CAPITOLUL V. ABORDAREA FENOMENOLOGIC A PERSONALITATII V.1.

TEORIA LUI CARL ROGERS O teorie a personalitii este n mod semnificativ influenat de viziunea asupra naturii umane: Extrem negativ Freud trebuie s sublimm dorinele ilicite (incest, crim n actiuni mai putin placute care sunt acceptate social !oziii moderate "ung, Eri#son, $urra% orice personalitate are o parte ntunecat dar posed &i impulsuri innscute constructive cum ar fi creativitatea, identitatea, sentimentul de competen Extrem pozitiv toate potentialele inascute sunt pozitive, c'iar daca nu la fel pentru toti (psi'opatologia apare cand omul abandoneaza potentialele interioare sanatoase pentru a se simti securizat sau pentru a satisface standardele altor oameni (parintii sunt teorii umaniste (eoriile care se focalizeaza pe modul in care ne percepem si devenim noi insine se numesc teorii ale sinelui (self t'eories ) (eoria lui *ogers este umanista si a sinelui)

1. Natura umana si moti atia +umai omul insusi poate stii, alege directia corecta in viata) (a numit abordarea sa terapia centrata pe client , apoi si,a extins ideile si la arii nonclinice (educatia, parentalitatea a numit abordarea sa teoria centrata pe persoana) Tendinta de actualizarea

Omul este motivat de o singura forta pozitiva: tendinta innascuta de a dezvolta capacitati constructive, sanatoase (tendinta de actualizare care include atat comportamentul de reducere cat si de crestere a tensiunii, la fel ca in teoriile lui -llport si $aslo. ) -spectele orientate spre crestere personala ale actualizarii: reproducerea, creativitatea, curiozitatea si dorinta de a depasi experientele de invatare dureroase pentru a deveni mai eficient si independent) /esi evenimentele din copilarie 0oaca un rol important in formarea personalitatii adulte, comportamentul actual este determinat de nevoile actuale curente si de scopul actualizarii) *ogers a atribuit capacitatile umane distructive, agresive fortelor externe)

+ivelele fundamentale ale personalitatii sunt pozitive si tendinta de actualizare, in conditii ideale, dezvolta numai aceste potentiale constructive) /ar exista multiple obstacole pe drumul actualizarii iar aceste circumstante nefavorabile pot cauza comportamente care ataca natura interioara pozitiva) Nevoia de consideratie pozitiva neconditionata

+evoia de caldura, respect, acceptare mai ales din partea celorlalti semnificativi (parintii , , este innascuta si ramane activa in timpul vietii1 devine partial independenta de contactele specifice cu alti oameni, conducand la o nevoie secundara invatata: nevoia de positive self-regard (adica felul in care ceilalti semnificativi ne privesc, gandesc despre noi, influenteaza puternic felul in care ne vom privi si gandi pe noi insine , aceasta cautare de a satisface nevoia puternica de privire pozitiva reprezinta cel mai important impediment al tendintei de actualizare)

!. Stru"tura si #$% o&tar$a '$rsona&itatii !entru ca tendinta de actualizare implica intregul organism, *ogers nu a simtit nevoia de a specifica constructe structurale specifice) (otusi, teoria lui nu este intrutotul 'olistica pentru ca a impartasit convingerea lui 2orne% ca omul este subiectul unor conflicte intrapsi'ice dureroase) Experienta

3a si -llport, a considerat personalitatea ca un proces care apare in interiorul fiecarui individ fiecare om exista in centrul lumii private si mereu sc'imbatoare a experientei interioare (care nu poate fi perfect inteleasa de altul ) Experienta include tot ce este disponibil constiintei la un moment dat: gandurile, emotiile, perceptii, nevoile c'iar si cele momentan ignorate) (otusi, doar o mica parte a experientei este constienta, cea mai mare parte constand din situatii si evenimente care sunt percepute sub nivelul constientizarii) 3a si 4ell%, a afirmat ca omul isi evalueaza propriile experiente formuland si testand ipoteze) 5a fel ca si 4ell%, felul in care omul interpreteaza evenimentele este mai important decat realitatea obiectiva) Procesul valorizarii organismice

