Sunteți pe pagina 1din 56

STEFAN GHEORGHE

ISTORIE ECONOMICA

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

CUPRINS CAPITOLUL 1. Introducere in Istoria Economica a Romaniei ..................................................... 4 1.1. Importanta studierii istoriei economice ................................................................................ 4 1.2. Periodizarea istoriei economiei ............................................................................................ 5 1.3. Primele forme de organizare sociala si economica la nord de Dunare ................................ 6 1.4. Primele forme de organizare social-economice ................................................................... 7 1.5. Aparitia statului dac centralizat............................................................................................ 9 1.6. Organizarea economico-sociala a geto-dacilor .................................................................. 11 1.7. Stadiul dezvoltarii economice in perioada statului dac condus de Decebal ....................... 11 1.8. Consecintele cuceririi romane la N Dunarii ....................................................................... 12 1.9. Viata economica si sociala intre retragerea aureliana si intemeierea statelor medievale romanesti ................................................................................................................................... 14 1.9.1. Consecintele retragerii aureliene ................................................................................. 14 1.9.2. Aparitia obstii teritoriale pe intreg cuprinsul fostei Dacii ........................................... 15 1.9.3. Uniformizarea spatiului de la N Dunarii (aparitia cnezatelor, voievodatelor si tarilor romanesti) ................................................................................................................... 16 CAPITOLUL 2. Organizarea social-politica si economica in Evul Mediu romanesc .................. 17 2.1. Organizarea politico-statala a romanilor la inceputurile Evului Mediu ............................. 17 2.1.1. Intemeierea voievodatului Transilvaniei ..................................................................... 17 2.1.2. Intemeierea voievodatului Tarii Romanesti ................................................................ 17 2.1.3. Intemeierea voievodatului Tarii Moldovei .................................................................. 18 2.1.4. Dobrogea ..................................................................................................................... 18 2.2. Relaiile comerciale i dezvoltarea economic a statelor medievale ................................. 19 2.3. Dreptul de proprietate; relatiile de productie in societatea feudala .................................... 20 2.4. Dezvoltarea economica a Principatelor Romane in perioada Regimului turco-fanariot ... 21 2.4.1. Contextul istoric .......................................................................................................... 21 2.4.2. Relatiile economice ale principatelor .......................................................................... 22 2.4.3. Msuri administrative, economice i sociale reformatoare ......................................... 22 2.4.4. Consecinte ale instaurarii regimului fanariot............................................................... 23 CAPITOLUL 3. Principatele Romne n prima jumatate a Secolului al XIX-lea ........................ 25 3.1. Consideratii generale asupra contextului European ........................................................... 25 3.2. Cerinte economice, sociale si politice ale revolutiei de la 1821 ........................................ 25 3.2.1. Economia romneasc n a doua jumatate a secolului al XIX-lea .............................. 31 CAPITOLUL 4. Dezvoltarea economica a Romaniei in secolul XX ........................................... 36
2

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

4.1. Economia romneasc n perioada neutralitii 1914-1916 ............................................... 36 4.2. Efortul economic de rzboi al Romniei 1916-1918 ......................................................... 38 4.2.1. Consecine economice, sociale i politice ale Marii Uniri de la 1918 ......................... 39 4.3. Economia romneasc n perioada interbelic ................................................................... 41 4.3.1. Procesul refacerii economice a Romaniei (1919-1921) .............................................. 41 4.3.2. Etapa de crestere economica (1922-1929)................................................................... 42 4.3.3. Perioada crizei economice (1929-1933) ...................................................................... 42 4.4. Depsirea momentului crizei economice din anii 1929-1933 ............................................ 43 4.5. Romnia ntre 1945-1990 ................................................................................................... 53 4.6. Economia Romaniei in perioada 1945-1989 ...................................................................... 54

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE IN ISTORIA ECONOMICA A ROMANIEI

1.1. Importanta studierii istoriei economice Studierea evolutiei economice a spatiului romanesc a suscitat interesul numerosilor specialisti i teoreticieni ai doctrinei economice cu scopul declarat de a intelege mecanismele ce guverneaz dezvoltarea economica a unei comunitati pe termen scrut, mediu si lung. Primele preocupari in aceasta directie au cel mult un caracter descriptiv si urmaresc prezentarea nu doar a aspectului economic ci in principal a celui social si politic. Cronicarii moldoveni sau munteni, printre care amintim pe Dimitrie Cantemir, reliefeaza trasaturile specifice ale principatelor romane realizand o fresca utila asupra nivelului relatiilor economice si sociale la romani. De partea cealalt n Transilvania statutul politic, social si economic al romanilor transilvaneni este amintit in operele reprezentantilor Scolii Ardelene, generatiei pasoptiste si mai ales in cadrul miscarii memorandiste. Interesul pentru partea economica este din ce n ce mai prezent in cadrul secolului al XIXlea, nume precum Kogalniceanu, Ghica sau Bratianu realiznd prin operele lor timide incercari de teoretizare a stiintei economice, Balcescu punandu-si definitiv amprenta istoriei gandirii economice. Debutul sec XX aduce cu sine o crestere a preocuparilor in directia dezvoltarii si modernizarii economiei romanesti, teoria sincronismului avand suficienti de multi adepti atat, in mediul politic cat mai ales in mediul economic. Participarea Romaniei la primul Razboi Mondial si relizarea Marii Uniri va adduce cu sine nu doar importante transformari politice, dimpotriva, va constitui un moment de relansare a politicilor economice si sociale in noul context dat de unificarea tuturor provinciilor romanesti si crearea unei piete unice nationale de peste 17 milioane de locuitori. In perioada interbelica dezvoltarea economica a Romaniei a dus in discutie necesitatea dezvoltarilor provinciilor romanesti aflate intr-un inferior stadiu de dezvoltare economica si sociala dar care prin potentialul lor economic puteau aduce un aport pretios economiei nationale (Basarabia, Bucovina, Oltenia, Dobrogea). Perioada interbelica reprezinta din punct de vedere economic politic sau cultural un maxim atins de Romania, intrucat, dupa cel de-al Doilea razboi mondial situatia economica si geopolitic a Europei nu va mai permite Romaniei sa joace un asemenea rol nici la nivel mondial si nici la nivel european. Dupa 1945 eforturile in directia teoretizarii economiei nationale si in principal a gandirii economice au fost umbrite de implicarea factorului politic care urmrea instituirea unor noi relizari denumite ideologic democratii populare. Dominaia sovietica va fi omniprezent dup 23 august 1944 i va urmari n mod constant anihilarea oricror forme de opoziie a intelectualitatii romanesti si in paralel va induce opiniei publice sentimentul ca noua ideologie comunista este cea justa. Din punct de vedere economic implicaiile sunt majore n sensul c, unui raport normal intre cerere si oferta i se substituie planificarea centralizat iar propietii private i se opune acum
4

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

proprietatea de stat, omniprezenta la toate nivelele societatii. Autoritatile se straduiesc acum sa implementeze nu doar un nou regim politic ci si unul economic fapt ce va contribui la catalogarea acestui regim ca fiind drept unul totalitar. Dup 1989 situatia politica si economica a Romaniei se inscrie peniste coordonate specifice fostului spatiu comunist din Europa Centrala si de Rasarit, trecandu-se la implementarea unei democratii reale pe plan politic iar, pe plan economic si social la liberalizarea raportului dintre cerere si oferta si instituirea unor masuri sociale de reala protectie a cetateanului. Cu toate aceste eforturi (exprimate si teoretizate) si in lucrarile unor specialiti de marc, paii facuti de Romania in aceasta directie au fost extreme de timizi, la 17 ani dupa si o data cu integrarea in U.E. argumentul economic al Romaniei este inca net inferior celui de dinainte de 89. Nevoile de specialisti in domeniul stiintelor a facut ca dupa anii 90 sa existe o adevarata explozie in privinta celor ce doreau sa devina economisti, acest interes, mentinandu-se constant chiar i n prezent si asta datorit noilor realiti sociale, economice si politice impuse de apartenenta la U.E. si de existenta societatii de consum. Politica economic comuna a Uniunii Europene are drept obiective crearea unei politici de bunstare economico-social, a unui model de dezvoltare economic, ns decalajele economice dintre centru i periferie vor ramne sesizabile, cel puin la nivelul individului dupa toate analizele, pana in 2030. 1.2. Periodizarea istoriei economiei Punctele de vedere diferite dintre economisti si istorici contribuie la amanarea stabilirii unui consens intre cele doua parti datorita, in special conditiilor sociale , economice si politice in care au evoluat natiunile diferite, Romania fiind un bun exemplu care ilustreaza corespondenta intre periodizarea universala a istoriei economice si cea nationala. Periodizarea istoriei economice are in principal in vedere evolutia fortelor si relatiilor socioeconomice capabile sa realizeze transformari evidente de la un nivel al dezvoltarii sociale la altul. In acest context putem identifica corespondenta pentru perioada istorica economica a Romaniei cu cea universala. Exista in mod evident si particularitati date de intarzierea sau dezvoltarea timpurie a unor zone raportate la spatiul geografic romanesc: 1.Epoca straveche (epoca antica) corespunde din punct de vedere social aparitiei primelor forme de organizare si anume: ginta, tribul, unitatile tribale, statale si imperiile antice si cronologic este ncadrata intre mileniul .d. Hr. i sritul secolului VIII. D. Hr. 2.Epoca medievala (Evul Mediu) cuprinde aproape 1000 de ani, adica secolul VII- Revoluia lui Tudor de la 1821. 3.Epoca moderna are la baza revolutia de la 1821 si are drept reper final Marea Unire de la 1918. 4.Epoca contemporana tine de la formarea statului national unitar roman si pana in prezent. Limitele si datele cronologice ce fixeaza diferite perioade si epoci.istorice au o valoare orientativa si nicidecum una absoluta, ele trebuind percepute doar ca niste repere care pot fi anticipate in majoritatea cazurilor de elemente specifice apoi care le succed sau pot fi urmate pana tarziu de elementele specifice perioadei istorice care le-au precedat.
5

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

Exemplu poate fi Revolutia lu Tudor Vladimirescu 1821 care desi constituie un reper istoriografic, general recunoscut i care delimiteaz perioada medieval de cea modern poate fi perceput mai exact att din perspectiva cauzelor ct i a efectelor.: - elemente de modernitate n raporturile socio-economice apar nc de la 1600 (treptat se trece la munca cu lucratori, salariati, domeniul feudal incepe sa fie vazut ca o ferma agricola iar targurile si orasele in dezvoltare demografica isi asigura necesarul de produse alimentare din zonele rurale). -de asemenea forme specifice oranduirii feudale in ceea ce priveste luteratul terenului agricol sunt prezente si dupa 1821 pana in prima parte a sec XX sub forma invoielilor agricole. Invoieli care nu sunt agreate de lege dar care nici nu pot fi impiedicate datorita conditiilor sociale specifice ale unor comunitati rurale. 1.3. Primele forme de organizare sociala si economica la nord de Dunare Cercetarile arheologice au demonstrat existenta pentru acest spatiu a unei continuitati demografice incepand cu paleoliticul i continund pana la inceputul mileniului I i.d.Hr. Primele semne de organizare social au fost identificate ca datnd nc din julul anilor 600.000 .d.Hr. pe Valea Drjovului Formele organizare social existente nu fac rabat de la regula generala a celorlalte tipuri de comuniti din Europa acelei perioade, procesul de evolutie fiind in intregime sinonim. Relieful a favorizat aparitia pentru inceput a unor comunitati de agricultori care vor dezvolta un sistem economic, social si politic absolut specific. In aceste conditii comunitatile de agricultori de la N de Dunare vor avea un sistem special de relatii sociale, economice si religioase depinzand in totalitate de roadele pamantului, acestia avand culte religioase specifice (cultul fertilitatii) ce marcheaza in acest fel veneratia lor asupra pamantului. Concomitant dezvoltarea demografica va conduce la aparitia unei competitii intre comunitati astfel incat principalele obiective ale acestora vor fi in esenta: - securitatea membrilor comunitatii - asigurarea resurselor economice (hrana) - cresterea demografica a comunitatii Rezultatul firesc a unui asemenea proces s-a concretizat din punct de vedere social in aparitia unor structuri sociale insarcinate cu functii specifice elementul de diferenta intre indivizi este dat de proprietatea privata.Surplusul de hrana si bunurile economice pe care unii membri le inregistreaza in raport cu altii evident, surplusul de resurse poate fi acum realizat si prin alte mijloace (lupte, furt, luare in stapanire, etc.) Apar nobilii (cei care au un interes major in apararea comunitii, ntruct, in caz de conflict aveau de pierdut cel mai mult). Apar preotii (prin pozitia lor sociala si dominanta in cadrul comunitatii aveau o serie de drepturi ce le garantau o imunitate participand la actul decisional) Apar oamenii liberi- acetia constituie marea masa a populatiei din punct de vedere social si politic definesc adunarea razboinicilor ce se supune doar unei capetenii militare si are atributii decizionale importante
6

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

O data cu dezvoltarea schimburilor economice si aparitia inegalitatii sociale din punct de vedere politic membrii acestor comunitati isi deleaga competentele decizionale unor reprezentanti (cei avuti) din randul carora se alege capetenia militara si apoi cea politica. Relatiile de rudenie sunt extrem de importante, insa daca la inceput rudenia se socotea pe linie materna, o data cu cresterea rolului economic si militar al barbatului in societate relatiile de snge se vor socoti pe linie patern (rzboinicul fiind elementul principal al comunitii). Omogenizarea acestor structuri sociale va conduce la cresterea performantelor economice ale asezarilor umane si implicit va deriva de aici necesitatea aparitiei unor areale de locuire intarite menite sa protejeze comunitatea de intrusi. Dezvoltarea economica inegala a unor importante zone geografice va determina un flux continuu de informatii, schimburi economice, relatii sociale, cu repercursiuni extreme de importante.n epoca pietrei apare prima mare diviziune sociala a muncii care din punct de vedere al activitatii economice mparte lumea in: - triburi de agricultori sedentari ( culte ale fecunditatii) - triburi de pastori, razboinici migratoare ( culte uraniene, solare) Organizarea sociala eficienta si avantajul tehnologic detinut de triburile de pastori le va permite acestora s se impun n fata comunitatilor de agricultori fenomenul fiind cunoscut in intreaga Europa drept indoeuropenizare. Indoeuropenizarea reprezint un process extreme de important n procesul de constituire a popoarelor europene din antichitate n sensul ca noii veniti avnd o structur social superioar, o civilizaie material superioar vor reui sa conieuiasc cu autohtonii sedentary ce divinizau cultele pmntene. Noii venii vor reui, graie tehnicii militare superioare si tehnologiei de prelucrare a bronzului, s se impun i odat cu ei i cultele uraniene vor avea de ctigat n faa celor anterioare ce venerau fertilitatea i fecunditatea. Generalizarea folosirii i prelucrrii metalelor va coincide cu apariia poparelor antichitii iar civilizaia lor material i arta vor nregistra un nou avnt mai cu sema n spaiul central i sud-est European. Gradul de perfecionare al ceramicii, al armelor i podoabelor reprezint un criteriu important n recunoaterea diferitelor stadia de cultur i civilizaie pentru diferitele comuniti locale indiferent de spaiu sau timp. Generalizarea folosirii pe scar larg a metalelor, ncepnd cu mileniul II .d.Hr, va da posibilitatea confecionrii unui numr ridicat de obiecte a caror ntrebuinare va fi dintre cele mai diverse. Sfrsitul epocii pietrei va aduce cu sine importante schimbari in cadrul noilor comunitati (rolul elitelor si al razboinicului fiind mult exagerat) dar in acelasi timp dezvoltarea economica va obliga comunitatile sa dezvolte relatii directe, ajunganduse astfel cea dea doua mare diviziune sociala a muncii in cadrul comunitatilor (mestesugarii) detasandu-se acum de ceilalti membri. ntrucat agricultura ramane principala ocupatie cultivarea pamantului se face dupa reguli stricte, fiecare familie primind un lot egal prin rotatie asupra caruia al inceput nu aveau drept de proprietate ci doar de folosinta. Cultivatorul este stapan pe uneltele, vatra locuibila si roadele muncii sale, insa semne ale unei incipiente ierarhizari sociale sunt evidente, unii membrii reusind sa detina si functii de conducere si raspundere fapt ce le confera numeroase avantaje economice si sociale. Totodat, acetia pot opta acum pentru stapnirea celor mai bune loturi de pamant arabil. Lucru care le asigur recolte mai mari si posibilitatea de a-si spori avutia, de a dobandi noi priviliegii si de a-si consolida pozitia sociala in cadrul familiei extinse, ginta, trib. 1.4. Primele forme de organizare social-economice Studiile arheologice au demonstrat existenta vietii in nordul Dunrii nc din paleolitic iar
7

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

formele de organizare sociale sunt similare ca forma si structura cu cele existente in celelalte comunitati ale Europei. Nevoile de subzisten i lipsurile tehnologice (folosirea de unelte, arme rudimentare) au determinat asocierea indivizilor in comunitati care in functie de legaturile de rudenie vor constitui ginti la inceput, matre liniare si ulterior patelimiare care sunt forme incipiente de comunitati umane. In interiorul acestora, toate bunurile se impart in mod egal iar cresterea demografica, plecatnd de la un stramos roman, va face ca mai multe ginti sa constituie un trib, iar mai multe triburi, un stat. Asocierea in comunitati umane a avut la baza asigurarea unor necesitati vitale de securitate si de subsistenta care pe masura ce s-au implnit au contribuit si la aparitia altor trebuinte morale, religioase. Gini - familii cu un stramos comun. n functie de relief, comunitatile romane s-au specializat fie in cultivarea terenului, caz in care membrii acestora au devenit sedentari si s-au transformat in agricultori, fie anumite comunitati au ramas cu principala indeletnicire, cresterea animalelor, fapt pentru care au ramas incontinuare migratori. In functie de ocupatia lor de baza, agricultori sau crescatori de animale (sedentari sau migratori) comunitatile umane vor pune bazele unui set de valori, sociale, morale si religioase specifice care vor contribui la formarea culturii si identitatii acelor popoare. n spatiul Carpato-Danubiano-Pontic comunitatile umane din preajma inceputului mileniului I inainte de Hr, fusesera deja constituite pe tiparul mai larg al comunitatilor europene si asiatice, astfel incat, tracii, prin ramura lor nordica, getii si ulterior dacii se vor individualiza ca triburi sedentare ce aveau ca principale ocupatii, arta razboiului, cultivarea terenului, vanatoarea, pescuitul, apicultura si cresterea animalelor. Aceste ndeletniciri ii vor aduce pe geti si daci n contact cu populatiile avansate din punct de vedere tehnologic din sud, grecii, macedonenii i ulterior romani astfel nct comerul va contribui n mod esenial la dezvoltarea societii geto-dace n sensul ierarhizarii sociale pe criterii materiale, proprietatea privat constituind martorul acestor transformri. Atta vreme ct proprietatea n comun fusese omniprezent n cadrul comunitatilor umane, progresul social fusese lent intrucat oamenii nu erau interesati de schimb si de productie. In momentul in care proprietatea privata personala castiga importanta atunci schimbarile se dinamizeaza, oamenii fiind interesati sa vanda si sa cumpere pentru a-si spori bunastarea materiala. Dezvoltarea schimburilor comerciale dintre geti si daci pe de-o parte in mileniul I i Hr si celelalte popoare va contribui si la accelerarea procesului de coeziune statala, triburile singure nefiind capabile sa-si protejeze membrii. In prima jumatate a mileniului I i Hr, getii si dacii de la nordul Dunarii depasisera de ceva vreme atat stadiul de dezvoltare dat de epoca pietrei, cat si partial cel dat de civilizatia bronzului fiind integrati mai mult sau mai putin in ceea ce se numeste civilizatia fierului. Potrivit acestul stadiu principalele arme si unelte sunt facute din fier, un material care este mai rezistent decat bronzul si piatra, insa necesita o tehnologie de prelucrare net superioara celei necesare prelucrarii bronzului.Mrturiile arheologice si izvoarele istorice mentioneaza pentru inceputul mileniului I i.Hr. existenta marelui neam al tracilor din randul carora se evidentiaza ramura de N getii. Intrarea getilor in istorie se datoreaza tot unor acte economice pe care acestia ca autohtoni le dezvolta cu coloniile grecesti intemeiate pe tarmul
8

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

Marii Negre incepand de la secolul VII i.Hr.Diferentele de cultura si civilizatie dintre geti si greci vor favoriza aparitia unor relaii de buna vecinatate, traduse in fapte, prin dezvoltarea schimburilor comerciale intrucat, economiile lor erau absolute complementare. Intensificarea acestor schimburi comerciale prin troc la inceput va avea consecinte importante pe plan economic, social si politic atat pentru greci cat si pentru autohtoni. Ierarhizarea sociala se va accentua in cadrul ultimilor cresterea cererii de bunuri economice contribuind la preluarea modelului grecesc, cel de folosire a sclavilor in cadrul comunitatii la activitati economice. Desi fenomenul nu are o asemenea amploare ca in cadrul economiei greco-romane totusi el exista, tracii si grecii regasindu-se ca etnii importante pe piata negotului de sclavi atat in Grecia cat si in Roma. Scalvii considerai membrii inferiori ai familiei nu aveau drepturi politice si sociale fiind considerati in Antichitate drept unelte vorbitoare. Particularizarea getilor dunareni din marea masa a tracilor era un fapt deja implinit la sfarsitul secolului VI i.Hr. acestia traind organizati in triburi si uniuni tribale condusi de sefi militari si car detineau si disputau controlul economic si politic asupra unui teritoriu. Potrivit relatiilor istoriografice getii erau un neam razboinic in cadrul caruia religia se afla la mare cinste cei mai viteji si mai drepti dintre traci-Herodot Istorii- care aveau ca principale ocupatii economice cultivarea pamantului,cresterea animalelor, vanatoarea, pescuitul, prelucrarea metalelor, mestesugurile si mineritul. Nivelul de dezvoltare economic si social al lor era sinonim cu cel al celorlalti europeni, germani si celti in schimb era inferior celui detinut de greci si alte popoare mediteraneene. Prima referinta facuta in istorie despre getii doborgeni se petrece odata cu expeditia lui Darius I regele persilor la Nordul Mrii Negre contra scitilor, in drumul sau toate triburile tracilor din Balcani supunandu-se fara lupta cu exceptia getilor care s-au purtat nesabuit si au fost pe data rapusi acest eveniment aratand ca la acea perioada nu doar in Dobrogea ci si in intreaga Dunare se cristalizase desja importante structuri statale ce aveau organizare militara, politica, religioasa proprie. n cadrul acestora dezvoltarea economica era accentuata de inegalitatea sociala, doar elitele permitandu-si luxul de a cumpara produse manufacturiere grecesti, macedoniene sau romane. Masa getilor foloseau produse autohtone confectionate de mestesugari geti pe care le obtineau fie prin intermediul schimburilor de marfuri sau prin intermediul monedei. Incepand cu a doua jumatatea a mileniului I i.Hr. apar la inceput prin intermediul colonistilor greci si apoi al macedonenilor si romanilor monezi in spatial geto-dacic. Circulatia monetara desi sporadica este prezenta totusi pe intreg acest areal de locuire aratand compatibilitatea economiei geto-dacilor la cea a vecinilor lor. 1.5. Aparitia statului dac centralizat Strangerea legaturilor economice dintre diferite formatiuni politice aflate la N de Dunare, unitatea religioasa si etnica vor favoriza in consecinta unificarea dacilor si a getilor sub conducerea lui Burebista in prima jumatate a sec I i.Hr. Desi forta militara a acestuia era impresionanta Strabon - Geographia- puteau ajunge la doua sute de mii de oameni, legaturile dintre centru si periferie erau rudimentare intrucat multe dintre comunitati fusesera incluse cu forta ( celtii, getii, dacii si cetatile grecesti).Administratia regala era organizata pe criterii elenistice, Burebista fiind considerat cel dinatai si cel mai mare dintre regii traci, centrul puterii sale fiind in Muntii Orastiei, din punct de vedere economic si politic autoritatea sa se intinde in V de la Dunarea mijlocie si patrulaterul boem pana in E la gurile Bugului, in N din Carpatii Padurosi pana in S la Muntii Haemus. Acest fapt a facilitat patrunderea produselor de factura
9

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

greceasca si romana pe teritoriul statului dac. Intrucat schimburile comerciale erau absolute avantajoase pentru ambele parti, chiar daca din punct de vedere politic Burebista reprezinta o amenintare pentru romani la gurile Dunarii.Statul daca este considerat a fi unstat sclavagist nceptor avnd multe similitudini din punct de vedere economic cu sistemele asiatice. Vecinatatea cu Imperiul Roman va permite folosirea pe teritoriul geto- dacilor a uneltelor, armelor, podoabelor romane si a unor tehnologii superioare, acest lucru fiind absolut necesar partii la N de Dunare, Evidenta acestui fapt o constituie aparitia in aceasta perioada cat si dupa Burebista unor imitatii de factura dacica a dinarilor romani de argint, fapt ce evidentiaza nevoia acuta de moneda pentru cumpararea de produse pe piata geto dacica.La inceputul sec 1 i. Hr. societatea geto-daca, desi faramitata din punct de vedere politic dupa Burebista, din punct de vedere economic se pare ca reuseste sa constituie o piata economica unica. Schimburile comerciale cu Imperiul roman, relatiile politice cu Imperiul Roman (bazate fie pe buna vecinatatea sau razboi) vor stimula dezvoltarea economica prin cresterea intensitatii schimburilor comerciale intre geto-daci si romani prin intensificarea circulatiei monetare si prin sporirea monedei pe piata dacica, specializarea si aparitia unor mestesuguri noi ce genereaza produse solicitate atat de geto-daci cat si de romani, devoltareaunor sectoare economice noi (minerit si metalurgia), transformarea societatii geto-dacice dintr-o societate autarhica bazata pe relatiile de consum (se produc bunuri economice nu doar pentru suficiena menajelor ct i pentru pia), creste randamentul si productivitatea societatii economice care produc bunuri destinate schimburilor si mai ales exportului: cereale -animale -ceara -miere -metalurgie -neferoase -sare

Apar acum si se dezvolta schimburi comerciale intre geti si greci sau geti cu romani in care obiectul de schimb erau sclavii. Drept urmare apar numeroase asezari cu caracter economic cum ar fi targuri cu polarizarea actiunilor economice dintr-un spatiu inconjurator, insa o adevarata viata economica nu intalnim decat in cadrul cetatilor grecesti de pe malul Marii Negre, aflate intr-un stadiu net superior de dezvoltare economica. Societatea geto-dacica este impartit n dou clase sociale, criteriile de departajare fiind fr ndoial cele date de bunstarea material sau de valoarea proprietii personale, tarabostes reprezintnd aristocraia iar comati oamenii liberi. Existena sclavilor este recunoscut nsa eficiena lor economic este redus graie i numrului lor redus. Dezvoltarea economic este probat de descoperirile arheologice ce atest folosirea de ctre daci i gei a uneltelor de fier, a plugului cu brzdar de fier pe lng cel de corn de cerb, a uneltelor specializate pentru minerit i metalurgie. Dezvoltarea tot mai intens a schimburilor a determinat apariia celei de a treia mari diviziuni sociale a muncii i anume apariia negustorilor, spaiul cultural greco-roman contribuind din plin la acest lucru.

