Seciunea I CURSURI Facultatea De Stiinte Departamentul de Ingineria Mediului si Stiinte Ingineresti Aplicate Specializarea: Ingineria Mediului Anul de studiu:

III Disciplina: Alimentari cu apa si canalizari Titular de curs: lect.univ.dr. Marinescu Cicerone Nicolaie

UNITATEA DE INVATARE XII EPURAREA APELOR UZATE

Cuprins: 1.1 Intr !ucere 1." C #petene$e Unit%ii !e &n'%are 1.( C ninutu$ Unit%ii !e &n'%are .!. Sc"eme i staii de epurare. .!.# $purarea apelor de scurgere. .!.! Te"nologii de tratare i epurare a apelor uzate. 1.) &n!ru#ar pentru Aut 'eri*icare

. % Intr !ucere $purarea c"imic& constituie ansam'lul procedeelor te"nologice prin care se prelucreaz& su'stane dizolvate sau (n stare de suspensie coloidal& prezente (n apele uzate. Funcie de modul (n care se prezint& su'stan ele c"imice )ioni* atomi* materie (n stare coloidal&+ e,ist& operaii de neutralizare* precipitare* coagulare i -locurare. Te"nologia de epurare care se 'azeaz& pe reacii c"imice precizate prin ecuaii stoec"iometrice* comport& operaii de preparare* dozare i amestecare (n di-erite proporii a reactivilor care se des-&oar& (n instalaii i cu ec"ipamente speci-ice. 1." C #petene$e Unit%ii !e &n'%are Sunt su'sumate urm&toarele o'iective: . cunoa/terea de-inirii no0iunii de staie de epurare. . caracterizarea condiiilor care determin& epurara apelor.

1.( C ninutu$ Unit%ii !e &n'%are

1.(.1 Sc+e#e i staii !e epurare

1rice te"nologie de trans-ormare este constituit& dintr.o serie de opera0ii succesive* continue sau ciclice* de natur& mecanic&* -izic&* c"imic& sau mi,t&. 1ric2t de complicat& ar -i o te"nologie* ea const& dintr.un num&r limitat de opera0ii simple* distincte care se realizeaz& (n instala0ii /i aparate corespunz&toare* comune pentru diverse variante de te"nologii. 3entru -iecare opera0ie sau proces unitar sunt importante urm&toarele aspecte: . studiul principiilor /tiin0i-ice de 'az& . e,perimentarea la scar& de la'orator sau pilot urmat& de prelucarea datelor e,perimentale pentru sta'ilirea de rela0ii care s& permit& dimensionarea instala0iilor )sta'ilirea parametrilor optimi+ . alegerea instala0iilor /i utila4elor adecvate pentru realizarea (n condi0ii optime a trans-orm&rilor dorite. 5ntre procesele unitare prin care se realizeaz& tratarea apei naturale pentru o'0inerea apei pota'ile /i cele de epurare a apelor uzate nu e,ist& deose'iri esen0iale* di-eren0a const2nd (n natura apei 'rute supuse trat&rii /i (n calitatea e-luentului -inal care tre'uie o'0inut&. In am'ele cazuri* su'stan0ele nedorite sunt (ndep&rtate din ap& /i trans-ormate (n su'stan0e accepta'ile. $,ist& totu/i unele procese unitare care din considerente economice sau te"nologice* (/i g&sesc aplicare curent& numai (n tratarea apei sau numai (n epurarea apei. 5n cele ce urmeaz& se adopt& termenul de proces unitar pentru toate trans-orm&rile care intervin (ntr.o sc"em& te"nologic& de tratare a apelor* indi-erent dac& sunt de natur& -izic&* c"imic& sau 'iologic&. 3rodusul unei sta0ii de tratare este o ap& de calitate superioar& care corespunde cerin0elor unei -olosin0e* iar acela al unei sta0ii de epurare un e-luent accepta'il care nu (nr&ut&0e/te calitatea resurselor naturale de ap&. Cele mai multe procese de tratare /i de epurare a apelor aduc sc"im'&ri ale concentra0iilor unor su'stan0e care sunt -ie scoase* -ie introduse (n ap&* intervenind ast-el un trans-er de -az& (ntre cele trei -aze e,istente : gazoas&* lic"id&* solid&. 5n -ig. se prezint& sc"ematic tipurile de dispersii de poluan0i din apele uzate* dimensiunea particulelor componente* c2teva caracteristici principale /i procesele unitare de epurare care pot -i aplicate pentru (ndep&rtarea poluan0ilor respectivi. Scopul prezent&rii acestei sc"eme este orientativ /i o-er& o imagine sintetic& a sistemului de procese utiliza'ile pentru epurarea apelor.

Fig.1. Categorii de poluani ai apei i procese utilizate pentru ndeprtarea lor

Te+n $ ,ii !e epurare a ape$ r

1 multitudine de metode -izice* 'iologice /i c"imice sunt utilizate pentu (ndep&rtarea contaminan0ilor din apele uzate. 3entru o'0inerea nivelului de epurare dorit procedeele individuale de tratare a apelor sunt com'inate (ntr.o varietate de sisteme clasi-icate de o'icei ca siteme de epurare primar&* secundar& /i ter0iar&. Cerin0ele actuale de calitatea apei includ* de asemenea (ndep&rtarea contamina0ilor speci-ici precum /i (ndep&rtarea nutrien0ilor )Azot /i -os-or+. Sisteme naturale de tipul iazurilor sunt de asemenea utilizate pentru epurarea apelor uzate* (n special a apelor uzate mena4ere /i acelor provenite din industria alimentar& sau agricultur&. N&molurile rerultate (n urma opera0iilor de epurare sunt tratateprin diverse procedee (n vederea reducerii con0inutului de ap&/i de materii organice pentru a putea -i depoziate sau reutilizate.
-et !e !e epurare a ape$ r u.ate

Aceste metode pot fi clasificate n procese fizice, chimice i bilogice. Tabelul urmtor prezint operaiile unitare incluse n fiecare dintre aceste aceste categorii.

Figura 2. Operaii i pr cese unitare !e epurare a ape$ r u.ate

1pera0ii unitare -izice

1pera0ii unitare c"imice 1pera0ii unitare 'iologice

6 Re0inerea pe gr&tare* site 6 M&run0irea (n dezintegratoare a corpurilor pentru a permite trecerea printre 'arele sistemului 6 $galizarea de'itelor 6 Sedimentarea 6 Flota0ia 6 Filtrarea (n medii granulare 3recipitarea c"imic& Adsor'0ia Dezin-ec0ia 3rocese cu n&mol activ Iazuri de aerare 7io-iltre 7iodiscuri Iazuri de sta'ilizare

E,a$i.area ape$ r uzate, uniformizarea debitelor i a compoziiei apelor industriale

Apele uzate* indi-erent de surs&* prezint& varia0ii (n timp ale de'itelor /i compozi0iei* datorit& lipsei de uni-ormitate a consumurilor de ap&* a cantit&0ilor de ap& eliminat& din proces /i a con0inutului acestora (n su'stan0e poluante. Sunt relativ rare cazurile (n care de'itul /i compozi0ia 8

sunt constante* cum ar -i procesele industriale cu caracter continuu* ce -unc0ioneaz& (n regim sta0ionar /i (n care nu intervin opera0ii ciclice* cum sunt industria de sintez& a amoniacului* acidului azotic* metanolului* prepararea minereurilor* unele procese metalurgice* etc. 5n ma4oritatea industriilor intervin opera0ii discontinue care* pe ansam'lu* conduc la evacuarea de ape uzate cu caracter aleator. 3rezen0a mai multor surse de evacuare discontinue* cu periodicitate di-erit&* determin& varia0ii dezordonate ale de'itului /i compozi0iei apelor uzate. 9aria'ilitatea compozi0iei apelor uzate poate -i o consecin0& /i a modi-ic&rii (n timp a pro-ilului /i a capacit&0ii de produc0ie. De e,emplu* (n -a'ricile de za"&r /i conserve* de'itele de ape uzate sunt sezoniere iar (n industria c"imic& de sintez&* de o'0inere a medicamentelor /i coloran0ilor* unde se o'0in cantit&0i mici de produse pe perioade varia'ile de timp* se produc ape uzate numai (n aceste perioade. 5n aceste condi0ii* pe plat-ormele industriale comple,e* compozi0ia apelor uzate este aleatoare* iar de'itele prezint& -luctua0ii* p2n& la limita ma,im& determinat& de capacitatea sistemului din care se -ace alimentarea cu ap&. Aceste de'ite sunt in-luen0ate /i de gradul de recirculare a apelor din industria respectiv&* iar (n cazul sistemelor de canalizare mi,te /i de regimul precipita0iilor. 9aria0iile de de'it sunt (ntotdeauna (nso0ite /i de varia0ii de concentra0ii ale su'stan0elor poluante. Concentra0iile poluan0ilor sunt determinate de evacu&rile speci-ice de ap& pe unitatea de produs* precum /i de evacuarea materialelor nedorite. 5n instala0iile de tratare a apelor uzate* rezultatele depind de sta'ilitatea* respectiv uni-ormitatea regimului de intrare a apelor uzate (n sistemul de tratare. 9aria0iile de de'it (n sta0iile de tratare au ca rezultat salturi de vitez& ce pertur'& regimul de curgere. Insta'ilitatea vitezelor de curgere este d&un&toare mai ales (n 'azinele de decantare* (n care vitezele mari de curgere antreneaz& (n e-luent materiale (n suspensie sau c"iar materiale de4a sedimentate. Uni-ormizarea de'itelor /i a compozi0iei apelor uzate se -ace (n 'azine de uni-ormizare amplasate (n serie sau (n deriva0ie cu colectorul de canalizare /i permite dimensionarea sta0iei de tratare la nivelul de'itelor medii. 5n instala0iile de uni-ormizare a apelor uzate* respectiv (n 'azinele de uni-ormizare* cu -orme /i dimensiuni adaptate -iec&rui caz (n parte* pot avea loc /i trans-orm&ri c"imice (ntre di-eri0ii poluan0i din aceste ape* cum ar -i reac0ii de neutralizare* de o,igenare* redo,* de precipitare sau procese 'ioc"imice* toate conduc2nd la o degrevare a etapei de epurare.

