TEORIA LUI ABRAHAM MASLOW

Maslow a fost unul dintre cei 3 exponenti originali ai psihologiei umaniste (alaturi de Rogers si Rollo May). Ca si Rogers, Maslow are o abordare umanista si a sinelui. In mare parte a fost de acord cu optimismul lui Rogers pri ind natura umana. !. Maslow este tot un repre"entant al psihologiei umaniste. ! criticat at#t beha iorismul, c#t $i psihanali"a, mai ales concep%ia lui &reud. 'tudiind numai ceea ce era mai r(u )n om (ne ro"ele $i psiho"ele) psihologia apar%in#nd acestor $coli a ignorat toate st(rile afecti e benefice cum ar fi* fericirea, mul%umirea, satisfac%ia sau pacea spiritului. Maslow spunea* +studiul unor specimene handicapate, imature, bolna e poate conduce doar la o psihologie handicapat(,. -a arat( c( psihologii au subestimat natura uman( nelu#nd )n considerare exemplarele cele mai creati e, mai mature $i mai s(n(toase. 'tudiul celor mai repre"entati e personalit(%i ale speciei umane repre"int( tr(s(tura distincti ( cea mai pregnant( a teoriei personalit(%ii la Maslow. .ac( rei s( studie"i c#t de repede alearg( un om trebuie s(/i studie"i pe cei mai buni alerg(tori, nu pe cei mediocri, pentru a determina ni elul cel mai )nalt al poten%ialului uman. 0eoria personalit(%ii la Maslow este de fapt o teorie a moti a%iei. -l a studiat biografiile unor personalit(%i marcante $i a a1uns la conclu"ia c( oamenii posed( )n interiorul lor ni$te tendin%e instincti e spre cre$tere, de" oltare $i autoactuali"are, mai precis spre alorificarea propriilor disponibilit(%i. Motivaie i personalitate: Ierarhia trebuinelor Maslow afirm( c( omul poseda un num(r de trebuin%e )nn(scute care acti ea"( $i direc%ionea"( comportamentul subiectului. 0rebuin%ele au un caracter instincti . Comportamentele puse )n ac%iune pentru a satisface respecti ele trebuin%e au un caracter dob#ndit $i aria"( de la un indi id la altul. !ceste trebuin%e uni ersale sunt organi"ate ierarhic. 2 trebuin%( de ni el superior nu este acti at( pan( c(nd nu sunt satisf(cute trebuin%ele de ni el inferior (s( fie satisf(cute m(car par%ial). !stfel, de pild(, o persoan( fl(m#nd( sau amenin%at( nu a sim%i ne oia de apartenen%( sau de dragoste. C#nd ne oia de apartenen%( sau cea de dragoste sunt satisf(cute, omul poate sim%i ne oia de stim( $i respect, iar dac( $i acestea sunt satisf(cute, a fii pus( )n func%iune ne oia de atitoactuali"are. 0rebuin%( de actuali"are

0rebuin%( de stim(* de la sine )nsu$i $i de la al%ii 0rebuin%e de apartenen%( $i dragoste 0rebuin%e de securitate siguran%(, ordine, stabilitate. 0rebuin%e fi"iologice* hran(, ap(, sex. 2amenii nu sunt moti a%i de toate aceste trebuin%e )n acela$i timp, doar o singur( trebuin%( fiind dominant(. .e pild(, o femeie de afaceri nu a mai fi dominat( de trebuin%e fi"iologice, ci a c(uta stima $i auto/actuali"area. Cu toate acestea ierarhia trebuin%elor poate fi r(sturnat(* astfel, dac( se produce o recesiune economic( $i persoana )$i pierde ser iciul $i )si cheltuie$te economiile, trebuin%ele fi"iologice re in pe primul loc.