*ogers sustine ca nu este important ca omul sa invete ce este si ce nu este actualizat) !rintre aspectele inconstiente ale experientei se afla si capacitatea innascuta de a valoriza pozitiv tot ce percepem ca actualizant si negativ tot ce percepem ca nou actualizant (6procesul valorizarii organismice 5a acest nivel profund al !ersonalitatii, omul stie ce este bun (actualizant si numai omul insusi (si nu parintii, psi'oterapeutul poate identifica valorile adevarate organismice si stie cum sa si actualizeze pozitiv) Actualizarea si auto-actualizarea

Imaginea de sine si auto-actualizarea : g'idat de tendinta actualizanta, copilul isi extinde pla0a experientelor si invata sa se perceapa pe sine ca o entitate separata si distincta) -ceasta imagine de sine este total constienta. (*ogers a definit imaginea de sine ca total constienta mai degraba din motive practice decat teoretice) !entru el, o teorie a !ersonalitatii trebuie testata prin studii empirice iar considerarea self,concept ca partial inconstient are cauza dificultatii ma0ore pentru ca nu pot fi operationalizate ) O parte din tendinta actualizanta devine implicata in incercarea de a atinge scopuri reprezentate de self,concept tendinta de a satisface imaginea de sine se numeste auto,actualizare (termen popularizat pentru prima oara de 4urt 7oldstein 89:9 ) Felul in care se dezvolta conflictele intre tendinta actualizanta si tendinta de auto-actualizare: !entru a actualiza potentialele innascute, omul trebuie sa urmeze liniile directoare interioare oferite de procesul valorizarii organismice dar auto,actualizarea e obtinuta diferit: imaginea de sine trebuie sustinuta de consideratia pozitiva neconditionata a celorlalti semnificativi (parintii ) ;n mod ideal, parintii nu ar face nimic care sa interfereze cu procesul valorizarii organismice a copilului ei ar demonstra o consideratie pozitiva neconditionata pentru imaginea de sine si sentimentele copilului si si,ar limita criticile la comportamente specifice indezirabile (tendinta de auto,actualizare si de actualizare sunt congruente ) ;n realitate insa, parintii se raporteaza la copil cu o consideratie pozitiva conditionata) !entru ca nevoia de consideratie pozitiva este atat de puternica, copilul renunta in final, la emotiile sale adevarate (ca in teoria lui 2orne% copilul va incorpora standardele parintilor in imaginea de sine (introectia, termen imprumutat de la Freud consideratia de sine pozitiva depinde acum de satisfacerea acelor conditii ale valorii personale introiectate, care inlocuiesc procesul valorizarii organismice)
3

(endintele de actualizare si tendinta de auto,actualizare devin incongruente si lucreaza in directii diferite) 5a o vasrta mai inaintata calatoria spre autocunoastere este incon0urata de grupuri si institutii sociale multi introiecteaza aceste standarde externe si le vad ca fiind proprii desi ele pot merge impotriva nevoilor si valorilor organismice reale) Apararea 3a in teoria psi'analitica, a considerat ca omul utilizeaza mecanisme de aparare pentru a face fata conflictelor interioare) Experientele care amintesc de incongruenta dintre imaginea de sine si experienta (tendinta actualizanta si tendinta de auto,actualizare vor fi <aparate= prin distorsionarea lor sau prin expulzarea lor de la nivelul constiintei (mai putin frecventa Exemplu: un student care se crede prost poate atribui o nota mare norocului sau erorii profesorului Alte aspecte ale dezvoltarii Personalitatii +u a specificat stadii de dezvoltare a accentuat nevoia de a raspunde copilului printr,o consideratie pozitiva neconditionata) in familiile autoritare parintii iau fiecare decizie (<curata camera c'iar acum> (rebuie sa fiec curata> copiii vor cauta strategii pentru ca castiga un pic de putere personala in familiile centrate pe persoana sentimentele se impartasesc fara evaluari, 0udecati (<ma simt rau cand casa e in dezordine si as avea nevoie de a0utor= copiii vor gasi strategii ingenioase de a mentine curatenia pentru ca problema e definita clar ca fiind a mamei si nu a lor) 3a si -llport, a formulat o lista extensiva de criterii ale sanatatii mentale persoana total functionala (full%, functioning person : nu are conditionari ale valorilor personale1 e g'idata total de procesul valorizarii organismice1 tendintele de actualizare si auto,actualizare raman congruente si lucreaza impreuna pentru a implini potentialele innascute1 nu au nevoie de mecanisme de aparare1 aceasta desc'idere catre experienta determina ca alegerile gresite sa fie corectate pentru ca aceste erori sunt percepute desc'is si adecvat1 au sentimentul valorii personale in fata celorlalti si sunt capabili sa,si satisfaca nevoia de consideratie pozitiva prin intretinerea de relatii interpersonale armonioase1