Pr cese *i.ice !e tratare a ape$ r in!ustria$ 3rincipalele grupe de procese -izice au la 'az& separarea gravita0ional& sunt -iltrarea /i trans-erarea poluan0ilor din -az& apoas& (n alt& -az&. 5n aceste procese su'stan0ele poluante nu su-er&* (n cursul separ&rii lor din ap&* trans-orm&ri (n alte su'stan0e. Separare ,ra'itai na$% Se 'azeaz& pe -aptul c& asupra unui corp a-lat (ntr.un c2mp gravita0ional ac0ioneaz& o -or0&* ce determin& deplasarea corpului spre -undul 'azinului de separare. Separarea particulelor relativ grosiere* nedizolvate (n ap&* su' in-luen0a c2mpului gravita0ional* are loc prin sedimentare sau -lota0ie. Dac& sedimentarea gravita0ional& nu este e-icient& se utilizeaz& o separare su' ac0iunea unui c2mp de rota0ie creat arti-icial* (n care iau na/tere -or0e gravita0ionale* aceast& separare -iind denumit& centri-ugare. :

Dup& o perioad& ini0ial& de accelerare* deplasarea* su' ac0iunea c2mpului gravita0ional* a unei particule (n ap& se -ace cu o vitez& constant&* datorit& ec"ili'rului dintre -or0a e,ercitat& de c2mpul gravita0ional ) Fm+ /i -or0a de -recare (ntre particul& /i ap& ) F-+. /# 0 1213 2"4 ,' V unde: . ; * ;# : densit&0ile particulei /i -luidului% . 9 : viteza de depunere a particulei% . g : accelera0ia gravita0ional&. 5n -unc0ie de regimul de curgere caracterizat de num&rul Re<nolds )Re+ /i de coe-icientul C* viteza de sedimentare se pate calcula cu diverse -ormule. Sedimentarea particulelor (ntr.un 'azin ideal de -orm& rectangular& este prezentat& sc"ematic (n -igura !.* unde sunt reprezentate traiectoriile teoretice ale particulelor discrete )traiectorii drepte+ /i ale celor (nt2lnite (n practic& )traiectorii cur'e+.

/i,. (. Sc+e#a se!i#ent%rii 5n ap% a particu$e$ r ,reu s $u6i$e 5ntr3un 6a.in rectan,u$ar 1seciune 'ertica$%3$ n,itu!ina$%4

7azinul de sedimentare poate -i (mp&r0it (n patru zone: >

. zona de admisie (n care amestecul de ap& cu suspensii este distri'uit pe sec0iunea transversal& a 'azinului% . zona de sedimentare (n care particulele cad prin masa de ap&* a-lat& (n curgere orizontal& cu vitez& constant& vd % . zona de n&mol (n care se adun& particulele depuse % . zona de evacuare a apei limpezite care mai con0ine particulele care nu s.au depus. Traiectoriile particulelor discrete rezult& din (nsumarea vectorial& a vitezei de sedimentare vs /i a vitezei de deplasare a apei (n 'azin vd. 3articulele cu viteza de sedimentare v? egal& cu raportul dintre ad2ncimea 'azinului )"?+ /i timpul de parcurgere a lungimii acestuia de c&tre o particul& de ap& )t?+* dac& la intrarea (n 'azin )t @ ?+ se a-l& la supra-a0a apei )" @ ?+* ating -undul zonei de sedimentare la e,tremitatea din aval a acesteia. Toate particulele a c&ror vitez& de c&dere este mai mare sau egal& cu v? sunt re0inute (n 'azinul de sedimentare. 5n 'azinele cu curgere vertical&* particulele cu vitez& de sedimentare mai mic& dec2t v ? nu sunt re0inute* -iind antrenate cu ap& (n zona de evacuare. Dimpotriv&* (n 'azinele cu curgere orizontal&* ast-el de particule sunt re0inute dac& la intrarea (n zona de sedimentare se a-l& deasupra zonei de n&mol la o (n&l0ime mai mic& dec2t produsul vt?. Decantoarele se pot construi (ntr.o varietate mare de tipuri )STAS 8 =#.A?+* din decantoare elimin2ndu.se o ap& relativ limpede /i n&molul respectiv. /$ taia Flota0ia este procesul unitar de separare din ap&* su' ac0iunea -or0elor gravita0ionale* a particulelor cu densitate medie mai mic& dec2t a apei. Ast-el de particule pot -i constituite din materiale omogene sau din asocieri de materiale cu densit&0i di-erite. 5n procesul de -lota0ie naturala* particulele materiale mai u/oare dec2t apa )uleiuri* gr&simi* "idrocar'uri+ -ormeaz& asocia0ii cu 'ule de aer sau gaz din procesele micro'iologice ridic2ndu.se la supra-a0a apei care sta0ioneaz& sau care se a-l& (n curgere li'er&. Stratul de material plutitor* ridicat prin -lota0ie* este (ndep&rtat prin raclare. Flota0ia este procesul prin care particulele mai grele dec2t apa sunt antrenate la supra-a0&* datorit& asocierii lor cu 'ulele de aer* ce sunt su-late (n ap& prin partea in-erioar& a 'azinului. Aceast& asociere cu 'ule de aer are consecin0e pozitive deoarece particulele mai grele dec2t apa cap&t& o vitez& ascensional& datorit& particulelor de aer. 5n -lota0ia cu aer* aerul este introdus -ie su' -orm& de 'ule* o'0inute prin trecerea aerului prin di-uzoare poroase* -ie prin degazarea aerului dizolvat (n ap&* ca urmare a unei detente* c2nd se produce sc&derea 'rusc& a presiunii gazului* a-lat& (n ec"ili'ru (n ap&. Flota0ia cu aer dispersat se utilizeaz& la prepararea minereurilor /i la (ndep&rtarea materiilor grase din apele uzate. Diametrul 'ulelor de aer este de .# mm. Ba aceste dimensiuni 'ulele de aer au o vitez& ascensional& -oarte mare /i pot provoca distrugerea suspensiei coagulate din ap&. 7ulele mai -ine )cu diametrul mai mic dec2t ?* mm+ se pot o'0ine prin destinderea apei sau prin suprasaturarea apei cu aer. Ridicarea particulelor insolu'ile (n ap&* de c&tre 'ulele de aer* este rezultatul asocierilor reciproce* ce are loc (n dou& moduri: . (ncorporarea de 'ule de aer (n interiorul particulei -loculate cu structur& a-2nat&% . aderarea particulelor insolu'ile la supra-a0a 'ulei de aer )gaz+.

M&rimea -or0elor care re0in particule insolu'ile pe inter-a0a ap&.aer sau ap&.gaz depind de m&rimea supra-e0ei particulelor /i de prezen0a unei su'stan0e tensioactive* ce are tendin0a de acumulare /i orientare a moleculelor pe inter-e0e. 5n practic&* (n cazul separ&rii prin -lota0ie cu aer nu este su-icient doar ridicarea particulelor la supra-a0& ci este necesar& /i -ormarea unei spume uiliz2nd su'stan0e spumante. Ast-el de su'stan0e pot -i c"iar unii constituen0i din apele uzate* iar c2nd ace/tia nu e,ist& (n ap& tre'uiesc ad&uga0i. Capacitate de spumare mare au apele uzate din industria celulozei* te,til&* industria de prelucrare a proteinelor /i (n industriile -ermentative. 3entru a se o'0ine o 'un& separare prin -lota0ie tre'uie luate m&suri pentru a reduce la minimum tur'ulen0a din zona de separa0ie. Datorit& vitezelor mari de urcare a particulelor (n procesul de -lota0ie* timpul de reten0ie a apelor uzate (n 'azinul de -lota0ie este mai mic dec2t (n 'azinul de decantare. Necesarul de aer variaz& -unc0ie de natura /i concentra0ia suspensiilor /i depind de condi0iile care tre'uie (ndeplinite de apa tratat&. -et !e !e *$ taie 3roces Descriere Flota0ie cu aer In4ectarea aerului se produce (n apa uzat& a-lat& la o presiune de c2teva dizolvat atmos-ere* urmat& apoi de destinderea la presiunea normal&. atmos-eric&. 3rocedeul are la 'az& sc"im'area condi0ilor de ec"ili'ru la dizolvarea unui gaz (n lic"id 5n acest mod se o'0in 'ule de aer -oarte -ine cu diametrul de #?.. ?? microni* media :? Cm. Flota0ia $c"ipamentul de -lota0ie este compus dintr.un recipient concentric mecanic& prev&zut cu un tu' central. Aerul este introdus ((n masa de lic"id a-lat& (n recipient prin intermediul uni rotor du'lu aspirant. Flota0ia prin Se realizeaz& prin di-uzia aerului comprimat (n masa de ap& prin 'ar'otare di-uzori poro/i * conducte per-orate* etc. Flota0ia su' vid 3rocedeul const& (n saturarea aepei cu aer /i apoi introducerea ei (ntr.un spa0iu (nc"is cu presiune sc&zut&. Ba sc&derea presiunii solu0ia apoas& nu mai este (n condi0ii de ec"ili'ru /i aerul se dega4& (n masa de ap& su' -orm& de 'ule -oarte -ine care asigur& -lotarea materiilor grase sau (n suspensie. Centri*u,area Centri-ugarea este un proces de separare gravita0ional& a suspensiilor din ap& (n care intervin accelera0ii superioare celei gravita0ionale. 5n cazul centri-ug&rii se o'0in viteze mari de sedimentare* ceea ce duce la o separare a unei mase mari de suspensii (n unitatea de timp. 3rin centri-ugare se o'0in concentrate mai compacte* cu un con0inut mai mare de solid. Datorit& costurilor mari ale instala0iilor /i a consumului de energie* acest procedeu se aplic& de pre-erin0& apelor uzate cu con0inut mare de suspensii sau pentru concentrarea n&molurilor. 5n epurarea apelor se utilizeaz&* de regul&* centri-ugele decantoare cu a, orizontal* cu -unc0ionare continu&. Acestea sunt constituite dintr.un corp cilindro.conic rotativ (n care se rote/te* la r2ndul s&u* . cu o vitez& ceva mai mic& D un a, melcat. Apa cu suspensii este introdus& prin a,ul corpului melcat /i este proiectat& spre -a0a interioar& a peretelui corpului centri-ugei. Solidele depuse pe acest perete datorit& -or0elor centri-uge sunt raclate /i (mpinse de c&tre corpul melcat spre zona conic& a corpului centri-ugei. Bic"idul limpezit* numit centrat* este evacuat pe la cap&tul opus E