0rebuin%ele cu po"i%ie inferioar( )n ierarhie sunt mai puternice. Caracteristicile trebuinelor: 0rebuin%ele superioare apar mai t#r"iu )n cursul e olu%iei speciei3 toate fiin%ele ii au ne oie de hran( $i ap(, dar, numai omul are ne oie de autoactuali"are, de a $ti, de a )n%elege. Cu c#t o trebuin%( este mai )nalta, cu at#t ea este mai uman(. 0rebuin%ele superioare apar mai t#r"iu )n e olu%ia indi idului* trebuin%ele biologice apar )n copil(rie, cele de apartenen%( $i stim(, )n adolescen%(, iar cele de autoactuali"are, la mi1locul ie%ii. Cu c#t trebuin%ele sunt mai sus )n ierarhie, cu at#t mai pu%in importante sunt pentru supra ie%uire, satisfacerea lor put#nd s( fie am#nat(. 4esatisfacerea unor trebuin%e superioare nu produce o cri"( at#t de puternic( a$a cum se )nt#mpl( )n ca"ul nesatisfacerii trebuin%elor inferioare. .in acest moti trebuin%ele inferioare sunt numite de Maslow trebuine de deficit". .e$i sunt mai pu%in necesare pentru supra ie%uire, trebuin%ele superioare contribuie la r#ndul lor la supra ie%uire $i de" oltare. !stfel, satisfacerea unor trebuin%e de ni el superior conduce la o ia%( mai lung(, la o mai bun( stare de s(n(tate $i, )n general la cre$terea eficien%ei biologice a persoanei. .in acest moti trebuin%ele superioare sunt denumite trebuine de cretere" sau trebuine ale eu-lui". 'atisfacerea trebuin%elor superioare este benefic( nu numai sub aspect biologic, ci $i psihologic, pentru c( produce o pace mai profund( $i d( un sentiment de )mplinire a ie%ii. 'atisfacerea trebuin%elor superioare are ne oie de )ndeplinirea mai multor precondi%ii complexe, comparati cu trebuin%ele inferioare. !stfel, de pild(, trebuin%a de autoactuali"are pune condi%ia ca toate celelalte trebuin%e s( fie satisf(cute $i implic( ni$te comportamente mai sofisticate dec(t cele orientate )n direc%ia procur(rii hranei. 'atisfacerea trebuin%elor superioare implic(, de asemenea, condi%ii externe mai bune* sociale, economice, politice. !stfel, de pild(, pentru trebuin%a de autoactuali"are este necesar( o mai mare libertate de expresie.

2 trebuin%( nu trebuie sa fie total $i pe deplin satisf(cut(, )nainte ca o alt( trebuin%( din ierarhie s(/$i fac( sim%it( pre"en%(. Maslow orbe$te despre a$a/numita satisfacere par%ial(. !stfel, de pild(, el d( exemplul ipotetic al unui indi id care $i/a satisf(cut ne oile fi"iologice )n propor%ie de 567, cele de securitate, )n propor%ie de 897, cele de dragoste $i apartenen%( 697, cele de stim( :97 $i cele de autoactuali"are )n propor%ie de ;97. I. Trebuinele fiziologice 'unt trebuin%ele de hran(, ap(, somn $i sex. 'unt cele mai puternice trebuin%e $i sunt capabile s( bloche"e total manifestarea celorlalte trebuin%e. 4.<.= 2 trebuin%( care este satisf(cut( nu mai repre"int( o trebuin%( $i 1oac( un rol minimal )n ia%a omului. II Trebuinele de securitate Maslow este de p(rere c( trebuin%ele de securitate au o importan%( deosebit( pentru copii $i pentru adul%ii ne rotici. 'ubiec%ii normali si/au satisf(cut bine aceste trebuin%e.