traiesc total si liber fiecare moment raspund spontan la experiente si privesc fericirea nu ca pe o utopie ci ca pe o calatorie intr,o continua sc'imbare (ca un proces, nu ca o stare) Este o directie, nu o destinatie

-plicatii ale teoriei lui *ogers ;n terapie centrata pe persoana1 grupuri de intalnire (encounter groups ;n educatie profesorul centrat pe persoana va avea un climat psi'ologic care faciliteaza capacitatile innascute ale studentilor de a gandi si invata pentru sine) E a&uar$a t$ori$i &ui Ro($rs a. Critici si controverse , optimism exagerat si perspectiva simplificata asupra naturii umane (persoane cu capacitati innascute constructive nu s,ar anga0a in razboaie, crime, etc), doar datorita comportamentelor patologice ale parintilor 1 , psi'oterapeutii de diferite orientari nu sunt de acord ca trebuie sa se bazeze pe conditiile rogersiene (autenticitate, empatie, consideratie pozitiva neconditionata si sa se dispenseze de alte proceduri: unele studii sustin ca conditiile rogersiene sunt semnificativ relationate cu sc'imbarea terapeutica pozitiva1 alte studii conditiile rogersiene nu sunt suficiente pentru ca clientii sa devina bine adaptati1 , desi, *ogers considera ca teoriile se extind in lumina noilor descoperiri, el si,a sc'imbat foarte putin teoria in ?@ de ani (a acceptat mai mult procesele inconstiente ridica indoieli asupra validitatii conceptului de imagine de sine care era considerata total accesibil constiintei ) b. Contributii , a fost un terapeut eficient si a atras atentia asupra unor aspecte importante ale relatiei client terapeut) , a fost printre primii care au dezvaluit misterele sedintelor de terapie (casete si transcripturi studii empirice1 , a adugat explicatii suplimentare de comportamente parentale patogenicesi felul in care acestea conduc la patologie1 , conceptul de sine (self s,a dovedit important si a fost studiat pe larg1

, accentul pe potentialele innascute sanatoase a reprezentat o alternativa importanta (<a ;;;,a forta= la accentul pus de analiza pe instinctele ilicite si de be'avioristi pe comportament1 , a oferit o extensie provocativa a principiilor democratice pe care se bazeaza societatea (toti oamenii sunt egali si trebuie sa fie liberi sa,si urmeze drumul actualizarii 1 , pentru a fi sanatosi din punct de vedere psi'ologic, fiecare om trebuie sa tina seama de potentialitatile pozitive interioare unice fiecaruia1

III.

! TEORIA LUI ABRA)AM MASLO*

$aslo. a fost unul dintre cei : exponenti originali ai psi'ologiei umaniste (alaturi de *ogers si *ollo $a% ) 3a si *ogers, $aslo. are o abordare umanista si a sinelui) ;n mare parte a fost de acord cu optimismul lui *ogers privind natura umana) -) $aslo. este tot un reprezentant al psi'ologiei umaniste) - criticat atAt be'aviorismul, cAt &i psi'analiza, mai ales concepia lui Freud) Btudiind numai ceea ce era mai ru n om (nevrozele &i psi'ozele psi'ologia aparinAnd acestor &coli a ignorat toate strile afective benefice cum ar fi: fericirea, mulumirea, satisfacia sau pacea spiritului) $aslo. spunea: <studiul unor specimene 'andicapate, imature, bolnave poate conduce doar la o psi'ologie 'andicapatC) Ea arat c psi'ologii au subestimat natura uman neluAnd n considerare exemplarele cele mai creative, mai mature &i mai sntoase) Btudiul celor mai reprezentative personaliti ale speciei umane reprezint trstura distinctiv cea mai pregnant a teoriei personalitii la $aslo.) /ac vrei s studiezi cAt de repede alearg un om trebuie s,i studiezi pe cei mai buni alergtori, nu pe cei mediocri, pentru a determina nivelul cel mai nalt al potenialului uman) (eoria personalitii la $aslo. este de fapt o teorie a motivaiei) El a studiat biografiile unor personaliti marcante &i a a0uns la concluzia c oamenii posed n interiorul lor ni&te tendine ins tinctiv e spre cre&tere, dezvoltare &i autoactualizare, mai precis spre valorificarea propriilor disponibiliti) Motivaie i personalitate: Ierarhia trebuinelor

