e pe msura destinului nostru? 613. Pn i plictisul este un semn al vocaiei noastre divine. 614. Dumnezeu l nsoete pe om de pretutindeni, chiar dac pentru om El este de neatins. 615. Srman mai e acea prezen de spirit din care lipsete prezenta Spiritului Sfnt! 616. Avem, n zilele noastre, tot atia idoli ci erau n Panteonurile de demult. Doar c ai notri sunt imateriali i, ca atare , mai greu de rsturnat i de sfrmat dect naintaii lor; - n plus, ei seamn mai degrab cu fiina spiritual care ne ticsete sufletele cu formele i prestigiile lor ca s ne rtceasc, n felul ei, i mai mult. 617. Sacramentul demonului: O minciun drept hran. O prezent ireal. 618. Caut, n tristeea ta, bucuria pe care ai putea s-o druieti fratelui tu, i bucuria cea mai puin nedemn a durerii tale. 619. Cea mai potrivit cale de a-i srbtori pe sfini: aceea de-a le semna. De ce n-am ncerca s trim ca ei, fie i numai o zi, de ziua lor, n acea zi consacrat i binecuvntat de Biseric, n care sunt de gard pentru a ne ajuta? 620. La drept vorbind, Dumnezeu nu prevede nimic, El vede. n schimb, noi vedem cu ntrziere. 621. Toate greelile au aceast trstur comun: de-a ncerca s-L fac pe Dumnezeu sclavul unui lucru. 622. Recunoscnd ceea ce este, l omagiem pe Cel care Este. 623. Neantul are mai multe feluri i e bine s le distingem. Ceea ce nu este, dar poate s fie i va fi intr -o zi. Ceea ce nu este, dar poate sa fie i nu va fi niciodat. Ceea ce nu mai este i, dup ce a fost, nu va mai fi niciodat. Ceea ce nu este i nu poate sui fie. Cel mai Ru dintre toate: ceea ce nu trebuie s fie si care va fi sau nu va fi. 624. nainte de a se apleca asupra creaturii, iubirea lui Dumnezeu a voit, a ndrznit sa se aplece asupra nean tului. 625. ndurarea divin coboar, mai jos dect Neantul, n Ru, n ceea ce n-or fi trebuit s fie, pentru ceva mai neasemuit dect o creaie. 626. Doamne, adu-i aminte de cei pe care-i uit i de care ar trebui s-mi amintesc. F ca aceast amintire, dumnezeiete evocat n Tine, s preuiasc mai mult dect uitarea mea. 627. Ne primim destinul, cum ne primim moartea, drept n inim 628. Cel ce nu tie s-L caute pe Dumnezeu pretutindeni, risc i s nu-L recunoasc nicieri. 629. Spiritul geme n noi - spun Crile Sfinte. De dragoste sau de durere l facem s geam i l auzim, cci n aceast lume, exilul viu i mobil al eternei sale ntoarceri suntem noi. 630. Ia a aminte, Cerul e o fericit descoperire. 631. Abisurile sunt forme ale respectului mutual pe care lucrrile lui Dumnezeu i -l dovedesc reciproc, n amintirea Lui. 632. n cele mai ntunecate perplexiti ale sale i din adncul su, sufletul l ntreab pe Dumnezeu: Doamne, ce vrei? ce vrei de la mine? ce vrei s fac? cum ai vrea s descopr ceea ce vrei de la mine?... La toate acestea, un singur rspuns: Te vreau. 633. Mai mult dect orice, lumea ne arat chipul ateptrii. n sunet de clopot pentru rugciunea de diminea i pentru laude 634. Ludat fie Nemrginirea n care apune mulimea stelelor cci ea este semnul i oglindirea Buntii lui Dumnezeu, mai mare dect ea. Ludate s fie Veacurile Veacurilor care nu dau de captul Buntii lui Dumnezeu, mai neobosit dect ele. 635. Ludat s fie snul primitor al lui Dumnezeu spre care tind i unde se amestec ntre ele toate lucrurile. 636. Ludate s fie creaturile toate, datorit nsuirii lor de creaturi, ele ce poart fie un nume hulit, fie mre, i care au fost socotite de Dumnezeu demne de a veni din neant spre extazul existenei pentru a conlucra, din locul binecuvntat n care se afl, la opera lui Dumnezeu. Ludate s fie creaturile omeneti pe care Dumnezeu le-a socotit demne s ias din neant pentru a nu sfri niciodat, i care iar i iar l preamresc prin fericirea lor sau prin dreptatea Sa. 637. Ludai-L pe Dumnezeu, suferine sacre ale Universului care aducei cinste i neprihnire lumii - care, ptrunznd pn n inima lui Dumnezeu, putei servi la tergerea oricrei urme a rului. Laud-L pe Dumnezeu, lca al Sfintei Ateptri unde dispar ultimele urgii ale pcatelor noastre - unde sperana de Dumnezeu e deja sigur i vast ca nsui Dumnezeu. Laud-L pe Dumnezeu, Patrie a bunelor lacrimi, unde din lacrimi ies flcri, iar flcrile plng - cmpie de suflete a crei rou sunt rugciunile noastre. n vlvtaie - cntare 638. Ludai-L pe Dumnezeu, pedepse venice care gemei de suferina de-a fi pedepse i care avei nfricotoarea cinste de -a fi