10

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

1.6. Organizarea economico-sociala a geto-dacilor Primele informatii dintre geti si daci le avem pe filiera greaca (Herodot). Getii sunt amintiti la jumatatea mileniului I i Hr ca locuind de-o parte si de alta a Dunarii de la Marea Neagra si pana spre Muntii Carpati, fiind un popor desprins din neamult tracilor dar care se individualizeaza printr-o organizatie economica, politica si religioasa superioara si acare avea ca principala ocupatie: razboiul, agricultura, comertul si mestesugurile. Primele schimburi comerciale pe care getii le au sunt cele avute cu colonistii greci stabiliti pe tarmul vestic al Marii Negre de la care importau unelte, arme, podoabe, ceramica, vesminte si carora le exportau cereale, animale ,miere, ceara, sare si sclavi. Contactul dintre civilizatia superioara greaca si autohtoni va contribui si va accelera ierarhizarea si stratificarea societatii geto-dace in fc de averea personala. Strabon, in lucrarea sa "Geografia" ii aminteste pe geti si daci (anii 30 i Hr) fiind primul care afirma faptul ca getii si dacii sunt unul si acelasi popor, au aceeasi limba, port, obiceiuri. Getii si dacii sunt buni cultivatori de cereale (grau,mei), vita de vie, apicultori, vanatori, pescari. Getii locuiau in asezari fortificate cu pamant si lemn si intretineau un comert activ, fapt atestat de numeroase produse cu specific subdunarean descoperite in aceasta perioada la nordul Dunarii dar si mai ales numeroase tezaure si depozite monetare gasite in aceleasi conditii. Din punct de vedere economic, locuitorii de la nordul Dunarii se situeaza pe un nivel net inferior grecilor, macedonenilor si romanilor, fapt pentru care economiile celor 2 parti sunt complementare. Drept urmare, pe masura ce societatea geto-daca evolueaza, autohtonii intra in parteneriat in special cu colonistii greci de la tarmul marii, fiind angajati ca mercenari pt pauza depozitelor de marfuri.Comuniunea de limba, cultura si obiceiuri va face ca in prima jumatate a sec I i Hr, in timpul regelui Burebista, tinutul locuit de geti si daci sa fie unificat, Burebista devenind "cel dintai si cel mai mare dintre regii Traciei", fiind o reala amenintare econ si politica pt romani. Intre a doua jum a sec I i Hr si a II a jum a sec I d Hr nucleul statului dac se pastreaza in Muntii Orastiei, ins , puterea militara si economica a dacilor scade, dar contactul prelungit cu Imperiul Roman va face ca economia sa inregistreze progrese tehnologice remarcabile (introducerea brazdarului roman de Fier). In timpul lui Decebal, Dacia este reunificata cu un potential politic, economic, militar superior dar redus teritorial la granite. Bogatia economica a Daciei va atrage dupa sine derularea a celor 2 campanii militare din timpul imparatului Traian. Serbarile ocazionale de cucerire a Daciei au durat 123 zile, iar Tezaurul dacic capturat de romani a fost evaluat la peste 100000 kg de metale pretioase.Odata cu transformarea Daciei in provincie romana (o mare parte a teritoriului), organizarea administrativa si economica a Daciei in perioada stapanirii romane a avut ca principal argument exploatarea zacamintelor de Au,Ag, Fe si sare (de asemenea si cultivarea cerealelor), iar pe de alta parte a avut un obiectiv strategic acel de a diviza lumea barbara impedicandu-i pe vecinii imperiului sa se coalizeze impotriva lui printr-o frontiera intarita, nr mare de soldati, prin acorduri aconomice cu acestia, "subsidii financiare". 1.7. Stadiul dezvoltarii economice in perioada statului dac condus de Decebal ncepnd cu a doua jumatate a secolului I are loc un proces coagulare politica a structurilor si formatiunilor statale de la N de Dunare, nucleul central fiind in interiorul arcului carcaptic in zona Muntilor Orastiei.Cum ar fifactori religiosi, etnici, economici etc. ii vor ajuta pe geto-daci sa refaca unitatea statala pregatindu-se sa intre in competitie cu Imperiul Roman la gurile Dunarii. In acest moment relatiile daco-romane se pot caracteriza in primul rand prin relatii de
11

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

conflict (getii trec Dunarea si jefuiesc provinciile romane de la S de Dunare urmarind si eliberarea conationalilor lor). Cu romanii au si relatii politice cordiale bazate pe subventionarea pacii de catre romani prin plata unor stipendii capeteniilor geto-dacice in urma carora acestea se vor oblige sa protejeze frontierele romane. Din punct de vedere economic si politic statul dac in timpul lui Decebal cuprinde o arie geografica mai mica avand ca extremitati Tisa in V, Carpatii Paudrosi in N, Nistru in E si Dunarea la S. Omogenitatea teritoriului este mai mare iar nivelul de dezvoltare economica si sociala este mai uniforma. Spre deosebire de perioada anterioara izvoarele istorice (Dio Casius) mentionaza faptul ca Decebal a pus prefecti in fruntea cetatilor si agriculturii fapt ce poate fi interpretat un real efort de organizare administrativa. Aceste functii au competenta de a asigura buna desfasurare a lucrurilor, interesul pentru agricultura, arata clar preocuparea catre export si incasarea de venituri si achizitia de unelte, arme, podoabe. In perioada lui Decebal se recunosc din punct de vedere arheologic numeroase exemple de asezari miniere, getii fin mesteri in prelucrarea metalelor neferoase si a sarii. Izvoarele istorice vorbesc frecvent nu doar de vitejie si religie la geto-daci, dimpotriva sunt amintite puterea si bogatia deosebita a statului dac. Statul dac in timpul lui Decebal atinge maximul dezvoltarii economice si politice, situatie reliefata de tratatele dintre daco romani cat si de izvoarele istorice, nivelul schimburilor comerciale si gradul de devoltare. Autorii antici amintesc faptul ca anterior cuceriri romane limba latina este frecvent vorbita la N Dunarii si acest lucru este pus in exclusivitate pe seama unui nivel ridicat al schimburilor comerciale. La sfarsitul secolului I i.Hr. Dacia reprezinta o atractivitate pentru romani din punct de vedere economic, politic si strategic, forta economica, politica si militara a statului dac condus de Decebal este acum mult superioara celei a lui Burebista fapt ce va contribui la depunerea unui real efort de catre romani pentru a cuceri Dacia in urma a doua razboaie grele care se vor finaliza cu desfiintarea statului dac si transformarea sa in provincie romana. Economia Daciei si a Imperiului Roman devin complementare. 1.8. Consecintele cuceririi romane la N Dunarii La 6 august 105 d.Hr. un document atest faptul c la acea vreme cea mai mare parte a teritoriului Daciei fusese tranformata n provincie roman, dei, totusi se mai poarta lupte razlete, acum se desfasoara un puternic efort de organizare si pacificare a provinciei. Pentru a detine un control absolut asupra noii prvincii sunt aduse foe militare de elita- legiuni- care vor supraveghea populatia si care vor asigura si paza provinciei Avand o functie strategica mare noua provincie daco- romana va beneficia de atentie sporita fiind inclusa in randul provinciilor de rang imperial conduse de guvernatori militari, reprezentanti directi ai mparatului. Importanta strategica si politica a noii provincii nu deriva doar din argumentul militar bogatia provinciei atragand atentia barbarilor si a altor locuitori din Imperiu ce se vor muta in Dacia. In acest timp Dacia romana devine un focar de latinitate prin numarul mare al militarilor, colonistilor, veteranilor, functionariilor care asigura buna administrare a provinciei. Noii veniti si colonistii romani vor primi si ei pamant la fel ca si veteranii dreptul roman obligand sa cultive terenul agricol in caz contrar putandu-se ajunge si la pierderea dreptului de proprietate.Conform normelor romane autohtonii sunt pe de o parte indemnati sa practice activitati agricole si comerciale, pe de alta parte pentru a creste randamentul si nivelul schimburilor comerciale dintre provincii si restul Imperiului sunt adusi specialisti in minerit, mestesugari etc. Abundenta resurselor economice ale solului si subsolului va face din Dacia una dintre cele mai reprezentative provincii ale Imperilui si care beneficiind de toate atuurile va ajunge intr-un timp
12

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

scurt de stapanire romana sa uniformizez nivelul de dezvoltare economica si culturala a locuitorilor provinciei. In perioada stapanirii in Dacia este caracterizata din punct de vedere economic prin: - dezvoltarea unei infrastructuri specifice romane - aparitia unor asezari urbane, colonii si municpii locuite de catre romani in cadrul carora este folosita o arhitectura tipic romana - se intensifica circulatia monetara si comerciala in interiorul provinciei cat mai ales intre provincie si restul Imperiului - cresterea productiei este certificate acum prin organizarea mestesugarilor si a negustorilor in organizatii si asociatii profesionale organizate ierarhic (colegii sau bresle cu atributii specifice) - stapanirea romana va aduce cu sine in provincie folosirea unor tehnologii economice si a unor unelte de lucru performante care vor contribui la sporirea randamentuluimuncii si a productiei si schimbului - efortul de romanizare va aduce cu sine integrarea printre autohtoni a noilor veniti in numar mare care vor avea un aport deosebit in devoltarea economica a provinciei - numarul mare de militari romani cantonati de la inceput la hotare si in provincie (peste 50.000) demonstreaza interesul puternic si atentia de care se bucura Dacia, si demonstreaza un nivel ridicat al schimburilor comerciale desfasurate intre armata romana si autoritati - din punct de vedere material nivelul productiei este net superior celui detinut de daci anterior, romanii aducand o tehnica de productie noua, de calitate atat in prelucrarea metalelor, ceramica, haine ca o caracteristica a provinciei sunt descoperite pe intreg spatial monezi de factura romana, insa ponderea dinarilor de argint scade folosindu-se moneda romana marunta de arama semn al unei precaritati pe o parte a populatiei provinciei si a unei puternice circulatii monetare - dinarii romani sunt folositi sporadic avand o functie de teraurizare, semn ca exista un element important de populatie ce are posibilitati materiale deosebite - materialele arheologice atesta numeroase locuinte romane pe intreg teriotoriul provinciei, fapt ce poate fi pus pe seama unui puternic flux economic atat in interiorul provinciei cat si in exteriorul ei , din punct de vedere politic, economic, militar Dacia romana functioneaza ca un tampon intre economia Imperiului si lumea externa care vor dezvolta relatii economice si de buna vecinatate cu provincial romano-daca - cucerirea Daciei a incadrat atat din punct de vedere economic, politic, material si spiritual pe daco-romani in cadrul circuitului commercial international de la acea data ajutand la relatia de productie in societatea geto-daca. Cucerirea Daciei si transformarea unei mari parti in provincie romana va favoriza dezvoltarea sociala si economica a acestor tinuturi si implicit va aduce standardele lumii romane la gurile Dunarii cu tot ceea ce presupune din punct de vedere economic, politic si cultural. Din punct de vedere material lumea daco-romana se situeaza peste nivelul atins de societatea dacica si acest
13

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

fapt presupune o crestere substantiala a fluxurilor de bunuri si servicii in spatiul noii provincii. 1.9. Viata economica si sociala intre retragerea aureliana si intemeierea statelor medievale romanesti 1) Consecintele retragerii stapanirii romane din Dacia 2) Forme de organizare sociala si economica obstea teritoriala 3) Crearea primelor comunitati economice si sociale la Nordul Dunarii (romanii, tari, cnezate si voievodate) 1.9.1. Consecintele retragerii aureliene Criza economica si politica din secolul II-III d. Hr. ce dicteaza statul roman are reprcusiuni majore la nivelul provinciilor imperiului in sensul ca subtierea bazei economice contribuie la slabirea capacitatii de reactie a autoritatii centrale. Perioada de pace relative (lipsa unor noi cuceriri romane) dublata de sistemul economic de tip sclavagist va face ca ub scurt timp numarul acestora sa scada (la fel si productia si randamentul muncii acestora, scalvii nefiind interesati in acitvitatea pe care o prestau). Aceste noi realitati conduc la aparitia unor noi relatii de productie, marii proprietari de terenuri incredintand spre lucru taranilor liberi sau unor sclavi suprafete de terenuri cultivabile prelevndu-se de la acestea o dare in bani (sau in produse).Pentru teritoriul provinciei romane Dacia colonatul s-a dezvoltata mai putin pe de o parte lipsei de reactie iar pe de alta parte datorita existentei in general a unei mici proprietati taranesti bine reprezentate si care desi nu poseda numeroase bunuri materiale, se mentine in perioada stapanairii romane si datorita modelului propus anterior de societatea geto-daca. Retragerea aureliana este impusa de factori militari si politici specifici, in conditiile in care mentinerea provinciilor de la N de Dunare ar fi pus in cumpana frontiera dunareasca a Imperiului; pentru a asigura frontiera de N a Imperiului vor fi retrase in timpul Imparatului Aurelian, armata si administratia de pe teritoriul Daciei legiunile romane fiind folosite pe Dunare. Populatia daco-romana cifrata la peste 1 milion de locuitori a ramas pe loc legata fiind de bunurile economice pe care le poseda, de traditii si mai ales datoria constientizarii faptului ca acest teritoriu le apartine. Retragerea armatei si administratiei romane nu va lasa vechea provincie fara aparare desi aceasta va fi expusa in totatlitate popoarelor migratoare. Din punct de vedere economic consecintele vor fi dezastruoase pentru prosperitatea provinciei in sensul ca dupa aceasta data economia provinciei se ruralizeaza (nemaiexistand cerere, se reduce si oferta de produse si bunuri economice astefel incat vor produce doar pentru propria lor suficienta economica). Relatiile comerciale din interiorul provinciei decad intrucat retragerea administratiei romane lipseste provincia de principalul beneficiar de pe piata, si anume institutile statului. De asemenea: lipsa cererii atrage dupa sine decaderea mestesugurilor care nu mai au piata de desfacere pentru bunurile lor caile de comunicatie atat din interiorul provinciei cat si legaturile cu S Dunarii sunt nesigure astfel incat rutele comerciale aproape ca dispar in intregime
14

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

retragerea armatei si a administratiei presupune incetarea totala a invenstitiilor si a lucrarilor edilitare, presupunea incetarea circulatiei mometare si disparitia treptata a acesteia de pe piata provinciei lipsa criculatiei monetare arata existenta unei populatii daco-romane sarace, precum si reintoarcerea la schimbul economic bazat pe marfa contra marfa in acelasi timp schimburile comerciale si de populatie dintre daco- romani si dacii liberi cresc in intensitate intrucat are loc un proces de patrundere pe de o parte a dacilor liberi in interiorul fostei provincii, iar pe de alta parte are loc un proces de migrare a populatiei daco- romane in teritoriul locuit de dacii luberi pentru a se pune la adapost de atacurile migratorilor expuse in primul rand atacurilor populatiei migratoare asezarile urbane vor resimti din plin socul noilor veniti si treptat acestea nu vor mai avea valoare administrative, valoare comerciala, depopulandu-se, populatia retragandu-sa in zone mai ferite. Din punct de vedere social se pun bazele acum unor forme de organizare ce imprumuta mult din traditia geto-daca care este structurata pe relatii de buna vecinitate si care se argumenteaza dupa normele specifice dreptului roman transmise acum pe cale orala. 1.9.2. Aparitia obstii teritoriale pe intreg cuprinsul fostei Dacii Aparitia obstii teritoriale pe intreg cuprinsul fostei Dacii reprezinta rezultatul unui indelungat proces de uniformizare etnica, spirituala si materiala rezultat in urma derularii unor relatii economice si sociale intre popoarele daco-romane. Organizarea obstii teritoriale la romani, ca unitate sociala comuna este fundamentata pe existenta proprietatilor in comun (in devalamasie) asupra teritoriului obstei (teren agricol, paduri, livezi, pasuni, luciu de apa, mori).In cadrul obstii toti membrii sunt egali in drepturi, fiecare faimilie primind prin rotatie un lot de teren arabil egal, acestia fiind stapani pe roadele muncii lor.Cu timpul relatiile economice specifice din cadrul obstii fac posibila si aparitia proprietatii private (la inceput constand doar din vatra casei, unelte, arme si podoabe) iar ulterior anumiti membrii ai obstii reusesc sa pastreze pentru sine atat loturi importante de pamant cat mai des anumite functii de conducere in cadrul obstii care le confera anumite privilegii in raport cu ceilalti. In felul acesta din punct de vedere social se realizeaza o ineglaitate sociala care va dinamiza relatiile economice atat din cadrul obstii cat si din afara acesteia. Retragerea romana va da posibilitatea popoarelor migratoare sa intre in contact cu populatia autohtona si sa suplineasca intr-o oarecare masura rolul si functia acesteia (in schimbul prelevarii unei parti din roadele muncii). Acest parteneriat intre migratori si autohtoni este perfect acceptabil atat din punct de vedere economic si social cat mai ales din punct de vedere politic si militari intrucat noii veniti indeplinesc functia de protejare a provinciei in timpce populatia acesteia desfasoara vechile activitati economice.Faptul ca populatia daco-romana nu este supusa la plata unor impozite in bani demonstreaza pe de o parte lipsa monedei si caracterul rudimentar al economiei preponderant agricole, iar pe de alta parte demonstreaza o stapanire lejera fara amprenta efectiva (chiar efemera) asupra autohtonilor. Economia populatiei daco-romane este una de subzistenta, se produce doar pentru consum, vechile deprinderi mestesugaresti din perioada stapanirii romane fiind in cele mai multe cazuri abandonate.Avand un nivel de organizare sociala si politica inferior populatiei daco-romane mirgatorilor le-a fost mult mai usor sa perceapa impozite colective de la comunitati si nu impozite individuale asa cum fiscul roman o facea cu succes. In conditiile date acest parteneriat
15

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

intre daco-romani si noii veniti se vor baza pe relatii economice profitabile pentru ambele parti dar, in esenta ele vor contribui la aparitia si dezvoltarea acestor structuri social statale la N Dunarii. 1.9.3. Uniformizarea spatiului de la N Dunarii (aparitia cnezatelor, voievodatelor si tarilor romanesti) Din punct de vedere social, economic si cultural se va desfasura in sec VIII-IX d.Hr. dupa ce populatia autohtona va resimti influentele trecerii migratorilor la S Dunarii exceptie fac slavii care desi trec in masa la S Dunarii in sec VIII vor intra in contact cu populatia autohtona si vor pune bazele pe intregul areal locuit de daco-romani unor formatiuni statale. Relatiile de productie din cadrul obstelor teritoriale se vor dinamiza sub impulsul schimburilor comerciale cu noii veniti sau cu Imperiul Roman, mai tarziu cu cel Byzantin, care desi trece prin perioade dificile reuseste sa detina un control politic si chiar economic asupra teritoriului de la N Dunarii.Cresterea fortei economice a obstilor teritoriale se datoreaza atat factorilor interni cat si externi si drept consecinta reinteresarea tuturor membrilor obstii teritoriale in conservarea situatiei existente, si treptata se va ajunge la situatia in care unii dintre membrii instariti ai obstii sa aiba un interes major in raport cu ceilalti. Vor aparea astfel structuri specializate similare celor existente in cadrul statului precum armata sau alte adunari reprezentative. Avand un interes comun mai multe obsti se reunesc in cadrul unor romanii populare sau in cazul de criza vor pune bazele unor mici formatiuni politice cnezate sau voievodate, tari conduse de voievozi sau cnezi ce aveau ca principala functie mentinerea securitatii comunitatii. Forta economica a acestora este una evidenta de vreme ce diploma Cavalerilor Ioaniti atesta pentru teritoriul dintre Carpati si Dunare o serie de formatiuni politice extreme de bogate cu un comert infloritor, Voievodatul lui Lotovoi, Cnezatele lui Ioan si Farcas, Tara lui Seneslau voievodul romanilor; cronicile maghiare atesta pentru sec IX-X, voievodatele lui Gelu, Glad si Menumorut si ulterior voievodatele lui Ahtum si lui Gyula, care depindeau politic si economic cu Bizantul. Cronicile arabe, rusesti si poloneze atesta pentru spatiul de la E de Carpati in aceasta perioada a unor numeroase formatiuni politice care se remarca nu doar din punct de vedere economic si militar Tara Brodnicilor, Tara Berladcinilor, Tara Vrancei precum si o seama de alte formatiuni statale in zona Campulung, Siret, Baia, Hotin, Suceava si Orhei.