al centri-ugei. Ad2ncimea stratului de lic"id deasupra peretelui centri-ugei este sta'ilit& cu a4utorul unor deversoare circulare regla'ile* peste care se evacueaz& lic"idul limpezit. Transportul materialului concentrat pe zona conic& este o sarcin& delicat&* datorit& -or0elor mari de -or-ecare care intervin* precum /i datorit& posi'ilit&0ilor de stropire cu lic"id limpezit* ceea ce poate readuce materialul solid (n corpul centri-ugei. Ast-el* prin centri-ugare se o'0in concentrate de n&mol cu un con0inut mai mare de :?F de su'stan0& uscat&* comparativ cu n&molurile o'0inute prin alte metode de separare la care concentra0ia (n su'stan0e uscate este (ntre 8F /i ?F. /i$trarea Filtrarea este procedeul de trecere a apelor printr.un mediu poros* pe care are loc re0inerea prin -enomene predominant -izice a unora din constituen0ii apelor. Func0ie de spa0iile li'ere ale mediului poros* (n instala0iile de -iltrare se pot re0ine din ap& impurit&0i de dimensiuni varia'ile* de la dimensiuni -oarte mari cum ar -i poluan0ii grosieri* p2n& la poluan0i -oarte -ini. Ba mediile poroase cu pori mari* mecanismele de re0inere pe -iltre este simplu* -iind oprite toate particulele cu dimensiuni mai mari dec2t porii -iltrelor. Se vor'e/te ast-el de un -enomen de sitare. 3e m&sur& ce dimensiunile porilor se mic/oreaz&* mai intervin /i alte -enomene. Mecanismele care contri'uie la re0inerea din ap& a particulelor de impurit&0i pe un -iltru sunt -oarte comple,e. Re0inerea pe supra-a0a -iltrant& depinde de caracteristicile -izico.c"imice ale particulelor* de caracteristicile mediului -iltrant* de viteza de -iltrare /i de caracteristicile -izice ale apei. Curgerea prim medii -iltrante poroase este men0inut& (n mod normal (n domeniul laminar at2t ini0ial )(n -iltru curat+* c2t /i dup& colmatarea lui cu suspensii. 5n aceste condi0ii* curgerea are loc (n con-ormitate cu legea lui Darc<. 9arietatea mecanismelor de re0inere a impurit&0ilor din ap& prin -iltare /i gama larg& de dimensiuni a particulelor care se re0in a dus la o di-eren0iere (ntre procesele (n care predomin& e-ectul de sit& /i cele (n care primeaz& alte mecanisme. 5n cele ce urmeaz& se prezint& pe scurt principalele procese de re0inere prin -iltrare* at2t pentru corpuri grosiere* c2t /i pentru particule de dimensiunea ionilor /i moleculelor. Reinerea pe grtare i site Gr&tarele servesc pentru (ndep&rtarea din ap& a impurit&0ilor grosiere care pot -orma depuneri greu de evacuat /i care ar 'loca sistemele de raclare* pompele /i vanele* gurile de evacuare /i deversoarele. Gr&tarele sunt -ormate din 'are cu grosimi de ?*AD *# cm a/ezate la o distan0& de #D=? mm* (nclinate cu !?.E?H-a0& de orizontal&. Materialele re0inute* cu dimensiuni mai mari dec2t intersti0iile dintre 'are* -ormeaz& ele (nsele straturi -iltrante care m&resc treptat pierderea de sarcin& a apei pe gr&tar /i tre'uiesc (ndep&rtate periodic. 9iteza apei la intrarea apei (n gr&tare tre'uie s& -ie de ?*!. mIs pentru evitarea depunerilor (n camera gr&tarului. 3entru re0inerea impurit&0ilor de dimensiuni mai mici se utilizeaz& site statice sau mo'ile. Reinerea pe filtre ?

Cele mai utilizate -iltre pentru (ndep&rtarea suspensiilor sunt -iltrele granulare /i -iltrele cu prestrat. Materialul granular -olosit -recvent este nisipul cuar0os. Filtrele cu nisip sunt -ormate din mai multe straturi cu densit&0i di-erite care (ntr.un curent de ap& ascendent se strati-ic& con-orm densit&0ii /i la care* dup& sp&lare* se o'0ine spontan o aran4are a granulelor cu diametrul descresc2nd (n sensul de curgere din timpul -azei de -iltrare* -apt care permite o -olosire mai e-icient& a ad2ncimii -iltrului. Filtrele de nisip sunt (mp&r0ite (n: . -iltre lente cu viteze de -iltrare de ?* D ?*= mI"% . -iltre rapide cu viteze de -iltrare de ! D = mI". Aceste dou& tipuri de -iltre di-er& prin caracteristicile granulometrice ale nisipului /i prin modul de regenerare. 5n epurarea apelor uzate -iltrele cu nisip se utilizeaz& (n treapta secundar& de epurare sau pentru -inisarea e-luen0ilor treptei 'iologice. 5n aceste -iltre au loc* pe l2ng& procesele -izice de re0inere a particulelor insolu'ile /i procese micro'iologice de degradare a unor materiale organice dizolvate sau (n suspensie. Filtrele cu prestrat sunt -ormate din suporturi poroase rigide a/ezate (ntr.o carcas&* pe care se depune un strat su'0ire de material -iltrant granular* -ormat din particule -oarte -ine de : D ?? Jm. Fazele unui ciclu de -unc0ionare cuprind -ormarea prestratului* -iltarea /i regenerarea. 3entru a prelungi durata -azei de -iltare* uneori se adaug& (n apa supus& trat&rii materialul granular c"iar (n timpul -iltr&rii.

Separarea prin membrane 5n procesele de epurare a apei* mem'rana este de-init& ca o -az& ce ac0ioneaz& ca o 'arier& pentru speciile moleculare sau ionice din ap&* prin mem'ran& put2nd trece (n general numai molecule de ap&. Mem'ranele pot -i constituite din materiale solide )mem'rane consistente+* din geluri (m'i'ate cu solven0i sau din lic"ide imo'ilizate (ntr.o structur& poroas& /i rigid&. 3ractic o mem'ran& tre'uie s& ai'& o permea'ilitate mai mare pentru unele specii dec2t pentru altele* deci s& -ie permeoselectiv&. Separarea prin mem'rane este utilizat& (n cea mai mare m&sur& pentru o'0inerea apei pota'ile* dar /i pentru tratarea apelor uzate. Dintre metodele ce utilizeaz& separarea prin mem'rane* cea mai mare utilizare o au osmoza* osmoza invers&* ultra-iltrarea /i electrodializa. 5n solu0ie* ionii su'stan0elor ionice sau ionii -orma0i prin ruperea unei molecule polare sunt "idrata0i ast-el (nc2t volumul ionilor este mult mai mare dec2t volumul unei molecule de ap&* sau c"iar a moleculelor de ap& asociate prin leg&turi de "idrogen. 3rin porii unei mem'rane semipermea'ile )de dimensiuni moleculare+ vor putea trece molecule de ap&* dar nu vor putea trece ionii "idrata0i.

Os# .a 7i s# .a in'ers%

5n cazul solu0iilor apoase c2nd dou& solu0ii de concentra0ii di-erite sunt separate printr. o mem'ran& semipermea'il&* apa va trece prin mem'ran& din solu0ia mai diluat& spre cea mai concentrat&. Acest proces* cunoscut su' numele de osmoz& (nceteaz& c2nd presiunea "idrostatic& care se e,ercit& asupra solu0iei mai concentrate atinge o anumit& valoare de ec"ili'ru numit& presiune osmotic& )-ig. 8* a /i '+. 3resiunea osmotic& variaz& propor0ional cu concentra0ia su'stan0ei dizolvate (n ap& /i cu temperatura.

/i,. ). Os# .a !irect% 7i s# .a in'ers% Os# .a !irect% 7i s# .a in'ers% 3rocesul normal de osmoz& poate -i inversat dac& asupra solu0iei concentrate se va e,ercita o presiune mai mare dec2t presiunea osmotic& )-ig.8 c+. 5n acest caz* se va produce* datorit& presiunii e,terioare mari* o circula0ie a apei (n sens invers. Ast-el* dintr.o ap& 'ogat& (n s&ruri se va o'0ine (n compartimentul o ap& curat&. Acest proces este utilizat pentru o'0inerea apei dulci din apa de mare. 3rimul material -olosit la con-ec0ionarea mem'ranelor semipermea'ile a -ost acetatul de celuloz&* o'0inut (n condi0ii speciale )celo-an cu calit&0i speciale+. Ulterior s.au o'0inut /i mem'rane semipermea'ile din materiale polimerizate sta'ile )poliamide* esteri mic/ti de acetat . #

'utirat de celuloz&* amestecuri de acetat /i nitrat de celuloz&* /.a.+. 5n prezent se o'0in mem'rane ce permit o eliminare a su'stan0elor dizolvate* mai ales a speciilor ionice* (n propor0ie de E:.EEF. Mem'ranele -olosite (n separarea prin osmoz& sunt -oarte su'0iri )?*# Jm+ /i au o -ragilitate ridicat&. Mem'ranele utilizate (n osmoza invers& sunt supuse la di-eren0e mari de presiune de #? D ?? 'ar* ceea ce determin& di-icult&0i deose'ite la realizarea instala0iilor practice care tre'uie s& ai'& o 'un& etan/eitate* o structur& compact&* dura'ilitate mare /i s& evite colmatarea /i polarizarea de concentra0ie.

Aplica0iile osmozei inverse pentru tratarea apelor uzate sunt satis-&c&toare (n urm&toarele condi0ii: . reducerea cantit&0ilor de ape uzate prin o'0inerea unor solu0ii concentrate cu volum mai mic dec2t al celor de ape uzate% . dac& e,ist& posi'ilitatea recuper&rii de materiale utile% . dac& se impune recuperarea apei (n zonele s&race (n ap&% . dac& se poate realiza concentrarea poluan0ilor (n volume mici de ap&* reduc2ndu.se c"eltuielile de evacuare a poluan0ilor. U$tra*i$trarea Ultra-iltrarea este procesul de separare prin mem'rane su' in-luen0a unei di-eren0e de presiune. Mem'ranele utilizate sunt caracterizate printr.o permea'ilitate selectiv& pentru anumi0i componen0i ai unei solu0ii lic"ide. Se aplic& mai ales pentru a separa su'stan0ele dizolvate cu greutate molecular& peste:??*care la concentra0ii mici au presiuni osmotice mici /i nu pot -i separate prin osmoz&. 3rin ultra-iltrare pot -i (ndep&rtate din ap& 'acterii* viru/i* amidon* proteine* pigmen0i din vopsele. Bimita superioar& a greut&0ii moleculare a su'stan0elor care pot -i re0inute prin ultra-iltrare este de circa :?? ???* peste aceast& limit& separarea av2nd loc prin -iltrare o'i/nuit&. 5n cazul ultra-iltr&rii prin mem'rane* mecanismul principal este sitarea selectiv&* (n -unc0ie de diametrul particulelor de su'stan0e poluante /i diametrul porilor. Capacitatea de re0inere a unei mem'rane pentru o su'stan0& dat& depinde de dimensiunea* -orma /i -le,i'ilitatea moleculelor constituente ale mem'ranei* precum /i de condi0iile de e,ploatare. 3entru scopuri practice* se cere ca mem'ranele de ultra-iltrare s& mani-este re0inere selectiv& pe un domeniu relativ (ngust de greut&0i moleculare /i un -lu, mare de solvent la di-eren0& mic& de presiune. 3entru epurarea apelor uzate separarea selectiv& nu prezint& importan0& dec2t (n cazul (n care concentratele separate pot -i valori-icate. In acest caz* ultra-iltrarea are un e-ect ec"ivalent cu cel realizat prin coagulare* -loculare* decantare /i (ngro/are. 3rin acest proces pot -i (ndep&rtate materii organice inerte /i microorganisme.