$aslo. afirm c omul poseda un numr de t r e b u i n e nnscute care activeaz &i direcioneaz comportamentul subiectului) (rebuinele au un caracter instinctiv) 3omportamentele puse n a c i u n e pentru a satisface respectivele trebuine au un caracter dobAndit &i variaz de la un i n d i v i d la altul) -ceste trebuine universale sunt organizate ierar'ic) O trebuin de nivel superior nu este activat pan cnd nu sunt satisfcute trebuinele de nivel inferior (s fie satisfcute mcar parial ) -stfel, de pild, o persoan flmAnd sau ameninat nu va simi nevoia de apartenen sau de dragoste) 3And nevoia de apartenen sau cea de dragoste sunt satisfcute, omul poate simi nevoia de stim &i respect, iar dac &i acestea sunt satisfcute, va fii pus n funciune nevoia de atitoactualizare) (rebuin de actualizare

(rebuin de stim: de la sine nsu&i &i de la alii (rebuine de apartenen &i dragoste (rebuine de securitate siguran, ordine, stabilitate) (rebuine fiziologice: 'ran, ap, sex) Oamenii nu sunt motivai de toate aceste trebuine n acela&i timp, doar o singur trebuin fiind dominant) /e pild, o femeie de afaceri nu va mai fi dominat de trebuine fiziologice, ci va cuta stima &i auto,actualizarea) 3u toate acestea ierar'ia trebuinelor poate fi rsturnat: astfel, dac se produce o recesiune economic &i persoana &i pierde serviciul &i si c'eltuie&te economiile, trebuinele fiziologice revin pe primul loc) (rebuinele cu poziie inferioar n ierar'ie sunt mai puternice) aracteristicile trebuinelor: D(rebuinele superioare apar mai tArziu n cursul evoluiei speciei1 toate fiinele vii au nevoie de 'ran &i ap, dar, numai omul are nevoie de autoactualizare, de a &ti, de a nelege) 3u cAt o trebuin este mai nalta, cu atAt ea este mai uman) D(rebuinele superioare apar mai tArziu n evoluia individului: trebuinele biologice apar n copilrie, cele de apartenen &i stim, n adolescen, iar cele de autoactualizare, la mi0locul vi e ii )
7

D3u cAt trebuinele sunt mai sus n ierar'ie, cu atAt mai puin importante sunt pentru supravieuire, satisfacerea lor putAnd s fie amAnat) +esatisfacerea unor trebuine superioare nu produce o criz atAt de puternic a&a cum se ntAmpl n cazul nesatisfacerii trebuinelor inferioare) /in acest motiv trebuinele inferioare sunt numite de $aslo. !trebuine de deficit". D /e&i sunt mai puin necesare pentru supravieuire, t r e b u i n e l e superioare c o n t r i b u i e la rAndul lor la supravieuire &i dezvoltare) -stfel, satisfacerea unor trebuine de nivel superior conduce la o via mai lung, la o mai bun stare de sntate &i, n general la cre&terea e f i c i e n e i biologice a persoanei) /in acest motiv trebuinele superioare !trebuine de cretere" sau !trebuine ale eu-lui". DBatisfacerea trebuinelor superioare este benefic nu numai sub aspect biologic, ci &i sunt denumite