16

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

CAPITOLUL 2 ORGANIZAREA SOCIAL-POLITICA SI ECONOMICA IN EVUL MEDIU ROMANESC

2.1. Organizarea politico-statala a romanilor la inceputurile Evului Mediu Generalizarea la N Dunarii a unor formatiuni statale specifice de tipul tarilor, cnezatelor si voievodatelor reprezintala cumpana dintre cele doua milenii primele forme de coagulare, in primul rand sociala si economica si in al doilea rand politica a romanilor. Atat obstea teritoriala precedenta cat si cnezatele si voievodatele nu reprezinta decat pasi intemerdiari absolut necesari in evolutia spre o piata economica si o organizare politica absoluta si comuna tuturor locuitorilor din spatiul capato-danubiano-pontic. 2.1.1. Intemeierea voievodatului Transilvaniei In secolul al X-lea functionau in interiorul arcului carpatic 3 formatiuni politice romanesti cu o organizare sociala si politica incipienta, de tip feudal si care sunt nevoite sa faca fata presiunii exercitate de maghiari. Izvoarele amintesc deducatul lui Menumorut in Crisana, voievodatul lui Gelu in Transilvania si ducatul lui Glad in Banat. In secolul al X-lea izvoarele itorice amintesc de existena a doar 2 astfel de formatiuni politice urmand ca in secolul urmator sa fie atestat documentarla1176, dupa o lunga perioada de framantari politice, Leustachie voievodul. In acest nou contrast voievodatul Transilvaniei este inclus in cadrul regatului maghiar, voievodul fiind vasal regelui iar structurile de conducere sunt acaparate de catre nobilii maghiari. Faptul ca se mentine forma de organizare sociala a voievodatului (specific romanilor) demonstreaza ca regalitatea maghiara nu a avut forta necesara sa impuna un alt model de organizare intrucat cel existent era viabil si recunoscul de majoritatea populatiei de origine romn.

2.1.2. Intemeierea voievodatului Tarii Romanesti La S de Carpati Diploma Cavalerilor Ioaniti din 1247 enunta ca etape intermediare pana la Basarab I cnezate si voievodate ce dezvolta o bogata activitate comerciala si care se afla cel putin teoretic sub suzeranitate maghiara.Unificarea formatiunilor politice dintre Carpati i Dunare demonstreaza existenta unei culture comune tuturor romanilor.Unificarea politica realizata de Basarab I demonstreaza ca din punct de vedere economic si social conditiile sunt indeplinite, teritoriul Tarii Romanesti aflandu-se si la intretaierea a doua principale rute comerciale europene (N-S si E-V) fapt ce contribuia la cresterea substantiala a veniturilor statului de pe urma taxelor si impozitelor de tranzit. Pe langa taxele de tranzit in porturile Dunarii, in interiorul tarii si in trecatorile Carpatilor la granite se desfasoara un puternic comert cu cereale, vite, miere, sare si alte produse pe care economia autohtona le putea oferi in
17

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

schimbul uneltelor, armelor, podoabelor, matasuri aduse de negustorii straini.Aceasta este o preocupare constanta a negustorilor atat autohtoni cat si straini, fapt confirmat de repetatele privilegii comerciale pe care majoritatea domnitorilor munteni le acorda unor centre economice puternice precum Brasovul, Bistrita sau Sibiul. In aceste orase transilvanene regalitatea maghiara acordase la randul eiprivilegii economice si feudale autohtonilor incurajundu-se astfel dezvoltarea economica si comertul ce aduceau importante venituri fiscale. Este de remarcat ca in intreg Evul Mediu romanesc piata economica pentru care functionau cele 3 mari orasenegustoresti este piata romaneasca, relatiiloe lor comerciale fiind desfasurate in procent de peste 90% pe piata romaneasca. Din punct de vedere economic relatiile comerciale (in special cele de tranzit) cunosc o dezvoltare fara precedent datorita puternicului flux comercial dintre Europa Occidentala si Orient, negot dominat de cetatile italiene Genova, Florenta si Venetia. Un semn al realei forte economice a noului stat aparut intre Carpati si Dunare il constituie politica dusa de Basarab I ce reuseste sa afirme Tara Romaneasca pe plan extern, mai cu seama dupa victoria de la Posada din1330 cand reuseste sa obtina independenta fata de regatul maghiar. Urmasii sai la tron, Nicolae Alexandru(1356-1364), Vladislav Vlaicu(1364-1376) sau Radu I (1376-1385) si Dan I (1385-1386), vor continua aceiasi politica de consolidare a autoritatii centrale si de intarire a independenteichiar dac relatiile cu regalitatea maghiara vor imbraca forme mai puternice (domnitorii romani se vor declara vasali pentru a detine posesiunile romanesti de peste munti, (Amlasul si Fagarasul). 2.1.3. Intemeierea voievodatului Tarii Moldovei Coagularea politica la Rasarit de Carpati va face ca in scurt timp dupa intemeierea voievodatului Transilvaniei si al Tarii Romanesti se se ajunga la un stat de sine stator absolut independent de coroana maghiara ce se facea vinovata de infiintarea unei marci de aparare aici sub conducerea lui Dragos, un voievod roman maramuresean - a carui extindere se va face spre S si la Rasarit urmarind linia Carpatilor, Dunarea si hotarul Nistrului. Procesul se deruleaza sidatorita populatiei autohtone care se rascoala de sub dominatia maaghiara, alungand-ui pe reprezentantiiregalitatii maghiare. Bogdan I Latcu (1369-1377), Petru I (1377-1392) siRoman I (1392-1394) vor cosolida statul moldav inlaturand ultimile resturi ale dominatiei tatare din sud si vor pune bazele unui stat unitar si centralizat pe harta Europei. Din punct de vedere comercial sunt atestate o serie de nuclee economice (targuri) asezate pe principala ruta comerciala a Rasaritului Europei si care face legatura dintre comertul scandinav (dintre Marea Baltica si Marea Neagra). In porturile Chilia si Cetatea Alba de la gurile Dunarii ca de altfel si prin cetatile de granita Orhei si Hotin se desfasoara un puternic comert de tranzit aducator de venituri importante la visteria statului. Principalele centre comerciale sunt Baia, Siret, Suceava, Roman, Barlad. Schimburile comerciale se desfasoara in moneda straina atat maghiara, poloneza cat si italiana sau byzantina cursul de schimb este unul valabil si presupune mari diferentieri chiar de la o regiune la alta. 2.1.4. Dobrogea Din punct de vedere politic teritoriul dintre Dunare si Mare reintra in circuitul bizantin incepand cu sfarsitul secolului al IX-lea dupa aproximativ 3 secole de cvasie indepedenta in timpu carora sunt atestate documentar cel putin 3 formatiuni politice avand conducatori slavi. Reintegrarea in circuitul bizantin a condus la dezvoltarea comertului
18

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

si mestesugurilor atata in orasele de la tarmul Marii Negre cat si in cetatile (factoriile) aflate pe malul drept al Dunarii si intemeiate de iatalieni. Nucleul statului dobrogean este in S acesteia (Tara Carvanei) atestat documentar in secolul al XI-lea. Slabirea dominatiei binzantine va da posibilitatea unor despoti locali precum Balica sa se rupa de Bizant desi se pare ca astia erau vasali tarilor bulgari. 2.2. Relaiile comerciale i dezvoltarea economic a statelor medievale In Evul Mediu romanesc schimburile comerciale dintre tarile romane reprezinta o constanta extrem de importanta in cadrul relatiilor de buna vecinatate si a celor politice, atat regalitatea maghiara cat si conducatorii voievodatului Transilvaniei, Moldovei si Tarilor Romanesti vor constientiza faptul ca dezvoltarea mestesugurilor si a comertului reprezinta o sursa importanta de venituri fiscale ce contribuie la intarirea autoritatii centrale i administrative. De astfel, acest proces de unificare statala este simultan n ntreaga Europa i este condiionat de cresterea schimburilor comerciale si de incurajarea dezvoltarii mestesugurilor poate tot in Europa; Liga hanseatica din N Germaniei (formata din centre comerciale si libere din punct de vedere feudal), republicele italiene si orasele flamande se dinamizeaza din punct de vedere economic in primul rand si ulterior din punct de vedere politic. Economia tarilor romane (Moldova si Tara Romaneasca) este una agricola in care relatiile de productie se afla intr-un stadium incipient de dezvoltare feudala.Inegalitatea sociala este acum evidenta insa majoritatea populatiei este formata din tarani liberi din punct de vedere economic ( razesi in Moldova, mosneni in Tara Romaneasca ) exista insa si un mic procent de populatie ce locuieste in targurile comerciale (domnesti) si care dezvolta activii manufacturiere(comerciale). Rascoalele repetate ale aranimii din Transilvania (1437;1514) prezinta un tablou destul de sumbru al unorrealitati sociale dure ce apasau asupra celei mai numeroase coategorii sociale taranimea- care statea la baza procesului de productie economica. Spre deosebire, locuitorii oraselor erau liberi nefiind in niciun fel legati de seniorul local feudal. Acesti oraseni se bucura de privilegiile domnesti fiind scutiti de taxe si impozite si sunt pusi la adapost de ncercrile marilor feudali (boierimea/nobilimea) de a-i subjugadinpunct de vedere economic.Situatia este similara si in Transilvania insa nici aici nobilii maghiari nu au forta necesara de a se impune, orasele regale bucurandu-se de imunitati si privilegii. Avnd o baza economica stabile si venituri fiscale numeroase, conductorii arilor romne reusit s demonstreze ca stapanesc din punct de vedere politic situatia chiar daca de drept sunt vasali fi ai regelui maghiar, fie ai regelui polon. Forta economica le da un statut privilegiat, voievodul Transilvaniei fiind considerat al doilea om in stata dupa regale maghiar in timp ce domnitorul Moldovei este unul din vasalii importanti ai regelui polon (permitandu-si sa-si imprumute suveranul cu mari sume de bani fapt fara precedent). Tot semn al unei dezvoltari economice durabile este construirea unei retele de fortificatii atat in zonele de granita cat si in interior. Desi ne aflam in plin proces de feudalitate toate aceste realizari nu ar fi putu fi posibile fara implicarea financiara si politica masiva a voievozilor romani intrucat cetatile nou construite vor reprezenta autoritatea centrala in teritoriu. Deasemenea in aceasta perioada se trece pe scara larga la edificarea unor importante lacase de cult construite cu specialisti straini si puse sub ascultarea unor stareti de cele mai multe ori greci, semn al unor importante legaturi cu Bizantul. La baza acestui proces de dezvoltare statala sta fara indoiala sporul demografic al statelor medievale romanesti, izvoarele indica pentru Transilvania circa 550000 locuitori, pentru Tara Romaneasca 400000 in timp ce pentru Moldova aproximativ 200000. Activitatea predominanta a acestei populatii este fr, ndoial,
19

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

agricultura cu activitile conexe. Totusi, ca o caracteristica a negotului celor doua tari romnesti, Moldova si Tara Romaneasca o constituie exportul de animale, boii moldovenesti fiind renumiti in spatiul nordic ca si ovinele provenite din Tara Romaneasca. Schimbul de produse dintre Orient si Occident va asigura importante beneficii unor orase de granita precum Cetatea Alba, Chilia, sau Braila, Brasov, Suceava, Giurgiu, Turnu, Sibiul si Bistrita. Alaturi de sporul natural, dezvoltarea vietii urbane va contribui din plin la cresterea in intensitate a productiei mestesugaresti si a schimbului de produse cu alte zone.Mitropoliile celor doua tari, romanesti sunt absolute independente si doar din punct de vedere spiritual depind de Patriarhia din Constantinopol. Un alt semn al dezvoltarii economice a tarilor romane este construirea unor resedinte domnesti precum Baia, Suceava, Iasi in Moldova, Campulung, Targoviste si Bucuresti in Tara Romaneasca, capitale ce vor concentra un important flux comercial. Desi din punct de vedere economic Moldova si Tara Romaneasca nu desfasoara activitati manufacturiere (mestesugaresti de referinta) ele au importante beneficii de pe urma comertului de tranzit, asigurandu-se in acest fel domnitorilor romani sursa de finantare pentru derularea cu succes a campaniilor militare. Impulsionate de schimburile comerciale in crestere tarile romane vor fi nevoite sa bata moneda proprie incepand cu a doua jumatate a secolului al XIV-lea; in Tara Romaneasca se pun in circulatie ducati, dinari si bani de argint in timp ce in Moldova se bat grosi de arama.In momentul in care comertul dintre Europa Apuseana si Orient va fi obstructionat de statul otoman atunci indepedenta economica si politica a tarilor romane va deveni un fapt petrecut. Atingerea Dunarii de catre statul otoman precum si cucerirea Constantinopolului vor reprezenta din punct de vedere economic inceputul unei lungi perioade de decadere a intregului spatiu central si S-E European datorat instituirii monopolului comercial de catre turci. In acelasi timp, disputa pentru acapararea principalelor centre comerciale ce apartineau tarilor romane se va acutiza, domnitorii romani fiind lipsiti in cele din urma de ele precum si de importantele venituri fiscale ce confereau forta economica si politica voievodatelor lor. Consecinta fireasca va fi orientarea spre mai multe rute ocolitoare spre Indii, descoperirea Lumii Noi si mutarea centrului comertului mondial din Marea Mediteraneana in Atlantic. 2.3. Dreptul de proprietate; relatiile de productie in societatea feudala Societatea feudala este structurata pe criteriul stapanirii personale asupra pamantului, domnul/regele fiind seniorul suprem toti celalti fiindu-i supusi. Piramida sociala este completata cu vasali de rang inferior care au proprii lor seniori, la baza acesteia fiind taranimea(libera si dependenta). Exista patru tipuri de proprietate in Evul Mediu Romanesc: 1. proprietatea domneasca/regala pentru Transilvania 2. proprietatea feudala (nobiliara/ boiereasca) 3. proprietatea bisericeasca 4. proprietatea taraneasca (exista doua tipuri, proprietatea a taranimiii libere si cea a taranimii dependente). Domeniul feudal reprezinta unitatea de baza a economiei medievale romanesti, in cadrul sau desfasurandu-se relatiile de productie specifice. Nobilul/boierul in Moldova si Tara Romaneasca sunt posesorii cu drepturi depline asupra feudului (mosiei sau domeniului feudal) chiar daca pentru unele cazuri acestia au primit la origine doar dreptul de uzufruct asupra acestuia si nu un drept deplin de proprietate, pe care in timp l-au transmis ulterior urmasilor lor in cadrul aceleiasi
20

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

familii. Veniturile domeniului sunt exploatate de catre feudal de cele mai multe ori cu putin simt practic, sporirea acestora facandu-se pe seama taranimii ce este impovarata cu noi dari si impozite ce o determina sa nu produca bunuri decat in limita nevoilor proprii, comertul si productia destinata schimbului nefiind deloc incurajata. Abuzurile determina in scurt timpo spoliere a avutului taranimii care va ajunge in scurt timp sa fie dependenta de seniorul feudal. (neputndu-si indeplini obligatiile feudale numeroase comunitati se vor aservi cu totul seniorului local). 2.4. Dezvoltarea economica a Principatelor Romane in perioada Regimului turco-fanariot 2.4.1. Contextul istoric Debutul regimului fanariot in Tarile Romane se situeaza odata cu inceputul secolului alXVIIIlea cand ultimii domnitori romani din principate, Dimitrie Cantemir in Moldova (1711) si Stefan Cantacuzino in Tara Romaneasca(1716) sunt inlaturati din scaun de catre puterea suzerana. Ocupand un loc important in conducerea imperiului otoman, grecii fanarioti vor aviza direct administrarea principatelor fenomenul nefiind deloc unul specific romanesc, dimpotriva, el regasindu-se si in cazul altor provincii aflate sub suzeranitate otomana. Solutia gasita de turci a fost determinata de noua configuratie politica din Europa Centrala si de Sud-Est unde recesiunea otomana antrenase miscarile de eliberare ale populatiilor in cauza. Sistemul dominatiei otomane, stat tipic feudal cu putine sanse de modernizarea relatiilor sociale si a dezvoltarii economice, cauzeaza o stagnare a progresului economic si social al intregului spatiu supus influentei turcesti. Din punct de vedere politic, autonomia celor doua tari romanesti este acum grav stirbit deoarece domnii sunt numiti direct de catre sultan, fara asent imentul tarii, sunt straini si nu reprezinta interesele acesteia in raporturile cu imperiul, dimpotriva. (pentru a-si mentine tronul ei fac mari concesii politice si fiscale impunand noi contributii datorate Portii Otomane.) Administrarea principatelor se caracterizeaza acum printr-o fiscalitate excesiva, ministrii fanarioti exploatand excesiv si sistematic avutia celor doua tari romane, in contextul in care Imperiul Otoman nu mai beneficia de de resursele economice rezultate din cuceriri. Fiind un stat slab dezvoltat, sub aspectul relatiilor sociale si al organizarii politice si administrative, Poarta Otomana va dovedi o reala incapacitate de a eficientiza propria economie fiind nevoita sa apeleze la sporirea haraciului, peschesurilor, vanzarea functiilor(domniilor), carora le confera semnificatie economica. Atenia sporit de care beneficiazaTarile Romane in aceasta perioada reflecta importanta economica a lor pentru Poarta Otomana nevoita sa aplice masuri noi de administrare a principatelor pentru evitarea unor posibile crize economice din imperiu. (printre obligatiile economice ale celor doua principate se regaseste si aceea de a furniza aprovizionarea cu alimente a ConstantinopoluluiEforturile facute pe plan politic de majoritatea domnitorilor fanarioti vizeaza intarirea autoritatii centrale si supunerea controlului marii boierimi pamantene, indepartata din functiile de conducere si nevoita sa asiste la pierderea rolului sau politic si mai cu seama si economic. Regimul sufera si datorita numeroaselor rapturi teritoriale ale Tarilor Romane carora puterea suzerana este incapabila sa le mai fac fa. Consecintele economice sunt dezastruoase, rechizitiile suferite in cursul campaniilor militare sunt impresionante si conduc la o stare de saracie generalizata ce antreneaza chiar miscari de populatie si criza autoritatii centrale in ultima instanta.Intarirea dominatiei otomane asupra arilor Romane in aceast perioada coincide cu slabirea accentuata a prestigiului si a fortei economice pe plan extern si precede miscarile de eliberare nationala si sociala ce vor izbucni in Balcani.
21

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

2.4.2. Relatiile economice ale principatelor Pe plan intern se observa totusi, sub impulsul ideilor iluministe o timid ncercare de a reconfigura economia romaneasca pe principii economice moderne. Nivelul schimburilor comerciale creste, numrul trgurilor i importana economic a oraelor deasemenea. Principala ocupatie este n continuare agricultura, cu activitatile colaterale de unde si interesul pentru detinerea unor suprafete cat mai mari de teren arabil. Realtile sociale intre cei care detin teren si cei care nu sunt structurate pe principii feudale asa ca imobilismul acestora se reflecta si in slabele performante economice in raport cu Europa Apuseana. Se dezvolt unele ramuri ale industriei alimentare comertul dar exportul de cereale reprezinta sursa principala de venit a principatelor. Tot acum din punct de vedere social, si avand importate implicatii economice se deruleaza un fenomen de instrainare a mosiilor boierimii pamantene, noii proprietarii avand un simt practic mult mai dezvoltat si trecand in consecinta la deposedarea de pamanta a taranimii libere, si inrobirea acesteia pentru a obtine maximum de beneficii de pe urma exploatarii pamantului. Schimburile neechivalente dintre Tarile Romane si Poarta Otomana sunt suportate de catre acestea, produsele intrate in circuitul economic otoman inregistrand preturi de 4-5 ori mai mici decat cele curente pe piata europeana. Monopolul comercial otoman, instituit asupra comertului exterior al principatelor, va face ca doar dupa satisfacerea nevoilor financiare ale Porii Otomane s se permit exportul pe celelalte piete a unor produse de baza. Pentru a intarii aceste reguli domnitorii fanarioti sunt desori trasi la raspundere si obligati sa ia masuri dure contra celor ce practica un negot clandestin si mult mai profitabil cu tarile europene platind vama cucului. Totusi, complementaritatea economic a principatelor romne cu piaa occidental reflect o preocupare intens a comercianilor romni de a desfaura afaceri n Transilvania, la Viena sau n Polonia acolo unde situaia economic permitea obinerea de ctiguri normale pe pia. Deasemenea numrul celor care se ocupau de negoul permanent cu Imperiul Otoman este semnificativ, muli locuitori ai principatelor reuind s strng averi impresionante i s ocupe funcii adminstrative importante la Constantinopol. n concluzie, relatiile economice ale Tarilor Romane in aceasta perioada se caracterizeaza printr-un deficit substantial care dublat de volumul mare de obligaii economice fa de Poarta Otomana va conduce la accentuarea stagnrii economice a Principatelor i la importante consecine sociale. 2.4.3. Msuri administrative, economice i sociale reformatoare Durata efemer, de cele mai multe ori, a domniilor ii va obliga pe domnitorii fanarioti sa procedeze la o contabilizare exacta a veniturilor si cheltuielilor pentru obtine maximum de beneficii de pe urma administrarii principatelor. Intrucat durata unei domnii medie este de 3 ani timpul scurt va obliga pe fanarioti sa puna ordine in finantele statului, sa se ingrijeasca de buna administrare a principatelor si sa ientifice noi oportunitati de crestere a veniturilor pentru a face fata solicitarilor otomane sporite. In acelasi timp sistemul de cumpararea a tronului ii va determina pe domnitorii fanarioti sa liciteze sume astronomice pentru scaunul principatelor, recurgand la creditori ce trebuiau despagubiti odata ce pretendentii ocupau tronul principatelor. Sumele mari de mani vehiculate arata ca totusi principatele detineau un potential economic imens si costurile aferente ocuparii scaunului domnesc puteau fi returnate intr-un timp relativ scurt. De altfel, asta era si prima preocupare a noilor domni, strangerea impozitelor fiind
22

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

cruciala pentru mentinerea bunelor raporturi cu poarta otamana. Una dintre cele mai importante msuri cu caracter economic si social a fost data de introducerea impozitului unic pe cap de locuitor capitatia, desi se va mai practica sistemul impozitelor colective, similar celui platit de obtea teritorial n vechime.Modalitatea de impunere fiscal reprezint aadar o mbinarea a sistemului individual cu cel colectiv, visteria statului stabilind cuantumul impozitelor pe cap de locuitor pentru fiecare. n situatiile, dese de altfel, n care un membru al unei colectiviti prsea comunitatea aceasta era impusa la plata impozitului aferent, prin aceasta masura urmarindu-se descurajarea actelor de fuga de pe mosii si o oarecare stabiitate fiscala. In acelasi timp se observa o repartizare a impozitelor pe categorii fiscale de populatie, scutelnicii (boierii mari si mici, neamuri si mazili, comunitatii scutite de plata, sau aflate in posesia unor manastiri, etc) si toti ceilalti locuitori care erau obligati sa suporte plata impozitelor catre stat. Concret, birnicii reprezentau categoria contribuabililor(majoritatea populatiei) iar clasa privilegiatilor (cuprinde pe boieri, cler, negustoari sau oraseni). La sfarsitul perioadei fanariote statisticile aratau pentru Tara Romaneasca ca aproape din populatie intra in randul scutelnicilor, cealalta jumatate fiind nevoita sa suporte si contributia aferanta celorlalti. Mai mult decat atat, orice schimbare de domnie atragea recoltarea veniturilor restante, chiar si acelor percepute deja, situatia ilustrativa fiind recoltarea in 12 sferturi anuale a capitatiei! Din punct de vede administrativ atributiile fiscale erau coordoonate decatremarele vistiernic care raspundea in fata domnitorului de organizarea si incasarea eficienta a datorilor fiscale ale populatiei. In aceasta actiune el era ajutat de un corp de slujbasi ce primeau leafa din visteria statului, raspunzand printre altele si de incasarea tributului de catre Poarta Otmana. Practica arata ca domnitorii fanarioti, in incercarea lor de a se achita de obligatiile economice fata de Imperiul Otoman, recurgeau la tot felul de abuzuri nicio alta institutie neputan ingradi abuzurile adminstratiei fanariote (sfatul domnesc, organ reprezentativ in Evul Mediu este acum redus la calitatea de divan, un consiliu ce il ajuta uneori pe domn sa guverneze tara.) Din punct de vedere social reformele lui Nicolae Mavrocordat privind eliberarea robilor demonstreaza ca la acea data situatia economica impunea schimbari majore ce vor si avea loc. Din punct de vedere politic are loc o reorganizare a administratiei, se introduc slujbasi salariati si nu in ultimul rand acestia sunt specializati pe functiile ce le ocupa. Se incearca stabilizarea fiscala a masei rurale, demonstrand un adevarat program politic de reforme iluministe. Optiunea fanariota se grefeaza pe continuarea unui proces de modernizare a raporturilor sociale,economice si politice incepute in principate in conditiile unei mobilitatirural excesive si a necesitatii consolidarii regimului. Programul de reforme, debuteaza in 1741 si vizeaza reorganizarea administrativa, judiciara si fiscala a instiutiilor statului inspiritul ideii de rationalizare a statului. Se urmareste deasemenea si sporirea competentei statului in asigurarea raporturilor de proprietate. Eficienta reformei fiscale din Tarile Romane prefigureaza alte initiative de pe continent, sau le urmeaza si garanteaza in ultima instanta o politica fiscala coerenta. De asemenea reglementarea de catre puterea centrala a raporturilor dintre stapanii de pamant si tarani urmareste asigurarea unui echilibru intre privilegiile boieresti si calitatea reformei fiscale din principate. 2.4.4. Consecinte ale instaurarii regimului fanariot Regimul fanariot va contribui in mod decisiv la intrarea principatelor romane in circuitul economic modern si european, gratie masurilor eficiente luate pe plan administrativ, economic, social si politic. Sub impulsul modrnismului, si constituind avangara Portii Otamane in Europa, fanariotii nu au ramas indiferenti la avantajele trecerii la un sistem modern de administrare a
23