venice - care nu suntei fcute dect din dragoste nentrerupt i respins. Ludai-L pe Dumnezeu, pedepse venice, imn involuntar al omului i al lui Dumnezeu, nefiresc separai, indestructibil unii la origine i la sfrit. Ludai-L pe Dumnezeu, bucurii venice, a cror auror, ncepnd deja de pe acest pmnt, ne transfigureaz zrile. Ludai-L pe Dumnezeu, bucurii venice, de care nimic nu apropie i la care vom ajunge. 639. Binecuvntai-L pe Domnul, lacrimi i bucurii... Binecuvntai-L pe Domnul, regrete i cine... Binecuvntai-L pe Domnul, febre i fervori... Binecuvntai-L pe Domnul, gnduri mai nalte dect cerul, necazuri strns legate de umilul pmnt... 640. Binecuvntai-L pe Domnul, pcate splate i iertate... Binecuvntai-L pe Domnul, pcate ispite i reparate. Binecuvntai-L pe Domnul, nedrepti devenite slu jitoare ale mntuirii. Binecuvntai-L pe Domnul, cli absolvii i victime voluntare. Binecuvntai-L pe Domnul, voi cei uitai de care Dumnezeu i aduce aminte... Binecuvntai-L pe Domnul, nerecunotine primite cu blndee... Binecuvntai-L pe Domnul, secrete aflate n adncul sufletelor... Binecuvntai-L pe Domnul, minciuni ngenuncheate n faa adevrului. Binecuvntai-L pe Domnul, taine i uluiri. Binecuvntai-L pe Domnul, chemri, ateptri i cutri. 641. Binecuvntai-L pe Domnul, urgii fcute pentru a fi reparate. Binecuvntai-L pe Domnul, sperane fcute pentru a fi depite. Binecuvntai-L pe Domnul, nerbdri fcute pentru a fi domolite. Binecuvntai-L pe Domnul, piedici fcute pentru a fi nvinse. 642. Binecuvntai-L pe Domnul, tenebre i iluminri Binecuvntai-L pe Domnul, extaze i cderi. Binecuvntai-L pe Domnul, istoviri i agonii Binecuvntai-L pe Domnul, ofrande i sacrificii, voturi i jurminte, daruri oferite i niciodat reluate. Vise i dorine, binecuvntai-L pe Domnul Sfinte i preafericite netiine date nou, binecuvntai-L pe Domnul Taine ale Providenei i ale mntuirii, pitite pn i n cele mai mici lucruri, binecuvntai-L pe Domnul.. 643. Mori i rmie, binecuvntai-L pe Domnul. Moarte, data mie, binecuvnteaz-L pe Domnul! Cadavru, care vei fi al meu, binecuvnteaz-L pe Domnul! Lucruri ce v vei nate din mine, cnd nu voi mai face parte din aceast lume, binecuvntai -L pe Domnul. Tceri aternute pe memoria mea, binecuvntai -L i voi pe Domnul. Suflete, suflete al meu, care n veci nu vei muri, stri g-i eternitatea, de pe acum nceput, binecuvntndu-L, chiar n aceast clip, venic, pe Domnul.

Legile lui Murphy 1. Atunci cnd faci un lucru bine din prima ncercare, necazul este c nimeni nu apreciaz ct de dificil a fost. 2. Atta timp ct nu-i pas unde eti, nu te poi rtci. 3. Chiar dac un milion de oameni cred ntr-o prostie, tot o prostie rmne. 4. A fura idei de la cineva, este plagiat. A le fura de la mai muli, este cercetare. 5. Lenea este mama a nou invenii din zece. 6. Un program pentru calculator face ceea ce i spui tu s fac, nu ceea ce vrei tu s fac. 7. Srutul este o modalitate de a apropia doi oameni att de mult nct nu -i mai vd unul altuia nici un defect. 8. Accidentele au loc atunci cnd doi oameni ncearc s fie detepi simultan. 9. Nimeni nu consider c banii pe care-i ctig sunt prea muli. 10. Ceea ce dau paragrafele scrise cu litere mari este anulat de paragrafele scrise cu litere mici. 11. Dac nu ai nevoie de ceva i nici nu-i doreti acel ceva, ntotdeauna se gsete din belug. 12. Tot ce e bun: ori e imoral, ori este ilegal, ori ngra.

13. Secretul succesului este sinceritatea. O dat ce poi s te prefaci ai reuit. 14. Ceea ce numim pcat la alii, pentru noi este experiment. 15. Vrjitorul din Oz ctre sperietoarea de ciori: Nu pot s-i dau creier, dar pot s-i dau o diplom. 16. Nu fi preocupat de evitarea tentaiilor, cci pe msur ce mbtrneti ncep ele s te evite pe tine. 17. F trei preziceri corecte, consecutiv i vei fi considerat un expert. 18. Un expert este cineva venit din alt ora. 19. Niciodat s nu spui tot ceea ce tii. 20. Frumuseea are grosimea pielii, dar urenia ajunge pn la os.

Invataturile lui Dalai Lama. 1. Ia in considerare faptul ca marea iubire si marile realizari includ riscuri enorme./Marea dragoste si marile realizari implica un mare risc. 2. Cand piezi, nu pierde si lectia./Cand pierzi sa-ti fie invatatura. 3. Urmeaza cei trei R: respect pentru tine, respect pentru altii, responsabilitate pentru toate actiunile tale. 4. Retine! Faptul ca nu obtii ceea ce vrei este uneori o minunata lovitura de noroc. 5. Invata regulile ca sa stii cum sa le calci cum se cuvine. 6. Nu lasa o mica cearta sa strice o prietenie de-o viata./Nu lasa ca o disputa nesemnificativa sa rupa o mare prietenie. 7. Cand ai realizat ca ai facut o greseala ia imediat masuri pentru a o corecta./ Atunci cand realizezi ca ai gresit, imediat ia masuri sa corectezi. 8. Petrece ceva timp singur in fiecare zi./In fiecare zi petrece ceva timp cu tine. 9. Deschide bratele spre schimbare, dar nu renunta la valorile tale./Deschide-ti bratele spre schimbare dar nu-ti pierde din valorile tale. 10. Tine minte ca tacerea este uneori cel mai bun raspuns. 11. Traieste o viata buna si onorabila. Iar atunci cand vei imbatrani si te vei gandi la trecut, vei putea sa te bucuri de ea pentru a doua oara. 12. O atmosfera placuta in casa este baza vietii tale. 13. In neintelegerile cu persoanele iubite, discuta doar de situatia din prezent. Nu scoate la iveala trecutul./In neintelegerile cu cei dragi ia seama numai de situatia curenta. Nu invoca trecutul. 14. Impartaseste-ti cunostintele. Este o cale de a atinge nemurirea./Impartaseste stiinta ta. Este o cale de a atinge imortalitatea. 15. Fii bland cu pamantul./Fii gentil cu pamantul. 16. O data pe an viziteaza un loc in care nu ai mai fost niciodata./O data pe an, pleaca undeva unde nu ai fost niciodata. 17. Amintiti-va ca cea mai buna relatie este cea in care dragostea reciproca depaseste nevoia unuia fata de celalalt./Tine minte ca cea mai buna relatie este aceea in care iubirea reciproca depaseste nevoia fiecaruia. 18. Judeca succesul tau prin numarul de lucruri la care ai fost nevoit sa renunti, in scopul de a-l obtine./Judeca succesul tau prin lucrurile la care trebuie sa renunti ca sa-l poti obtine. 19. Imbina iubirea si gatitul cu renuntarea. 20. Toate traditiile religioase majore poarta acelasi mesaj, care este dragoste, compasiune si iertare, singurele lucruri importante care ar trebui sa faca parte din viata noastra de zi cu zi. 21. Fii bun ori de cate ori e posibil. Si e posibil intotdeauna. 22. Fericirea nu este ceva gata facut. Ea vine din faptele tale. 23. Gasesc speranta in cele mai negre dintre zile, si ma concentrez in cele mai fericite. 24. Eu nu judec universul 25. Daca poti ajuta, atunci ajuta. Dar daca nu poti face asta, cel putin nu fa rau. 26. Daca ai o credinta sau o religie, asta e bine. Dar poti supravietui si fara ea. 27. Daca vrei ca ceilalti sa fie fericiti, practica compasiunea. Daca vrei ca tu sa fii fericit, practica compasiunea. 28. Cand inveti sa fii tolerant, dusmanul tau iti este cel mai bun profesor. 29. Este necesar sa-i ajuti pe ceilalti nu doar in rugaciunile zilnice ci in viata de zi cu zi. Daca vedem ca nu-i putem ajuta pe ceilalti, atunci trebuie cel putin sa nu le facem rau.