psi'ologic, pentru c produce o pace mai profund &i d un sentiment de mplinire a vieii) DBatisfacerea trebuinelor superioare are nevoie de ndeplinirea mai multor precondiii complexe, comparativ cu trebuinele inferioare) -stfel, de pild, trebuina de autoactualizare pune condiia ca toate celelalte trebuine s fie satisfcute &i implic ni&te comportamente mai sofisticate dect cele orientate n direcia procurrii 'ranei) DBatisfacerea trebuinelor superioare implic, de asemenea, condiii externe mai bune: sociale, economice, politice) -stfel, de pild, pentru trebuina de autoactualizare este necesar o mai mare libertate de expresie) O trebuin nu trebuie sa fie total &i pe deplin satisfcut, nainte ca o alt trebuin din ierar'ie s, &i fac simit prezen) $aslo. vorbe&te despre a&a,numita satisfacere parial) -stfel, de pild, el d exemplul ipotetic al unui individ care &i,a satisfcut nevoile fiziologice n autoactualizare n proporie de 8@G) I. #rebuinele fiziologice Bunt trebuinele de 'ran, ap, somn &i sex) Bunt cele mai puternice trebuine &i sunt capabile s bloc'eze total manifestarea celorlalte trebuine) +)J)> O trebuin care este satisfcut nu mai reprezint o trebuin &i 0oac un rol minimal n viaa omului)
8

proporie de EFG, cele de

securitate, n proporie de H@G, cele de dragoste &i apartenen F@G, cele de stim I@G &i cele de

II #rebuinele de securitate $aslo. este de prere c trebuinele de securitate au o importan deosebit pentru copii &i pentru adulii nevrotici) Bubiecii normali si,au satisfcut bine aceste trebuine) Ele implic: nevoia de siguran, stabilitate, protecie, structurare, ordine &i absena fricii &i anxietii) $aslo. subliniaz fa) 5a fel, un adult nevrotic are o mare nevoie de structur &i ordine n mediu pentru c la el nevoia de securitate este nc dominant) +evroticul are tendina compulsiv de a evita noul &i &i organizeaz existena astfel nct ea s fie cAt mai predictibil (se conduce dup rutine rigide ) $aslo. subliniaz c de&i oamenii normali &i,au satisfcut aceste trebuine, ei mai au totu&i nevoie de un anumit grad de s e cu ri ta te ) $a0oritatea oamenilor prefer prediciibilul necunoscutului, ordinea 'aosului, un loc de munc sigur unuia care presupune aventura) /ar, la normali, spre deosebire de nevrotici, nevoia de securitate nu are un caracter compulsiv) III. #rebuine de apartenen$ i dragoste -cestea pot fi satisfcute n mai multe moduri: prin relaii afectuoase cu ali oameni n general, prin intermediul relaiei cu o anumit persoan (iubit, prieten sau prin ocuparea unei anumite poziii ntr,un gnip sau n societate) $aslo. nu confunda iubirea cu sexul, dar recunoa&te faptul c a c t i v i t a t e a sexual poate fi un mod de exprimarea nevoii de dragoste) E&ecul satisfacerii trebuinei de dragoste reprezint, dup $aslo. una din cauzele fundamentale ale dezadaptrii n societatea occidental) I%. #rebuinele de stim$ ;mplica nevoia de respect d i n partea propriei persoane (sentimente de valoare personal , cat &i din partea celorlali, sub forma trebuinei de statut, recunoa&tere, succes social, faima etc)
9

c lipsa structurrii mediului ncon0urtor produce anxietate la copii)

3opilului trebuie s i se C acorde libertate, dar numai n limitele unor situaii crora acesta le poate face