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

tarii deoarece aceasta va presupune o ordine mai buna in finante si implicit o stabilitate a domniei. Reformele vor face pasul catre modernitate in principate si vor asigura baza necesara dezvoltarii viitoare a acestoa in contextul primei jumatati a secolului al XIX-le. In acesta perioada in cele doua principate romnesti sau succedat la tron 40 de domnii n Tara Romaneasca si 36 in Moldova, fapt ce ilustreaza o grava instabilitate politica si administrativa. Concurenta acerba inte familiile fanariote pentru ocuparea tronului va face ca acestea sa furnizeze importante daruri in bani, bacsisuri, blanuri, produse cu scopul declarat de a obine bunvoina marilor dregtori otomani. Chiar i aa per ansamblu nu se poate nega faptul c, domnitorii fanarioi aveau deschidere european, n contextul secolului luminilor, reuind s pun n ordine finanele i sistemul administrativ al tarii. Msurile moderne, puse n practic, chiar dac vin din considerente speciale, au avut darul de a stopa meninerea vechilor legturi feudale dinamiznd societatea romneasc. Msurile adoptate n aceast perioada sunt n cele mai multe cazuri similare cu ceea ce se practic deja n Europa Apusean i nu fac dect sa racordeze economia principatelor din punct de vedere formal la cea a celorlate state europene. Tot acum, se urmrete realizarea unei separaii a visteriei personale a domnului fa de cea a rii, condiiile tulburii obligandu-i pe fanarioi s aplice aceste msuri pentru a se proteja n eventualitatea unei schimbri din funcie. Tot ca o msura de precauie, se introduce sistemul vnarii funciilor i rangurilor boiereti, domnia realiznd importante venituri anticipate i cointeresnd prin arendarea unor importante venituri fiscale ale rii pe respectivii dregtori fapt ce va conduce la generalizarea abuzurilor asupra contribuabililor. Totusi pe plan general se identifica o organizare i o rigurozitate sporita n finanele statului, domnitorii fanarioi fiind condiionai n scaun de plat contribuiilor ctre Poart i pentru o buna achitare a acestora ei trebuiau s aiba o imagine exact a veniturilor i cheltuielilor statului. Mijloacele, considerentele i abuzurile ce au stat la baza acestei modernizari in administrarea tarii insa au fost grefate pe o stare de inapoiere economica si social evidenta care a ingreunat dezvoltarea relatiilor moderne in principate. Expresie a ncercrilor fanariote de modernizare economic, administrativ, social i politic sunt diferitele reglementri juridice ce au ca obiect eficientizarea relaiilor sociale i economice ntre locuitorii celor dou principate: Reformele lui Constantin Mavrocordat Capetele de porunci (Tara Romaneasca1714) Codul lui Mihai Fotino (Tara Romaneasca 1765) Pravilniceasca Condica a lui Alexandru Ipsilante (Manualul de legi, 1780, Muntenia) Pandectele lui Toma Carra (Moldova 1806) Manualul juridic al lui Andronache Donici( Moldova 1814) Codul civil al lui Scarlat Calimah (1817Moldova) Legiuirea lui Caragea (1818 Muntenia)

24

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

CAPITOLUL 3. PRINCIPATELE ROMNE N PRIMA JUMATATE A SECOLULUI AL XIX-LEA 3.1. Consideratii generale asupra contextului European Inceputul secolului al XIX-lea se caracterizeaza, pe plan extern, prin intensificarea divergentelor teritoriale dinte Marile Puteri angrenate in conflicte militare de anvergura. Anul 1815 reprezinta pentru principalele monarhii europene sfarsitul epocii napoleoniene ce prefigura schimbari majore ce ar fi putut periclita soarta capetelor incoronate ale Europei. Chiar si asa difuzarea ideilor revolutiei franceze prin intermediul armatelor lui Napoleon se va face pe intregul continent asa incat ele vor ajunge si in principatele romane. Sfnta Alian (incheiata la Viena in 1815 intre Austria, Prusia i Rusia) isi va asuma dreptul de a reprima inca din fasa orice incercare de destabilizare a situatiei politice existente in Europa. Problemele generate de omul bolnav ala Europei Imperiul Otoman- vor atrage atentia statelor eurpene ce vor incerca sa solutioneze cauza prin indepartarea Portii Otomane din Europa. (principalele interesate fiind Rusia si Austria). Dintre popoarele Europei Centrale si de Sud-Est, grecii se aflau pe o treapta de dezvoltare sociala, economica si politica net superioara celorlalte state fapt pentru care vor fi primii sprijiniti de catre opinia publica occidentala in incercarea lor de a se elibera de sub dominatia otomana. Principatele romane suporta acum finalul regimului fanariot care, cu toate incercarile de modernizare a societatii de catre regim acesta se dovedeste incapabil sa raspunda cerintelor vremii. Dezvoltarea relatiilor de productie, a schimbului si interesul tot mai mare pentru rentabilizarea productiei vor contribui, in mod paradoxal la adancirea decalajului dintre realitatea de fapt si starea de drept. Mai mult decat atat, importante considerente politice si nationale fac acum ca sistemul domniilor fanariote sa fie mai putin dorit ca niciodata, mare parte a boierimii pamantene, marginalizata si exclusa de la treburile publice, isi doreste revenirea la domniile pamantene si alegerea domnitorilor din randul ei. Aceasta reactie vine pe fondul amenintarii de a pierde si privilegiile economice dupa ce le pierduse pe cele politice in favoarea grecilor. Opiunea boierimii din principate nu are nimic naional i social, ea reprezint doar o reacie de clasa la ameninrile regimului. O caracteristic a societii o reprezint generalizarea sistemului sudiilor (supusi strini care se bucur de protecia puterilor strine i care au o serie de privilegii fiscale fiind scutii de plata impozitelor ctre stat). Generalizarea acestei practici are loc pe fondul implicarii tot mai accentuate a statelor straine n afacerile interne ale rilor Romne i acest lucru afecteaz autonomia i veniturile fiscale ale rii. 3.2. Cerinte economice, sociale si politice ale revolutiei de la 1821 In perioada ce a precedat revolutia lui Tudor Vladimirescu regimul obligatiilor feudale impuse taranimii s-a inasprit, in locul darii in banii clacasilor li se impune de catre boieri si arendasii de
25

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

mosii plata in zile de claca intrucat veniturile mosiei cresteau daca bunurile economice erau distribuite pe piata si nu acordate ca pana atunci taranilor. Puse in cumpana, cele doua mari categori de obligatii ale taranilor, cele fata de proprietarul agricol si cele fata de domnie, balanta va inclina in favoarea clor din urma. Monopolul comercial otoman nu permiteau, prin existenta numeroaselor vami interne, dezvoltarea unor categorii sociale astfel ca nemultumirile erau evidente in toate straturile si paturile sociale ale populatiei. La acesta stare de lucruri se adauga contextul international framantat de rascoale in spatiul Balcanic, conjunctura favorabila si pentru incercarile de eliberare a Tarilor Romane de sub dominatia otomana.Declansarea in ianuarie 1821 a revolutie de catre Tudor Valdimiresc reprezinta expresia unor importante nemultumiri sociale si economice a locuitorilor din principate, exprimate in propgramul revolutionar de la 1821. Documentele programatice ale revolutiei sunt: Proclamatia de la Pades (Tismana) februarie 1821; Proclamatia de la Bolentin Vale martie 1821; Proclamatia de la Bucuresti 23 martie 1821; Factorul principal in izbucnirea rascoalei il constiuie partida boierimii pamantene care solicita pentru sine un program minimal de reforme ce ar fi vizat doar schimbari de natura politica la nivelul conduceii principatului Tara Romaneasca. Aceste ar fi constat doar in schimbarea conducerii grecesti si revenirea la domniile pamantene si reformarea justitiei si a armatei. Printre masurile sociale si economice preconizate de Tudor, el insusi un prosper negustor, sunt amintite: 1. suprimarea vamilor interne 2. inlaturarea elementelor nepemantene din dregatoriile publice si din cele bisericesti 3. crearea unei armate nationale formata din oameni scutiti de dari 4. desfiintarea privilegiilor pentru straini 5. sa se pastreze doar darile din vremea lui Ioan Voda Caragea 6. scutirea de dari a viitorului domn, Tudor 7. dregatorile sa fie acordate nu pe bani sau nastere ci pe vrednicie Adeziunea populaiei rii Romneti la micarea lui Tudor va reprezenta semnalul c radicalizarea programului revoluionar reprezint singura cale de succes. Totui odat ce obiectivele minimale au fost ndeplinite, marea boierime s-a dezis de aciunea domnului Tudor astfel nct acesta a fost prsit de apropiaii si i asasinat din ordinul efului micrii de eliberare greceti ETERIA, Alexandru Ipsilanti. 3.3. Dezvoltarea Galatiului si a Brailei in perioada statutului de porto-franco Inceputul secolului al XIX-lea se caracterizeaza, pe plan extern, prin intensificarea divergentelor teritoriale dinte Marile Puteri angrenate in conflicte militare de anvergura. Anul 1815 reprezinta pentru principalele monarhii europene sfarsitul epocii napoleoniene ce prefigura schimbari majore ce ar fi putut periclita soarta capetelor incoronate ale Europei. Chiar si asa difuzarea ideilor revolutiei franceze prin intermediul armatelor lui Napoleon se va face pe intregul continent asa incat ele vor ajunge si in principatele romane. Sfnta Alian (incheiata la Viena in 1815 intre Austria, Prusia iRusia) isi va asuma dreptul de a
26

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

reprima inca din fasa orice incercare de destabilizare a situatiei politice existente in Europa. Problemele generate de omul bolnav ala Europei Imperiul Otoman- vor atrage atentia statelor eurpene ce vor incerca sa solutioneze cauza prin indepartarea Portii Otomane din Europa. (principalele interesate fiind Rusia si Austria). Principatele romane Mol dova si Tara R om aneasca suporta acum finalul regimului fanariot care, cu toate incercarile de modernizare a societatii de catre regim acesta se dovedeste incapabil sa raspunda cerintelor vremii. Dezvoltarea relatiilor de productie, a schimbului si interesul tot mai mare pentru rentabilizarea productiei vor contribui, in mod paradoxal la adancirea decalajului dintre realitatea de fapt si starea de drept. Mai mult decat atat, importante considerente politice si nationale fac acum ca sistemul domniilor fanariote sa fie mai putin dorit ca niciodata, mare parte a boierimii pamantene, marginalizata si exclusa de la treburile publice, isi doreste revenirea la domniile pamantene si alegerea domnitorilor din randul ei. Aceasta reactie vine pe fondul amenintarii de a pierde si privilegiile economice dupa ce le pierduse pe cele politice in favoarea grecilor. Monopolul comercial otoman nu permitea, prin existenta numeroaselor vami interne, dezvoltarea unor categorii sociale astfel ca nemultumirile erau evidente in toate straturile si paturile sociale ale populatiei. La acesta stare de lucruri se adauga contextul international framantat de rascoale in spatiul balcanic, conjunctura favorabila si pentru incercarile de eliberare a Tarilor Romane de sub dominatia otomana. La jumatatea secolului al XIX-lea principatele romane inregistreaza deja progrese semnificative in privinta relatiilor de productie si de schimb fata de momentul destramarii monopolului comercial otoman (Pacea de la Adrianopol din 1829). Intr-o perioada scurta de timp (1829-1848) principatele romane au fost racordate la sistemul economic european, nivelul schimburilor comerciale atingand valori uriase fata de perioada anterioara. Desi este situat la interferenta imperiilor, Tarist, si Otoman orasul Galati, cu toate distrugerile provocate de desele razboaie, va reusi sa devina un punct de reper pe harta comertului european inca din secolul al XVIII-lea, dovada fiind si numarul mare de lucuitori ce aveau calitatea de suditi, supusi straini, protejati de consulate straine deschise in oras. Acestia sunt atrasi de disponibilitatile comerciale ale orasului a astfel incat acordarea statutului de port liber in 1837 se baza pe o puternica traditie comerciala in orasul de pe Dunare. Recensamintele facute arata ca majoritatea mestesugarilor ce lucrau in fabiricile si manufacturile din Galati sunt de origine romaneasca in schimb negustorii sunt in majoritate straini. nlaturarea monopolului comercial otoman si liberalizarea de catre Turcia a comertului prin Marea Neagra si stramtorile Bosfor si Dardanele va permite dinamizarea relatiilor economice ale principatelor cu statele occidentale europene astfel ca incepand cu anul cu anul 1837, orasului Galai ii este atribuit statutul de port liber, (porto-franco) fapt ce va contribui la accelerarea dezvoltarii economice a orasului. Activitatea comercial s-a dezvoltat i din cauza exportului masiv de cereale, poziia important pe care o avea portul Galai n exportul rii fiind remarcat i de reprezentantii statelor straine acreditati in principate. Perioada Regulamentului Organic si venirea la tronul principatului Moldovei a domnitorului Mihail Sturza (1834-1849), care n 1837 confera Galatiul statutul de porto/franco
27

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

(port liber de plata taxelor vamale) constituie un puternic atu pentru viata economica, sociala si mai ales pentru cresterea demografica a orasului. Populatia orasului va creste de la 3.000 de locuitori n 1834 la 10.000 de locuitori in doar doi ani fiind deja atestate n oras peste 2.000 de case si magazii de comert, 32 de hoteluri, 8 bancheri, 62 case mari de comert, 7 fabrici. n 1860 numarul locuitorilor ajunge la 26.059, iar n 1873, anul in care va fi suprimat statutul de portofranco al orasului se va ajunge la 60.000 de locuitori. Aceasta dinamica are in legatura cu emigrarea masiva a taranilor de pe mosiile boieresti si cele ale Episcopiei Romanului. Majoritatea taranilor urmareau sa scape nu doar de obligatiile feudale impovaratoare ci si de tratamentul extrem de dur aplicat de arendasi fapt ce reiese din rapoartele oficiale. In mod paradoxal, liberalizarea comertului cu grane face ca obligatiile feudale sa nu mai corespunda atat propietarilor si arendasilor de terenuri agricole cat si taranilor nevoiti acum sa presteze munci mult mai impovaratoare. Odata stabiliti in oras cei mai instariti vor intra in afaceri si comert in timp ce majoritatea taranilor saraci vor fi nevoiti sa se angajeze in atelierele, manufacturile si fabricile din oras in calitate de muncitori necalificati sau ca salahori si docheri in port, argati, slujitori, etc. Consecinta acestui val de populatie determina o reconfigurare a domeniilor economice ce se dezvolta in orasul de la Dunare, agricultura nu mai reprezinta domeniul prioritar locul acesteia fiind ocupat de mestesuguri, comert sau de lucratorii industriali. Cu toate aceste sunt multi dintre locuitori, considerati plugari in recensamantul din 1830, care lucreaza si iau in arenda suprafete de teren in proximitatea orasului, pana spre jumatatea secolului an XIX-lea, semn ca dezvoltarea economica si portuara nu poate absorbi decat treptat si limitat forta de munca ce aflueaza spre oras din regiunile invecinate. De asemenea, in preajma orasului se cultiva supravete intinse de vita de vie ale caror vinuri erau recunoscute in strainatate fapt ce diversifica exportul prin portul Galati. Recensamantul din 1838 identifica in oras o serie de mestesuguri noi, iar in cel din 1845 sunt identificati1040 de mesteri dintre care 324 sunt straini. Actul domnesc ce atesta eliminarea taxelor vamale obliga pe toti parcalbii din Moldova sa aduca la cunoastinta locuitorilor oraselor si satelor acest lucru precum si tinerea de targuri si iarmaroace 5 la numar ce durau 8 zile. Tragurile saptamanale orasul era vizitat de numerosi comercianti din orasele romanesti dar si din strainatate, iar prin ziarul bilingv roman si italian se facea o buna publicitate orasului. Pntru solutionarea litigiilor Tribunalu Comercial va fi mutat de la Iasi la Galati si se infiinteaza un oficiu postal pentru corespondenta si trimiterea banilor la Iasi sau Braila. Incepand cu 1837 se deschid n oras numeroase reprezentante ale unor firme straine, case de import-export, agentii de navigatie, reprezentante comerciale. Totodata se amenajeaza portul si are loc mbunatatirea instalatiilor portuare. Apar si primele institutii care deservesc comertul prin portul Galati. Beneficind de pe urma exportului masiv de cereale orasul se va inscrie printre primele localitati din Moldova ca importanta economica, sociala si politica alaturi de Iasi, Botosani, Roman sau Bacau. Se dezvolta industria mecanica fara a se inlatura compet productia manufacturiera iar capitalul strain isi face aparitia prin fabricile de conserve in 1844, argasit piei, fabrica de cherestea, moara mecanica sau brutarie in 1858. Chiar daca statutul de port liber confera avantaje locuitorilor pentru productia mestesugareasca aceasta situatie
28

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

deschide calea unei concurente cu produsele streine ce se fac simitite pe piata galateana. Importul de marfuri straine nu afecteaza totusi productia locala fapt dovedit si de numarul in crestere al meseriasilor, lucratorilor industriali si al intreprinderilor deschise la Galati. Un raport oficial al parcalabului de Galati din 1862 confirma acest lucru piata locala fiind avida in continuare de produse manufactturire si industrial semn al unei dezvoltari economice si al cresterii demografice puternice. Cresterea numarului de ateliere, fabrici si manufacturi poate fi pusa pe seama faptului ca produsele importate erau oricum suficient de scumpe pentru populatia orasului. Abundenta materiei prime va contribui la specializarea si organizarea pe bresle a mestesugarilor ce locuiesc pe ulitele orasului a caror denumire atesta si recunosc rolul important al mestesugarilor in activitatea economica a orasului. In privinta dezvoltarii industriei mecanice rolul principal revine capitalului strain, austrica, englez si francez. Dezvoltarea acestui sector s-a facut lent, ca peste tot in principate si se datoreaza exclusive conditiilor oferite de orasul de la Dunare: mana de lucru ieftina, materii prime din abundenta si posibilitatile de desfacere nelimitate oferite de statutul de port liber de plata taxelor vamale. (ex 1844 fabrica de conserve Goldner avand 150 lucratori salariati, 1862 fabrica de argasit piei tot cu capital englez, fabrica de carne sarata cu capital austriac, moara mecanica, brutarie si fabrica de lumanari cu capital francez care in aceiasi perioada avea 103 lucratori si era considerata cea mai mare fabrica din Moldova avand si cea mai mare valoare a productiei) Liberalizarea comertului la schela a determinat dezvoltarea economica a orasului intr-o adevarata epoca de aur intre 1837-1874 favorabila acumularilor de capital gratie exporturilor masive de cereale si vite romanesti pe piata Europei Apusene. Preturile bune vor aduce profituri mari expoetatorilor dar si producatorilor de cereal si vor asigura cresterea eeconomica a orasului acest devenind un adevarat magnet pentru locuitorii principatelor romane dar si pentru reprezentantii Marilor Puteri ce isi vor dinamiza comertul cu Orientul. Anglia, Franta, Austria, Italia sau Prusia sunt principalele beneficiare ale eliminarii taxelor vamale fapt dovedit de numarul mare de vase comerciale ce acosteaza in port si care incarca sau descarca diverse marfuri. Concurenta dintre statele industrializate europene pentru piata romaneasca va scoate la iveala divergentele de interese dintre aceste fata de spatiul balcanic si mai ales fata de dorinta locuitorilor din principate de a se uni intr-o singura tara. Austria este unul din statele ce isi vor asigura o pozitie importanta in comertul dunarean introducand curse regulate pe Dunare ale vapoarelor cu aburi, atat pentru transportul de pasageri cat si pentru transportul de marfuri si pentru protejarea intereselor economice proprii nu se va arata favorabila unirii principatelor. Posibilitatile mari de intrare pe piata turceasca conduc la aparitia in oras a numeroaselor consulate deschise de majoritatea Puterilor Europene dar nu numai. Interesul deosebit pentru libertatea navigatiei pe Dunare va face ca dupa razboiul Crimeii din 1853-1856 la Galati si Sulina sa fie stabilit sediul Comisei Europene a Dunarii cu atributii importante in reglementarea traficului pe fluviu, comisie care garanteaza drepturile economice si de tranzit pe fluviu si a statelor neriverane acestuia. Momentul va dinamiza si mai mult activitatea portuara a orasului si in consecinta dezvoltarea economica si demografica este net superioara fata de perioada anterioara. Dupa unirea principatelor romane de la 1859 orasul Galati devine principal poarta a exporturilor romanesti, peste 60% din ele derulandu-se prin portul Galati.
29

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

Activitatile comerciale sunt mult ingreunate de existent in circulatie a unui numar considerabile de monede, de la guldeni olandezi la tekini turcesti, ruble rusesti sau lire englezesti. Abundenta caselor comerciale, a celor de credit sau a bancherilor nu rezolva problema introducerii unei monede etalon haosul financiar reprezentand un motiv de bucurie pentru camatari speculanti si bancheri ale caror dobanzi la imprumuturi ajungeau si la 20% din valoarea imprumutului. Cu toate acestea complementaritatea economiei principatelor cu cea a Anglie si Frantei, state ce se aflau in faza revolutiei industrial va contribui la sporirea cometului de cereale, asfel incat la 1850 Anglia detinea deja 50% din totalul exporturilor romanesti de cereale iar in 1851 va atinge 60%. In mod similar cantitatea de produse englezesti importate pe piata locala va creste si ea contribuind la scaderea preturilor produselor similare manufacturizate in Viena sau Lipsca. Cererea de produse industriale, fierarie, manufacturi (bumbac, lana, ) din Anglia se justifica prin calitatea buna a produselor si pretul scazut in timp ce din Franta se importa cu precadere incaltaminte, produse de lux, colonial, etc. Prin intermediul Comisiei Europene a Dunarii, cu sediul la Galati din1856 cele doua state apusene isi intaresc si mai mult pozitiile pe piata locala contribuind la mentinerea caracterului cosmopolit al orasului. Concomitent Galatiul devine unul dintre cele mai mari centre europene de desfacere a pestelui inca din primii ani ai statului de porto-franco. Municipalitatea orasului, interesata in circulatia marfurilor si desfacerea marfurilor, s-a preocupat inca din perioada regulamentara pentru intretinerea drumurilor ce legau urbea Galatilor de celelate orase ale Moldovei. Afluenta de marfuri spre portul de la Dunare va avea un impact pozitiv si asupra localitatilor rurale invecinate, statisticile din epoca inregistrand o dinamica pozitiva a numarului de gospodarii pe rutele comerciale ce legau Moldova de Galati. Eforturile facute in directia sistematizarii orasului vor avea drept rezultate modernizarea orasului sub directa initiative a municipalitatii, arhitectului Rizer si a unei comisii a infrumusetarii.Tot la inceputurile devenirii orasului port liber s-au realizat lucrari de investitii in port in valoare de 576.000 lei in 1842 pe baza planurilor unui architect francez (Capitania portului,carantina, vama, depozitele, iluminatul public, pavarea ulitelor ce duceau din centrul orasului spre port.) Potentialul economic al Galatilor reiese si din rangul acordat acestui de domnitorul Moldovei de targ domnesc supus la plata unor taxe speciale si importante cantitativ pe care putine orase si-ar fi putut permite sa o plateasca. (ex vama icrelor, darea saului, taxele de curierat etc). In perioada de dupa Unire portul Galati continua sa se dezvolte si datorita atentie de care se bucura, in fata domnitorul Alexandru Ioan Cuza fost parcalab de Galati intre 1856-1857. Declinul activitatilor economice si portuare incepe sa se faca simtit odata cu acordarea de avantaje fiscale si facilitati vamale, in primii ani de domniei ai principelui Carol I, capitalului austriac si german. Totusi, efectul scaderii Galatilor in ponderea exporturilor romanesti se va accelera dupa razboiul de independent odata cu alipirea Dobrogei la principatele romane. Rolul portului Galati de va fi preluat acum de portul Constanta ce oferea posibilitati multiple de acostare a navelor. In aceste conditii municipalitatea orasului constata ca activitatea portuara aducatoare de venituri pentru comercianti si producatorii locali va scadea considerabil iar dupa anularea statutului de porto-franco acest lucru va stagna pentru o perioada dezvoltarea economica a orasului. Orasul avea mult de suferit de pe urma concurente facute de celelate
30

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

porturi astfel ca o serie de oameni politic influenti, ce vizitau Galatiul in acesta perioada vor face, la solicitarile municipalitatii interpelari in parlament pentru sprijinirea si revigorarea activitatii economice si portuare.