-le implic(* ne oia de siguran%(, stabilitate, protec%ie, structurare, ordine $i absen%a fricii $i anxiet(%ii. Maslow sublinia"( c( lipsa structur(rii mediului )ncon1ur(tor produce anxietate la copii. Copilului trebuie s( i se , acorde libertate, dar numai )n limitele unor situa%ii c(rora acesta le poate face fa%(. >a fel, un adult ne rotic are o mare ne oie de structur( $i ordine )n mediu pentru c( la el ne oia de securitate este )nc( dominant(. 4e roticul are tendin%a compulsi ( de a e ita noul $i )$i organi"ea"( existen%a astfel )nc(t ea s( fie c#t mai predictibil( (se conduce dup( rutine rigide). Maslow sublinia"( c( de$i oamenii normali $i/au satisf(cut aceste trebuin%e, ei mai au totu$i ne oie de un anumit grad de securitate. Ma1oritatea oamenilor prefer( prediciibilul necunoscutului, ordinea haosului, un loc de munc( sigur unuia care presupune a entura. .ar, la normali, spre deosebire de ne rotici, ne oia de securitate nu are un caracter compulsi . III. Trebuine de apartenen i dragoste !cestea pot fi satisf(cute )n mai multe moduri* prin rela%ii afectuoase cu al%i oameni )n general, prin intermediul rela%iei cu o anumit( persoan( (iubit, prieten) sau prin ocuparea unei anumite po"i%ii )ntr/un gnip sau )n societate. Maslow nu confunda iubirea cu sexul, dar recunoa$te faptul c( acti itatea sexual( poate fi un mod de exprimarea ne oii de dragoste. -$ecul satisfacerii trebuin%ei de dragoste repre"int(, dup( Maslow una din cau"ele fundamentale ale de"adapt(rii )n societatea occidental(. I!. Trebuinele de sti" Implica ne oia de respect din partea propriei persoane (sentimente de aloare personal(), cat $i din partea celorlal%i, sub forma trebuin%ei de statut, recunoa$tere, succes social, faima etc. ?@ 4e oia de / autostim(3 / stim( $i respect din partea celorlal%i. 'atisfacerea trebuin%ei de autostim( )l face pe indi id s( se simt( puternic, aloros $i adec at. .rept re"ultat el de ine mai competent $iAmai producti )n toate domeniile existen%ei. !tunci c#nd autostim( lipse$te, subiectul se simte inferior, nea1utorat $i descura1at. Maslow sublinia"( c( autostim( pentru a fi eficient(, trebuie s( se ba"e"e pe aprecierea realist( a propriilor posibilit(%i. In acela$i timp, prestigiul, statutul $i buna reputa%ie trebuie s( fie acordate pe merit. !. Trebuina de autoactualizare 'e refer( la reali"area deplin( a tuturor posibilit(%ilor $i disponibilit(%ilor fiin%ei umane. 2mul trebuie sa de in( ceea ce poate de eni )n plan poten%ial. Chiar dac( celelalte trebuin%e sunt satisf(cute, persoana care nu este autoactuali"at( a fi nelini$tit( $i nemul%umit(.

!utoactuali"area poate )mbr(ca multiple forme, nu doar reali"area artistic(, $tiin%ific( sau politic(. !stfel, o femeie care )$i cre$te bine copiii $i este mul%umit( de acest lucru este autoactuali"at(. !utoactuali"area presupune )ndeplinirea mai multor condi%ii* libertatea fa%( de restric%iile impuse de cultur( sau de sine )nsu$i, faptul ca persoana s( nu fie distras( de satisfacerea trebuin%elor de ni el inferior, persoana trebuie s( se autocimoasc( bine, s( aib( o apreciere realist( a puterilor $i sl(biciunilor sale, a aptitudinilor $i abilit(%ilor sale. Trebuinele de cunoatere i #nelegere: $ ierarhie secundar Maslow se refer( $i la un alt set de trebuin%e umane /trebuin%ele de cunoa$tere $i )n%elegere, pe care nu le plasea"( )n cadrul piramidei sale. -l consider( c( ne oia de )n%elegere $i curio"itatea au, la r#ndul lor un caracter )nn(scut. !rgumente )n fa oarea existen%ei acestor trebuin%e* ;. 'tudiile de laborator au ar(tat c( animalele )$i explorea"( mediul f(r( alt moti dec#t curio"itatea3 B. Istoria, a ar(tat c( unii oameni $i/au riscat ia%a )n interesul cunoa$terii3 3) 'tudiile au ar(tat c( mul%i adul%i s(n(to$i $i maturi sunt