30. Este foarte important sa generezi o atitudine pozitiva, o inima buna, cat de mult poti. Din acest punct, fericirea vine pe termen scurt si pe termen lung, atat pentru tine cat si pentru ceilalti. 31. Dragostea si compasiunea sunt necesitati, nu produse de lux. Fara ele, omenirea nu poate supravietui. 32. Religia mea este foarte simpla. Religia mea este bunatatea. 33. Prieteni vechi mor, noi prieteni apar. E ca si cu zilele. O zi veche trece, una noua soseste. Lucrul important e sa o faci sa conteze: un prieten care conteaza, o zi care conteaza. 34. Deschide-ti bratele catre schimbare, dar nu lasa sa-ti scape valorile. 35. Tine minte ca sa nu obtii ceea ce vrei este adeseori un noroc incredibil. 36. Somnul e cea mai buna meditatie. 37. Uneori, cineva lasa o impresie dinamica spunand ceva, iar uneori cineva lasa o parere importanta nespunand nimic. 38. Scopul vietilor noastre este sa fim fericiti. 39. Radacinile tuturor lucrurilor bune stau in solul aprecierii lucrurilor bune. 40. Cea mai mare autoritate trebuie sa ramana mereu in ratiunea si analiza critica a fiecarui individ in parte. 41. Nu e nevoie de temple, nu e nevoie de filosofii complicate. Creierul si inima mea sunt templele mele, filosofia mea este bunatatea. 42. Azi, mai mult ca oricand, viata trebuie sa fie caracterizata de un simt al responsabilitatii universale, nu doar natiune catre natiune si om pentru om, ci si om catre alte forme de viata. 43. Putem trai fara religie si meditatie, dar nu putem supravietui fara afectiune omeneasca. 44. Nu putem obtine pace in lume pana nu facem pace in noi insine. 45. Acolo unde ignoranta este stapanul nostru, nu exista posibilitatea unei paci reale. 46. Chiar daca unii cred in religie sau nu, cred in reincarnare sau nu, nimeni nu poate spune ca nu apreciaza bunatatea si compasiunea. 47. Fiind constient de potentialul si abilitatile sale, un om poate construi o LUME MAI BUNA. Jorge Luis Borges - Dup un anumit timp Dup un anumit timp, omul nva s perceap diferena subtil ntre a susine o mn i a nlnui un suflet, i nva c amorul nu nseamn a te culca cu cineva i c a avea pe cineva alturi nu e sinonim cu starea de siguran, i aa, omul ncepe s nvee c sruturile nu sunt contracte i cadourile nu sunt promisiuni, i aa omul ncepe s-i accepte cderile cu capul sus i ochii larg deschii, i nva s-i construiasc toate drumurile bazate n astzi i acum, pentru c terenul lui maineeste prea nesigur pentru a face planuri i viitorul are mai mereu o mulime de variante care se opresc ns la jumtatea drumului. i dup un timp, omul nva c, dac e prea mult, pn i cldura cea dttoare de via a soarelui, arde i calcineaz. Aa c ncepe s-i planteze propria grdin i-i mpodobete propriul suflet, n loc s mai atepte ca altcineva s-i aduc flori, i nva c ntradevr poate suporta, c ntradevr are for, c ntradevr e valoros, i omul nva i nva i cu fiecare zi nva. Cu timpul nveti c a sta alturi de cineva pentru c i ofer un viitor bun, nseamn c mai devreme sau mai trziu vei vrea s te ntorci la trecut.

Cu timpul nelegi c doar cel care e capabil s te iubeasc cu defectele tale, fr a pretinde s te schimbe, i poate aduce toat fericirea pe care i-o doreti. i dai seama cu timpul c, dac eti alaturi de aceast persoan doar pentru a -i ntovri singurtatea, n mod inexorabil vei ajunge s nu mai vrei s o vezi. Ajungi cu timpul s nelegi c adevraii prieteni sunt numrai, i c cel care nu lupt pentru ei, mai devreme sau mai trziu se va vedea nconjurat doar de false prietenii. Cu timpul nveti c vorbele spuse ntr-un moment de mnie, pot continua tot restul vieii s fac ru celui rnit. Cu timpul nvei c a scuza e ceva ce poate face oricine, dar c a ierta, asta doar sufletele cu adevrat mari o pot face. Cu timpul nelegi c, dac ai rnit grav un prieten, e foarte probabil ca niciodat prietenia lui nu va mai fi la aceeai intensitate. Cu timpul i dai seama c, dei poi fi fericit cu prietenii tai, ntr-o bun zi vei plnge dup cei pe care i-ai lsat s plece. Cu timpul i dai seama c fiecare experien trit alturi de fiecare fiin, nu se va mai repeta niciodat. Cu timpul i dai seama c cel care umilete sau dispreuiete o fiin uman, mai devreme sau mai trziu va suferi aceleai umiline i dispret, dar multiplicate, ridicate la ptrat. Cu timpul nvei c grbind sau fornd lucrurile s se petreac, asta va determina ca n final, ele nu vor mai fi aa cum sperai. Cu timpul i dai seama c n realitate, cel mai bine nu era viitorul, ci momentul pe care-l triai exact n acel moment. Cu timpul vei vedea c, dei te simi fericit cu cei care-i sunt imprejur, ii vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine i acum s-au dus i nu mai sunt Cu timpul vei nva c ncercnd s ieri sau s ceri iertare, s spui c iubeti, s spui c i-e dor, s spui c ai nevoie, s spui c vrei s fii prieten, dinaintea unui mormnt, nu mai are nici un sens. Dar din pcate, toate se nva doar cu timpul CITATE fara autor

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45.