3.4. Economia romneasc n a doua jumatate a secolului al XIX-lea 1) Proiecte economice i sociale enunate n cadrul revoluiei romne de la 1848 2) Dezvoltarea n perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza 3) Doctrine economice i politice n spaiul romnesc 4) Romnia la cumpna secolului XIX si XX; economie societate i cultur La jumatatea secolului al XIX-lea principatele romane inregistreaza deja progrese semnificative in privinta relatiilor de productie si de schimb fata de momentuldestramarii monopolului comercial otoman (Pacea de la Adrianopol din 1829). Intr-o perioada scurta de timp (1829-1848) principatele romane au fost racordate la sistemul economic european, nivelul schimburilor comerciale atingand valori uriase fata de perioada anterioara.Revoluia romn de la 1848 va constitui un bun prilej de exprimare a unor prefaceri sociale si politice generate de intensificarea volumului schimburilor comerciale si de apropierea principatelor fata de principalele state europene, In prima jumtate a secolului al XIX-lea Transilvania constituie in continuare una din provinciile defavorizate de Imperiul Habsburgic. Chiar daca in raport cu celelalte state romanesti are o prezentare mult mai buna in privinta numarului de intreprinderi comerciale, a dezvoltarii unor ramuri industriale noi ( constructii, metalurgitului, prelucrarea leamnului, industria textile, hartia, pielarie, etc.) fata de cele romanesti.Orientarea comertului transilvan din puncul de vedere al volumului este in continuare excedentara in raport cu Moldova si Tara Romaneasca, iar in privinta schimburilor cu celalte provincii ale imperiului Transilvania inregistreaza pierderi importante de capital datorita unui nivel economic inferior. Aceasta situatie se pastreaza in linii mari si in a doua jumatate a secolului al XIX-lea cu mentiunea ca acum se generealizeaza pe intreg cuprinsul Transilvaniei, Banatului si al Bucovinei aparitia unor societati cu profil de intrajutorare financiara proprii romanesti ce vor concentra capitalul autohton si vor da posibilitatea efectuarii unor investitii masive in industrie.Un reper important al dezvoltarii economice il constituie numarul kilometrilor de cale ferata care la inceputul secolului XX il depasea pe cel detinut de vechiul regat. Dezvoltarea sistemului bancar va da posibilitatea aparitiei unor relatii moderne de schimb si in teritoriile aflate sub dominatie austriaca ajutand printre altele la afirmarea romanilor din aceste teritorii, la sprijinirea unor idealuri sociale si nationale.In Moldova dintre Prut si Nistru situatia este una specifica intrucat inprimii ani de dominatie tarista (incepand cu 1912) nu se inregistreaza schimbari majore in organizarea provinciei insa, dupa revolutia de la 1848 are loc un process de rusificare fortata ce va impiedica o dezvoltare nationala a provinciei, principalele eforturi fiind canalizate in directia pastrarii identitatii nationale. Cu mici exceptii principala ramura economice ramane agricultura si in consecinta asistam la o slaba dezvoltare a relatiilor sociale si
31

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

economice intrucat Rusia tarista ramane pe mai departe un stat conservator si feudal. 1) Proiecte economice si sociale enuntate in cadrul revolutiei romane de la 1848 Izbucnirea revolutiei romane de la 1848 reprezinta un moment de maxima importanta in privinta afirmarii identitatii nationale al exprimarii unor doleante, cererii) sociale si politice pe fondul cresterii economice generale.Revolutia europeana de la 1848 fu ocazia si cauza decalansarii revolutiei romanesti (Nicolae Balcescu). In Europa Apuseana clasa conducatoare a revolutiei este burghezia care datorita numarului, rolului si fortei ei economice doreste obtinerea unor pozitii politice pe plan national si in consecinta pentru a avea succes in lupte contra vechii nobilimi, isi propune adoptarea unor programe economice, sociale si politice radicale, vizand prin aceste masuri atragerea de partea ei a ceoralate categorii sociale, in special cea a lucratorilor industriale. In consecinta obicetivele revolutiei europene in apusul continetului (in statele dezvoltate din punct de vedere economic) sunt mai mult sociale si economice si au in vedere adoptarea de masuri in scopul liberalizarii relatiilor sociale si a dezvoltarii economice.Spre deosebire de aceasta situatie in C si S-E Europei se inregistreaza o cu totul alta situatie caracterizata prin faptul ca popoarele din acest spatiu greografic se afla sub dominatie straina, nu au constituite state nationale indepedente si in consecinta dezvoltarea lor economica este inferioara celui din apusul continentului. Agricultura este in continuare organizata pe criterii feudale si constituie principala ramura economica aducatoare de venit in timp ce in Apus locul acesteia este luat de industrie.Inobilismul relatiilor sociale si economice faceca aici numarul celor angrenati in activitati comerciale (al burgheziei) sa fie unul absolut inferiorfata de Apusul continentului si ca atare fosta economie a burgheziei sa fie modesta; principalul rol economic il au in continuare marii proprietari de teren (boierimea si nobilimea). \Din punct de vedere social avem si o alta deosebire si anume ca dezvoltarea economica inegala face ca in Apus sa avem un proletariat numeros in timp ce in Centrul si Rasaritul continentului numarul si forta acestuia nu are preamare relevanta, taranimea reprezinta principala categorie sociala; in timp ce in apus burghezia conduce si organizeaza revolutia de la 1848 propunandu-si masuri economice si sociale radicale, la rasarit e Elba revolutia este data de marea boierime, nobilime, ce are un program revolutionar mult mai moderat si cu obiective politice si nationale ce urmaresc moderat si obiective politice si nationale ce urmaresc fie realizarea unitatii nationale, a indepedentei sau ambele. Principatele romane nu fac exceptie de la acest cadru general si in consecinta principalele masuri si proiecte sau programe revolutionare au un character moderat, de clasa intrucat rolul burgheziei este detinut in principate de reprezentantii boierimii liberale care scoliti in Apus se intorc acasa si doresc transpunerea in practica a unor idei si reforme noi. Aici insa ei se lovesc de rezistenta marii boierimi ce nu agreaza schimbari bruste in peisajul social considerand ca acestea iar ameninta pozitia. Drept urmare sunt constituite deja 2 tabere: - cea refomatoare ( boierimea liberala ) - cealalta conservatoare Principalele acte sau documente programatice ale revolutiei de la 1848 sunt: 1. Petitiunea proclamatiunie 15 martie, 1848, Iasi 2. Petitiunea nationala Blaj, mai , Transilvania 3. Proclamatia de la Islaz, iunie, Tara Romaneasca
32

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

4. Dorintele Partidei Nationale din Moldova, august 1848 Brasov Toate aceste documente revolutionare au un caracter national si mai putin social sau economic intrucat ele sunt redactate de catre reprezentanti ai boierimii si acestia nu erau pregatiti pentru realizarea unor schimbari si reforme sociale. In cosecinta suportul acordat revolutiei de catre principala categorie sociala (taranimea) este unul minim intrucat acesteia nu i se ofera nimic. Precizari pentru impunera unor reforme sociale precum cea a revolutionarilor moldoveni .grabnica imbunatatie a starilor locuitorilor sateni nu exprima altceva decat constientizareauneisocietati si nu a masurilor care trebuiesc adoptate. Aceasta situatie se regaseste si in Tara Romaneasca acolo unde guvernul revolutionar a condus tara timp de 2 luni nevrandu-se punerea in practica decat a unor decizii de moment ce vizau apararea revolutiei de interventia straina. Cu toate acestea sprijinul popular manifestat de populatia urbana s-a dovedit cu prilejul celor 2 incercari de lovitura de stat organizate de Partida Conservatoare.Insuccesul revolutiei romane ( si a celei europene) are drept principala cauza interventia armata straina in teritorile romanesti (tarista, otomana si habsburgica).Cu toate acesteadesi se restaureaza regulamentele organice totusi prin activitatea revolutionarilor de la 1848 majoritatea plecati in exil se va face o buna propaganda in strainatate in privinta idealurilor politice (nationale) de Moldova si Tara Romaneasca.

2) Dezvoltarea social-economica in perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza Insuccesul revolutiei romane de la 1848 nu va reprezenta o abandonare a idealurilor nationale de unitate si indepedenta ce vor fi intr-un mod fericit indeplinite dupa razboiul Crimeiei (18531856) Rusia pe de o parte si Turcia, Franta, Anglia si Sardinia. Cu prilejul conferintei de pace de la Paris se ia in discutie soarta principatelor, consultarea vointei populatiei prin adunarile adhoc, iar dispute dintre Partida Unionista si cea care se opune unficarii principatelor este transata la 1859 cu prilejul dublei alegeri de la Iasi si Bucuresti a lui Al Ioan Cuza drept domn al Moldovei si Tarii Romane. In acest fel s-a gasit o cale de mijloc ce impaca pentru moment pe adeptii unirii cat si pe cei care se opuneau acesteia in tara si in strainatate. Domnia lui Al Ioan Cuza debuteaz cu un set de reforme, sociale, politice si economice menite a realize unificarea administratiei, legislatiei si nu in ultimul rand a dezvoltarii economice reale a celor 2 principate. Din punct de vedere economic si organizatoric principalele masuri adoptate de Cuza si apropiatii sai se vor referi la redistribuirea avutiei nationale prin cele 2 legi si anume legea secularizarii averilor manastiresti prin care 11% din terenul arabil al principatelor (si al veniturilor aferente) este reintrodus in circuitul national si reforma agrara in cadrul careia aproape jumatate de milion de rani mprtiti n 3 categorii, vor fi mproprietrii prin desfasurarea fostilor sau vechilor proprietari de catre stat. Noii mproprietariti nu puteau s i vnd loturile de teren vreme de 15 ani si erau impusi la plata unei contributii financiare catre stat. Cu veniturile obinute din despagubire vechii proprietari puteau sa realizeze investitii majore fie in agricultura fie in industrie intrucat erau exceptate suprafetele de teren arabil ce insumau 500 de Ha fr a fi calculate rurile, livezile, viile, iazuri, sau puni, iar cele 500 de Ha de teren arabil erau considerate pe membru al familiei. Din punct de vedere social si economic masura a fost binevenita pe termen mediu si lung insa pe termen scurt ea a avut efecte catastrofale deoarece in 1864 si 1865 nivelul productiei agricole a fost cu mult inferior fata de nivelul
33

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

precedent. Domnia lui Al Ioan Cuza este importanta deoarece prin reformele ei economice si sociale a facut imposibil reintoarcerea la situatia anterioara si a inscris Romania pe drumul modernizarii, relatiilor sociale, economice si politice. Romania este acum un stat modern si capabil sa profite de caracterul international la 1877 i s obin indepedenta. Pna la declansarea Primului Razboi mondial dezvoltarea economica a Romaniei si stabilitatea politica vor reprezenta succesul procesului de modernizare a societatii romanesti. ntre 1859-1866 evoluia economic a Romaniei este marcata de profunde transformari datorate att factorilor demografici dar mai ales a deschiderii Principatelor Unite catre Occident. Prin porturile de pe Dunare, mai ales in Galati se exportau cantiti importante de cereale, cherestea, pcur, vin, sare si alte produse manufacturiere fiind importate cu precdere din Franta si Anglia, masini, unelte, produse textile,obiecte de lux etc. Statutul de porto-franco pe care att Galaiul dar i Brila l deineau deja in 1837 favoriza dezvoltarea economic a zonelor adiacente celor doua porturi astfel nct atat Brila dar mai ales Galai nregistreaza o dezvoltare economica urbana si portuara fr precedent. La sfarsitul domniei lui Cuza statul romn pise ferm pe calea modernizrii sociale si politice. Odat cu abdicarea acestuia de la tron si venirea principelui Carol I de Hohenzolen ca Domn al Principatelor mai 1866 se va instaura o perioada de real progres si stabilitate econ si legislativa, Romania moderna oferind pana la 1914 cadrul legislativ absolut necesar pentru dezvoltarea pe coordonatele trasate deja de Europa apuseana. Dupa obtinerea independentei 1878 dar si inainte de acest moment dezvoltarea economica incepe sa aiba ca principal reper industria extractiva si de prelucrare a titeiului precum si sectorul bancar. Veniturile generate la bugetul statului vor da posibilitatea efectuarii unor investitii majore in special in domeniul transporturilor acolo unde Romania era absolut deficitar. 3. Doctrine economice i politice n spaiul romnesc Chiar daca s-au facut pasi insemnati pt cresterea standardelor de viata a populatiei rurale, ca o caracteristica privind dezvoltarea economica a Romaniei ramane capacitatea de cumparare a populatiei rurale la standarde minime, fapt ce impune posibilitati limitate de expansiune a industriei. Totusi la sf sec IXX si inceputul sec XX, in decursul a 5 decenii de prefaceri ecosociale si politice Romania moderna finalizeaza procesul de tranzitie de la economia feudala la economie de piata, de la sistemul invoirilor agricole la cele doua reforme agrare majore din 1864 si ulterior in 1921. Marea Unire de la 1918 va consacra principiile fundamentale ale democratiei politice sociale si economice prin constitutia de la 1923. Din punct de vedere doctrinar, partidele politice isi disputa monopolul asupra cailor de urmat privind dezvoltarea economica a Romaniei, atat partidul liberal cat si cel consevator propunand in perioadele cnd se aflau la guvernare, solutii la dezvoltarea economica in functie de grupurile de interes pe care le promovau. Liberalii de pild erau adeptii dezvoltarii industriei manufacturierii si industrializarii economiei nationale prin intermediul capitalului autohton ( "prin noi nine") in timp ce conservatorii aduceau ca solutie dezvoltarea agriculturii si a industriilor conexe in etape ( politica pailor mruni). In a doua jumtate a secolului al XIX-lea economia romneasc este angrenata in circuitul economic european mai ales ca agricultura constituie principala ramura economic a tarii i, pe aceste considerente economia romaneasca este una absolut complementara cu cea a statelor occidentale. Cresterea economica are la baza nu doar schimburile tot mai puternice cu Europa apuseana, dar si alti factori contribuind la cresterea veniturilor statului si ale contribuabiilor precum: obtinerea independentei in 1878

34

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

cresterea demografica dezvoltarea accelerata a zonelor urbane pe langa Bucuresti si Iasi apar Galati, Ploiesti, Braila, Pascani, Craiova perioada de relativa stabilitate (de pace) existenta unui cadru national unitar, legislativ incurajarea aparitiei si dezvoltarii unor noi ramuri industriale si anume: industria extractiva, ind de prelucrare a titeiului, dezv sist bancar, ind celulozei si hartiei, sticla, ciment, ind alimentara, confectii, ind constructoare de masini si transporturile atat rutiere cat mai ales fluviale si maritime (Constanta). Factori care franeaza dezvoltarea aconomica lipsa de coerenta in promovarea politicilor protectioniste incheierea unor acorduri vamale si comerciale defectuase pt economia nationala cu AustroUngaria lipsa unor politici sociale care sa ajute micii proprietari de terenuri agricole din zonele rurale (taranimea) infrastructura deficitara Din punct de vedere financiar, dupa 1878, Romania a fost nevoita sa apeleze la creditul strain pt a compensa deficitul de credit autohton astfel ca isi face aparitia capitalul strain Marmorosh Banc, Banca Romaneasca Albina. Acumularile de capital generate de masurile protectioniste (legea bogatiilor solului si subsolului) au determinat investitii masive in sectorul industrial si in agricultura, contribuind pe de o parte la cresterea numarului de ateliere, fabrici, masini, unelte si a lucratorilor industriali iar pe de alta parte va contribui la cresterea nr lucratorilor salariati din agricultura (lucratori agricoli). Agricultura chiar daca nu este cel mai performant sector economic, gratie potentialului si investitiilor facute reprezinta la 1900 principala sursa de venituri a populatiei in jur de 70% din populatie contribuind si in proportia cea mai mare la exporturi. 4. Romnia la cumpna secolului XIX si XX; economie societate i cultur La nceputul secolului al XX-lea societatea romneasc se afla n pragul unei provocri far precedent n istoria recent a a Romniei. Problema principal o constituia efortul de modernizare, mai costurile acestui process ce ameninau deja s transforme radical relaiile politice, sociale si de munc dintre propietarii de teren i cei care lucrau terenul agricol. Reforma agrar din 1864 ndeplinise doar parial ateptarile tuturor parilor implicate astfel ca importana rezolvrii acestei problem era majora dat fiind faptul c agricultura rmne principala ramur economic. Implicaiile sociale, politice si economice sunt evindente astfel ca autoritile i mai ales partidele politice, Liberal i Conservator i afirm n mod public dorina de a rezolva favorabil acest aspect al problemei agrare constituit de redistribuirea ceva mai echitabil a terenului agricol i a celei electorale. Desele frmntri sociale de la sfritul secolului al XIX lea prefigurau deja marea rscoal rneasc izbucnit n 1907 pe fondul accenturii diferendelor dintre rani i moieri. n principiu este vorba despre cele peste 1 milion de ha de teren agricol, deinute de propietarii de moii, peste 1000 de ha, din marea proprietate i care sunt destinate exproprierii. Deasemenea, va fi readus n discuie i problema schimbrii legii
35

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

electorale i acordarea votului universal, reform fr de care nfptuirea Romniei contemporane ar fi rmas doar un simplu proiect. ( pondera agriculturii n crearea produsului social, a venitului naional i n ocuparea populaiei evideniaz importana economic a agriculturii). Structura social reflect pe deplin realitile existente, n 1913 peste 81% din populaie locuia nc n mediul rural. ntre 1901 i 1914 ritmul de cretere al produsului social al Romniei a fost n medie de 7,5% iar venitul naional de 5,6%. Creterea ritmului de industrializare a economiei naionale va permite, pe de o parte, accentuarea ponderii industriei la realizarea venitului social de la 20% n 1901-1902 la 25% n 1912-1913 iar pe de alt parte va contribui la scderea venitului national din produsul social de la 65% n 1901-1902 la 55,7% n 1912-1913 ca efect al cheltuielilor necesare introducerii de maini unelte i utilaje n procesul de producie. Cu tot efortul de modernizare a economiei, industria nu reuea s fac fa cerinelor interne, gradul sczut de prelucrare a produselor i materiilor prime contribuia la diminuarea randamentului cu de 2-3 ori mai puin n raport cu statele puternic industrializate. Eforturile fcute n direcia protejrii industrie naionale vezi rzboiul vamal cu Austro-Ungaria, tariful vamal Costinescu 1904, acordarea de faciliti ntrprinztorilor autohtoni, etc - se vor lovi permanent de nevoia de atragerii de resurse fiscale la bugetul statului i n consecin vor contribui la contractarea de credite atat externe ct i interne, datoria public crescnd ntr-un ritm vertiginos. Proporia mic n ceea ce vizeaz concentrarea capitalului industrial era evideniat de mrimea ntreprinderilor, majoritatea nefiind altceva dect nite ateliere cu un numr mic de angajai. O anchet fcut n anul 1913 de autoriti identifica 379 din 629 ntreprinderi cu un numr mai mare de 100 de lucrtori. O piedic serioas n calea dezvoltrii societii romneti, a creterii nivelului de trai al populaiei o reprezenta cu siguran i lipsa de unitate a provinciilor romneti, mare parte din teritoriu i din populaia romnesc trind sub dominaie strin n teritorii istorice romneti precum Basarabia, Banatul, Criana, Maramureul sau Transilvania. Pentru mplinirea acestor idealuri istorice Romnia trebuia s ia decizii istorice iar, ocaziile se vor ivi ct de curnd odat cu declanarea Primului Rzboi Mondial. CAPITOLUL 4. DEZVOLTAREA ECONOMICA A ROMANIEI IN SECOLUL XX

4.1. Economia romneasc n perioada neutralitii 1914-1916 Declanarea Primului Rzboi Mondial reprezint un moment de cotitura n istoria contemporan a statelor lumii datorit att cauzelor ct i consecinelor pe care le-a generat. Lupta pentru mprirea i remprirea lumii, pe considerente preponderent economice va gsi majoritatea statelor beligerante nepregtite pentru susinerea unui efort economic de rzboi aa de ndelungat, printre care se va numra i Romnia. Problema finanrii cheltuielilor militare va fi una extrem de presant pentru guvernele statelor ce se vor implica n conflict, singura soluie creditarea extern. Romnia se va situa nc de la nceput n prima linie a frontului disputat de cele dou blocuri militare i politice, Puterile Centrale, respective Antanta. Clasa politic i deasemenea opinia public se vor diviza n dou tabere pe considerente de simpatie sau
36

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

oportunitate politic susinnd intrarea rii n rzboi de o parte sau de alta. Ambele pri beligernate promiteau mai mult sau mai puin voalat susinerea intereselor romneti n provinciile aflate sub dominaie strin, Antanta garantand drepturile romnilor din Banat, Transilvania, Buncovina, aflate sub dominaie austro-ungara sa se uneasc cu Vechiul Regat n timp ce Puterile Centrale susineau dreptul Romniei de a se uni cu Basarabia, teritoriul dintre Prut i Nistru care se afla sub ocupaie arist. Avnd n vedere acest situie precum i lipsa de pregtire a Romniei pentru a purta o campnie militar de success, Consiliul de Coroan va hotr adoptarea unei neutraliti armate n primi ani ai rzboiului 1914-1916. Disputa dintre beligerani nu a inut cont de statutul de neutralitate al Romniei, fiecare parte urmrind s ocupe poziii dominante n economia romneasc, fiind folosite toate armele economice posibile de la cumprarea de aciuni n domeniul industrial sau bancar mergnd pn la acordarea de credite statului roman, cumprarea de cantiti mari de cereal i petrol pentru a atrage Romnia de o parte sau de cealalt. n anul 1916 potiia statelor Antantei se ntrise puternic n detrimental statelor Puterilor Centrale, capitalul francez, englez, olandez sau belgian reprezentau deja peste 61% din ntregul capital strin al societilor industriale din ar n timp ce capitalul german i austro-ungar nu mai deinea dect aproximativ 36%. Disputa v-a fi sustinut i n planul creditrii, Italia si Anglia numrndu-se printre statele care au finanat pregtirile militare ale Romniei. Rzboiul a surprins total nepregtit economia romneasc nu doar pentru participarea efectiv la conflict, ci i pentru situaia de neutralitate deoarece cele dou tabere i vor boicota reciproc relaiile comerciale oriunde pe glob chiar i cu statele neutre. Blocajul economic va constitui o lovitura suficient de puternic att pentru importul dar mai ales pentru exporturile romneti mai ales dup intrarea Turciei n rzboi de partea Puterilor Centrale. Mai mult dect att, armata romn era slab dotat comparativ cu a celorlate ri beligerante, costurile nzestrrii fiind extrem de ridicate. Reprezentarea suficient de slab a industriei constructoare de maini, fr a deine o ramura dezvoltat a industrie chimice, economia romneasc nun era capabil s fac fa rzboiului, mai ales c rezultatele fuseser fcute publice nc din timpul participrii Romniei la Campania din Balcani. Dotarea armatei a avut de suferit i datorit afacerilor mai puin avantajoase pe care statul le-a ncheiat cu diferite firme, scandalurile fiind de notorietate public. Totui, pentru a suplini lipsa de personal calificat se vor deschide mai multe coli de ucenici pentru a pregti strungari, personal ethnic, ajustori, etc. Situaia producie agricole reflect cel mai bine eforturile guvernului romn de a crete producia, statisticile oferite fiind evidente: n 1913 producia de gru a crescut de la 2229 mil tone la 2440 mil tone iar suprafaa cultivat cu porumb a crescut de la 1.600.000 ha la 2.100.000 ha n aceeai perioad. Pentru moment necesitatea constituirii rezervelor de stat va fi primordial pentru susinerea economic a efortului de rzboi astfel nct autoritile romne vor opri exportul produselor cerealiere dar, recolta bun din 1915 a determinat, la cererea exportatorilor acordarea unor permise speciale pentru exportul de cereale. Preurile mici de achiziie oferite de germani i austro-ungari vor impulsiona statul romn s exporte cereale cu precdere n statele Antantei ns, blocarea strmtorilor Bosfor i Dardanele de Turcia va avea efecte decisive privitor la scderea veniturilor ncasate din exporturi de statul sau firmele romneti.ntre anii 1914-1916 se va nruti foarte mult situaia locuitorilor de la orae datorat n primul rnd omajului n ramurile industriale care nu aveau o colaborare direct cu armata.( estimrile ating cifra de 100.000 de omeri, martie 1915 2/3 din muncitorii din Bucureti nu aveau de lucru iar n Galai 44%.) Preul produselor alimentare va crete vertiginos iar chiriile la fel. Srcirea lucrtorilor industriali va fi accentuat i de concentrrile massive fcute de stat pentru creterea numeric a armatei.
37