6K +evoia de , autostim1 , stim &i respect din partea celorlali) Batisfacerea trebuinei de autostim l face pe individ s se simt puternic, valoros &i adecvat) /rept rezultat el devine mai competent &iLmai productiv n toate domeniile existenei) -tunci cAnd autostim lipse&te, subiectul se simte inferior, nea0utorat &i descura0at) $aslo. subliniaz c autostim pentru a fi eficient, trebuie s se bazeze pe aprecierea realist a propriilor posibiliti) ;n acela&i timp, prestigiul, statutul &i buna reputaie trebuie s fie acordate pe merit) %. #rebuina de autoactualizare Be refer la realizarea deplin a tuturor posibilitilor &i d i s p o n i b i l i t i l o r fiinei umane) Omul trebuie sa devin ceea ce poate deveni n plan potenial) 3'iar dac celelalte trebuine sunt satisfcute, persoana care nu este autoactualizat va fi nelini&tit &i nemulumit) -utoactualizarea poate mbrca multiple forme, nu doar realizarea artistic, &tiinific sau politic) -stfel, o femeie care &i c r e & t e bine c o p i i i &i este m u l u m i t de acest lucru este autoactualizat) -utoactualizarea presupune ndeplinirea mai multor condiii: libertatea fa de restriciile impuse de cultur sau de sine n s u & i , faptul ca persoana s nu fie distras de satisfacerea trebuinelor de nivel inferior, persoana trebuie s se autocimoasc bine, s aib o apreciere realist a puterilor &i slbiciunilor sale, a aptitudinilor &i abilitilor sale) #rebuinele de cunoatere i &nelegere: ' ierarhie secundar$ $aslo. se refer &i la un alt set de trebuine umane ,trebuinele de cunoa&tere &i nelegere, pe care nu le plaseaz n cadrul piramidei sale) El consider c nevoia de nelegere &i curiozitatea au, la rAndul lor un caracter nnscut) -rgumente n favoarea existenei acestor trebuine: 8 B t u d i i l e de laborator au artat c animalele &i exploreaz mediul fr alt motiv decAt curiozitatea1 ? ;storia, a artat c u n i i oameni &i,au riscat viaa n
10

interesul cunoa&terii1 : Btudiile au artat c muli aduli snto&i &i maturi sunt puternic atra&i de nou &i necunoscut1 I $aslo. a ntAlnit n practica sa clinic muli aduli snto&i care sufereau de p li ct is e al datorit existenei lor monotone) -ce&tia s,au simit mult mai bine cAnd au fost implicai n activiti intelectuale cu caracter provocaiv) $aslo. sublinia faptul c interesele de cunoa&tere ncep s se manifeste spre sfAr&itul vArstei sugarului &i la nceputul copilriei timpurii) $aslo. este de prere c aceste trebuine formeaz o ierar'ie separat: nevoia de cunoa&tere este mai puternic decAt nevoia de a nelege) ;ntre cele dou ierar'ii de trebuine exist o interaciune reciproc) -stfel, este imposibil ca un subiect s devin autoactualizat dac trebuinele sale de cunoa&tere sau nelegere nu sunt satisfcute) $aslo. arat c exist &i excepii de la ierar'ia trebuinelor: astfel, oamenii care s,au dedicat unei cauze cu preul vieii &i,au negat trebuinele fiziologice sau pe cele de securitate) Metamotivaiile: ;n urma studiului asupra persoanei autoactualizate, $aslo. a0unge la concluzia c acestea sunt conduse de ceea ce el numea metamotivaii) El afirma c persoana autoactualizat nu se strduie&te s obin ceva ci evolueaz) !ersoanele la care funcioneaz metamotivaii le nu lupt pentru reducerea unor deficiene &i nu caut s reduc ni&te tensiuni, scopul lor fiind s,&i mbogeasc existena, s creasc tensiunea psi'ic cutAnd noul &i experienele cu caracter provocativ) $aslo. arat c persoana autoactualizat nu este motivat n sens obi&nuit (s reduc o tensiune ci n direcia maximizrii propriului potenial) $etamotivaiile reprezint mai curAnd moduri de a fi, decAt cutarea &i atingerea unor obiective)

11

Frustrarea atingerii metamotivaii lor produce, ceea ce $aslo. numea metapatologia) ($aslo., 89MH ) n astfel de cazuri sursa mbolnvirii psi'ice este mai puin explicit pentru individ)

12

$etamotivaii +evoia de adevr Juntate Frumusee Nnitate, integritate /i'otomie , (ranscenden Oivacitate

$etapatologie +encredere, cinism scepticism Nr, repulsie, dezgust, tendina de a se baza doar nelini&te, pe sine nsu&i) Oulgaritate, lips de gust) /ezintegrare (endina de a gndi n extreme (alb, negru ) O viziune simplist asupra *obotizare) Bentimentul de determinare