E$ectr !ia$i.a $lectrodializa constituie un proces de separare prin mem'rane cu permea'ilitate selectiv& la anioni* respectiv la cationi* deplasarea acestora realiz2ndu.se su' ac0iunea unui c2mp electric ca (n procesul de electroliz&. Utilizarea unei instala0ii de electrodializ& cu o singur& celul& !

este neeconomic&* din cauza consumurilor mari de energie (n compartimentele electrozilor )pentru des"idratarea ionilor+. Dac& num&rul de compartimente dintre electrozi este m&rit )-igura :+* propor0ia de energie consumat& pentru transportul ionilor cre/te (n raport cu aceea pentru des"idratarea acelor ioni care a4ung (n compartimentele electrozilor. 5n practic& se -olosesc 'aterii de electrodializ& cu 8?.:?? compartimente. Modul de -unc0ionare al unei instala0ii de epurare prin electrodializ& reiese din -igura men0ionat&. 5n practic&* prin electrodializ& se o'0ine o ap& demineralizat& numai par0ial. Dac& demineralizarea este (mpins& peste anumite limite* consumurile de energie pe unitatea de ap& produs& cresc -oarte mult* iar produsul devine asem&n&tor cu electroliza. $lectroliza poate -i utilizat& pentru (ndep&rtarea s&rurilor din apele uzate )de e,emplu a nitra0ilor din apele evacuate de pe terenurile agricole+* cu condi0ia ca su'stan0ele organice* eventual prezente (n acestea* s& -i -ost (ndep&rtate (n preala'il.

/i,ura 8. Sc+e#a unei insta$aii !e e$ectr !ia$i.%

Mem'ranele pentru electroliz& se realizeaz& prin turnare de pl&ci dintr.un amestec de r&/ini sc"im'&toare de ioni* su' -orm& de granule* lian0i iner0i /i solven0i. $le pot -i o'0inute din -ilme de polimeri poroase* (n care se introduc prin reac0ie c"imic&* grupe -unc0ionale sc"im'&toare de ioni. 3rin electroliz& se pot recupera din apele uzate o varietate de su'stan0e utile: acizi car'o,ilici )acetic* citric* lactic+* lignite* croma0i* etc. 3rocese unitare care utilizeaz& trans-erul (ntre -aze 5n timp ce (n cazul proceselor -izice descrise mai (nainte* dup& izolarea din ap&* impurit&0ile r&m2n tot (n -aza apoas& su' -orma unor concentrate* e,ist& alte procese (n care epurarea are la 'az& trans-erul poluan0ilor din ap& (ntr.o alt& -az& nemisci'il& cu apa lic"id&* solid& sau gazoas&. 5ntre aceste procese se (ncadreaz& e,trac0ia lic"id.lic"id* antrenarea poluan0ilor volatili cu a'ur sau cu gaz )stripare+* distilarea* spumarea /i adsor'0ia.

E9tracia $ic+i!3$ic+i! $,trac0ia este o opera0ie de separare 'azat& pe di-eren0a de solu'ilitate a componen0ilor din ap& (n unul sau mai mul0i solven0i nemisci'ili cu apa. Not2nd apa cu A* poluantul cu 3 /i solventul cu S * iar cantit&0ile mici ale acestora (n di-erite -aze cu a* p* /i respectiv s* principiul e,trac0iei este redat prin sc"ema:

1A:P4

: S 0 1A3a4 : a : p : s : 1P3p4 :1S3s4. apa !e epurat s $'entu$ apa e9tras%

Apa de epurat este pus& (n contact cu solventul S (n care poluantul 3 este mult mai solu'il dec2t apa. Dup& agitare ) pentru realizarea unei supra-e0e c2t mai mari de contact (ntre cele dou& lic"ide+ /i dup& sedimentare se -ormeaz& con-orm sc"emei de mai sus dou& straturi: apa e,tras& /i e,tractul. Dup& separarea acestora urmeaz& recuperarea solventului )de o'icei prin distilare+* ceea ce (n cazul ideal al recuper&rii totale a solventului duce la rezultatul -inal e,primat prin sc"ema: 1A:P4 0 1A3a4 : p : a : 1P3p4 ap% u.at% ap% epurat%

1 e,trac0ie (naintat& a poluantului din ap& se realizeaz& prin repetarea opera0iei de e,trac0ie cu por0iuni noi de solvent proasp&t. Cea mai ra0ional& variant& a procesului este e,trac0ia (n contracurent. 5n -igura : este ilustrat& sc"ematic e,trac0ia cu contact multiplu (n contracurent. $-icien0a este /i mai mare (n cazul e,trac0iei di-eren0iale (n contracurent* unde nu e,ist& unit&0i distincte de amestecare /i de decantare. 5n acest caz* apa /i solventul circul& (n contracurent (ntr.o coloan& cu /icane sau cu umplutur&* pe 'aza di-eren0ei de densitate )-igura =+. =

5ntr.o ast-el de coloan& se men0in pe tot parcursul* di-eren0e de concentra0ie di-erite de cele de ec"ili'ru* -apt care promoveaz& di-uzia poluantului din ap& (n solvent. Un 'un solvent pentru e,trac0ia poluan0ilor din ape uzate tre'uie s& (ndeplineasc& urm&toarele condi0ii: . s& posede -a0& de impurit&0i o a-initate c2t mai ridicat& (n compara0ie cu a apei* s& ai'& o solu'ilitate c2t mai sc&zut& (n ap& /i s& dizolve c2t mai pu0in& ap& pe un domeniu larg de temperatur&* . s& nu -ormeze emulsii cu apa* . s& ai'& o densitate c2t mai di-erit& de a apei* . s& nu su-ere trans-orm&ri c"imice (n timpul utiliz&rii* . s& ai'& punct de -ier'ere c2t mai (ndep&rtat de al apei* . s& -ie ie-tin. 3entru epurarea apelor uzate se -olosesc* (n special* "idrocar'uri ali-atice* dintre care "e,anul este utilizat cel mai -recvent. 1 variant& de aplicare a e,trac0iei (n puri-icarea apei este aceea (n care su'stan0a e,tras& din amestec este (ns&/i apa* nu su'stan0e dizolvate (n aceasta. 5n acest scop s.au dovedit e-icien0i ca solven0i aminele ali-atice cu : /i = atomi de car'on )de e,emplu diizopropilamina+*care e,trag (n mod selectiv apa /i (n care impurit&0ile )mai ales cele minerale+ au o solu'ilitate sc&zut&. Solu'ilitatea apei (n dizolvan0ii de acest -el variaz& puternic cu temperatura* ast-el c& prin (nc&lzirea e,tractului are loc separarea apei /i a dizolvantului* acesta din urm& -iind re-olosit (n proces. $,trac0ia se -olose/te la scar& industrial& pentru separarea /i recuperarea -enolului din apele condensate de la prelucrarea termic& a c&r'unilor /i pentru e,trac0ia din apele uzate a unor metale ce sunt trans-ormate (n preala'il (n complec/i organici* solu'ili (n solven0i nemisci'ili cu apa. Trans*eru$ $ic+i!3,a. Su'stan0ele volatile prezente (n ap& pot -i (ndep&rtate )stripate+ prin antrenare cu gaze sau vapori )aer* gaze de ardere* vapori de ap&+. 3rocesul este analog cu acela de e,trac0ie descris mai sus* rolul solventului -iind preluat de -aza gazoas& sau de vapori. Des-&/urarea procesului este -avorizat& de crearea unor condi0ii care duc la mic/orarea solu'ilit&0ii (n ap& a su'stan0ei poluante* aceasta put2ndu.se o'0ine* de o'icei* prin modi-icarea pK.ului /i prin ridicarea temperaturii* pK.ul ac0ion2nd -avora'il prin trans-ormarea unor poluan0i (n -orma lor neionizat&* molecular&* mai greu solu'il&. Ast-el* la valori mici ale pK.ului* devine posi'il& (ndep&rtarea "idrogenului sul-urat* S#. L # KL M K# S sul-ur& solu'il& "idrogen sul-urat molecular (n ap& greu solu'il (n ap& a mercaptanilor /i a 'io,idului de car'on /i* (n general* a acizilor sla'i volatili* iar la valori ridicate ale pK.ului a amoniacului* aminelor ali-atice in-erioare /i (n general a 'azelor sla'e volatile* NK8L L 1K. M NK! L K #1 ioni de amoniu amoniac molecular solu'ili (n ap& greu solu'il (n ap& cald& Striparea componen0ilor volatili din apele uzate se -ace prin realizarea unei supra-e0e mari de contact (ntre ap& /i -aza gazoas& sau de vapori* -iind avanta4oas& circula0ia (n contracurent a >

celor dou& -aze. Contactul lor se poate asigura prin 'ar'otarea gazului (n ap& (n 'azine desc"ise sau coloane cu talere* ori prin prelingerea apei peste o umplutur& prin care circul& (n contracurent -aza gazoas&* (n acest din urm& caz put2ndu.se -olosi instala0ii asem&n&toare cu turnurile de r&cire. Un contact 'un poate -i o'0inut /i prin pulverizarea apei (n -aza gazoas& )de o'icei (n aer+. Striparea cu gaze /i vapori d& rezultate pozitive /i (n cazul poluan0ilor organici volatili nepolari* care (n mod natural au o solu'ilitate sc&zut& (n ap&* (n deose'i la temperaturi mai ridicate. Metoda este convena'il& mai ales (n cazul apelor uzate care rezult& din procesul de produc0ie /i deci* nu mai necesit& consum de energie pentru (nc&lzire. Striparea poluan0ilor (n atmos-er& conduce la impuri-icarea acesteia /i* de aceea* se recomand& desc&rcarea gazelor de stripare prin co/uri (nalte. 1 solu0ie mai ra0ional& este captarea /i valori-icarea poluan0ilor. Ast-el* su'stan0ele volatile cu caracter 'azic pot -i a'sor'ite (n solu0ii ale unor acizi tari cu o'0inerea de s&ruri* de e,emplu (n cazul amoniacului care a'sor'it (n acid sul-uric -ormeaz& sul-at de amoniu* -olosit ca (ngr&/&m2nt agricol* iar su'stan0ele acide (n soli0ii ale unor 'aze tari* de e,emplu* prin a'sor'0ia "idrogenului sul-urat (n "idro,id de sodiu se o'0ine sul-ura de sodiu utiliza'il& (n industria celulozei. Din date e,perimentale a reie/it c& pentru a (ndep&rta Ng. de "idrogen sul-urat sunt necesari ??.#?? m! aerIm! ap& uzat&. 5n cazul strip&rii amoniacului* literatura men0ioneaz& )(n cazul -olosirii instala0iilor de tipul turnurilor de r&cire cu -unc0ionare la temperatur& am'iant&+ consumuri de aer -oarte ridicate de #???.!:?? m! aerI m! ap& uzat&. 5n epurarea apelor uzate* pentru unele scopuri* prezint& importan0& practic& /i procesul invers* de trans-er (n ap& a unor componen0i din -aza gazoas&. Cel mai important caz este acela de introducerii de o,igen (n ap&. Aceasta se realizeaz& cu a4utorul o,igenului gazos* dar* mai e-icient* cu a4utorul aerului )aerare+. 3entru aerare sunt -olosite numeroase tipuri de dispozitive* clasi-icate* de o'icei* (n mecanice /i pneumatice* acestea asigur2nd dispersia apei (n aer sau I/i a aerului (n ap& pentru crearea unei arii c2t mai mari a supra-e0ei de separare ap&.aer pe care are loc trans-erul.