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

4.2. Efortul economic de rzboi al Romniei 1916-1918 Situaia economic se va nruti i mai mult odat cu intrarea Romniei n rzboi la 14/27 august 1916. Dup o scurt campanile victorioas n Transilvania forele conjugate ale AustroUngariei, Germaniei i Bulgariei vor determina retragerea armetelor romne pe aliniamentul Carpailor si Dunre evideniind slbiciunile din dotarea armatei naionale. Fora ofensiv a Puterilor Central va continua si armata romn, cu tot sprijinul aliat,va fi nevoit s cedeze trectorile Carpailor, Turtucaia, la sud de Dunre, iar n urma btliei de pe Neajlov-Arge s evacueze parte din teritoriul naional. Refugierea autoritilor, a armatei si a unui numr important de locuitori n Moldova va crea serioase dificulti economice, sociale i politice la care se vor aduga cele militare, frontal fiin stabilizat pe linia Carpailor Orientali si Focani, Nmoloasa, Galai si Dunre. n teritoriul ocupat de inamic se va institui o administraie filogerman, cu unicul scop de a ajuta la jefuirea bogiilor solului i subsolului n folosul Puterilor Centrale. Pregtirile militare privind iminenta intrare n rzboi a Romniei nu vor trece neobservate, ca de altfel i efortul financiar i economic pe msur. Costurile se vor cifra la impresionanta sum de 539 mil lei in 1913-1914, 542,5 mil n 1914-1915 atingnd 831mil lei n exerciiul bugetar 1916-1917. Anii de neutralitate au reprezentat n esen o perioada de agravare a fiscalitii pentru cei mai muli dintre locuitori, autoritile ncasnd riguros orice tip de impozit. Prin realizarea unui mprumut naional guvernul liberal a reuit sa reduca datoria pe care o avea fa Banca Naional. Intrarea efectiv n rzboi va accentua declinul economiei romneti asta datorit deznodmntului nefericit al campaniei din prima parte a rzboiului. Ofensiva armatei romne din august 1916 n Transilvania se va ncheia mult prea repede, dup numai patru luni de la declanarea operaiunilor inamicul reuise s ocupe Oltenia, Muntenia i Dobrogea lipsind astfel autoritile romne de importante resurse materiale i umane necesare frontului, populaiei evacuate dar nu numai. nfrngerile din prima parte a campaniei militare se vor solda cu apeoximativ 100.000 de mori, 150.000 rnii i 250.000 de prizonieri, pierderi care vor determinat noi recrutari i ncorporri ale ranilor i muncitorilor accentund scderea produciei industriale i agricole. Evacuarea n Moldova i stabilizarea frontului pe crestele Carpailor Orientali i aliniamentul Focani-Nmoloasa-Galai a oferit un scurt rgaz pentru a pregti refacerea armatei romne cu sprijinul constant ala aliailor. Dei anterior condiiile prevzute n convenia de alian cu Antanta au fost parial ndeplinite de aliai colapsul economic, militar i politic prefigurat asupra Romniei i pericolul trecerii resurselor acestei sub ocupaia Puterilor Centrale a determinat suplimentarea ajutorului economic i militar acordat statului romn care va reui cu eforturi deosebite s nregistreze n vara anului 1917 singurele victorii ale Antantei de pe teatrele de operaiuni la Mrti, Mreti i Oituz. n teritoriul ocupat Puterile Centrale vor institui un regim dur de dominaie prin intermediul administraiei militare care va avea drept obiectiv aservirea economiei romneti efortului lor de rzboi. Se va trece la distrugerea tuturor componentelor industriei romneti ce nu putea fi fcute funccionale pentru ocupant sau care nu puteau fi dislocate n statele Puterilor Centrale. Industria de extragere i prelucrare a ieiului, alimentar, ci ferate, portuar, etc. De o atenie deosebit se vor bucura exploatrile petrolifere, agricultura, circulatia monetar sau transporturile. Exporturile de produse romneti, legale sau mai putin legale, consumul pe loc al armatei de ocupaie vor diminua i mai mult potenialul economiei naionale (1,2 mil tone gru, 495 mii tone porumb, 860.000 vite, 106.000 porci, etc). n teritoriul neocupat cheltuielile vor crete mult n raport cu diminuarea resurselor fapt ce determin apariia deficitelor bugetare i nsprirea fiscalitii. Numrul mare de refugiati, civili sau militari, reorganizarea rezistenei armate sau aprarea i
38

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

administrarea teritoriului vor mpovra bugetul de stat i aa deficitar. Agricultura i industria vor fi reorganizate pe criteria cvasimilitare, exploatarea cmpurilor petrolifere i a pdurilor se va accentua iar pentru a face fa cheltuielilor militare autoritile vor cont racta noi mprumuturi la Banca Naional de 1,2 mld lei n 1917, i 1,5mld lei n 1918. Creterea masei monetare aflate n circulaie (de la 700 milioane lei n 1913 la 2 miliarde lei n 1918) se va solda cu adncirea inflaiei i creterea preurilor evideniindu-se necorelarea dintre nevoile pieei i circulaia monetar. Deprecierea leului va impune restricii la exportul de aur, Banca Naional achiziionndu-ul chiar la preuri mari de pe piaa intern. 4.2.1. Consecine economice, sociale i politice ale Marii Uniri de la 1918 Sfritul Marelui Razboi, asa cum este el cunoscut in istoriografia occidentala, reprezinta un moment de cotitura in istoria statelor participante si in special a Europei, continent ce a fost principalul teatru de razboi. Pierderile umane si materiale au fost nemaiintalnite pana la acea vreme si fiind cifrate la aprox 9 milioane de morti, 5 milioane de disparuti, 7 milioane de infirmi si 15 milioane de raniti. La acestea se vor adauga pierderile economice cifrate la peste 330 miliarde de dolari dintre care mai mult de 200 de miliarde reveneau aliatilor, iar in privinta productiei industriale europene, aceasta a scazut cu circa 40%, productia agricola cu 30 % iar inflatia a crescut de peste 10 ori. Din punct de vedere politic asistam la prabusirea celor 3 mari imperii multinationale: Imperiul Tarist, Austro-Ungaria si Imperiul Otoman iar pe locul sau vor aparea noi state politice independente precum Austria, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia, Finlanda, tarile baltice, iar altele isi vor desavarsi unitatea nationala: Romania, Iugoslavia. Infrangerea Puterilor Centrale va avea importante consecinte nu doar politice dar si economice intrucat noile state vor urmari sa-si consolideze pozitiile de independenta politica si economica pe plan international. Chiar daca, la conferinta de pace de la Paris statele invingatoare vor impune Germaniei si aliatilor sai reparatii de razboi absolut uriase, acestea nu puteau nici macar ipotetic sa anuleze efectele sociale, economice si politice ale razboiului. Mai mult decat atat, razboiul va contribui definitiv la pierderea de catre Europa a pozitiei de lider in domeniul economic, aceasta fiind nevoita sa-si reorganizeze domeniile grav afectate de razboi. State precum Canada, Japonia si Elvetia vor inregistra mari profituri de pe urma relatiilor comerciale cu beligerantii dar mai ales datorita creditarii reconstructiei de razboi necesare statelor europene. Economia Statelor Unite iese cel mai bine din razboi, aceasta controland deja in 1919 sume mari de capital in economiile statelor europene, gratie imprumuturilor masive acordate. Ea va domina intreaga lume de acum incolo, inclusiv Europa pe care o va transforma intr-o piata de desfacere atat a marfurilor cat mai ales a capitalului. Dac la 1913 Statele Unite detineau active in strainatate peste 3,5 miliarde de dolari, iar in economia americana, capitalul strain investise aprox 6,8 mil de dolari, la sfarsitul razboiului investitiile straine scazusera la jumatate in timp ce valoarea capitalului american plasat in strainatate se dublase contribuind la cresterea venitului national cu 30% in 1919 fata de 1911. In privinta economiei romanesti, aceasta va inregistra mutatii deosebite datorita reintregirii intrun singur stat a tuturor provinciilor romanesti in urma unor importante manifestari nationale precum cele din martie 1918 de la Chisinau, noiembrie de la Cernauti si incheiate la 1 dec 1918 la Alba Iulia. Reprezentantii celor 3 provincii istorice romanesti si anume Basarabia, Bucovina si Transilvania vor vota pentru unirea cu Romania, actul lor politic constituind implinirea unui deziderat milenar al tuturor romanilor de a trai intr-un singur stat national, unitar si independent. Romania Mare va reprezenta acum o tara de marime medie in Europa gratie aportului economic,
39

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

territorial si demografic cu care fiecare province va contribui la realizarea Romaniei Mari. Procesul va fi totusi unul de durata si va impune costuri suplimentare generate de reorganizarea administrative teritoriala, legislativa, economica, culturala, politica. Provinciile romanesti unite in 1918 cu tara se aflau intr-o situatie la fel de dificila cu vechiul regat datorita dominatiei straine, insa per ansamblu Marea Unire de la 1918 va contribui in mod decisiv la cresterea potentialului economic al Romaniei dupa cum urmeaza: Populatia Romaniei va creste de la aprox 7 milioane la aproape 18 milioane de locuitori Prin desfiintarea barierelor vamale se realizeaza un sistem unitar al economiei nationale (economiile noilor provincii si al vechiului regat sunt complementare) Va creste potentialul resurselor naturale si materiale si intelectuale. In plan social, se produc mutatii evidente, Ponderea economica a marilor proprietari de terenuri, a arendasilor scade in favoarea burgheziei (a intreprinzatorilor), rolul acestei categorii sociale fiind de acum si unul politic. Integrarea in cadrul economiei nationale a resurselor si a capacitatilor tehnice productive ale teritoriilor romanesti aflate sub dominatie straina va diversifica capacitatea economica a Romaniei Mari facilitand strangerea legaturilor economice intre diferitele domenii precum si cresterea potentialului productiei transporturilor, resurselor umane si materiale de peste 2.5 ori fata de potentialul economic a statului roman antebelic. Participarea Romaniei la razboi alaturi de aliati se va concretiza din punct de vedere economic in doar 1% din suma totala de peste 132 miliarde de marci pe care Germania trebuia sa le achite aliatilor sub titlul de reparatii de razboi (in timpul conferintei de la Spa, suma era absolut infima in comparatie cu distrugerile si pagubele provocate de Puterile Centrale Romaniei). Desi Austria, Ungaria si Bulgaria avea stabilite obligatii fata de Romania de 10.5 % (reparatii orientale) totusi Cei Patru Mari ( SUA, Anglia, Franta si Italia) vor impune statelor mai mici (puteri regionale) plata unor rate de eliberare, datorii pe care tarile respective le contractasera in timpul razboiului. De asemenea, Marile Puteri doreau ca statele succesoare Austro-Ungariei sa contribuie sis a suporte proportional datoriile si reparatiile de razboi, in 1924 Romaniei stabilindu-i-se o suma de 235 milioane franci, aur drept cota de eliberare si rambursare de catre aliatii sai. Romnia nu a platit aceste sume dar nici nu a primit sumele cuvenite din partea Germaniei stabilite la Spa. Sistemul monetar si cel bancar vor suferi transformari generate de retragerea in 1921 a monedelor straine aflate in circulatie concomitant cu extinderea prerogativelor Bancii Nationale a Romaniei asupra intregului teritoriu national. Din punct de vedere al refacerii economice chiar si in conditiile cresterii potentialului economic al Romaniei dupa Unire, nivelul productiei antebelice si al exporturilor in diverse domenii va fi atins in 1921 si 1924, fapt ce va contribui la adancirea crizei economice de dup razboi. Noul cadru national impunea generalizarea unor reforme si masuri populare precum reforma agrara din 1921 (cea mai radicala din centrul si rasaritul Europei) in cadrul careia peste 1 milion de familii rnesti vor primi pmnt prin exproprierea moiilor ce cuprindeau mai mult de 500 hectare de teren agricol. Acordarea votului universal si elaborarea unei constitutii unitare pentru toti romanii, in 1923 vor reprezenta masuri politice cu importante implicatii sociale si economice. Unirea de la 1918 va face din Romania Mare un stat de importanta medie pe harta Europei din punct de vedere teritorial si demografic, iar din punct de vedere economic, statul roman va reusi sa devina in perioada interbelica cel mai important competitor din centrul si sud-estul Europei.
40

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

4.3. Economia romneasc n perioada interbelic Perioada interbelic se subimparte din punct de vedere economic n 4 etape si anume: etapa refacerii economice 1919-1921 etapa cresterii economice 1922-1929 etapa crizei economice din 1929-1933 etapa cresterii economice 1034-1939 4.3.1. Procesul refacerii economice a Romaniei (1919-1921) a presupus realizarea unor obiective absolute similare cu cele avute de multe din statele europene afectate de rzboi si s -a caracterizat prin: necesitatea refacerii productiei industrial si agricole reglementarea circulatiei monetare si stagnarea inflatiei echilibrarea balantei comerciale si de plati si a bugetului de venituri si cheltuieli refacerea infrastructurii, transporturilor si reluarea cresterii economic Reluarea progresului economic se va face insa lent si in mod inegal insa dupa depasirea crizei alimentare din 1920-1921, Romania va reusi sa-si concretizeze refacerea economic prin atragerea investitiilor de capital, cresterea numarului intreprinderilor si a muncitorilor si mai ales prin sporirea fortei motrice si a inzestrarii tehnice a intreprinderilor. Guvernarea liberala va elabora o legislatie economica protectionista aferenta doctrinei liberale prin noi insine si care urmarea cresterea gradului de mobilizare a resurselor capitalului autohton concomitent cu limitarea capitalului strain in economia romaneasca. Prin legea minelor din 1924 se va interzice concesionarea exploatarii bogatiilor solului si subsolului, capitalului strain intr-o proportie mai mare de 40%, potrivit noii constitutii insa sub presiunea politica si economica externa legea va fi modificata in sensul ca cetatenii romani vor putea detine 50,1% din capital iar capitalul strain 49,9%. Totusi refacerea economica si dezvoltarea industriei nationale va fi posibila tot datorita prezentei capitalului strain, fapt ce dovedeste ca, desi politica de protejare a capitalului autohton era mult mai prezenta decat in trecut, Romania reprezenta inca una dintre cele mai atractive piete din Europa pentru investitiile straine. Totodata are loc si o redistribuire a ponderii capitalului strain, cel francez, englez, olandez si american, fiind mult mai prezent decat cel german sau austro-ungar. Refacerea agriculturii va fi strans legata de reforma agrara din 1921 ce va expropria peste 66% (peste 6 milioane de hectare) din suprafata detinuta de mosiile cu peste 100 de hectare. Taranii vor fi improprietariti cu loturi de teren agricole de pana la 5 hectare prin rascumparare insa in primii ani ai reformei, productia agricola va fi una mai mica decat cea antebelica, ulterior dezvoltarea agriculturii si a productiei agricole va contribui si la ameliorarea celei mai imp categorii sociale si va intensifica procesul de stratificare sociala. Refacerea eco nationale va dura mai mult decat refacerea economica a marilor puteri, insa odata cu depasirea nivelului productiei si exporturilor antebelice statul va prelua intr-o masura mai mare controlul asupra comertului incurajand exportul de produse finite si impunand un regim de taxe pentru

41

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

exportul de cereale si produse alimentare. In 1926, valoarea exporturilor va depasi valoarea importurilor iar exportul de petrol va depasi 40% din totalul exporturilor. 4.3.2. Etapa de crestere economica (1922-1929) Cresterea economica din prima decada a perioadei interbelice va reprezenta o continuare fireasca atat a procesului de crestere consecutiva a volumului productiei comertului dar si datorita stabilitatii monedei nationale si cotatiei pe care aceasta o avea pe pietele financiare international. Totusi masurile economice luate de autoritatile romane, nu se puteau inscribe decat in tendinta generala adoptata de majoritatea guvernelor statelor europene, astfel ca pe plan European si international asistam la o crestere a concurentei produselor la export (cerealele romanesti, partial petrolul sunt concurate puternic de cerealele americane importate de statele europene de peste ocean. In acest context, statul roman a fost nevoit sa contracareze prin masuri economice apararea intereselor economice nationale si acest lucru s-a facut atat prin intermediul protejarii capitalului autohton dar si prin controlul si dirijarea economiei nationale. Cresterea economica va fi ajutata si de acordarea de comenzi importante in domenii diverse de catre stat firmelor private, atat pt inzestrarea armatei dar si pentru realizarea unor obiective de infrastructur (industria metalurgic, industria energetic, trasporturi, industria prelucrtoare, textile, maini, alimentar). Avntul economic in aceasta perioada se regaseste atat in domeniul investitiilor realizate in industrie ( de la 40 miliarde la 75 miliarde-1929) dar si in domeniul industriei prelucratoare, extractive sau electrice unde ponderea cresterii acestor sectoare se pastreaza. Avantul economic este fara indoiala sustinut de cresterea la scara internationala a cererii de petrol fapt ce contribuie la dezvoltarea infrastructurii, a industriei constructoare de masini, cailor ferate, santierelor navale si nu in ultimul rand a transporturilor aeriene. Importurile sunt formate in special din produse industriale, instalatii, utilaje, automobile si anumite materii prime deficitare. Totusi, importurile vor ajuta la sustinerea cresterii economice nationale prin faptul ca utilizarea unor tehnici industriale eficiente va contribui la cresterea randamentului si a productiei atat cele industriale cat si agricole. Pentru sustinerea acestei cresteri economice sanatoase , in 1927 guvernul liberal va fi nevoit sa realizeze stabilizarea monetara iar Banca Nationala a inceput revalorizarea leului prin angajamentul de a nu mai emite moneda peste plafonul atins in dec 1924 deoarece masa monetara sporise de peste 12 ori fata de nivelul antebelic. Datoria publica a tarii va creste in mod constant ajungand in 1927 la aproape 6 miliarde de lei si asta in conditiile in care din 1924, bugetul Romaniei este excedentar (desi veniturile bugetare au crescut de 13 ori, cheltuielile vor creste de 18 ori fata de nivelul antebelic). 4.3.3. Perioada crizei economice (1929-1933) Desi criza economic a avut efecte mai dure peste ocean, totusi, acestea s-au resimtit suficient de puternic i n Europa, mai ales n statele puternic industrializate. Parte a economiei europene avnd o economie industrial-agrar, Romnia va suporta efectele crizei economice ntr-un mod oarecum original, ele resimindu-se mai mult la nivelul sectoarelor economice puternic industrializate: producia agricol, n timpul crizei economice a fost una destul de bun, iar faptul ca preul de export al cerealelor pe piaa international s-a prbuit va avea un dublu efect. Pe de o parte va contribui la scaderea veniturilor statului si ale exportatorilor, iar pe de alta parte cerealele vor fi consummate pe piata interna. In anii crizei economice statul a avut mari probleme in privinta achitarii datoriei sale externe contractate atat de guvernele liberale si taranesti, insa exportul de titei va reprezenta singura sursa de venituri chiar daca pretul acestuia
42

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

va scadea la jumatate (nivelul productiei va creste in aceasta perioada pentru a compensa scaderea pretului iar cantittatea de titei extras se va mari in mod evident gratie investitiilor facute de cap strain). Singura, industria extractiv, va face nota discordanta cu celelalte ramuri economice care, datorit crizei vor contribui la izbucnirea unor micri sociale de proportii precum grevele minerilor, ceferitilor si petrolistilor dar nu numai. Instabilitatea economic i cea social vor contribui din plin la instabilitatea politic i, n consecin la nesigurana n actul decizional in ultima instan din anul 1933. Romnia, prin intermediul partidului National Taranesc aflat la guvernare va accepta rentoarcerea lui Carol al II lea pe tron si desfiinarea regenei. Economia romneasc n intervalul 1929-1933 va resimi i n plan financiar, nivelul investitiilor financiare, el fiind drastic diminuat mai ales in sectoarele metalurgice si siderurgiei. Potenialul economic al Romniei va fi serios afectat astfel c, pentru a face fa deficitelor bugetare uriae Romnia va nceta plata datoriei externe i va recurge la o politic de diminuare drastic a cheltuielilor mergnd chiar pn la suspendarea temporar a plii salariilor unor categorii de bugetari. 4.4. Depsirea momentului crizei economice din anii 1929-1933 s-a facut in mod treptat, economia romaneasca revenindu-si cu greu dupa o astfel de grea ncercare, nivelul productiei si al exporturilor de dinaintea crizei fiind atins in 1934-1934. Cresterea economica sustinut se va inregistra in toate ramurile industriale dar odata cu aparitia primelor amenintari la adresa pacii si securitatii internationale, statele lumii printre care si Romania vor acorda o atentie sporita inzestrarii armatelor nationale cu echipamente militare. Anii 1936 -1937 reprezint anii de maxima dezvoltare economica atat in privinta productiei cat si a exporturilor din intreaga perioada interbelica, ns aceasta crestere economica va fi stopata de izbucnirea in 1939 a celui de-al Doilea Rzboi Mondial. n deceniul urmtor crizei economice statul romn ncheie contracte i acorduri de colaborare economic cu un numr important de state diversificndu-i semnificativ relaiile economice att din perspectiva exporturilor ct i din cea a importurilor. Acest fapt se datoreaz att participrii Romniei la o serie de trguri i expoziii internaionale precum cele de la Milano i Praga din 1933 sau cele din 1937 de la Belgrad Milano, Bari sau Praga. Deosebit de fructuoase, sub aspectul ncheierii de schimburi comerciale, s-au dovedit participarile romneti la expoziii internaionale din Japonia n 1935, Expoziia Universal de la Bruxelles din 1937, Expoziia de la Berlin din 1939 sau cea de la New York. Un impact deosebit asupra evoluiei economie romneti n perioada imediat anterioar declanrii celui de al doilea rzboi mondial va fi dat de Tratatul economic romno -german din 23 martie 1939. Prevederile acestui acord vor subordona din punct de vedere economic statul romn cu toate eforturile ce se vor face ulterior de statele occocidentale pentru scderea ponderii germane asupra exporturilor de cereale i petrol. Exporturile romneti se vor corela potrivit unui plan economic cu necesitile statului german care se oblig s furnizeze echipament militar pentru armata romn. Practic, prin nfiinarea de societi mixte romno-germane n domenii de interes major, ntreaga economie a Romniei va fi supus unui adevrat monopol german. Semnarea acestui tratat a fost extrem de controversat n epoc, autoritile romne urmrind prin acesta s tempereze preteniile statelor vecine de revizuire a granielor. Cel de al treilea Reich nu va ine cont de dorina prii romne de garantare a frontierei vestice dect atunci dup ce preteniile Ungariei i ale Bulgariei vor fi satisfcute macar parial. Mai mult dect att, prin semnarea de ctre Germania i Uniunea Sovietic a Pactului de neagresiune din vara anului 1939, ntreaga opinie public internaional va fi luat prin surprindere. Unele dintre prevederile
43

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

secrete ale acestui pact se refereau i la Romnia, mai precis la modificarea frontierei sale rsritene n favoarea U.R.S.S.-ului slbind i mai mult potenialul economic, politic i militar romnesc pe scena internaional. Statul romn devine acum o prad cu adevrat uoar, fiind extrem de uor de atras de partea german n condiiile n care aliaii tradiionali, Anglia i Frana se vor afla n imposibilitate de a sprijini Romnia. Economia romneasc va fi puternic afectat de cedrile teritoriale din vara anului 1940 precum i de declanarea celui de al doilea rzboi mondial. Pregtirile de rzboi i participarea efectiv la conflict att nainte ct mai ales dup 23 august 1944 vor contribui i mai mult la slbirea economic a Romniei cu toate c efortul de rzboi o situeaz pe un onorabil loc patru n topul statelor care au luptat n rzboiul antihitlerist. Costurile economice sunt si mai relevante dac inem cont de faptul ca economia romneasc a fost vlguit de Germania pe perioada ct Romnia a luptat alturi de aceasta, respectiv iunie 1941-august1944, de pierderile masive suferite pe front i nu numai pricinuite de aliai, de pierderile suferite din partea Germaniei i a aliailor si dup 23 august 1944 i nu n ultimul rnd de ntreinerea practic a celor dou armate de ocupaie german i sovietic nainte i dup ntoarcerea armelor din 23 august 1944. 4.5. Economia romaneasca in perioada celui de al doilea razboi mondial (1939-1945) 4.5.1. Impactul prevederilor Acordului romano-german din martie 1939 asupra dezvoltarii economiei romanesti 4.5.2. Dezvoltarea economiei romanesti in urma aplicarii prevederilor economice si politice ale Conventiei de Armistitiu din 12 septembrie 1944 si ale Tratatului de pace de la Paris din 10 februarie 1947

4.5.1. Impactul prevederilor Acordului romano-german din martie 1939 asupra dezvoltarii economiei romanesti . Politica economica a Romaniei in perioada imediat anterioara izbucnirii celui de al doilea razboi mondial va fi influentata de evolutia situatiei internationale ce a determinat acordarea unei atentii sporite sectorului militar, reorientarii comertului exterior in conditiile disparitiei unor piete traditionale sau al ingreunarii transporturilor. La sfarsitul celei de a doua decade a perioadei interbelice societatea romaneasca se caracteriza deja prin existent a numeroase tensiuni sociale, economice si politice care se suprapuneau peste un context politic si economic international aproximativ la fel de dificil. Cu o trasatura predominant agrar-industriala economia romaneasca reprezenta doar un mic procent din economia mondiala, totusi, anumite sectoare se evidentiau in mod deosebit: De pilda, in 1937 industria si mineritul produceau mai mult de o treime din venitul national in timp ce agricultura si silvicultura reprezentau deja aproximativ 55% din venitul national1. Concomitent, actiunile regimului de la Bucuresti se vor concretiza in cresterea interventiei statului prin cooordonarea activitatii industriale si comenzi masive facute seectorului productiv, achizitionarea unor mari cantitati de cereale, anagajarea de imprumuturi pe piata interna, dirijarea controlului exterior si monitorizarea circulatiei valutare2. Drept rezultat al
1 2

N.N.Constantinescu, Istoria economica a Romaniei, Editura Economica, Bucuresti, Vol II, p42 Ioan Scurtu, Istoria Romaniei in anii 1918- 1940, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, p 178.