puternic atra$i de nou $i necunoscut3 :) Maslow a )nt#lnit )n practica sa clinic( mul%i adul%i s(n(to$i care sufereau de plictiseal( datorit( existen%ei lor monotone. !ce$tia s/au sim%it mult mai bine c#nd au fost implica%i )n acti it(%i intelectuale cu caracter pro oca%i . Maslow sublinia faptul c( interesele de cunoa$tere )ncep s( se manifeste spre sf#r$itul #rstei sugarului $i la )nceputul copil(riei timpurii. Maslow este de p(rere c( aceste trebuin%e formea"( o ierarhie separat(* ne oia de cunoa$tere este mai puternic( dec#t ne oia de a )n%elege. Intre cele dou( ierarhii de trebuin%e exist( o interac%iune reciproc(. !stfel, este imposibil ca un subiect s( de in( autoactuali"at dac( trebuin%ele sale de cunoa$tere sau )n%elegere nu sunt satisf(cute. Maslow arat( c( exist( $i excep%ii de la ierarhia trebuin%elor* astfel, oamenii care s/ au dedicat unei cau"e cu pre%ul ie%ii $i/au negat trebuin%ele fi"iologice sau pe cele de securitate. Meta"otivaiile: In urma studiului asupra persoanei autoactuali"ate, Maslow a1unge la conclu"ia c( acestea sunt conduse de ceea ce el numea metamoti a%ii. -l afirma c( persoana autoactuali"at( nu se str(duie$te s( ob%in( ce a ci e oluea"(. Cersoanele la care func%ionea"( metamoti a%ii le nu lupt( pentru reducerea unor deficien%e $i nu caut( s( reduc( ni$te tensiuni, scopul lor fiind s(/$i )mbog(%easc( existen%a, s( creasc( tensiunea psihic( c(ut#nd noul $i experien%ele cu caracter pro ocati .

Maslow arat( c( persoana autoactuali"at( nu este moti at( )n sens obi$nuit (s( reduc( o tensiune) ci )n direc%ia maximi"(rii propriului poten%ial. Metamoti a%iile repre"int( mai cur#nd moduri de a fi, dec#t c(utarea $i atingerea unor obiecti e. &rustrarea atingerii metamoti a%ii lor produce, ceea ce Maslow numea metapatologia. (Maslow, ;DE8). )n astfel de ca"uri sursa )mboln( irii psihice este mai pu%in explicit( pentru indi id.

Metamoti a%ii 4e oia de ade (r <un(tate

Metapatologie 4e)ncredere, cinism scepticism Fr(, repulsie, de"gust, tendin%a de a se ba"a doar pe sine )nsu$i. Gulgaritate, nelini$te, lips( de gust. .e"integrare / 0endin%a de a g(ndi )n extreme (alb/negru). 2 i"iune simplist( asupra ie%ii. Roboti"are. 'entimentul de determinare total(3 lipsa emo%iilor $i entu"iasmului3 sen"a%ia de gol interior. Cierderea sentimentului indi idualit(%ii3

&rumuse%e Fnitate, integritate .ihotomie 0ranscenden%( Gi acitate

Fnicitate pierderea sentimentului eului propriu. Cerfec%iune 4ecesitate Completitudine/finalitate >ips( de speran%(. Haos, lips( de predictibilitate. Incompletitudine, )ncetarea demersului de orientare spre scop3 lips( de speran%a. 'up(rare, egoism cinism, ne)ncredere, absen%a legii,

Iusti%ie

2rdine

Insecuritate, pierderea siguran%ei $i predictibilit(%ii, ne oia de a fi )n gard(. Complexitate inutil(. Confu"ie. ; Cierderea orient(rii.

'implitate

<og(%ie interioar(, .epresie, st#n1eneal(, pierderea interesului pentru totalitate, lume. comprehensi itate F$urin%( (lips( de efort) 0endin%( ludic( 2boseal(, )ncordare, rigiditate, atitudine nefireasc(. .epresie, lips( de umor, lipsii de entu"iasm, lipsa de bucurie )n ia%(. ! pune responsabilitatea pe seama altora. >ipsa de sens, disperare.