Be the one , not anyone ! At the exams you don't have to be the best, but to do your best! Zambetul dureaza o clipa, dar amintirile lui o viata intreaga. Iubirea e un srut furat, un zmbet inocent, o mbriare ptima... i un suflet smuls din piept... furtuna imi aminteste de cat de frumoasa e vara, fotografiile imi amintesc cat de frumos este sa cresti, prietenii ca tine imi amintesc cat de frumoasa este viata! Un copil isi intreaba bunicul' Ce este impotant sa iubesti sau sa fi iubit?" la care bunicul ii raspunde "Ce este mai important pt un fluture, aripa stanga sau aripa dreapta?" Nu frumusetea decide pe cine sa iubim! Iubirea decide pe cine sa consideram frumos. Daca iubesti doua persoane in acelasi timp alege-o pe a doua pentru ca daca ai fi iubit-o cu adevarat pe prima nu te-ai fi indragostit niciodata de a doua. Adevarul nu este ceea ce stii,ci ceea ce crezi. Atunci cnd nu poi s dormi noaptea.. e pentru c eti treaz n visul cuiva. Cel mai important e ca finalul zilei sa te prinda cu zambetul pe buze.restul sunt detalii. Degeaba astepti o persoana care nu are cel mai mic gand sa vina la tine. Viaa nu e o curs, ci o cltorie care trebuie savurat pas cu pas. Ieri e Istorie, Mine e Mister iar Azi e un Cadou Bucur-te de el! E o tampenie sa iubesti pe cel care te-a ranit.dar e o tampenie si mai mare sa crezi ca,cineva care te-a ranit,te iubeste. Dragostea imatura spune Te iubesc pentru ca am nevoie de tine. Dragostea matura spune Am nevoie de tine pentru ca te iubesc. Inima are taine pe care nicio ratiune nu le patrunde. Poate ca pentru lume esti o singura persona, dar pentru o anumita persoana, esti intreaga lume. Masura dragostei e iubirea nemarginita. Aparentele inseala intotdeauna. Om trai si om vedea. Fiecare problema are o solutie.nimic nu e imposibil. Durerea poate fi o arma daca stii s-o folosesti. Daca mi se inchide usa in nas intru pe fereastra. Cucereste cu un zambet,distruge cu o privire. Greseala este omeneasca,iertarea e dumnezeiasca. Toti suntem singuri dar suntem si impreuna totodata. Uneori intrebarile sunt complicate dar raspunsurile sunt simple. Inlauntrul nostru suntem la fel,cultura ne diferentiaza. Ceea ce exista in cuvant ,exista si in tacere. Dupa vb a iubi a darui este cel mai frumoas vb din lume. Florile ajung sa parfumeze insusi mana care le striveste Daca nu vrei sa suferi nu iubi,dar daca nu iubesti pt ce sa mai traiesti. Daca refuzi sa te indrepti cand esti verde,nu te vei indrepta cand esti uscat. Fie ca zambetul tau sa schimbe lumea,nu lasa ca lumea sa-ti schi,be zambetul. Cea mai mare comoara pe care o poti darui e zambetul. Zambetul este cea mai pretioasa comoara,nu ezita sa o daruiesti. Pietrele care le arunci spre Dumnezeu ,cad toate in capul tau. Mintea este ca o valiza si fiecare si-o cara pe a lui. Cunoasterea este ca o gradina,daca nu ai cultivat nimic,n-ai sa culegi nimic. Nimic nu doare mai tare decat lucrul pe care l-ai inteles prea tarziu. Eroarea nu anuleaza valoarea efortului depus. Zvonurile sunt purtate de catre cei care te urasc,raspandite de prosti si acceptate de idioti. Animalele preferate ale femei: un jaguar in garaj, o nurca in dulap, un taur in pat si un bou care face rost de acestea Fata reprezinta imaginea sufletului,iar ochii oglindesc intentiile.

37. Cine se roaga mult cauta putin, cine se roaga putin cauta mult.

46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57.

Oamenii vor uita ceea ce ai spus, vor uita ceea ce ai facut, dar ei nu vor uita niciodata cum i-ai facut sa se simta. Nu te poti bucura cu adevarat de nimic daca esti singur, indiferent cat de frumos ar fi. Cel mai dureros lucru este sa te simti in plus acolo unde candva erai totul. Sa traiesti cand viata iti scoate in cale durere si mahnire. Nimic nu doare mai tare decat lucrul care l-ai inteles prea tarziu. Fericirea nu-i decat un vis, durerea e reala. Exista 4 intrebari in viata ...Ce este sacru? Din ce este facut sufletul ? Pentru ce merita sa traiesti ? Pentru ce merita sa mori ? Pentru toate aceste intrebari , exista acelasi raspuns: IUBIREA. Tcerea este prietenul adevrat care nu te trdeaz niciodat. Ceea ce poti cumpara cu bani e ieftin. Nu sunt decat doua cai sa ajungi in varful unui stejar: sa muncesti catarandu-te sau sa te asezi deasupra unei ghinde si sa astepti sa creasca. "Doamne fereste-ma de prieteni ca de dusmani ma feresc si singur" Nu mai exista devotament, sinceritate, promisiuni respectate. Exista interes si minciuna. De la un dusman te astepti la orice, dar de la un prieten nu. Prietenia se naste,la unbra unui suflet bun ,iti trebuie ani ca sa o cunosti,si o clipa ca sa o pierzi. Sa ierti cand stii ca nu-i de iertat! Sa speri in orice caci insasi viata e o speranta! Cel mai dureros lucru este sa te simti in plus acolo unde candva erai totul. Sa traiesti cand viata iti scoate in cale durere si mahnire. Nimic nu doare mai tare decat lucrul care l-ai inteles prea tarziu. Fericirea nu-i decat un vis, durerea e reala. Prietenia nu o poti lega in lanturi insa ea te leaga. Nu uita ca si cei mai frumosi trandafiri au spini. Valoarea unui prieten nu o cunosti decat atunci cand il pierzi. Nu judecati oamenii dupa aparente...