Nnicitate !erfeciune +ecesitate 3ompletitudine,finalitate "ustiie Ordine Bimplitate Jogie

total1 sentimentului individualitii1 !ierderea 5ips de speran) 2aos, lips de predictibilitate) ;ncompletitudine, ncetarea demersului de orientare spre scop1 lips de Buprare, cinism, nencredere, absena legii, ;nsecuritate, pierderea siguranei &i predictibilitii, nevoia de a fi n 3omplexitate inutil) 3onfuzie) interioar, /epresie, stAn0eneal,

totalitate, N&urin (lips de efort (endin ludic -uto,suficien Bemnificaia umane) aracteristicile persoanei autoactualizate:

pierderea interesului pentru Oboseal, ncordare, rigiditate, atitudine /epresie, lips de umor, lipsii de entuziasm, lipsa de bucurie n via) - pune responsabilitatea pe seama altora) 5ipsa de sens, disperare)

$etapatologia reprezint diminuarea dezvoltrii plenare a potenialitilor fiinei

$aslo. este de prere c pers onalitile autoactualizate nu reprezint mai mult de 8G din populaie) 3aracteristicile acestora sunt:
13

8) ' percepere eficient$ asupra realit$ii. !ersonalitatea autoaclualizata este capabil s perceap lumea, inclusiv pe ceilali oameni n mod clar &i obiectiv) !ercepiile lor nu suni d i s t o r s i o n a t e de team sau de a n u m i t e nevoi nesatisfacute) +u au pre0udeci &i idei preconcepute) (. )e accept$ pe sine* pe ceilali i natura &n general. !ersonalitile autoactualizate &i admit punctele tari &i slbiciunile fr a avea tendina de a distorsiona imaginea de sine &i iar tendina de a simi o ru&ine &i o culpabilitate excesive referitoare la e&ecurile &i imperfeciunile sale) +. Personalitatea autoactualizat$ se caracterizeaz$ prin spontaneitate* simplitate i naturalee. 3omportamentul personalitii autoactualizate este d e s c ' i s , d i r e c t , natural &i nu este bazat pe 0ocul de rol social)!ersonalitatea actualizat nu are nevoie s,si ascund sentimentele &i s pretind c este altceva decAt este) -stfel de persoane sunt ele nsele, fr a fi agresive sau rebele) ,. oncentrare pe probleme mai cur-nd dec-t pe propria persoan$.

!ersonalitile autoactualizate consider c au un sens n via, o anumit datorie de ndeplinit) Ele se dedic unui scop) !ersonalitile autoactualizate nu se anga0eaz n activitate p e n t r u bani, g l o r i e sau putere, ci pentru satisfacerea metatrebuinelor, pentru dezvoltarea propriilor posibiliti, pentru actualizarea disponibilitilor eului) .. /evoia de intimitate i independen$. ! ers onalitile autoactualizate nu numai c sunt sntoase psi'ic &i pot suporta izolarea de ceilali, fr efecte psi'opatologice, ci c'iar mai mult, ele au o anumit nevoie de izolare &i solitudine decAt ali oameni) Ei se bazeaz mai mult pe ei n&i&i n satisfacerea trebuinelor &i nu au o dependen excesiv faade ceilali) /atorit independenei, aceste persoane pot prea la prima vedere mai
14

reci si mai neprietenoase de&i nu aceasta este intenia lor) Ei sunt pur &i simplu mai autonomi decAt ceilali oameni &i nu caut cu orice pre s o b i n cldur &i susinere de la ceilali) 0. Prospeimea permanent$ a evalu$rilor !ersonaliti autoactualizate au capacitatea de a percepe lumea ncon0urtoare cu prospeime, mirare &i entuziasm) Ele vor ii capabile s se entuziasmeze de un rsrit de soare, de o floare sau de o simfonie) 1. #r$irea unor e2periene de v-rf (<pea# experiencesC ) !ersonaliti autoactualizate au momente de extaz intens, de fericire, de bucurie extrem , experiene asemntoare cu cele religioase) ;n cadrul unor astfel de experiene ego,ul este dep&it n cadrul unei triri de tip transcendent) ;n timpul experienelor de vArf, persoana se consider puternic, ncreztoare, 'otrAt) 3. Interese 5a fel ca &i -dler, $aslovv consider c oamenii iiitoactualizai, snto&i psi'ic sunt capabili s triasc sentimente de simpatie &i empatie pentru omenire n general) Ei au atitudinea fratelui mai mare fa de ceilali oameni (continu s,i simpatizeze c'iar dac ace&tia i dezamgesc ) 4. 5elaii interpersonale mai intense. /e&i cercul de prieteni ai oamenilor autoactualizai nu este prea larg, prieteniil e lor sunt mult mai intense &i mai profunde decAt ale c el or la l i oameni) Frecvent ei au discipoli &i admiratori) 8@) Bubiecii autoactualizai sunt mai creativi dec-t restul populaiei* de&i ei nu sunt totdeauna productori de opere artistice sau &tiinifice) Ei pun n eviden inventivitatea &i originalitatea n toate aspectele vieii lor) Bunt spontani, flexibili, desc'i&i &i nu se tem de faptul c ar putea face gre&eli sau c ar putea face un lucru stupid) 88))tructura de caracter de tip democratic* &i accept$ pe ceilali i nu dau dovada de pre6udec$i rasiale* religioase sau sociale.
15