!uto/suficien%( 'emnifica%ia

Metapatologia repre"int( diminuarea de" olt(rii plenare a poten%ialit(%ilor fiin%ei umane. Caracteristicile persoanei autoactualizate: Maslow este de p(rere c( personalit(%ile autoactuali"ate nu repre"int( mai mult de ;7 din popula%ie. Caracteristicile acestora sunt* ;. $ percepere eficient asupra realit ii. Cersonalitatea autoacluali"ata este capabil( s( perceap( lumea, inclusi pe ceilal%i oameni )n mod clar $i obiecti . Cercep%iile lor nu suni distorsionate de team( sau de anumite ne oi nesatisfacute. 4u au pre1udec(%i $i idei preconcepute. %. &e accept pe sine' pe ceilali i natura #n general.

Cersonalit(%ile autoactuali"ate )$i admit punctele tari $i sl(biciunile f(r( a a ea tendin%a de a distorsiona imaginea de sine $i iar( tendin%a de a sim%i o ru$ine $i o culpabilitate excesi e referitoare la e$ecurile $i imperfec%iunile sale. (. )ersonalitatea si"plitate i naturalee. autoactualizat se caracterizeaz prin spontaneitate'

Comportamentul personalit(%ii autoactuali"ate este deschis, direct, natural $i nu este ba"at pe 1ocul de rol social.Cersonalitatea actuali"at( nu are ne oie s(/si ascund( sentimentele $i s( pretind( c( este altce a dec#t este. !stfel de persoane sunt ele )nsele, f(r( a fi agresi e sau rebele. *. Concentrare pe proble"e "ai cur+nd dec+t pe propria persoan .

Cersonalit(%ile autoactuali"ate consider( c( au un sens )n ia%(, o anumit( datorie de )ndeplinit. -le se dedic( unui scop. Cersonalit(%ile autoactuali"ate nu se anga1ea"( )n acti itate pentru bani, glorie sau putere, ci pentru satisfacerea metatrebuin%elor, pentru de" oltarea propriilor posibilit(%i, pentru actuali"area disponibilit(%ilor eului.

,.

-evoia de inti"itate i independen .

Cersonalit(%ile autoactuali"ate nu numai c( sunt s(n(toase psihic $i pot suporta i"olarea de ceilal%i, f(r( efecte psihopatologice, ci chiar mai mult, ele au o anumit( ne oie de i"olare $i solitudine dec#t al%i oameni. -i se ba"ea"( mai mult pe ei )n$i$i )n satisfacerea trebuin%elor $i nu au dependen%( excesi ( fa%ade ceilal%i. .atorit( independen%ei, aceste persoane pot p(rea prima edere mai reci si mai neprietenoase de$i nu aceasta este inten%ia lor. -i sunt pur simplu mai autonomi dec#t ceilal%i oameni $i nu caut( cu orice pre% s( ob%in( c(ldur( sus%inere de la ceilal%i. .. )rospei"ea per"anent a evalu rilor Cersonalit(%i autoactuali"ate au capacitatea de a percepe lumea )ncon1ur(toare cu prospe%ime, mirare $i entu"iasm. -le or ii capabile s( se entu"iasme"e de un r(s(rit de soare, de o floare sau de o simfonie. /. Tr irea unor e0periene de v+rf (+peaJ experiences,). o la $i $i

Cersonalit(%i autoactuali"ate au momente de exta" intens, de fericire, de bucurie extrem( / experien%e asem(n(toare cu cele religioase. In cadrul unor astfel de experien%e ego/ul este dep($it )n cadrul unei tr(iri de tip transcendent. In timpul experien%elor de hot(r#t(. 1. Interese sociale consider( c( oamenii #rf, persoana se consider( puternic(, )ncre"(toare,

>a fel ca $i !dler, Maslo

iiitoactuali"a%i, s(n(to$i psihic sunt capabili s( tr(iasc( sentimente de simpatie $i empatie pentru omenire )n general. -i au atitudinea fratelui mai mare fa%( de ceilal%i oameni (continu( s(/i simpati"e"e chiar dac( ace$tia )i de"am(gesc). 2. 3elaii interpersonale "ai intense.