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Minte-ma... Minte-ma ca ma vrei, Minte-ma ca ma indragesti, Si eu te voi minti ca ma bucur. Apoi minte-ma ca ma iubesti Iar eu te voi minti ca sunt fericit. Minte-ma ca ai nevoie de mine Si ca vom fi impreuna. Minte-ma ca te gandesti la mine Iar eu voi zambi si-ti voi spune ca te cred Si peste ani,cand ne vom intalni, Minte-ma ca m-ai mintit! Merita sa lupti?? Oare merita sa lupti pentru persoana iubita? Merita sa astepti luni, ani dupa cineva? Chiar merita sa ierti totul doar pentru ca tii mai mult decat credeai la o persoana? Atunci cand iubesti nu tii cont de piedici,de orgoliu, de defecte si de lucrurile rele. Dar oare asa sa fie? Cati oameni mai lupta in ziua de azi pentru iubirea adevarata? Cati mai indraznesc sa se ridice si sa spuna :Eu lupt pentru ceva. Lupt pentru iubire. Lupt pentru ceea ce cred! E mai simplu sa renunti... E mai simplu ca atunci cand nu merge cu o persoana, sa ncerci cu altasi tot asa. Dar unde e invingerea? Unde e lupta? Unde e aventura? Daca iubesti pe cineva, astepti si zece ani dupa acea persoana. Daca iubesti pe cineva esti in stare sa renunti la eul tau in favoarea celui/celei de langa tine[...] MERITA sa lupti! Merita sa arati cu adevarat ca tu crezi in DRAGOSTE ADEVARATA si ca esti indeajuns de curajos sa lupti pentru ceea ce-ti doresti... Un magar cazu intr-o fantana

Intr-o buna zi, magarul unui taran cazu intr-o fantana. Nefericitul animal se puse pe zbierat, ore intregi, in timp ce taranul cauta sa vada ce e de facut. Pana la urma, taranul hotari ca magarul era oricum batran, iar ca fantana, fiind secata, tot trebuia sa fie acoperita odata si-odata. Astfel a ajuns la concluzia ca nu mai merita osteneala de a-l scoate pe magar din adancul fantanei. Asa ca taranul isi chema vecinii, ca sa-i dea o mana de ajutor. Fiecare dintre ei apuca cate o lopata si incepu sa arunce de zor pamant inauntrul fantanei. Magarul pricepu de indata ce i se pregatea si se puse si mai tare pe zbierat. Dar, spre mirarea tuturor, dupa citeva lopeti bune de pamant, magarul se potoli si tacu. Taranul privi in adincul fantanei si ramase uluit de ce vazu. Cu fiecare lopata de pamant, magarul cel batran facea ceva neasteptat: se scutura de pamant si pasea deasupra lui. In curand, toata lumea fu martora cu surprindere cum magarul, ajuns pana la gura fantanei, sari peste ghizduri si iesi frematind... Viata va arunca poate si peste tine cu pamint si cu tot felul de greutati... Insa, secretul pentru a iesi din fantana este sa te scuturi de acest pamant si sa-l folosesti pentru a urca un pas mai sus. Fiecare din greutatile noastre este o ocazie pentru un pas inainte. Putem iesi din adancurile cele mai profunde daca nu ne dam batuti. Foloseste pamantul pe care ti-l arunca peste tine ca sa mergi inainte. Aminteste-ti de cele 5 reguli pentru a fi fericit: Curata-ti inima de ura, frica, egoism; Scuteste-ti mintea de preocupari inutile; Simplifica-ti viata si fa-o mai frumoasa; Daruieste mai mult si asteapta mai putin; Iubeste mai mult si ... scutura-te de pamant, pentru ca in viata asta, tu trebuie sa fii solutia, nu problema. Defectul de fabricaie al femeii Cnd Dumnezeu a facut femeia, deja era in a asea zi de munc i fcea ore suplimentare. Atunci, apru un inger si-l intreb: - De de iti pierzi atta timp cu asta ? Si Domnul rspunse: - Ai vazut cartea tehnica? Trebuie sa fie lavabila in totalitate, dar sa nu fie de plastic; sa aiba mai mult de 200 de piese mobile si sa fie capabila sa functioneze fiind alimentata cu orice, chiar si cu resturi; in poala ei, sa stea comod pana la patru copii in acelasi timp, sa aiba un sarut care sa poata vindeca de la un genunchi julit pana la o inima ranita si sa faca totul cu numai doua maini. Ingerul se minuna de cerinte. - Cu doar doua maini.. Imposibil! - Si asta e doar modelul standard! - E prea multa munca pentru o singura ziasteapta pana maine ca sa o termini. - Nu, n-am s-o las pe maine, protesta Domnul. Sunt pe punctul de a termina aceasta creatie care este favorita inimii mele: ea se vindeca singura cand e bolnava si poate munci pana la 18 ore pe zi. Ingerul se apropie si atinse femeia. - Dar ai facut-o atat de delicata - Este delicata, spuse Domnul, dar in acelasi timp, atat de puternica. Nu-ti poti inchipui cat e de rezistenta si de ce reusite e in stare. - O sa fie in stare sa gandeasca? intreba ingerul. Dumnezeu raspunse: - Nu numai ca o sa fie capabila sa gandeasca, ci si sa negocieze. Atunci, ingerul vazu ceva si, intinzand, mana atinse obrazul femeii - Doamne, mi se pare ca modelul asta pierde lichid! Ti-am spus ca incerci sa pui prea multe lucruri in ea! - Nu pierde lichid, e o lacrima, il corecta Domnul. - Pentru ce e lacrima? intreba ingerul Si Domnul spuse: - Lacrimile sunt felul ei de a-si exprima jalea, dragostea, singuratatea, tradarea, suferinta si orgoliul. Asta il misca mult pe inger: - Esti un geniu, Doamne, te-ai gandit la toate! Femeia este intr-adevar minunata. - Este! Femeia are puteri ce-i uimesc pe barbati: trece prin dificultati, face fata greutatilor, dar este fericita si indragostita. Surade cand vrea sa tipe. Canta cand vrea sa planga. Plange cand e fericita si rade cand e nervoasa. Lupta pentru a-si apara valorile. Infrunta nedreptatile. Nu accepta un nu ca raspuns, daca ea crede ca exista o solutie mai buna. Isi rupe de la gura pentru ca familia ei sa aiba cele necesare. Merge la medic cu o prietena careia ii este frica sa mearga singura. Iubeste fara sa ceara nimic in schimb. Plange cand

fiii ei reusesc in viata si se bucura cand prietenii obtin premii. Este fericita cand aude de o nunta sau de nasterea unui copil. I se frange inima cand moare o prietena. Sufera cand pierde pe cineva drag, in schimb se dovedeste a fi puternica atunci cand crezi ca a epuizat toate fortele. Stie ca poate vindeca suferinta cu un sarut si o imbratisare. Si, totusi, femeia are un defect: nu isi cunoaste adevarata valoare