44

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

intalnirilor dintre regele Carol al-II-lea si cancelarul Germaniei Adolf Hitler, acordul economic romano-german din 23 martie 1939 a urmarit intarirea raporturilor economice dintre Romania si Germania, in contextul schimbarilor profunde care afectau Europa si anticipau declansarea celui de al doilea razboi mondial. Intensificarea schimburilor comerciale dintre cele doua state se considera ca va contribui la detensionarea situatiei politico-economice dintre cele doua tari, un acord economic deopotriva avantajos fiind solutia optima, ambii leaderi ai celor doua tari convenind din start asupra acestui lucru3. Adaptarea economiei noastre la nevoile Berlinului nu corespundea insa intereselor economice si politice ale statului roman iar punerea in practica a unui asemenea acord se va dovedi si mai paguboasa pentru Romania. Trebuie precizat inca de la inceput, faptul ca, relatiile economice dintre cele doua tari inregistrasera aproape permanent un ritm de crestere constant( cu exceptia perioadei 1924-1929), Germania situandu-se deja in topul preferintelor firmelor romanesti atat in domeniu exporturilor cat mai ales in cel al importurilor fata de statele considerate de preferinta, parteneri traditionali sau vecini. Pentru a intari acesta asertiune amintim existent acordurilor economice temporare dintre cele doua state incheiate in perioada crizei economice, mai exact in anii 1930 si 1931si care reglementau cantitatile de produse si taxele vamale pe care cele doua economii trebuiau sa le suporte reciproc.4 Cele doua acorduri economice sunt confirmate de statistici si intarite de realitatile economice ale acestei perioade. Astfel, dupa consumarea crizei economice din 19291933, ponderea exporturilor romanesti conferea statului german o cota absolut onorabila de 22,7% din totalul exporturilor romanesti in strainatate in medie pentru perioada 1935-1939. Contrar tutror asteptarilor, statisticile arata ca, ceilalti parteneri importanti ai Romaniei se situau deja la o distanta considerabila fata de Germania dupa cum urmeaza: Anglia 11,5%, Italia 8,9%, Austria 6,4% Grecia 4,6%.5 Importurile ilustreaza si ele aproximativ aceleasi preferinte ale firmelor romanesti pentru aceiasi perioada, si anume: Germania 25%, Cehoslovacia 15,6%, Austria 9,6%, Anglia8,55%, Franta 7,6%, Italia6,1%, SUA4%, Belgia3,6%, Egipt 3,5%, etc 6. In anul 1935 se incheie un alt accord economic, mult mai consistent, intre cele doua parti ca urmare a presiunilor economice exprimate de cel de Al Treile Reich la adresa marfurilor romanesti. Sunt stabilite cote parti in privinta produselor ce trebuiau livrate de ambele parti acordul inscriind-use in dorinta reciproca de extindere a raporturilor economice bilaterale7. Negocierile dintre partea romana si germana au debutat in 12 februarie 1939 insa reprezentantii celor doua parti nu au reusit sa convina asupra unui acord, pretentiile delegatiei germane fiind exagerate, in opinia partii romane. Partea germana a solicitat, odata cu debutul discutiilor cresterea ponderiii investitiilor germane in industria petrolifera romaneasca, furnizarea unor cantitati importante de produse petroliere, marirea cotei schimbului comercial dintre cele doua tari, reevaluarea cursului leului in raport cu marca germane, participarea Reichului la modernizarea agriculturii romanesti, etc, fapt ce ar fi asigurat Germaniei o proeminenta influenta aasupra economiei romanesti.8 Odata cu invadarea Cehoslovaciei de catre Germania nazista si ruperea Acordului de la Munchen situatia internationala s-a deteriorat si, dupa discutii agitate, la 23 martie 1939 se
3

Andreas Hillgruber, Hitler, Regele Carol i marealul Antonescu. Relaiile germano-romne (1938-1944), Editura Humanitas, Bucuresti, 2007, p26 4 C-tin Buchet, Romania si Republica de la Weimar, 1919-193 , Editura All, Bucuresti, p 47 5 Maria Muresan, Dumitru Muresan, Istoria Economiei, Editura Economica, Editia a-II-a, Bucuresti, 2003, p332. Alti parteneri importanti ai statului roman erau Franta, Belgia, Polonia, Olanda si S.U.A. 6 Maria Muresan, Dumitru Muresan, op cit, p332 7 C-tin Buchet, op cit, p 55 8 Aurica Simion, Dictatul de la Viena, Editura Albatros, Bucuresti, 1996, p 39

45

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

semneaza Tratatul economic romano-german. Semnarea acordului reprezenta o concesie politica major pe care statul roman este obligat sa o faca in schimbul garantarii teritoriului9. Eficienta acordului in privinta cresterii volumului livrarilor de petrol catre Germania este edificatoare: in anul 1940 447 000 tone, 1940 1,196.000 tone iar in 1941 se ajunge la 2.314.000. Alte produse livrate cu precadere partii germane erau cerealele, grau,porumb,vite cornuted, porci, oua etc10. Desi concesiile facute Germaniei vor da posibilitatea acesteia sa controleze economia romaneasca ulterior, autoritatile romane vor incerca sa tergiverseze aplicarea acestuia fara prea mare succes. In scopul protejarii economiei romanesti autoritatile de la Bucuresti vor initia si semna acorduri economice oarecum similare cu adversarii politici ai Germaniei, Anglia si Franta pentru a contrabalansa efectele acordului economic din 23 martie 1939.11 Eforturile sustinute pentru cresterea volumului schimburilor comerciale cu cele doua puteri garante nu vor reusi sa se materializeze decat int-o mica masura datorita deteriorarii accentuate a relatiilor internationale si declansarii ostilitatilor militare de catre Germania in septembrie 1939. Consecintele directe ale semnarii acordului economic romano-german se vor reflecta in cresterea ponderii Germaniei in comertul exterior al Romaniei inca de la inceput. Astfel, fata de anul 1938 cand ponderea Germaniei reprezenta 36,6% din importuri si doar 26,5% din exporturi in anul 1940 importurile din Germania reprezentau deja 50,9% din total in timp ce exporturile vor creste la 43,6% din total12. Tratatul asupra promovarii raporturilor economice intre Regatul Romaniei si Reich-ul German, publicat in Monitorul Oficial din 2 iunie 1939, reglementa schimburile economice romano-germane dupa cum urmeaza13: a. In vederea colaborarii dintre partile contractante va fi intocmit, ca o completare a actualei reglementari a schimburilor economice romano-germane, un plan economic pe mai multi ani (pe 5 ani conform intereselor economice ale Germaniei, n.n S. Gheorghe) care va mentine ca principiu de baza echilibrarea raporturilor economice reciproce. Conform prevederilor stipulate in tratat, drept o prioritate, urma a se tine cont de cerintele de import ale economiei germane si ulterior de posibilitatile de dezvoltare ale economiei romane. In privinta posibilitatilor de crestere a productiei industriale si agricole autohtone sau despre necesitatile schimburilor economice ale Romaniei cu alte state tratatul in cauza le preciza ca fiind complementare. Generos in prevederi, care, teoretic stimulau cresterea si dezvoltarea economica a Romaniei, acordul atribuia competentele institutiilor abilitate sa-l aduca la indeplinire si anume comisiunile guvernamentale stabilite prin articolul 32 al Tratatului de stabilire, comert, si navigatie din 23 martie 1935 dintre Guvernul Regal al Romaniei si Reich-ul German.14 b. Ambele guverne se obligau reciproc, conform prevederilor articolelor 2 si 3 din tratat, sa asigure sprijinul tuturor organizatiilor si firmelor care efectuau activitati de comert si sa acorde autorizatiile necesare executarii proiectelor economice in cauza, conform legii. Prezentul tratat urma a fi ratificat de cele doua parti in termen de o luna si, mai important, urma a fi aplicat provizoriu de catre cele doua parti chiar inainte de ratificarea acestuia. c. In privinta platilor ce trebuiesc efectuate de cele Romania si Germania acestea urmau a fi reglementate de dispozitiile generale ale acordului de plati romano-german, aflat deja in
9

Aurica Simion, op cit p 39 Andreas Hillgruber, op cit, p 49 11 Ioan Scurtu, op cit, p179 12 Nicolae Ciachir, Marile Puteri si Romania (1857-1947), Editura Albatros, Bucuresti, p 233 13 Ioan Scurtu, Gheorghe Z. Ionescu, Eufrosina Popescu, Doina Smarcea, Istoria Romaniei intre 1918-1944, Culegere de Documente, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, p 401-403. 14 Ioan Scurtu, Gheorghe Z. Ionescu, Eufrosina Popescu, Doina Smarcea, op cit, p 334
10

46

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

vigoare la acea data. Modalitatile de plata dintre cele doua parti reprezinta o componenta esentiala a respectivului tratat, deoarece ele vor sta la amplificarea carentelor acestuia contribuind implicit si la acumularea de datorii ale Germaniei Naziste fata de Regatul Romaniei. Fara indoiala ca ritmul si cuantumul acestor sume vor reprezenta un motiv de disputa, in plus, intre cele doua parti si, mai cu seama, de discutii si polemici intre conducatorii celor doua tari cu prilejul repetatelor intalniri la nivel inalt ce vor avea loc in timpul razboiului15. Accentuarea dependentei economice a Romaniei fata de Germania se va realize cu prilejul incheierii unui nou acord de plati dintre cele doua state in 4 decembrie 1940. Potrivit acestuia erau responsabile de efectuarea platilor Casa germane de compensatii, Din Berlin, pentru sumele pe care importatorii germane le datorau pentru marfurile livrate de Romania si Banca Nationala a Romaniei pentru sumele datorate de importatorii romani pentru marfurile cumparate din Germania. In mod evident Germania achizitiona mult mai multe produse din Romania decat invers astfel ca intarzierile vor oblige statul roman sa plateasca el marfurile exportate pe piata germana fapt ce va contribui la accelerarea inflatiei, la generalizarea lipsei unor produse necesare economiei romanesti16. Evolutia ulterioara a raporturilor romano- germane, sau mai exact a economiei romanesti se doreste a fi in mod exagerat conditionata de prevederile tratatului din 1939. Fara a se nega importanta tratatului respectiv consideram ca trebuia avute in vedere si modificarea spectrului politic odata cu derularea ostilitatilor din timpul celui de al doilea razboi mondial. Consideram, de asemenea, ca realitatile economice constituiau deja o premise fundamentala pentru cresterea volumului schimburilor comerciale dintre cele doua state Germania reprezentand deja un partener de top in relatiile economice externe ale Romaniei fapt demonstrat de statisticile economice.17 Totusi, Germania si celelate state ale Axei vor reusi sa isi asigure cu usurinta pozitia de monopol in domeniul exporturilor Romaniei, procentul in anul 1941 fiind de 95,16%, in anul 1942 de 93,6%, in anul 1943 de 95,85 si in anul 1944 pana la 23 august de 98,77%. Este recunoscut faptul ca timidele incercari de a intretine relatii si cu statele neutre vor fi paralizate de partea germane care va refuza in mod constant admiterea tranzitului marfurilor romanesti spre aceste state ajungandu-se pana la amenintarea partii romane cu un veritabil razboi economic, prin instituirea unei blocade economice la adresa Romaniei18. O prima si pertinenta analiza a prevederilor acordului economic romano-german a fost facuta, chiar acel moment, de ilustrul economist roman, Virgil Madgearu. Prevederi precum dezvoltarea sectoarelor emergent agriculturii, a exploatarii padurilor, livrarile partii germane de utilaje si tehnologii in industria miniera si petroliera constituiau in opinia cercetatorului roman ca se incadreaza complet in linia de miscare a evolutiei normale a economiei romanesti 19. Desi nu este de acord cu caracterul vag al unor prevederi precum colaborarea pe teren industrial, economistul roman anticipa ca este normal sa se prevada ca Germania va tinde spre intarirea gradului de complementaritate a economiei romanesti fata de economia ei, ceea ce va implica unele devieri si limitari ale procesului de industrializare care.... sunt in acord cu interesele vitale ale unei normale dezvoltari ale economiei romanesti20. Previziunile economistilor si ale autoritatilor romane vor fi depasite adata cu punerea in
15 16

Andreas Hillgruber, op cit, p 130 N.N.Constantinescu, op cit, p 67 17 Apud Maria Muresan, Dumitru Muresan, op cit, passim. 18 N.N.Constantinescu, op cit, p 62 19 V. Madgearu, Evolutia economiei romanesti dupa razboiul mondial, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1995, p 284-286 20 V Madgearu, op cit, p 285

47

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

practica a tratatului economic dintre cele doua parti. Prin diferite mijloace precum, obligarea Romaniei de a livra Germaniei produse la preturile antebelice sau cele agreate de partea germane,inferioare cu mult celor mondiale, prin cresterea continua a preturilor marfurilor germane livrate Romaniei, fata de alti parteneri ai Germaniei lucru recunoscut chiar autoritatile germane. Schimburile neechivalente si agravarea neechivalentei vor constitui unul din principalele mijloace de indatorare a Romaniei fata de cel de Al Treilea Reich. O alta modalitate o va constitui ridicarea arbitrara a cursului marcii fata de leu si sistemul de plati intre cele doua state. Pagube importante vor fi inregistrate de partea romana si datorita obligatiei intretinerii trupelor germane din Romania, in domeniul transporturilor datorita deservirii acestora in primul rand de armata germana, si datorita neplatei taxelor si impozitelor datorate statului roman, etc, pierderile totale ale Romaniei de pe urma schimburilor comerciale cu Germania atingand pana la 23 august 1944 cuantumul de circa 62.459.579.694 lei sau la peste 446.000.000 dolari S.U.A. la cursul din 1938.21 Consideram ca acest raport absolut defavorabil partii romane nu se datoreaza exclusiv acordului economic romano-german, asa cum multi analisti ai problemei sunt de parere, dimpotriva, el s-a dorit a constitui doar un mijloc prin care Germania urma sa isi atinga propriile interese economice si politice. Asa cum s-a aplicat in practica, fiind considerat chiar de catre partea germana desuet, cadrul schimburilor economice romano-germane a depasit cu mult prevederile acestuia situatia conjuncturala politica din Europa si din lume favorizand generarea schimburilor dezavantajoase dintre cele doua parti.

4.5.2. Dezvoltarea economiei romanesti in urma aplicarii prevederilor economice si politice ale Conventiei de Armistitiu din 12 septembrie 1944 si ale Tratatului de pace de la Paris din 10 februarie 1947 Secolul XX a reprezentat, fara doar si poate, scena celor mai importante confruntari militare din istorie disputele intre protagonisti fiind generate de motivele economice, dar nu numai. Desi Marele Razboi 1914-1918 s-a consumat cu costuri economice si umane enorme pentru totate statele pacea care i-a urmat nu a reusit sa multumeasca pe beligeranti conducand la izbucnirea celui de al doilea razboi mondial. Participarea statului roman la cele doua conflagratii mondiale a avut drept obiectiv recuperarea provinciilor romanesti aflate sub dominatie straina, insa, evolutia evenimentelor a obligat autoritatile romane sa ia in calcul si pozitia celorlalti beligeranti. Economic si politic statul roman a avut de suferit datorita izbucnirii celor ambelor conflicte chiar daca participarea acestuia efectiva s-a consumat ulterior (in cazul primei conflagratii dupa doi ani de neutralitate 1914-1916 iar in cel de al doilea caz tot dupa aproximativ doi ani de la declansare septembrie 1939- iunie 1941). Astfel de perioade de asa-zisa neutralitate, de non- conflict, contrar multor pareri, nu au constituit un bun prilej de refacere sau intarire economica si militara a Romaniei asta si datorita dezorganizarii schimburilor comerciale internationale si a boicotarii comertului cu statele neutre de catre cele aflate in conflict. Participarea alaturi de Germania in prima parte a razboiului pana la 23 august 1945 a adus Romanii pierderi economice in urma schimburilor comerciale cu Germania atingand de aproximativ 62.459.579.694 lei sau la peste 446.000.000 dolari S.U.A. la cursul din 1938.22 Trebuie amintit aici si efortul economic, material si uman suportat de statul roman in prima parte a campaniei si care a distrugerile de razboi cauzate de aliati. In acest
21 22

N.N.Constantinescu, op cit, p 68 N.N.Constantinescu, Istoria economica a Romaniei, Editura Economica, Bucuresti, Vol II, p 68

48

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

context economia romaneasca nu era deloc pregatita sa suporte campania militara de dupa 23 august 1944 intr-o asemenea masura incat sa aduca Romania pe pozitia a patra din lume in ceea ce priveste topul statelor care au contribuit la infrangerea Germaniei si a sta in doar aproximativ noua luni de campanie militara. Situatia economica, sociala si politic a Romaniei in perioada aplicarii Conventiei de Armistitiu si premergatoare a intrarii in vigoare a Tratatului de Pace din din 1947 a contribuit din plin la intarzieri in onorarea obligatiilor partii romane fapt ce a contribuit si mai mult la scaderea veniturilor statului si ale populatiei. Spre exemplificare aducem in discutie raportul redactat de ministrul finantelor din guvernul Petru Groza in data de 14 decembrie 1946. Potrivit acestuia fara obligatiile externe Romania era singura tara (probabil, n.n. S Gheorghe) ce-si intretine functionarii si armata dupa razboi din veniturile ordinare efective, pe 16 luni excedentul cheltuielilor statului fiind de aproximativ 227,8 mld leirestantele statului fiind de 487 mld lei dintre care pentru bugetul ordinar insumau 57 mldlei, pentru armata- 239 mld, C.F.R.-63mld, indemnizatiile de paine 76 mld, indemnizatii particulare 50 mld lei23. In contul cheltuielilor efectuate de Romania pentru aplicarea prevederilor de pace ale armistitiului statul roman alocase intre, 1 aprilie1946-decembrie 1946, sume importante ce se ridicau la valoarea de 27775,8 mld lei. La acestea se adaugau aproximativ 239.7 mld lei restante in bunuri si livrari pe care partea romana nu le achitatse ptrivit esalonarilor cerute de Comisia Aliata (Sovietica) de Control. Cele mai mari sume fusesera cheltuite de statul roman cu despagubirile de razboi (art 11) ce se ridicau la suma de 1.242.5 mld lei, cu transporturile efectuate in contul si de catre transporturi ale partii sovietice (art 10) 1.046.8 mld lei, cu restituirile (art 120 459 mld lei, si cu transporturile C.F.R. (art3) 275,7 mld lei. Dificultatile economice ale bugetului se reflecta si in structura cheltuielilor 52% din buget fiind alocat armatei in pofida restructurarilor, epurarilor, reducerilor de personal sau a trecerii acesteia criteriile prevazute de Tratatul de Pace cu Natiunile Unite din1947. 24 Estimarile specialistilor romani pentru exercitiul bugetar 1947-1948 precizau un total al datoriei publice de 1.437.206.000 franci elvetieni ce reprezentau aproximativ 309.233kg aur. Comparativ cu aceste sume, conform stenogramelor oficiale ale sedintei Presedintiei Consiliului de Ministri din 14 decembrie 1946 serviciile curente ale statului roman se ridicau la 171.704.000 franci elvetieni, aproximativ 36.916 kg aur.25 Calculele autoritatilor romane erau facute in ideea ca s-ar fi putut modifica in sens favorabil prevederilor viitorului Tratat de Pace cu Natiunile Unite, partea romana demonstrand astfel buna sa credinta fata de aplicarea corecta a armistitiului si de conditiile dificile generate de efortul economic de razboi! Temerile acestora erau perfect justificate atat datorita necontenitelor pretentii financiare sovietice cum ar fi cele 44 milioane de franci elvetieni platiti in 1944 de Germania Romaniei si pe care Natiunile Unite le reclamau ca apartinandu-le si insumand totodata aproximativ 60.000 kg aur! Cu alte cuvinte daca partea germane isi achitase o parte din datorie cu bunuri apartinand altor state Romania era obligata sa le returneze Natiunilor Unite, prin comasare, chiar daca, aceste bunuri fie vorba de lingouri de aur sau alte bunuri materiale, doar pentru ca se gaseau pe teritoriul roman fiind asimilate fortat si gresit articolului 13 din Conventia de Armistitiu din 12 septembrie 1944. Statisticile confirmau astfel temerile partii romane care anticipa o crestere a cheltuielilor statului si pentru anul 1947cand, ar fi intrat in vigoare prevederile tratatului de pace de la Paris. Argumentul era acela
23

Arhivele Nationale, Fond Presedintia Consiliului de Ministri Stenograme, Dosar nr 11/decembrie 1946, fila 59125 24 Arhivele Nationale, Fond Casa Regala, Diverse Dosar 49/1945 fila 1-5 25 Arhivele Nationale, Fond Presedintia Consiliului de Ministri Stenograme, op cit, Despagubirile acordate sovietelor si supusilor Natiunilor Unite se ridicau si ele la valoarea de 100 de mld.