.e$i cercul de prieteni ai oamenilor autoactuali"a%i nu este prea larg, prieteniile lor sunt mult mai intense $i mai profunde dec#t ale celorlal%i oameni. &rec ent ei au discipoli $i admiratori. ;9. 'ubiec%ii autoactuali"a%i sunt "ai creativi dec+t restul populaiei' de$i ei nu sunt totdeauna produc(tori de opere artistice sau $tiin%ifice. -i pun )n e iden%( in enti itatea $i originalitatea )n toate aspectele ie%ii lor. 'unt spontani, flexibili, deschi$i $i nu se tem de faptul c( ar putea face gre$eli sau c( ar putea face un lucru stupid. ;;.&tructura de caracter de tip de"ocratic' #i accept pe ceilali i nu dau dovada de pre4udec i rasiale' religioase sau sociale. -i sunt dispu$i s( asculte $i s( )n e%e de la oricine $i nu se poart( cu superioritate fa%( de persoanele cu o educa%ie mai pu%in ele at(. .%. 3ezistena la enculturaie Cersonalit(%i foarte s(n(toase sub aspect psihic, sunt autonome, suficiente lor )nsele $i independente. .rept re"ultat ele pot re"ista presiunilor culturale $i sociale care le

impun anumite linii de g#ndire $i comportament. -le nu se r(" r(tesc )n mod deschis )mpotri a ordinii sociale $i normelor culturale, dar se conduc dup( regulile lor interioare. -.5.6 Cersonalit(%ile autoactuali"ate au $i ele imperfec%iunile lor. 'ubiec%ii pot fi adesea reci, duri, ascun$i, pot a ea momente de )ndoial( sau team(, ru$ine sau culpabilitate, conflicte sau )ncord(ri. .ar, astfel de tr(iri, repre"int( excep%ii de la comportamentul lor firesc (sunt mai pu%in frec ente $i au durat( mai scurt( dec#t la personalit(%ile obi$nuite). .ac( trebuin%a de autoactuali"arc este )nn(scut(, se pune problema de ce nu de in to%i oamenii autoactuali"a%i. Fn moti ar fi c(, cu c#t o trebuin%( se situea"( mai sus )n ierarhia trebuin%elor, cu at(t ea este mai pu%in puternic(. 0rebuin%a de autoactuali"are nefiind puternic( este u$or inhibat( de condi%iile ostile de mediu. !stfel, de pild(, Maslow d( exemplul modului )n care sex/rolurile din cultura occidental( inhib( tandre%ea $i sentimentalismul la b(ie%i. Kn ca"ul )n care copilul este hiperprote1at, el nu a putea pune )n ac%iune noi tipuri de comportament, ceea ce )l a )mpiedica s(/$i de" olte noi deprinderi $i abilit(%i. Fn alt moti pentru care autoactuali"area poate fi blocat( este ceea ce nume$te Maslow +complexul lui Iona,. !ceasta )nseamn( c( noi ne temem $i ne )ndoim de propriile posibilit(%i $i capacit(%i. 4e temem, dar )n acela$i timp ne sim%im pro oca%i de propriile noastre capacit(%i. !l treilea moti pentru care sunt at#t de pu%ine persoane autoactuali"ate const( )n faptul c(, drumul spre autoactuali"are presupune mult cura1. Chiar atunci c#nd trebuin%ele inferioare au fost satisf(cute, autoactuali"area presupune efort, disciplin(, autocontrol $i munc( intens(. .in acest moti pare mai comod s( ne men%inem acolo unde ne afl(m, dec#t s( c(ut(m mereu noi situa%ii cu caracter pro oca%i . ! renun%a la rutini, la siguran%( $i la +c(ile b(t(torite :A presupune un mare act de cura1. 'e pare c( experien%ele copil(riei sunt cruciale )n inhibarea sau stimularea trebuin%ei de autoactuali"are. Controlul excesi $i rutina impuse copilului, dar $i permisi itatea excesi ( pot repre"enta factori noci i. Maslow atrage aten%ia c( o libertate excesi ( poate conduce la anxietate $i insecuritate la copil, ceea ce a fr#na de" oltarea iitoare. >inia corect( const(, dup( Maslow, )n a acorda copilului libertate )n anumite limite. In acela$i timp el sublinia"( rolul dragostei acordate copilului c#t $i satisfacerii ne oilor de ba"( )n primii doi ani de ia%( pentru a asigura premisele tendin%ei spre autoactuali"are.