Dreptul la iubire Toti ne dorim o iubire mare, o iubire intreaga, perfecta, fara firimituri furate, fara minciuni, fara ascunzisuri. Toti, fara exceptie. Si o cautam toata viata. Nu te poti multumi niciodata cu surogate, cu copii palide. Cand cauti lumina, umbra nu e o alternativa... Toti ne dorim o iubire mare, dar oare stim pretul pe care il cere ea? Oare suntem pregatiti sa il platim? Oare stim ca ati dori o iubire e ca si cum ai invoca cu mainile goale cel mai crud si mai insetat de sange demon? Pentru ca o iubire nu e o relatie calduta, e un foc imens care iti face scrum intr-o clipa si sufletul si mintea. Te consuma pur si simplu cu totul. E ca si cum ai dormi in fiecare noapte pe carbuni aprinsi. De aceea, cred ca iubirea nu se opreste in sufletele mici. Pur si simplu nu incape in ele, se sufoca si moare, neavand cu ce se hrani. Pentru ca iubirea se hraneste cu vise, cu sperante, cu iluzii, cu zambete, cu lacrimi, cu soapte, cu urlete de disperare, cu cosmaruri, cu mandrie, cu umilinta, cu prejudecata, cu durere. Si cand ajunge in deplinatatea ei, te ridica pe cele mai inalte culmi ale fericirii, pentru ca in secunda urmatoare sa te arunce in prapastia cea mai adanca a durerii. Iubirea trece peste distante, peste prejudecati, peste clase sociale si peste vinovatie dar nu trece peste minciuna si tradare. Se impiedica si se incalceste in ele pana ramane fara suflare ca o pasare prinsa in lat. Si atunci te intrebi: Oare merita? Merita un strop de fericire, un ocean de lacrimi si durere? Eu zic ca da, merita fiecare picatura. Altfel viata nu ar mai avea niciun sens. Toti avem dreptul la stropul ala de fericire, chiar si cei care si l-au castigat ranindu-i pe altii, poate fara voia lor. Toti avem dreptul sa iubim pe cine vrem. Poate cand o sa intelegem asta, nu o sa-i mai judecam pe altii si nu o sa le mai punem atat de repede etichete. Nu putem niciodata sa stim ce e in sufletul unui om, cata durere si cata suferinta ascunde in spatele unui zambet. Si atunci, ce drept avem sa-l judecam? Cu drept poti sa ii spui unui om: Nu mai iubi sau: Iubeste pe cine imi place mie? Oare omul acela, care poate iti e frate sau sora, fiu sau fiica, tata sau mama te va ierta vreodata ca i-ai negat dreptul la iubire? Oare tu poti sa iti traiesti viata in liniste stiind ca ai facut asta? Oare tu poti sa te ierti? Viata "M-am gandit bine. Nu mai stau sa numar problemele pe care le am in incercarea ca oamenii sa ma asculte. Nici nu ii mai injur de fiecare data cand ma jigneste rasuflarea prosteasca in ceafa si ignoranta totala. Ati observat ca noi, romanii, avem tampitul obicei de a ne plange in stanga si in dreapta, fara a realiza ca ar trebui noi sa facem ceva pentru a ne fi mai bine? De fapt, cred ca este o trasatura specifica tuturor indivizilor din specia noastra, dar la rumanian people, GIVE ME A FREAKING BREAK and GOD DAMN IT ca spiritul de autocompatimire este peste limita admisa. Omule draga, draga hahalero sau draga homo sapiens sapiens, invata sa te relaxezi. Mergi la sala, canalizeaza-ti furia in sacul de box sau arunca lucruri, imaginandu-ti ca asa te revansezi pentru toate acele dati cand viata a fost o curva cu tine. Nu accepta ce auzi si ai mereu dorinta de a schimba sensul si mersul lucrurilor. Nu iti mai lasa creierul spalat de porcariile de la tv si TRUST me, iti va fi mai bine. Fa prostii cu prietenii! (bine, nu in sensul de orgie sociala si distrugere in masa sau de abordare gresita a fetitelor) si nu uita sa improvizezi in viata sexuala. Crede-ma, vei atinge culmi impresionante daca stii cum sa discuti cu partenerul/a si daca propui teme noi in ceea ce inseamna intimitate si placere in cuplu. Iesi naibii din atmosfera de om controlat de societate si rupe barierele! Invata sa spui pe nume lucrurilor, revolta-te si sustine-ti punctul de vedere. Refuza sa fii o carpa folosita de comunitate pentru a-si sterge de pe picioare noroiul ultimilor ani, implica-te in viata ta si a odraslelor pe care in viitorul apropiat le vei avea.