Disti$area Distilarea este procesul de epurare a apelor uzate prin trecerea apei (n -az& de vapori prin (nc&lzire * urmat& de condensarea vaporilor. Datorit& volatilit&0ii reduse a ma4orit&0ii impurit&0ilor dizolvate* se o'0ine* de o'icei* o ap& cu calitate net (m'un&t&0it&. 3rin distilare se (ndep&rteaz& /i materii (n suspensie * iar microorganismele sunt distruse aproape (n totalitate. 5n compara0ie cu alte procese de epurare a apelor uzate* distilarea este (n prezent dezavanta4oas& datorit& consumului relativ ridicat de energie. C"iar (n cazul utiliz&rii unor sisteme ra0ionale de (nc&lzire* cum ar -i evaporatoare cu e-ect multiplu* consumul de c&ldur& este semni-icativ* de cca 8: Ncal.I Ng ap&. Totu/i* distilarea poate -i 4usti-icat& c2nd este -olosit& pentru concentrarea unor e-luen0i cu to,icitate mare* care urmeaz& a -i distru/i prin incinerare.

&n,+earea

5ng"e0area ca proces de epurare* const& (n trecerea apei din -az& lic"id& (n -az& solid& su' -orm& de cristale de g"ea0& constituite din ap& aproape pur&* care se separ& de solu0ia rezidual& (m'og&0it& (n impurit&0i. 3rin topirea cristalelor de g"ea0& )dup& preala'ila lor sp&lare cu ap& curat&+ se o'0ine o ap& de puritate ridicat&. 1 variant& a procesului de (ng"e0are se 'azeaz& pe -ormarea* la temperaturi apropiate ? de ? C* (ntre ap& /i anumite su'stan0e* cum ar -i "idrocar'uri ali-atice cu greutate molecular& mic& sau deriva0i "alogena0i ai acestora* a unor com'ina0ii solide care cuprind (n re0eaua lor cristalin& molecule de ap& pur& /i de "idrocar'ur&. Dup& separarea din lic"idul ini0ial /i topirea cristalelor rezult& dou& -aze nemisci'ile* apa curat& /i agentul de "idratare. Dac& acesta din urm& este* de e,emplu* propanul* temperatura de topire a "idratului este de circa :*> ?C. Spu#area Spumarea este procesul de separare din ap& a unor impurit&0i organice dizolvate ca urmare a tendin0ei de acumulare a lor pe inter-a0a ap&.aer* respectiv datorit& respingerii lor din masa de ap&. Cantitatea de poluant separat& este propor0ional& cu aria inter-e0ei aer.ap&* /i (n acest caz este avanta4oas& e,isten0a unei arii c2t mai mari* care poate -i o'0inut& prin spumare. Formarea spumei este condi0ionat& de prezen0a (n ap& a su'stan0elor super-icial.active* care au capacitatea de a mic/ora tensiunea super-icial& a apei. Ast-el de su'stan0e* de e,emplu detergen0ii* proteinele /i "idrolizate de proteine* s&ruri ale unor acizi organici sul-onici /i car'o,ilici* saponine etc.* pot -i prezente ca poluan0i (n apele uzate. $,ist& /i situa0ii (n care* pentru -ormarea spumei sau pentru a (m'un&t&0i separarea unor impurit&0i se adaug& agen0i de spumare* cum ar -i detergen0ii cationici (n doz& minim& de circa ?*: mgIl. Formarea spumei este indus& prin 'ar'otarea (n ap& a aerului* de pre-erin0& di-uzat su' -orm& de 'ule -ine. Consumurile de aer sunt de ordinul a 8.A m!Im! ap& uzat&* iar timpii de reten0ie "idraulic& (n 'azinul de spumare de :. ? min. Spuma acumulat& la supra-a0a apei (n 'azinul de spumare se (ndep&rteaz& continuu prin raclare* (n asemenea cantitate /i de la o ast-el de di-eren0& de la supra-a0a masei de lic"id* (nc2t con0inutul (n ap& al spumei s& -ie c2t mai sc&zut. $ste de dorit ca volumul de concentrat lic"id* rezultat dup& spargerea spumei* s& nu dep&/easc& F din volumul apei epurate. Separarea prin spumare a -ost aplicat& la (ndep&rtarea detergen0ilor din ape /i la epurarea apelor uzate din industria celulozei /i a "2rtiei.

A!s r6ia Adsor'0ia* ca proces de epurare* are la 'az& -enomenul de re0inere pe supra-a0a unui corp a moleculelor unei su'stan0e dizolvate (n ap&. Materialul solid sau lic"id pe care are loc re0inerea se nume/te adsor'ant iar su'stan0a care este re0inut& adsor'at. Su'stan0ele re0inute pot -i (ndep&rtate prin (nc&lzire sau e,trac0ie* ast-el (nc2t adsor'antul (/i recap&t& aproape (n (ntregime propriet&0ile ini0iale. Adsor'0ia permite re0inerea unor poluan0i c"iar c2nd ace/tia sunt prezen0i (n concentra0ii mici /i prezint& selectivitate pentru anumite su'stan0e. 3rocesul de adsor'0ie este caracterizat prin ec"ili'rul de adsor'0ie* care e,prim& reparti0ia cantitativ&* la ec"ili'ru* a su'stan0ei adsor'ite (ntre -aza de adsor'ant /i -aza apoas& E

supus& epur&rii /i prin cinetica de adsor'0ie* care urm&re/te mecanismul procesului /i viteza cu care se des-&/oar& acesta. Ca adsor'an0i se utilizeaz& materiale solide caracterizate printr.o supra-a0& speci-ic& -oarte mare. Ba c&r'unele activ* adsor'antul cel mai -olosit (n epurarea apelor* supra-a0a speci-ic& a4unge la valori (n 4urul a ??? m#Ig. C&r'unele activ se utilizeaz& su' -orm& de granule )diametre de .= mm+ sau de pul'eri )?* .?*: mm+.5n a-ara c&r'unelui activ au -ost -olosi0i ca adsor'an0i pentru epurare /i cocsul* cenu/ile -ine de la arderea com'usti'ililor* cenu/ile de la arderea n&molurilor etc. Cercet&rile privind adsor'0ia pe c&r'une activ a impurit&0ilor dizolvate (n ap& au condus la urm&toarele concluzii: . capacitatea de adsor'0ie este puternic in-luen0at& de greutatea molecular& a adsor'atului * cresc2nd o dat& cu aceasta% . cre/terea temperaturii mic/oreaz& capacitatea de adsor'0ie* dar m&re/te viteza de adsor'0ie% . sc&derea pK.ului in-luen0eaz& de o'icei -avora'il capacitatea de adsor'0ie% . capacitatea de adsor'0ie /i viteza de adsor'0ie cresc la mic/orarea dimensiunilor particulelor de adsor'ant% . capacitatea de adsor'0ie depinde de timpul de contact* -iind ma,im& la atingerea ec"ili'rului. Adsor'0ia se aplic&* de regul&* pentru (ndep&rtarea din ap& a unor impurit&0i (n concentra0ie sc&zut&* r&mase dup& aplicarea altor procese de epurare /i atunci c2nd se impune un grad de epurare -oarte ridicat. Sunt rare cazurile (n care su'stan0ele adsor'ite din ap& sunt separate din adsor'ant prin desor'0ie (n vederea valori-ic&rii% adsor'an0ii epuiza0i sunt -ie arunca0i* (n cazul adsor'an0ilor ie-tini* -ie regenera0i pentru re-olosire. Dup& modul (n care se realizeaz& contactul (ntre apa de epurat /i adsor'ant se disting adsor'0ia static& /i dinamic&. 5n primul caz adsor'antul -in divizat este agitat cu apa /i dup& un timp anumit este separat prin decantare sau -iltrare* (n timp ce (n cazul adsor'0iei dinamice* apa uzat& str&'ate (n -lu, continuu un strat -i,* mo'il sau -luidizat de adsor'ant. Cele mai multe instala0ii de epurare prin adsor'0ie sunt de tipul dinamic /i utilizeaz& paturi -i,e de c&r'une activ cu granula0ia de ?*:.#*? mm* mai ales (n -iltre (nc"ise* (n&l0imea stratului de c&r'une (n aceste -iltre -iind de .! m. 5n unele cazuri* au -ost -olosite /i -iltre desc"ise* cu viteze mai mici /i cu (n&l0imi ale stratului de ?*:. *? m. Cre/terea timpului de contact (ntre ap& /i c&r'une in-luen0eaz& semni-icativ e-icien0a epur&rii* (n timp ce* o vitez& m&rit& de circula0ie a apei -avorizeaz& adsor'0ia. Ba -iltrele cu c&r'une activ se adopt& viteze de -iltrare de :.!? m I ". 3entru a evita colmatarea -iltrelor este important& (ndep&rtarea preala'il& a poluan0ilor (n suspensie. Din e,perien0& rezult& c& un c&r'une activ de 'un& calitate poate adsor'i o mas& de su'stan0e organice reprezent2nd cca. :F din masa sa* dup& care este necesar& regenerarea. Aceasta se -ace mai ales pe cale termic&% la cca. E???C (n atmos-er& cu compozi0ie controlat& de aer /i vapori de ap&. 3entru alegerea adsor'antului /i pentru sta'ilirea condi0iilor de e,ploatare optime se recomand& e-ectuarea preala'il& de teste de la'orator.