49

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

ca pentru exercitiul bugetar 1938/1939 dintr-un total de 230,8 mld cheltuielile statului reprezentau doar 16% pentru exercitiul bugetar1945/1946 cheltuielile atingeau 31,4% din aproximativ 106,4 mld iar pentru 1946/1947 se ridicau la 34,6% dintr-un total de numai 92 de mld. Un impediment major ce va avea consecinte financiare la fel de defavorabile asupra bugetului Romaniei dupa 23 august 1944 o va reprezenta si situatia datoriilor germane fata de partea romana dupa cum urmeaza: Potrivit calculelor la 23 august 1944 Germania datora Romaniei 1.300.000.000 marci iar, statul roman datora acesteia 1.056.900.000 marci germane. Prin renuntarea de catre partea romana asupra creantelor germane in favoarea Uniunii Sovietice, transformate in dolari la paritatea din anul 1938 Romania se alegea cu un deficit financiar de 422,8 mld dolari! 26 Debutul obligatiilor economice si financiare ale Romaniei catre Natiunile Unite vor fi reglementate de drept prin textul Conventiei de Armistitiu semnat cu intarziere la Moscova de delegatii celor doua parti in 12 septembrie 1944 ce reglementa juridic noua optiune politica si militara a statului roman27. Desi la prima vedere contextul situatiei politico-militare lasa impresia impunerii unor prevederi similare, totusi, textul conventiei prevede obligatii economice ale Romaniei directe (10 din 20 de articole) in timp ce in cadrul a inca patru articole acestea se regasesc dar nu sunt asa de evidente28: Articolul 1 face referire la obligativitatea Romaniei de a participa la razboiul impotriva Germaniei cu minimum 12 divizii ( 14 in realitate) costurile acestei campanii fiind suportate integral de partea romana. Articolul 3 prevede obligativitatea partii romane de a asigura fortelor sovietice si celorlati aliati inlesniri pentru libera lor miscare pe teritoriul Romaniei, in orice directie prin mijloacele lor proprii de comunicatii si pe cheltuiala lor, pe pamant, pe apa, si in aer. Potrivita anexei aferente acestui articol se explica faptul ca la dispozitia Inaltului Comandament Sovietic, pe durata aplicarii armistitiului erau vizate toate constructiile si instalatiile romanesti militare, aeriene, si navale, porturi,cheiuri, cazarmi, magazii, campuri de aviatie, mijloace de comunicatie, statiuni meteorologice, care puteau fi cerute pentru nevoi militare. Obiectivele in cauza trebuiau predate in cea mai buna stare si cu personalul necesar pentru intretinerea lor, evident pe cheltuiala statului roman! Articolul 4 are in vedere restabilirea frontierei dintre Romania si U.R.S.S la nivelul datei de 28 iunie 1940, dupa anexarea de catre acesta a Nordului Bucovinei si a Basarabiei! Astfel, potentialul economic, uman si militar al acestor provincii istorice romanesti, veniturile lor sa fie transferate Uniunii Sovietice contribuind la scaderea semnificativa a bugetului romanesc ulterior! Articolul 5. Aducea in discutie obligativitatea partii romane in asigura pe cheltuiala proprie asistenta sociala, medicala, si hrana tuturor prizonierilor de razboi, sovietici si aliati, precum si cetatenilor internati sau adusi cu sila persoanelor starmutate sau refugiate. De asemenea statul roman trebuia sa le asigure pe cheltuiala sa transportul acestora in tara lor proprie. Articolul 7 impune partii romane obligatia de a remite drept trofee orice material de razboi al Germanie isi al satelitilor ei pe teritoriul romanesc, inclusive vasele flotei germane si ale satelitilor ei aflate in apele romanesti acestea fiind la randul lor daca era cazul- reparate si
26 27

Ibidem, fila90-101 Arh M.Ap.N., fond 284, Dosar nr 1957, f 296 28 *** Romania marele sacrificat al celui de al doilea razboi mondial,Documente, Arhivele Statului din Romania, Bucuresti 1994, p 310-313

50

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

intretinute pe cheltuiala statului roman. Articolul 9 sporea de asemenea obligatiile financiare ale statului roman in sensul ca toate vasele care apartin sau au apartinut Natiunilor Unite aflate in porturile romanesti indiferent de dispozitia cui s-ar afla, guvernul roman purtand intreaga raspundere materiala pentru stricaciunile sau distrugerile bunurilor sus-mentionate. Articolul 10 stipula ca Romania sa faca in mod regulat platile cerute de Inaltul Comandament (Aliat) Sovietic pentru indeplinirea functiunilor sale si. in caz de necesitate va asigura folosinta pe teritoriul romanesc, a intreprinderilor industrial de utilitate publica, depozitelor de combustibil, petrol, alimente si alte material sau servicii in accord cu instructiunile date de Inaltul Comandament (Aliat) Sovietic. Anexa aferenta mentiona faptul ca autoritatile romane vor retrage si rascumpara, potrivit conditiilor si in limitele de timp dispuse de sovietici, toate monedele detinute si emise in teritoriul romanesc inmanand moneda astfel retrasa fara plata Inaltulului Comandament Aliat (Sovietic). Articolul 11 este probabil cel mai cunoscut fiind cel care reglementa despagubirile de razboi fata de Uniunea Sovietica in suma de 300 milioane de dolari ai Statelor Unite, platibili in curs de 6 ani, in marfuri (produse petroliefere, cereale, material lemnoase, vase maritime si fluvial dieverse masini etc. Romania va plati despagubiri pentru pierderile pricinuite in Romania proprietatilor celorlte State Aliate si nationalilor lor, pe timpul razboiului despagubiri ce urmeaza a fi fixate la o data ulterioara. Potrivit anexei in cauza, baza pentru aranjamentul platilor de compensatii prevazute era dolarul american la paritatea sa, adica la 35 de dolari pentru o uncie de aur. Articolul 12 obliga autoritatile romane sa restituie, potrivit indicatiilor Inaltulului Comandament Aliat (Sovietic) U.R.S.S-ului, in buna stare, toate valorile materiale stramutate de pe teritoriile ei, in timpul razboiului.. precum: utilajul fabricilor si uzinelor, locomotive, vagoane de cai ferate, tractoare, autovehicule, monumente istorice, valori de muzeu, etc. Articolul 13 restabilea toate drepturile legale si interesele Natiunilor Unite si ale nationalilor lor, pe teritoriul romanesc asa cum existau inainte de razboi, si obligau autoritatile romane sa le restituie proprietatea in desavarsita buna stare. Estimarile autoritatilor romane pentru efortul economic de razboi al Romaniei aduce in discutie pagube materiale deosebite cifrate la 3,7 mld dolari dintre care 1 miliard pana la 23 august 1944, 1,2 miliarde pana in mai 1945 si inca 1,5 miliarde in contul Conventiei de Armistitiu!29 Cu toate acestea autoritatile romane, odata cu punerea in aplicare a prevederilor conventiei realizeaza faptul ca acestea vor fi interpretate abuziv, cadrul legal fiind cu mult depasit de Uniunea Sovietica. Potrivit raportului in cauza pana in anul 1945 costurile financiare ale acestor abuzuri sovietice in interpretarea textului conventiei au produs pierderi statului roman dupa cum urmeaza: 120 de unitati de marina cu armamentul si munitia aferenta (in parte si personalul aferent), potrivit articolului 1 si evaluate la 75 miliarde, aproximativ 23.000 de vagoane insumand circa 60 miliarde cu 500 de locomotive scoase din tara evaluate la 30 miliarde sau cele 18.000 de automobile particulare evaluate la 36 miliarde care nu au mai fost inapoiate, peste prevederile articolului 3, material si marfuri de proveninenta germana in valoare de 30 miliarde si care erau proprietate particulara si 1.500 masini functionale in locul unora germane, potrivit articolelor 7 si 8, intre 2-300 miliarde de lei intretinerea trupelor soitice de ocupatie dupa terminarea razboiului asta fiind peste prevederile coventiei. 500 mld lei pagube atribuite armatei sovietice, toate acestea insumand aproape 891 miliarde de lei fara a pune in calcul

29

Maria Muresan, Dumitru Muresan, Istoria Economiei, Editura Economica, Editia a-II-a, Bucuresti, 2003, p359

51

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

echipamentul diviziilor romanesti intoarse de pe front si care a fost oprit de sovietici 30. Comisia Romana pentru Aplicarea Armistitiului evidentia si solutiile dupa cum urmeaza: la cele aproximativ 600 mld de lei ceruti de partea sovietica in contul articolului 12 Ministerul de Interne avansa o situatie de circa 400 mld de prelevari, deja facute, urmand ca diferenta sa fie esalonata pe mai multi ani31. In privinta livrarilor ambele parti erau de acord cu esalonarea acestora la momentul anului 1945 partea romana platise deja 77 milioane de dolari din cei 300 platibili in transe egale pe 6 ani deci 7 milioane peste ce fusese prevazut32. Sumele ramase se ridicau astfel la circa 223 milioane de dolari americani sau,in lei circa 892 miliarde. Pretentiile sovietelor conform prevederilor articolului 11 se ridicau la 970 milioane de lei in timp ce partea romana sustinea doar 240 de miliarde!33 Termenele si conditiile impuse Romaniei vor agrava aplicarea obligatiilor economice ale Conventiei de Armistitiu, Comisia Aliata (Sovietica) de Control impunand penalizari de 5% la produsele nelivrate la termen fapt ce va majora semnificativ cunatumul datoriilor de razboi ale statului roman. Evident penalizarile vor fi si ele aplicate abuziv la suma totala ramasa si nicidecum la ceea ce nu fusese livrat! Pentru a intari controlul asupra economiei romanesti autoritatile sovietice vor impune guvernului de la Bucuresti semnarea unui acord comercial ce avea stabilit, drept prioritati, realizarea unor exporturi confidentiale (in ceea ce privesc preturile si cantitatea produselor), precum si protocol in privinta lichiditatilor! Sunt prevazute infiintarea unor intreprinderi mixte in domeniile precum Sovromtransport, etc. Concesiile economice ale partii romane se datorau exclusive schimbarilor politice survenite la Bucuresti in martie 1945 si reprezentau probabil o compensatie pentru reinstaurarea administratiei romanesti in Ardealul de Nord! 34 Mai mult decat atat, odata ce razboiul se incheiase iar negocierile de pace de la Paris evidentiau anumite conditii politice si economice care se vor regasi in textul tratatului de Pace, partea romana isi va declara nemultumirea in legatura cu aplicarea in continuare a conditiilor armistitiului dupa incheierea razboiului la 9 mai 1945 si chiar si dupa intrarea in vigoare a tratatului de Pace cu Puterile Aliate in februarie 194735. Astfel, la 07.10.1947, Consiliul de Ministri de la Bucuresti isi exprima nemultumirile in legatura cu discriminarile impuse Romaiei la Conferinta de Pace: Se impun negocieri pentru ca textul Conventiei de Armistitiu este nul suntem sub incidenta Tratatului de Pace .. in tratatul cu Bulgaria statul bulgar este exonerate de plata cheltuielilor necesare intretinerii trupelor sovietice, pentru noi nu se prevede acest lucru.36 Nu doar autoritatile romane monitorizau in mod permanent derularea obligatiilor si a celorlate state ocupate de armata rosie in toate domeniile pentru a slabi presiunea economica si politica asupra sa ci si diaspora romaneasca.37 Cu toate c efortul economic de rzboi al Romniei, cifrat la enorma sum de 1.200.000.000 de dolari, valut 1938, o situa pe un onorabil loc patru n ierarhia Naiunilor Unite
30 31

Arhivele Nationale, Fond Casa Regala, Diverse op cit, fila 1-5 Ibidem,Dosar 31/1945, fila 1-13 32 Ibidem. 33 Arhivele Nationale, Fond Presedintia Consiliului de Ministri Stenograme, Dosar nr 12/1945, fila 113-141 Autoritatile de la Bucuresti erau de acord cu aceste valori chiar daca M.Ghelmegeanu, presedintele Comisiei pentru aplicarea Armistitiului in sedinta de guvern din 11 septembrie avertiza asupra neclaritatilor juridice fata de prestatiile partii romane dupa data de 8 mai 1945! 34 Arhivele Nationale, Fond Presedintia Consiliului de Ministri Stenograme, Dosar nr 5/1945, fila 1-4 35 Arhivele Ministerului Afacerilor Externe, Fond Coferina de Pace de la Paris, 1946, vol 78, f 4. 36 Arhivele Nationale, Fond Presedintia Consiliului de Ministri, Dosar 10/1947, fila 1-14 37 Arhivele Nationale, Fond Direcia General a Poliiei ( n continuare se va cita D.G.P.), dosar nr 42/1946, f 28.

52

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

ce duceau lupta contra Germaniei, statutul de cobeligeran, pe drept meritat de ara noastr, i va fi refuzat din considerente politice cunoscute doar de Marile Puteri. Mai mult dect att, contribuia Romniei a fost total38, autoritile i populaia depunnd eforturi considerabile pentru susinerea economica si materiala a campaniei militare a trupelor romne Dintre toate statele aflate ntr-o situaie oarecum similar cu cea a Romniei, nici una nu a depus un efort militar sau economic att de mare n nfrngerea mainii de rzboi germane39. Nici un fel de organizaii militare, trupe sau orice alt tip de asociaii sau uniti militare nu au continuat lupta contra Naiunilor Unite dup ntoarcerea armelor contra Germaniei, la 23 august, analistii considerand ca efortul economic si militar al statului roman ar fi contribuit la scurtarea razboiului cu 200 de zile si acest lucru a reprezentat o importanta economie de resurse pentru Aliati si salvarea a numeroase de vieti omenesti. 4.6. Romnia ntre 1945-1990 1. Refacerea economic postbelic 2. Instituirea economiei planificate de tip socialist n primii ani postbelici principala problem economic a Romniei va consta n refacerea i repunerea n circuitul economic a tuturor instalaiilor industriale i a terenurilor agricole distruse de rzboi. Situaia era cu att mai dificil cu ct un numr important de locuitori czuser prad ororilor conflictului, aproximativ 1 milion de mori, rnii i disprui nu mai puteu contribui la reconstrucia rii devastat de rzboi. Cuantumul redus al resurselor materiale i umane datorat distrugerilor suferite pe parcursul anilor de conflict, dezorganizarea produciei, statutul internaional conferit Romniei, prin Convenia de Armistiiu din 12 septembrie 1944 dintre Naiunile Unite i Romnia, obligaiile economice i dificultile trecerii la economia de pace vor impune adoptarea unor msuri economice cu caracter dirijist i etatist n scopul impulsionrii refacerii economice i a normalizrii societii romneti. Adoptarea unui plan economic menit s eficientizeze situaia economic i implicit cea social-politic va fi ntrziat datorit jocului politic disputant ntre partidele politice tradiionale i Casa Regal pe de o parte i reprezentanii partidului comunist sprijinii de Uniunea Sovietic de cealalt parte care aveau ca i obiectiv politic instaurarea unui regim asemntor modelului oferit de statul sovietic. Inflaia galopant i seceta din anii 1945-1947 vor ngreuna i mai mult misiunea autoritilor romne de a reface potenialul economic al rii cu toate eforturile legislative fcute n acest sens iar impunerea guvernului controlat de comuniti n martie 1945 condiioneaz i mai mult refacerea economic de climatul politic. Reforma agrar din 23 martie 1945 are principal obiectiv desfiinarea marii proprieti funciare i ctigarea unei adeziuni populare n vederea obinerii sprijinului politic necesar noii puteri. Odat cu legitimarea autoritilor comuniste n urma ctigrii alegerilor din noiembrie 1946, prin fraud, procesul de trecere a Romniei de la economia de pia la cea centralizat ntr n linie dreapt iar msurile economice luate vor ntrzia refacerea economic, obiectivul politic i economic al autoritilor comuniste fiind cu totul altul. n decembrie 1947 ultimul obstacol n transformarea Romniei dintr-un stat independent economic i politic este nlturat prin forarea abdicrii Regelui Mihai i transformarea statului din monarhie constituional n republic.

38 39

Arhivele M.Ap.N., Fond 948, dosar nr 177, passim. Arhivele Nationale, Fond Casa Regal, dosar nr 21/1945, f 1 -12.

53

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

4.7. Economia Romaniei in perioada 1945-1989 Evolutia agriculturii dupa 1945 este data de Reforma Agrara din 23 martie care desfiinta marea proprietate funciara si instituia monopolul statului asupra productiei de cereale chiar daca aparent un numar important de familii taranesti vor fi impropietarite cu teren agricol datorita conditiilor dure ale razboiului precum si datorita ineficientii muncilor agricole, productia globala de la nivelul anului 1938 luata ca element de referinta va fi depasita tarziu abia in 1971 chiar daca raportarile oficiale vorbeau de productii record la hectar. Incheierea procesului de colectivizare a contribuit la reunirea loturilor de teren arabil in asociatii ale agriculorilor (cooperative agricole de productii sau CAP-uri) sau ferme de stat (intreprinderi agricole de stat IAS) care totalizau peste 90% din suprafata arabila din Romania. Dupa 1945 dar mai ales dupa 1947, Romania inregistreaza un process de transformare economica si politica si anume dupa abdicarea Regelui Mihai si abolirea monarhiei de la 30 dec 1947 se va realiza trecerea de la economia de schimb la cea planificata. Instituirea regimului comunist si trecerea la dictatura clasei muncitoare vor eroda institutiile democratice astfel incat, atat in plan politic dar si in plan economic, vom asista la o scadere a initiativei si a performantelor tuturor celor angrenati in institutiile statului. Inlaturarea proprietatii private si reconsiderarea rolului proprietatii de stat va avea consecinte nefaste asupra randamentului, atat in domeniul productiei industriale dar si in cel al productiei agricole. Trecerea la economia planificata, pentru toate statele din fostul lagar socialist va reprezenta un moment de cotitura in dezvoltarea lor economica in sensul ca refacerea lor economica de dupa razboi va fi mult ingreunata de urmatorii factori: - Adoptarea noului sistem politic si economic - faptul ca din pc de vedere economic si politic se stitueaza ca si randament sub nivelul economiei de piata sau a liberului schimb - timpul necesar cu destructurarea vechiului sistem economic, implementarea celui nou si motivarea cetatenilor va fi sufficient de mare pt ca in 1989 decalajul dintre Europa occidental sic ea central si est europeana sa fie mult mai mare. Argumentele pozitive a Romaniei planificate de sistemul centralizat constau in faptul ca au fost adoptate masuri concrete privind cresterea productiei in toate domeniile economice, realizarea unor obiective de infrastructura, de interes national si regional si realizarea unor obiective importante precum construirea de scoli, spitale, drumuri, cai ferate, aeroporturi, absolute indispensabile trecerii Romaniei la stadiul de tara mediu dezvoltata. Pentru a obtine independenta economica si a impiedica Romania sa devina un granar al C.A.E.R.-ului (conform planului rus Valev), autoritatile romane in frunte cu Ghe Gheorighiu Dej vor trece la un amplu proces de masuri de dezvoltare industriala a Romaniei, menite sa evidentieze rolul industriei romanesti in cadrul lagarului socialist. Consecintele acestui program, din punctc de vedere politic au fost cat se poate de benefice pentru partidul comunist, in sensul ca prin cresterea numarului de unitati industriale si cresterea numarului de lucratori salariati din cadrul acestuia se va spori sustinerea politica a regimului, insa din punct de vedere economic, acest lucru va deschide calea aparitiei unor intreprinderi putin rentabile si mari consumatoare de energie ale caror produse vor fi necompetitive pe piata occidentala datorita costurilor mari si calitatilor reduse. In acest contest, lipsa de concurenta intre intreprinderile de stat si asigurarea pietei interne cu produsele specifice vor intari si mai mult caracterul necompetitiv si neperformant al economiei centralizate, cu consecinte nefaste pe termen mediu si lung asupra
54

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

cresterii bunastarii sociale. Intreprinderile romanesti vor excela in putine domenii la export iar acest avantaj se va pierde usor in contextual in care cele mai multe dintre intreprinderile romanesti foloseau o tehnologie neperformanta, invechita si produceau produse de uz caznic si de consum mult sub standardele celor occidentale. Instituirea economiei planificate in Romania a suprimat orice decizie a managerilor la nivelul factorilor de raspundere, astfel incat, statul nu mai agreaza in niciun fel intreprinderile private decat in domeniul serviciilor si acelea sub un control strict. Totusi, ca si avantaje, economia planificata da posibilitatea statului sa realizeze obiective economice concentrand resursele acolo unde este cazul, fara apelul la finantarea externa sau la capitalul privat. Statul controleaza bine prin politici monetare si fiscal cantitatea de bani de pe piata reducand inflatia, economia planificata favorizeaza statul in ansamblul sau in timp ce economia de piata favorizeaza mai mult piata si regiunile locale. Ca si minusuri, statul nu poate identifica preferintele consumatorului, excesele, deficitele in materie de productie, fapt ce contribuie la lipsa de produse sau alimente de pe piata. Impactul in viata personala este unul foarte mare in sensul ca, oportunitatile de angajare sunt limitate. Din punct de vedere social, autoritatile comuniste s-au preocupat de cresterea gradului de alfabetizare a populatiei astfel incat, peste 95% din populatie in 1999 stia sa scrie si sa citeasca, iar prin intermediul unitatilor scolare de profil se crea forta de munca specializata in special pentru domeniile de mare importanta (ind siderurgica, metalurgica). La sfarsitul anilor 80 chiar daca potentialul agricol al Romaniei era in continuare remarcabil fata de cel al celorlalte state comuniste, dezvoltarea industriala atinsese un nivel maxim ce putea incadra Romania in categoria tarilor mediu dezvoltate si care aveau o pondere importanta in special cantitativa in productia globala in domenii precum otel, carbune, energie, agricultura. Din pacate, acentual pus pe dezvoltarea industriei grele a neglijat sectorul serviciilor si mai cu seama cel financiar bancar astfel incat odata cu prabusirea comunismului in Romania si in intreaga Europa central si de rasarit, majoritatea statelor foste comuniste se vor gasi, ca de altfel si Romania in situatia de a fi extrem de vulnerabile pt a trece din nou la economia liberului schimb. Cei 50 de ani de izolationism au marit decalajul dintre economiile occidentale si cele ale statelor foste socialiste astfel incat ultimele nu se vor putea alinia la standardele impuse de piata decat platind niste costuri sociale si economice foarte mari. Nici integrarea in Uniunea Europeana pentru multe din statele foste socialiste nu reprezinta o certificare a valorii de piata a economiilor lor, in sensul ca discrepantele economice si sociale sunt in continuare mult prea evidente.

BIBLIOGRAFIE 1. N.N.Constantinescu, Istoria economica a Romaniei, Editura Economica, Bucuresti, Vol II, 2000 2. Maria Muresan, Dumitru Muresan, Istoria Economiei, Editura Economica, Editia
Bucuresti, 2003 a-II-a,

3. V Axenciuc, Introducere in istoria economica a Romaniei, Editura Fundatiei Romania de


Maine, Bucuresti, 1997

4. Aurica Simion, Dictatul de la Viena, Editura Albatros, Bucuresti, 1996 5. Nicolae Ciachir, Marile Puteri si Romania (1857-1947), Editura Albatros, Bucuresti,

55

Stefan Gheorghe

Istorie Economica

6. Ioan Scurtu, Gheorghe Z. Ionescu, Eufrosina Popescu, Doina Smarcea, Istoria Romaniei intre
1918-1944, Culegere de Documente, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

7. *** Romania marele sacrificat al celui de al doilea razboi mondial, Documente, Arhivele
Statului din Romania, Bucuresti 1994

Documente
Arhivele Nationale, Fond Presedintia Consiliului de Ministri Arhivele Nationale, Fond Presedintia Consiliului de Ministri- Stenograme Arhivele Nationale, Fond Direcia General a Poliiei Arhivele Nationale, Fond Casa Regal Arhivele M.Ap.N., Fond 948 Arhivele Ministerului Afacerilor Externe, Fond Coferina de Pace de la Paris Arhivele Ministerului Afacerilor Externe, Fond Relatiile romano-sovietice

56