VIATA e frumoasa cu greutatile ei, merita sa fii fericit chiar daca primesti vreo lovitura, merita sa speri chiar daca peste tine trece o furtuna, merita sa lupti chiar daca nu ai sorti de izbanda, merita sa crezi in fortele tale chiar daca sunt altii mai tari decat tine! Fiecare incercare duce la izbavire, la reusita! Cu cat piscul e mai inalt si urcarea mai grea cu atat reusita si multumirea de sine va fi mai satisfacatoare iar increderea in propriile forte va fi mult mai puternica. Orice floare e mult mai frumoasa si luminoasa dupa trecerea unei furtuni sau a unei ploi. Orice perla care se gaseste in abisul intunecat al marii nu are stralucirea binemeritata pana nu este adusa de valuri pe nisipul tarmului stralucitor. SPERANTA nu moare niciodata! Traieste-ti viata dincolo de frica si rautate. N-as iubi o femeie pentru frumusetea ei, ci pentru feminitatea ei "" Mi s-ar putea intampla sa cunosc o femeie de mai multa vreme,dar abia intr-un anume moment s-o VAD!Poate ca,simtindu-i parfumul discret si vazandu-i mainile frumoase,as privi-o in ochi fara vorbe,pana m-ar intreba ce-i cu mine.Poate ca de la glezna ei fina as incepe o poveste care s-ar infige-n suflet.Daca as vedea cum se bucura de ciresii infloriti si daca as auzi ce raspicat vorbeste,m-as str adui sa-i povestesc despre mine...Daca ar fi deja iubita mea,m-ar induiosa felul in care imi spune "buna dimineata",cu buzele,mainile,ochii si pielea ei toata. As pleca la munca zambind daca mi-ar face micul dejun si mi-ar spune ca ma iubeste numai din ochii calzi de sub parul ciufulit.Mi-ar fi dor de ea daca nu m-ar suna intruna si daca nu m-ar intreba nimic cand as veni tarziu de la munca.As iubi-o pentru ca nu-si barfeste prietenele,pentru ca nu-mi uraste prietenii,pentru ca nu tipa la nimeni si,mai ales,pentru ca ii stralucesc ochii de cate ori ma vede si pentru ca inchide ochii cand o sarut.Mi-ar fi nespus de draga cand m-ar adormi mangaindu-ma pe spate,cu degetele si cu sarutari cuminti.Mi-ar fi greu sa ma uit dupa alte femei cand iubita mea sta picior peste picior cu atata gratie si cand orice rochie simpla pe care o imbraca trezeste dorinta unui alt barbat de a i-o da jos. As adora-o pentru libertatea de care ne-am bucura impreuna si pentru ca nu mi-ar spune niciodata ca-i prea obosita cand as vrea sa fac dragoste sau sex cu ea .M-as topi dupa ea daca nu m-ar intreba nimic dupa aceea..M-as uita in nestire la ritualurile ei,cand mi-ar da voie,pentru ca as fi nebun dupa ea cand si-ar pune ciorapii,cand si-ar rimela genele sau si-ar peria parul,cand ar uda florile sau ar pregati masa... As da orice sa-i aud vocea limpede cand m-ar enerva toti la serviciu si as iesi cu ea in fiecare seara daca n-as auzi-o plangandu-se ca n-are cu ce sa se imbrace.Mi-ar placea sa fie neajutorata doar atunci cand are nevoie de mine,barbatul ei...Probabil ca nu ne-am plictisi nicicand impreuna daca am sti sa ne lasam spatiu si daca iubita mea ar sti sa taca si sa viseze,sa citeasca langa mine si sa-mi asculte muzica...Mi-as fi de ajuns sa-mi fie cea mai draga din lume si din viata daca as vedea-o ca-i vine sa planga dupa ce am fost rau cu ea si as fi nebun dupa ea daca n-ar plange...I-as iubi lacrimile doar cand ar fi de dor sau de prea multa iubire si i le-as stinge cu ale mele...Daca am putea sa vorbim de toate si sa intelegem tot ce ne spunem,ar fi femeia langa care am visat sa traiesc.M-as certa cu ea fericit ca nu tranteste usi in lipsa argumentelor si nu spune porcarii cand e derutata. Iar daca ne-am muta impreuna,mi-ar placea sa ma umileasca cu ordinea la care m-ar imbia,m-ar invinge curatenia care n-ar fi doar in sufletul ei ,ci si in dulap,in baie ,in bucatarie...Femeia care mi-ar pune in pericol burlacia ar trebui sa imi accepte toanele,ciudateniile,simplitatea in anume privinte si sa stie pe de rost ca femeile si barbatii nu iubesc la fel. Ar trebui sa poarte lenjerii fine chiar si la bocanci si sa nu ma lase vreodata s-o vad cu bigudiuri sau cu castraveti pe ochi.I-as aduce flori in orice alte zile decar acelea in care ne-am sarbatori anii de cand suntem impreuna si mi-ar placea ca ea sa nu-si doreasca vreun cadou de "Valentine's Day"...As vrea sa princeapa ca toti barbatii viseaza sa faca,macar odata-n viata,sex cu doua femei si sa nu ma certe ca o iau cu mine.As fi al ei mereu,daca s-ar prinde la timp ca o astfel de abordare tine orice barbat acasa. As vrea sa faca tot ce-i trece prin cap si tot ce intuieste in mine atunci cand se dezbraca pentru mine...Cu ea vreau sa fac tot si sa simt tot.As vrea sa muncim amandoi in nestire,sa ne construim temeinic vietile,iar cand va fi sa facem

copii,as vrea sa stie ca voi fi un tata bun.Nu i-as ucide niciun vis,daca realitatea pe care mi-ar oferi-o ar fi aceea pe care am visat-o dintotdeauna..Daca as fi fost perfect,n-ar fi avut niciun merit sa ma iubeasca... Femeia mea insa va trebui sa fie perfecta pentru mine,nu in frumusete,ci in feminitatea ei deplina. Daca nu mi-ar cere nimic,i-as da tot ce nici eu n-am crezut ca sunt in stare... Daca in sufletul ei ar fi cel mai frumos,n-as pleca niciodata de-acolo... "" Sufletul pereche... E posibil sa nu-l intalnim din prima, e posibil sa nu-l intalnim niciodata sau e posibil sa fie chiar langa noi... Ai impresia ca il stii dintotdeauna, ca stii ce gandeste si simte, telepatia este foarte bine reprezentata, prietenia sau iubirea se leaga de la sine, comunicarea e usoara, placerea de a fi impreuna este maxima. Exista un sentiment aparte care ti poate indica fapt ul ca fata de acest om ai o altfel de atractie dect pentru alte persoane. Nu e doar atractie fizica, sexuala, emotionala, ci relatia de acest tip trece dincolo de senzatiile trupesti sau psihice.Atunci cnd ntlnesti un suflet pereche, esti capabil sa renunti la orice s-ar opune si sa nvingi orice ti-ar sta n cale. Te cufunzi n inima si l simti acolo.Tacerea capata mii de nuante. l poti simti de la distanta. l poti simti n toata complexitatea lui, ca si cum l-ai cunoaste de mii de ani. Este ca si cum nu mai astepti nimic de la celalalt, pentru ca ai deja totul. Simplul fapt ca stii ca exista ti este suficient. nsa exista si suflete pereche care, nu pot fi mpreuna niciodata, suflete sortite ntr-un fel tristetii si durerii nemplinirii. Atunci ti spui: sufletul meu pereche e pierdut, l voi regasi poate, cndva, ntr-o alta viata?!Sufletele pereche, se simt. Si se intuiesc. Si se stiu. Este mai grea cautarea caci de fiecare data trebuie sa te opresti asupra unuia si sa vezi daca nu cumva sub toate acele ziduri de aparare si acele masti, nu este El. Si poposesti ceva timp sa iti convingi sufletul daca ai avut dreptate sau nu. Daca nu, pleci mai departe in cautare. Dar toate acele cautari , nu sunt de fapt oare o cale de a te ajuta pe tine ca suflet de a deveni mai puternic, de a deveni frumos ? Pentru ca atunci cind il gasesti, sa stii ca l-ai gasit si sa poti impleti lumina? Multi cauta toata viata, sperand mereu si mereu ca vor gasi, altii devin blazati si obositi si inceteaza a mai cauta. Niciodata sa nu spui niciodata, pentru ca nu stii unde se poate ascunde. Poate fi linga tine, poate la fi in alt oras, poate fi la 2000 km departare. Oriunde ar fi, cauta-l. Te poate intregi.Sufletele pereche, sunt acele suflete care se completeaza reciproc, care sunt compatibile mental si spiritual. Care simt pe celalalt dinainte de a suna telefonul, care simt din tonalitatea vocii, daca e bine sau nu, daca simt atunci cand fac dragoste, ca devin Unul, ca sufletele lor zboara, depasind bariera timpului si a spatiului, trecand in astral, in transcendental, devenind printr-o impletire a dansului ametitor si frenetic o energie puternica, o lumina alba.Sufletele pereche dainuesc.