Pr cese c+i#ice 3rocesele c"imice de epurare sunt acelea (n care poluan0ii sunt trans-orma0i (n alte su'stan0e mai u/or de separat* cum ar -i precipitate insolu'ile sau gaze care pot -i stripate* cu nocivitate mai sc&zut& sau mai suscepti'ile de a -i (ndep&rtate prin alte procese de epurare* de e,emplu prin procese 'iologice. #?

Neutra$i.area Neutralizarea este procesul prin care pK.ul unei ape uzate* av2nd valori (n a-ara intervalului -avora'il dezvolt&rii -lorei /i -aunei acvatice )pK@=*:.A*:+* este reglat prin adaus de acizi sau 'aze dup& caz. Neutralizarea apei are ca e-ect /i mic/orarea (nsu/irilor corozive ale apei care pot determina degradarea materialelor cu care vine (n contact* cum ar -i conducte * construc0ii /i instala0ii de transport sau de epurare. Neutra$i.area ape$ r aci!e

Industriile care evacueaz& acizi sunt -oarte variate : -a'rici de acizi /i de e,plozivi * industria metalurgic& * decap&ri /i acoperiri metalice* ra-in&rii de petrol * -a'rici de (ngr&/&minte * instala0ii de o'0inere a deriva0ilor organici "alogena0i * etc. 5nainte de a sta'ili m&surile de neutralizare este necesar* (n primul r2nd * s& se epuizeze toate posi'ilit&0ile de a mic/ora cantitatea de acizi evacuat& % prin aceasta * (n a-ar& de economia de acizi se o'0ine /i mic/orarea c"eltuielilor pentru neutralizare. 5n al doilea r2nd * tre'uie e,aminat& posi'ilitatea de neutralizare reciproc& * total& sau par0ial& * a apelor uzate acide /i alcaline * rezultate din aceea/i (ntreprinderea sau din (ntreprinderi (nvecinate. 5n ast-el de cazuri* se prev&d 'azine de egalizare separate pentru ape acide /i cele alcaline* 'azine din care se poate realiza apoi o dozare propor0ional& cu de'itele medii ale celor dou& categorii. 3entru neutralizarea apelor acide se poate -olosi o gam& larg& de su'stan0e cu caracter 'azic )o,izi* "idro,izi* car'ona0i+. Alegerea neutralizantului se -ace (n -unc0ie de natura acidului care tre'uie neutralizat* de costul neutralizantului* de volumul /i caracteristicile sedimentelor -ormate dup& neutralizare. Neutralizan0ii care pot -i lua0i (n considera0ie (n practic& sunt : piatra de var CaC1! /i dolomita CaMg)C1!+#% varul Ca1 su' -orm& de "idro,id de calciu)lapte de var sau var stins pra-+% Na1K /i Na#C1!. 3entru neutralizare se pot -olosi /i unele de/euri industriale cum sunt n&molurile de la -a'ricile de sod&* unele sterile de la prepara0iile miniere* n&molurile de la o'0inerea acetilenei din car'id* etc. 3iatra de var )CaC1!+ este unul dintre primii neutralizan0i -olosi0i pentru neutralizarea apelor acide. Dup& provenien0a ei* piatra de var prezint& reactivitate varia'il& -a0& de acizii minerali. Aceasta depinde de compozi0ia c"imic& /i mai ales de structura cristalin& a materialului. Reactivitatea di-eritelor -eluri de car'ona0i de calciu naturali scade (n ordinea: dolomit&* cret&* ardezie* marmur&* calcar de scoici. Filtrarea printr.un strat de calcar granular are e-ect de neutralizare numai (n cazul apelor cu con0inut mic de acizi p2n& la ?*!.?*: F %dac& concentra0ia este mai mare* (n a-ar& de sc&derea reactivit&0ii * se produce o cimentare a granulelor din patul -iltrant. Av2nd (n vedere c& prin reac0ia calcarului cu acidul sul-uric rezult& sul-at de calciu greu solu'il* calcarul nu este indicat pentru ape uzate care con0in acest acid* (ntruc2t sul-atul de calciu -ormat pe supra-a0a granulelor (mpiedic& contactul ulterior al acidului cu car'onatul de calciu. Reactivitatea pietrei de var este mic/orat& c"iar /i (n cazul acizilor clor"idric /i azotic* dac& ace/tia sunt prezen0i (n concentra0ii mai mari )peste *# F+* de/i dau compu/i de reac0ie solu'ili. $,plica0ia pare a -i aceea c& la concentra0ii mari de acizi rezult& o cantitate sporit& de 'io,id de car'on care* acoperind o mare parte din granulele de calcar* le mic/oreaz& supra-a0a de contact. Neutralizarea prin -iltrare peste piatr& de var #

nu este posi'il& c2nd (n ap& sunt prezen0i ioni ai metalelor grele care -ormeaz& pelicule de "idro,izi pe supra-a0a granulelor. 3iatra de var se poate -olosi la neutralizare /i su' -orm& de pul'ere care se adaug& ca atare* (n stare uscat&* sau su' -orm& de suspensie apoas&. Oi (n acest caz apar limitele men0ionate* legate de natura /i concentra0ia acizilor. 9arul stins su' -orm& de pra- )var "idratat+ prezint& avanta4ul c& poate -i manipulat* transportat /i dozat (n aceast& stare cu mult& u/urin0&. Dozarea varului su' -orm& de pra- are (n plus avanta4ul c& reduce timpul de decantare /i volumul sedimentelor. Baptele de var )suspensie de "idro,id de calciu (n ap&+ se -olose/te la neutralizare (n concentra0ie de :. ? F Ca1. Doza de var se calculeaz& ast-el (nc2t s& reprezinte circa ?: F din valoarea calculat& stoic"iometric. 5n cazul neutraliz&rii acidului sul-uric* se recomand& ca reglarea adausului s& -ie -&cut& ast-el (nc2t pK.ul amestecului s& -ie c2t mai aproape de valoarea pK@>* c2nd rezult& un precipitat cu granule mai mari care sedimenteaz& mai repede. Kidro,idul /i car'onatul de sodiu sunt neutralizan0i -oarte e-icien0i* u/or de transportat* depozitat /i dozat* care duc la -ormarea unor sedimente mai pu0in voluminoase dec2t calcarul /i varul. 5n sc"im'* costul lor este mai ridicat. Cele dou& su'stan0e pot -i ac"izi0ionate ca produse solide* "idro,idul de sodiu put2nd -i ac"izi0ionat /i su' -orm& de le/ie concentrat&. Neutra$i.area ape$ r a$ca$ine Cantit&0ile de alcalii care se evacueaz& cu apele uzate industriale sunt (n general mai mici dec2t cele de acizi. 3entru neutralizarea apelor alcaline se pot -olosi acizii reziduali rezulta0i din di-erite procese industriale* cu condi0ia ca ace/tia s& nu con0in& (n concentra0ii sup&r&toare alte impurit&0i. Un neutralizant ie-tin pentru apele uzate alcaline (l constituie gazele de ardere 'ogate (n 'io,id de car'on* circa 8 F vol.* care rezult& de e,emplu de la centralele termice. Se poate utiliza /i 'io,idul de car'on (m'uteliat* (n acest caz* instala0ia /i e,ploatarea ei sunt -oarte simple* dar c"eltuielile sunt ridicate. 7io,idul de car'on pentru neutralizare poate -i produs /i direct (n apele uzate* prin com'ustie cu a4utorul unui arz&tor scu-undat. Ba instala0iile de neutralizare cu -unc0ionare continu& se recomand& automatizarea doz&rii reactivilor (n -unc0ie de pK.ul urm&rit. Cum (n practic& aciditatea sau alcalinitatea apelor uzate 'rute este -oarte varia'il&* nu este posi'il& reglarea manual& a dozei de reactivi de neutralizare. 5n cazul de'itelor mici de ape uzate se pot adopta instala0ii de neutralizare cu -unc0ionare discontinu&* simple* u/or de e,ploatat /i sigure. In -ig.=. este prezentat& sc"ema unei instala0ii de neutralizare (n regim continuu.

##

/i,ura ;. Insta$aie !e neutra$i.are O9i!area 7i re!ucerea 1,idarea /i reducerea sunt procese (n care su'stan0ele se trans-orm& (n altele ca urmare a sc"im'ului de electroni. Despre materialele care se trans-orm& ced2nd electroni se spune c& se o,ideaz&* iar despre cele care accept& electroni* c& se reduc* cele din prima categorie -iind material reduc&toare* iar cele din a doua* materiale o,idante. 5ntruc2t nu poate e,ista o reac0ie de o,idare -&r& o reac0ie cuplat& de reducere* procesul (n ansam'lul s&u este numit o reac0ie de o,ido. reducere. Aceast& interpretare a reac0iilor de o,ido.reducere este aplica'il& compu/ilor anorganici. 5n cazul celor organici* o,idarea se poate de-ini ca av2nd loc atunci c2nd are loc un trans-er de specii di-erite de cele ionice normale* /i anume: electronul e.* atomul li'er de "idrogen K6* atomul li'er de o,igen 16* radicalul "idro,il 1K6* atomul li'er de clor Cl6* ionul de clor ClL sau alte specii asem&n&toare. 3entru scopuri practice* (n domeniul epur&rii apelor se poate accepta interpretarea reac0iei de o,idare ca aceea (n care are loc adi0ie de o,igen sau (ndep&rtare de "idrogen. O9i!area Scopul o,id&rii (n epurarea apelor uzate este de a converti compu/ii c"imici nedori0i (n al0ii care nu sunt* sau sunt mai pu0in sup&r&tori. 5n acest scop* nu este necesar& o,idarea complet&* de e,emplu* (n cazul su'stan0elor organice* nu este necesar& trans-ormarea lor p2n& la 'io,id de car'on* ap& /i al0i o,izi. 1,idarea se aplic& at2t su'stan0elor anorganice )de e,emplu Mn#L* S#.* CN.* S1!#. etc.+ c2t /i celor organice )de e,emplu -enoli* amine* acizi "umici* diverse com'ina0ii cu (nsu/iri to,ice* 'acterii etc.+. 1,idarea c"imic& cu o,igen din aer decurge cu viteze satis-&c&toare numai la temperaturi /i presiuni peste cele ordinare /i* eventual* (n prezen0& de catalizatori. 5n practic& se recurge la agen0i o,idan0i mai energici: ozonul* permangana0ii* -era0ii* apa o,igenat&* clorul /i 'io,idul de clor. Costul ridicat al unora dintre ace/tia* cum sunt -eri0ii /i apa o,igenat&* a limitat mult aplicarea lor (n practic&. $,ist& /i alte metode de o,idare* indirecte* dintre care cea mai important& este o,idarea anodic& direct& prin intermediul unor produ/i de electroliz&* de e,emplu cu clor activ. Activitatea agen0ilor c"imici o,idan0i poate -i intensi-icat& prin asociere cu introducerea (n sistem de energie su' di-erite -orme pentru a -avoriza apari0ia speciilor de o,igen cu mare #!