sociale

Ei sunt dispu&i s asculte &i s nvee de la oricine &i nu se poart cu superioritate fa de persoanele cu o educaie mai puin elevat) 7(. 5ezistena la enculturaie !ersonaliti foarte sntoase sub aspect psi'ic, sunt autonome, suficiente lor nsele &i independente) /rept rezultat ele pot rezista presiunilor culturale &i sociale care le impun anumite linii de gAndire &i comportament) Ele nu se rzvrtesc n mod desc'is mpotriva ordinii sociale &i normelor culturale, dar se conduc dup regulile lor interioare) /.8.9 ! e r s o n a l i t i l e a u t o a c t u a l i za te au &i ele imperfeciunile lor) Bubiecii pot fi adesea reci, duri, ascun&i, pot avea momente de ndoial sau team, ru&ine sau culpabilitate, conflicte sau ncordri) /ar, astfel de t r i r i , r e p r e z i n t e x c e p i i de la comportamentul lor firesc (sunt mai puin frecvente &i au durat mai scurt decAt la personalitile obi&nuite ) /ac trebuina de autoactualizarc este nnscut, se pune problema de ce nu devin toi oamenii autoactualizai) Nn motiv ar fi c, cu cAt o trebuin se situeaz mai sus n ierar'ia trebuinelor, cu att ea este mai puin puternic) (rebuina de autoactualizare nefiind puternic este u&or in'ibat de condiiile ostile de mediu) -stfel, de pild, $aslo. d exemplul modului n care s e x , r o l u r i l e din c u l t u r a o c c i d e n t a l i n ' i b tandreea &i sentimentalismul la biei) Pn cazul n care copilul este 'iperprote0at, el nu va putea pune n aciune noi tipuri de comportament, ceea ce l va mpiedica s,&i dezvolte noi deprinderi &i abiliti) Nn alt motiv pentru care autoactualizarea poate fi blocat este ceea ce nume&te $aslo. <complexul lui ;onaC) -ceasta nseamn c noi ne temem &i ne ndoim de propriile posibiliti &i capaciti) +e temem, dar n acela&i timp ne simim provocai de propriile noastre capaciti)

16

-l treilea motiv pentru care sunt atAt de puine persoane autoactualizate const n faptul c, drumul spre autoactualizare presupune mult cura0) 3'iar atunci cAnd trebuinele inferioare au fost satisfcute, autoactualizarea presupune efort, disciplin, autocontrol &i munc intens) /in acest motiv pare mai comod s ne meninem acolo unde ne aflm, decAt s cutm mereu noi situaii cu caracter provocai v) - renuna la rutini, la siguran &i la <cile bttoriteIL presupune un mare act de cura0) Be pare c experienele copilriei sunt cruciale n in'ibarea sau stimularea trebuinei de autoactualizare) 3ontrolul excesiv &i rutina impuse c o p i l u l u i , dar &i permisivitatea excesiv pot reprezenta factori nocivi) $aslo. atrage atenia c o libertate excesiv poate conduce la anxietate &i insecuritate la copil, ceea ce va frAna dezvoltarea viitoare) 5 i n i a corect const, dup $aslo., n a acorda copilului libertate n anumite limite) ;n acela&i timp el subliniaz rolul dragostei acordate copilului cAt &i satisfacerii nevoilor de baz n primii doi ani de via pentru a asigura premisele tendinei spre autoactualizare)

17