MEN vs WOMEN arbatul a descoperit ARMELE si a inventat VANATOAREA, Femeia a descoperit VANATOAREA si a inventat Victimele=Barbati Barbatul a descoperit CULORILE si a inventat PICTURA, Femeia a descoperit PICTURA si a inventat MAKEUP-ul Barbatul a descoperit LUMEA si a inventat CONVERSATIA, Femeia a descoperit CONVERSATIA si a inventat BARFA Barbatul a descoperit JOCURILE si a inventat CARTILE DE JOC, Femeia a descoperit CARTILE DE JOC si a inventat DATUL IN CARTI Barbatul a descoperit AGRICULTURA si a inventat MANCAREA, Femeia a descoperit MANCAREA si a inventat DIETA Barbatul a descoperit PRIETENIA si a inventat DRAGOSTEA, Femeia a descoperit DRAGOSTEA si a inventat CASATORIA Barbatul a descoperit FEMEIA si a inventat SEXUL,

Femeia a descoperit SEXUL si a inventat DURERILE DE CAP Barbatul a descoperit COMERTUL si a inventat BANII, Femeia a descoperit BANII... si atunci s-a dus naibii totul ! 10 lucruri pe care barbatul doreste sa le auda de la femeie: 1. Am vorbit cu prietena mea si abia asteapta menage-a-trois cu noi. 2. Ai dreptate! 3. Nu mai lasa colacul de la wc jos. M-am obisnuit sa cad in fiecare dimineata in el. 4. Draga, pozitia noua este extraordinara. Nici nu a trebuit sa mimez orgasmul. 5. Iti aduc berea in timp ce te uiti la meci? 6. Lasa ca duc eu gunoiul. Sa nu cumva sa obosesti. 7. Ai dreptate! (barbatii adora sa auda aceste cuvinte, chiar si atunci cand stiu ca nu au dreptate) 8. Ce compromis? Ce iubire? Sex si senzatii tari vreau cu tine. 9. Nu trebuie sa stai tot timpul cu mine. Chiar te rog sa stai mai mult cu baietii. 10. Arati incredibil in camasa asta, ma excita. Hai s-o facem chiar acum!" Zece motive pentru care un barbat nu are nici o sansa. 1.Daca iei decizii fara sa o consulti, esti misogin. Daca ia decizii fara sa te consulte, este o femeie emancipata. 2.Daca muncesti prea mult, o neglijezi. Daca nu muncesti, nu esti bun de nimic. 3.Daca ea are un serviciu plictisitor si prost platit, este exploatata. Daca tu ai un serviciu plictisitor si prost platit, ar trebui sa faci bine sa-ti gasesti ceva mai bun. 4.Daca tu esti avansat inaintea ei, femeile sunt marginalizate. Daca ea e avansata inaintea ta, femeile au drepturi egale cu barbatii. 5.Daca ii spui ca arata bine, este hartuire sexuala. Daca nu ii spui, este indiferenta crasa. 6.Daca o rogi sa faca ceva ce nu ii place, incerci s-o domini. Daca iti cere sa faci ceva ce nu iti place, este o favoare pe care nu e frumos s-o refuzi. 7.Daca incerci sa arati bine, probabil ai pe altcineva. Daca nu, esti neingrijit. 8.Daca ii aduci flori, urmaresti ceva. Daca nu ii aduci, esti nerecunoscator. 9.Daca esti mandru de realizarile tale, esti un egoist. Daca nu, esti total lipsit de ambitie. 10.Daca are o durere de cap, trebuie sa se odihneasca. Daca ai o durere de cap, n-o mai iubesti. ODA PROSTILOR De-ar fi s-i lum pe toi la rnd i actualii, dar i fotii, Cei mai detepi de pe Pmnt Au fost ntotdeauna...PROTII. Nu te ruga la ursitoare S-i fac-n viaa ta vreun rost, Mai bine url-n gura mare: "Iubite Doamne, f-m....PROST!" De ce s tragi ca la galer, S-nvei attea fr rost, De vrei s faci o carier, Ajunge numai s fii...PROST. In lumea asta cu de toate, Unde se-nva contra cost, Pcat c nici o facultate Nu d i diploma de....PROST. Avem impozite cu carul, Dar notm n srcie i ce buget ar avea statul

Dintr-un impozit pe.....PROSTIE... Ei sunt ca iarba, cu duiumul, S nu-i jigneti, s nu-i mproti ! O, Doamne, de ne-ar crete grul Cum cresc recoltele de ...PROTI. Si-n lumea asta rsturnat, Unde cei strmbi sunt cei mai drepi, Savanii notri mor de foame i numai PROTII sunt detepi.