poten0ial o,idant )radicali li'er 1K6* o,igen atomic* ozon* pero,izi etc.+. 5n acest sens* se aplic& iradiere cu raze gama* raze ultraviolete* ultrasunete* producerea -enomenului de cavita0ie etc.* sau prin -olosirea unor catalizatori )o,izi de cupru* nic"el* co'alt* zinc* crom* -ier* magneziu* platin& poroas&* c"inone* etc.+. 1,igenul* care are o mare importan0& (n epurarea 'iologic& aero'&* este introdus (n apa uzat& de epurat* de o'icei* prin aerare. 1,igenul molecular este -olosit* de e,emplu* pentru o,idarea ionilor 'ivalen0i de -ier /i mangan /i a sul-urilor* (n prezen0& de catalizatori+. 1zonul este o,idant mult mai energic* capa'il s& reac0ioneze rapid cu o gam& larg& de poluan0i /i cu microorganismele din ap&. $l este generat prin desc&rc&ri electrice la tensiuni (nalte ):???.!???? 9+ (n aer sau (n o,igen uscat* aplic2nd concomitent r&cirea pentru a evita descompunerea. 5n practic&* pentru a produce Ng. ozon se consum& o cantitate de energie de cca. > NP". Aerul /i o,igenul ozonizat sunt introduse (n ap& prin di-uzorii poro/i sau prin sisteme mecanice de dispersie. 5n epurarea apelor uzate* ozonul este -olosit pentru decolorare* dezin-ec0ie* o,idarea par0ial& a unor su'stan0e nocive )-enoli* detergen0i* cianuri etc.+. $ste de su'liniat c& ozonul are o to,icitate ridicat&* pentru e,punere continu& concentra0ia (n aer -iind limitat& a circa ?* mgIm!+. 3ermangana0ii sunt o,idan0i puternici -olosi0i mai ales pentru -inisarea e-luen0ilor care au -ost supu/i anterior altor procese de epurare* pentru eliminarea culorii /i a mirosului* o,idarea -ierului* sul-urilor /i cianurilor. Ba tratarea cu permangana0i rezult& 'io,id de mangan "idratat* care* pe de o parte -unc0ioneaz& ca a'sor'ant /i coagulant* dar pe de alt& parte necesit& a -i (ndep&rtat din ap&. Clorul poate o,ida e-icient "idrogenul sul-urat* mercaptanii* nitri0ii* amoniacul* -ierul /i manganul* cianurile /i unele su'stan0e organice. Deose'it de r&sp2ndit& este distrugerea cianurilor cu clor p2n& la -ormare de ciana0i sau c"iar de azot molecular* con-orm reac0iilor: CN3 : OCI3 < CNO3 : C$3 " CNO3 : ( OC$3 < N" : " =CO(3 : ( C$3 Un dezavanta4 al -olosirii clorului la tratarea apelor care con0in su'stan0e organice este -ormarea compu/ilor organici "alogena0i cu nocivitate ridicat&. Acest e-ect este eliminat (n cazul -olosirii 'io,idului de clor* care* datorit& sta'ilit&0ii sale sc&zute* se prepar& (n situ. 5n a-ara clorului molecular* pentru epurarea se utilizeaz& /i alte produse cu con0inut de clor activ* cum ar -i "ipoclori0ii de sodiu /i de calciu* clorura de var* cloraminele. Re!ucerea Ca /i o,idarea poluan0ilor* reducerea este -olosit& pentru trans-ormarea unor poluan0i cu caracter o,idant* nociv* (n su'stan0e ino-ensive sau care pot -i (ndep&rtate din ap& prin aplicarea altor procese de epurare. Un caz tipic este reducerea cromului "e,avalent la crom trivalent (n vederea precipit&rii acestuia ca "idro,id* con-orm reac0iei: Cr "O > "3 : ;/eSO ) : >= "SO) < Cr"1SO)4( : (/e"1SO)4( : >= "O : SO ) "3 Reducerea se poate -ace cu -ier 'ivalent sau cu acid sul-uros (n mediu acid. Agen0ii reduc&tori -olosi0i curent (n practic& sunt s&rurile -ierului 'ivalent* sul-i0ii* acidul sul-uros /i alte com'ina0ii cu sul- la valen0e mai mici dec2t =* -ierul metalic (n mediu acid. 5n a-ar& de tratarea apelor cu con0inut de croma0i /i 'icroma0i* reducerea este aplicat& pentru eliminarea clorului activ (n e,ces cu sul-i0i sau cu 'io,id de sul-* insolu'ilizarea unor ioni metalici* Cu* Ag* prin reducere cu metale ordinare )de e,emplu cu -ier+* trans-ormarea #8

nitroderiva0ilor aromatici (n amine* prin reducere cu "idrogen n&sc2nd* trans-ormarea compu/ilor organici "alogena0i prin (nlocuirea "alogenului cu "idrogen etc. Precipitarea 3recipitarea este procesul de epurare 'azat pe trans-ormarea poluan0ilor din apele uzate (n produ/i greu solu'ili. 3recipitarea este* de regul&* rezultatul unor reac0ii c"imice din care rezult& su'stan0e mai greu solu'ile* dar ea poate avea loc /i (n urma sc"im'&rii unor condi0ii -izice* cum ar -i suprasaturarea unei ape prin concentrare* mic/orarea solu'ilit&0ii unor su'stan0e organice prin sporirea concentra0iei de electroli0i* mic/orarea solu'ilit&0ii unei s&ri prin m&rirea concentra0iei unuia dintre ionii care o compun respectiv a ionului cu nocivitate sc&zut&. 5n leg&tur& cu acest ultim e,emplu* este ilustrativ& m&rirea e-icien0ei de (ndep&rtare a -luorurilor din ap&* la precipitarea lor ca -luorur& de calciu* prin introducerea de ioni de calciu* eventual prin adaus de CaCl#. Acest adaus deplaseaz& ec"ili'rul (n -avoarea trans-orm&rii unei cantit&0i mai mari de ion F. (n -luorur& de calciu greu solu'il&* con-orm reac0iei: # F. L Ca#L M CaF# 3recipitat

3recipitarea c"imic& se aplic& -recvent la (ndep&rtarea din ap& a ionilor metalelor grele* av2nd (n vedere c& ace/tia -ormeaz& "idro,izi cu solu'ilitate sc&zut& la anumite valori ale pK. ului. C a,u$area 7i *$ cu$area A/a cum s.a men0ionat la (nceput* dimensiunea particulelor de impurit&0i care pot -i prezente (n apele uzate variaz& de la ?.> mm la circa mm. 1 parte din acestea pot -i separate prin sedimentare. 5ntruc2t (ns& o parte din impurit&0i au dimensiuni /i deci viteze de sedimentare prea mici pentru a putea -i separate din ap& pe aceast& cale* se recurge la agregarea lor (n particule mai mari* care pot -i (ndep&rtate prin coagulare /i sedimentare. 3articulele -oarte -ine sunt (ncon4urate de (nveli/uri de ioni /i posed& deci o (nc&rcare electric& care provoac& repulsia particulelor (ntre ele* pentru agregarea particulelor -iind necesar& (nvingerea sau anularea acestor -or0e de repulsie. To0i solii lio-o'i )adic& particulele (ntre care nu e,ist& interac0iune+ sunt alc&tui0i din dou& p&r0i: . nucleul* partea interioar&* neutr& din punct de vedere electric* care constituie masa micelei% . partea e,terioar&* ionogen&* -ormat& din dou& straturi de ioni. Con-orm concep0iei stratului du'lu electric e,ist& un strat de adsor'0ie* care ader& direct la nucleu /i este denumit strat -i, sau Kelm"oltz /i un strat di-uz* care este -ormat din antiioni sau contraioni. Stratul -i, este asem&n&tor unui condensator /i este denumit strat du'lu electric. Sc"ema unei particule coloidale este dat& (n -igura >. 3articulele coloidale din ap&* datorit& (nc&rc&rii super-iciale cu sarcini electrice* apar (nc&rcate cu un poten0ial negativ* numit poten0ial zeta sau poten0ial electrocinetic. Coloizii* prin structura lor* apar (nc&rca0i negativ* (nc&rcare ce le con-er& sta'ilitate sau ec"ili'ru sta'il* nu sedimenteaz& /i se men0in (n ec"ili'ru mult timp. Stricarea ec"ili'rului coloidal se realizeaz& prin neutralizarea sarcinilor electrice ce conduce la sedimentarea particulelor datorit& -orm&rii unor particule mai mari* -locoane. #:

/i,.>. - !e$u$ stratu$ui !u6$u e$ectric 5n literatura de specialitate* termenul de coagulare este -olosit pentru a descrie procesul de desta'ilizare produs prin compresia celor dou& (nveli/uri electrice care (ncon4oar& particulele coloide* ceea ce -ace posi'il& agregarea lor* iar termenul de -loculare se re-er& la desta'ilizarea prin adsor'0ia unor molecule mari de polimeri care -ormeaz& pun0i de leg&tur& (ntre particule. Aceast& semni-ica0ie a termenilor nu este unanim acceptat&. Mul0i speciali/ti -olosesc termenul de -loculare pentru a descrie -enomenele de transport care concur& la realizarea coagul&rii. Deci e,ist& numeroase teorii cu privire la sta'ilitatea coloizilor /i la mecanismele prin care se poate realiza desta'ilizarea* nici una dintre acestea nu permite prognoza comport&rii (n detaliu a unui sistem coloid /i* de aceea* (n practic& aceast& comportare este eviden0iat& prin teste e,perimentale. 3rocesul de coagulare se petrece (n dou& -aze: . -aza pericinetic&* la introducerea reactivului* (ntr.un timp -oarte scurt* c2nd are loc neutralizarea /i -ormarea de micro-locoane neo'serva'ile cu oc"iul li'er% . -aza ortocinetic&* (n care are loc -ormarea de -locoane mari* vizi'ile cu oc"iul li'er* c"iar agregate* u/or sedimenta'ile. Dac& la (nceputul procesului cantitatea de -locoane este de ordinul sutelor de miiIcm! de ap&* se a4unge ca la s-2r/itul procesului s& e,iste :. ? -locoaneIcm! de ap&. Mecanismele coagul&rii.-locur&rii sunt mecanismele desta'iliz&rii coloizilor* care au -ost sta'ilite (n decursul timpului /i con-irmate prin numeroase cercet&ri e,perimentale. Ast&zi sunt considerate patru mecanisme /i anume: . compresia stratului electric al coloizilor% . neutralizarea sarcinilor electrice ale coloizilor% #=

. -ormarea precipitatelor% . adsor'0ie /i legare (ntre particulelor de precipitare prin pun0i sau lan0uri (n punte* Me.1K.Me. Factorii care contri'uie la desta'ilizarea particulelor sunt: . "idroliza ionilor polivalen0i /i -ormarea de specii monomerice /i polimerice de "idroliz& . adsor'0ia speciilor de "idroliz& la inter-a0a particulelor coloidale% . prinderea particulelor desta'ilizate (n agregate% . antrenarea particulelor desta'ilizate prin -or0e 9an der Paals% . sc"im'&ri (n structura polimerilor de tip Me.1K.Me* cu contri'u0ie (n adsor'0ia -locoanelor. In-luen0a unuia sau mai multor -actori se mani-est& (n -unc0ie de compozi0ia c"imic& /i 'iologic& a mediului apos /i de natur& -izico.c"imic& a particulei. 3rocesul de coagulare.-loculare depinde de c"imismul apei* respectiv de pK* alcalinitatea )+* valoarea indicatorilor Cl .* S1* de su'stan0e organice prezente (n special acizi "umici /i acizi -ulvici. De asemenea* procesul de coagulare este dependent (n cazul apelor cu (nc&rcare 'iologic& de tipul algelor e,istente. Desta'ilizarea coloizilor cu sarcin& electric& negativ& . (nt2lni0i mai -recvent (n practic& . se poate realiza prin tratarea cu ioni metalici pozitivi* e-icien0a sporind cu valen0a ionilor. Ast-el* pentru a o'0ine acela/i e-ect de coagulare cu s&ruri de potasiu* calciu /i aluminiu este nevoie de o doz& de s&ruri de circa ? ori mai mare (n cazul calciului /i de circa :?? de ori mai mare (n cazul potasiului dec2t (n cazul aluminiului. 5n practic& se -olosesc* cu prec&dere* s&rurile de metale trivalente* Fe)III+ /i Al)III+. Ba coagularea cu s&ruri metalice are loc -ormarea de "idro,izi metalici polimeriza0i* (nc&rca0i electric pozitiv* capa'ili s& se adsoar'& pe supra-a0a particulelor /i (n acela/i timp s& asigure leg&turi (ntre mai multe particule. Doza de coagulant necesar& pentru desta'ilizare depinde de concentra0ia coloizilor* de pK /i de prezen0a (n solu0ie a altor ioni. 3entru -ormarea pun0ilor de leg&tur& (ntre particulele coloidale desta'ilizate se utilizeaz& polimeri organici sau anorganici. Cei organici pot -i cationici )polimeri de amine ter0iare+* anionici )polimeri ai acidului acrilic* poliacrilamid& mai mult sau mai pu0in "idrolizat&* polistiren sul-onat etc.+ sau neionici )poliacrilamid&* o,id de polietilen& etc.+. Drept polielectrolit anorganic se -olose/te (n special acidul silicic polimerizat. 3olimeri organici cu (nsu/iri -loculante sunt prezen0i /i (n secre0iile e,tracelulare ale unor microorganisme* printre care /i cele din n&molul activ* ace/tia av2nd un rol important (n -locularea n&molului activ. Concentra0ia cationilor 'ivalen0i /i trivalen0i din ap& poate e,ercita o in-luen0& important& asupra capacit&0ii polielectroli0ilor anionici de a agrega coloizii (nc&rca0i negativ. Adaosul de coagulan0i cationici sau de polielectroli0i (n doze e,cesive poate duce la inversarea sarcinii particulelor coloidale /i la resta'ilizarea lor. 5ntruc2t particulele coloidale sunt prezente (n aproape toate categoriile de ape uzate industriale* coagularea este unul dintre procesele de epurare care (/i g&se/te o aplicare larg& (n practic&. 5n practica trat&rii apei* cele mai -olosite procedee sunt: . coagularea cu adaus de reactivi c"imici numi0i coagulan0i% . coagularea electric& sau electrocoagulare.

C a,u$area cu s%ruri !e a$u#iniu #>

S&rurile de aluminiu* cele mai utilizate (n procesul de coagulare sunt: . sul-atul de aluminiu* % . aluminat de sodiu % . clorur& de aluminiu % . policlorura 'azic& de aluminiu )3C7A+ etc. Cel mai -olosit reactiv la scar& industrial& este sul-atul de aluminiu.

C a,u$area cu s%ruri !e *ier S&rurile de -ier sunt utilizate (n cazul puri-ic&rii apelor reziduale*domeniul de precipitare al Fe)1K+! este mai e,tins dec2t la Al)1K+!* (ncep2nd de la pK@!. 5n gra-icul din -igura A este dat& distri'u0ia speciilor (n -unc0ie de pK. S&rurile de -ier utilizate (n tratarea apei* c2t /i la procesul de epurare sunt: . Sul-at -eros FeS18 >K#1% . Sul-at -eric Fe#)S18+! EK#1% . Clorur& -eric& FeCl! = K#1.

#A

Fig. A. Compozi0ia de ec"ili'ru a solu0iei (n contact cu precipitat proasp&t de Fe)1K+! )zona "a/urat& reprezint& zona de lucru (n tratarea practic&+ A!?u'ani sau *$ cu$ani 5n scopul (m'un&t&0irii procesului de coagulare D -loculare * (n tratarea apei se utilizeaz& di-erite su'stan0e cu e-ect de m&rire a -locoanelor /i a vitezei de sedimentare. Aceste su'stan0e sunt cunoscute su' denumirea de ad4uvan0i . Ad4uvan0ii utiliza0i (n coagulare D -loculare sunt de origine mineral&* sau de origine organic&. Ad4uvan0i minerali Din aceast& grup& -ac parte: . silicea activ& )silicat de sodiu neutralizat cu K#S18+% . silico.aluminat )silicat de sodiu activat cu sul-at de Al+% . argile )'entonit&* caolin+% #E

. nisip -in% . c&r'une activ% . car'onat de calciu% . Niselgur )diatomee+% 1.) A. &n!ru#ar pentru Aut 'eri*icare Teste de autoevaluare:

. Cele mai multe procese de tratare /i de epurare a apelor aduc sc"im'&ri ale concentra0iilor unor su'stan0e care sunt -ie scoase* -ie introduse (n ap&* intervenind ast-el un trans-er de -az& (ntre cele trei -aze e,istente : gazoas&* lic"id&* solid&. Raspuns: A #. 5ntre procesele unitare prin care se realizeaz& tratarea apei naturale pentru o'0inerea apei pota'ile /i cele de epurare a apelor uzate nu e,ist& deose'iri esen0iale* di-eren0a const2nd (n natura apei 'rute supuse trat&rii /i (n calitatea e-luentului -inal care tre'uie o'0inut&. Raspuns: A !. 3rodusul unei sta0ii de tratare este o ap& de calitate superioar& care corespunde cerin0elor unei -olosin0e* iar acela al unei sta0ii de epurare un e-luent accepta'il care nu (nr&ut&0e/te calitatea resurselor naturale de ap&. Raspuns: A 8. 5n instala0iile de tratare a apelor uzate* rezultatele depind de sta'ilitatea* respectiv uni-ormitatea regimului de intrare a apelor uzate (n sistemul de tratare. Raspuns: A :.3rincipalele grupe de procese -izice au la 'az& separarea gravita0ional& sunt -iltrarea /i trans-erarea poluan0ilor din -az& apoas& (n alt& -az&. Raspuns: A =. 3rin electroliz& se pot recupera din apele uzate o varietate de su'stan0e utile: acizi car'o,ilici )acetic* citric* lactic+* lignite* croma0i* etc. Raspuns: A >.1 variant& de aplicare a e,trac0iei (n puri-icarea apei este aceea (n care su'stan0a e,tras& din amestec este (ns&/i apa* nu su'stan0e dizolvate (n aceasta. Raspuns: A A. 5n compara0ie cu alte procese de epurare a apelor uzate* distilarea este (n prezent dezavanta4oas& datorit& consumului relativ ridicat de energie. Raspuns: A E. 3entru neutralizarea apelor alcaline se pot -olosi acizii reziduali rezulta0i din di-erite procese industriale* cu condi0ia ca ace/tia s& nu con0in& (n concentra0ii sup&r&toare alte impurit&0i. Raspuns: A ?. 1,idarea /i reducerea sunt procese (n care su'stan0ele se trans-orm& (n altele ca urmare a sc"im'ului de electroni. Raspuns: A @. Te#e !e c ntr $: . Caracterizai metodele de epurare.. #. Caracterizai compoziia apelor uzate i gradul de epurare al apelor uzate. C. C ncepte si ter#eni !e retinut: apa* apa epurat&* compoziia apelor uzate* grad de epurare al apelor uzate. !?

@i6$i ,ra*ie: 7i'liogra-ie o'ligatorie +. Marinescu C. D Note de curs* $ditura FD7C* 3itesti* #? #. #+. Retegan A. D Alimentari cu apa* instalatii sanitare si gaze* I3T9 Timisoara* Facultatea de Constructii* EA8. !+. Giuconiu M. si col. D Constructii si instalatii "idroedilitare* $ditura de 9est* Timisoara* #??#. 8+. Giuconiu M. si col. D Indrumar pentru calculul constructiilor si instalatiilor "idroedilitare* I3T9* Timisoara* EA#. 7i'liogra-ie -acultativ& +. 3aslarasu I.si col. D Alimentari cu apa* $ditura Te"nica* 7ucuresti* EA . #+. G"itesu D. D Instalatii te"nico D sanitare si de gaze* $ditura Didactica si 3edagogica* 7ucuresti* EA>. !+. Dima M. D $purarea apelor uzate ur'ane* $ditura Te"nopres* Iasi* #??:. 8+. Asociatia inginerilor de instalatii din Romania D Manualul de Instalatii Sanitare* $ditura Artecno* 7ucuresti* #??#. 7I7BI1GRAFI$ SU3BIM$NTARQ: +. Normativ pentru proiectarea si e,ecutarea instalatiilor sanitare indicativ IEI.E8. #+. NormIativ pentru apro'area proiectarii si e,ecutarii instalatiilor sanitare indicativ IEI. E=. !+. Begea 8:AI#??# D privind calitatea apei pota'ile. 8+. Begea ! I#??8. pentru modi-icarea si completarea Begii 8:AI#??# privind calitatea apei pota'ile.