FINANTE PUBLICE

Cheltuieli publice pentru aciuni social-culturale

Elevi : Barbalata Cristina David Nicoleta

Lect.dr. Iacob D. Grupa C2 , An 1

CUPRINS
1) Structura c eltuielilor publice social!culturale............................................. "

2#$olul c eltuielilor social!culturale................................................................ % "# Surse de &inantare a c eltuielilor social!culturale ...................................... % %# Investitiile in capital u'an .......................................................................... ( )# C eltuieli publice pentru invata'ant........................................................... ( *# C eltuieli publice pentru cultura, culte, activitate sportiva si de tineret....... + (# C eltuieli publice pentru sanatate .............................................................. , +# C eltuieli publice pentru securitate soriala ................................................ 1,# C eltuieli pentru a.utorul de so'a. ............................................................ 11 1-# C eltuieli pentru asistenta sociala ........................................................... 12 11 # Alte &or'e de a.utor ................................................................................ 1" 12 # Biblio/ra&ie .............................................................................................. 1%

Cheltuieli publice pentru aciuni socialculturale

1 Structura cheltuielilor publice pentru aciuni social-culturale este! ! 0nvata'1nt2 !cultura, arta, culte si sport2 !sanatate2 !securitate sociala 3care cuprinde asi/urarile sociale, asistenta sociala, diverse cate/orii de 0nde'ni4atii si a.utoare, alte c eltuieli#. 5n $o'1nia, structura c eltuielilor publice pentru actiuni social!culturale, pre4entata 0n clasi&icarea indicatorilor privind &inantele publice, vi4ea4a ur'atoarele destinatii: !0nvata'1ntul2 !sanatatea2 !cultura, reli/ia, actiuni sportive si de tineret2 !asistenta sociala, alocatii, pensii, a.utoare si inde'ni4atii2 !alte c eltuieli social!culturale2 !asi/urarile sociale de stat2 !a.utorul de so'a.. Din datele calculate 0n anul 2--- s!a constatat ca tarile de4voltate reparti4ea4a 0ntre 2"6 si )*6 din 7.I.B. pentru &inantarea actiunilor social! culturale si peste .u'atate din c eltuielile bu/etare sunt destinate actiunilor social!culturale, 0n ti'p ce tarile 0n curs de de4voltare 0ndreapta spre aceste destinatii 0ntre 1,"6 si 1)6 din 7.I.B. iar ponderea c eltuielilor de aceasta natura 0n totalul c eltuielilor bu/etare este 'ica. Anali4a retrospectiva a c eltuielilor pentru actiuni social!culturale evidentia4a o crestere absoluta si relativa &iind consecinta &ireasca a de4voltarii econo'ice a tarilor respective. 8olu'ul c eltuielilor publice pentru actiuni social!culturale este in&luentat si de &actorul de'o/ra&ic. Cresterea de'o/ra&ica sustinuta 0n tarile 0n curs de de4voltare, 'odi&icarile de structura a populatiei 0n tarile de4voltate, 0nre/istrate 0n special 0n perioada postbelica, au deter'inat nu nu'ai
3

e9tinderea serviciilor sociale si a resurselor necesare, ci si 0ntretinerea unor pro/ra'e sociale 3 e9: de spri.inire a &a'iliilor cu 'ulti copii, a persoanelor de&avori4ate etc.# sau de e9tindere a pro/ra'elor e9istente asupra unor se/'ente tot 'ai 'ari ale populatiei3 cu' sunt, de e9e'plu, asi/urarile sociale#. C eltuielile publice pentru ac:iuni social!culturale sunt 0ndreptate spre reali4area de servicii 0n 'od /ratuit, cu plat; redus; ori sub &or'; de trans&eruri b;ne<ti3aloca:ii bu/etare, pensii, a.utoare <i alte inde'ni4a:ii#. De presta:iile social!culturale pot bene&icia anu'ite cate/orii sau /rupuri sociale, sau 0ntrea/a popula:ie.
2) Cheltuielile pentru aciuni social-culturale "n#eplinesc un rol

i$portant 0n plan econo'ic <i social. Ast&el, pe sea'a resurselor alocate de stat se asi/ur;: educa:ia <i instruc:ia copiilor <i tinerilor2 ridicarea cali&ic;rii pro&esionale2 asisten:a 'edical; a cet;:enilor2 in&luen:area evolu:iei de'o/ra&ice2 asi/urarea unui siste' de protec:ie social;2 ridicarea nivelului cultural, artistic <i de civili4a:ie al 'e'brilor societ;:ii. 5n plan econo'ic, rolul acestor c eltuieli se re'arc; 0n ac:iunea lor asupra consu'ului, 0n sensul c; in&luen:ea4; cererea de bunuri deconsu' <i, pe aceast; cale, sti'ulea4; sporirea produc:iei.
-

% &n $a'oritatea tarilor cu econo$ie #e piata( "n )inantarea cheltuielilor pentru actiuni social-culturale se )olosesc ur$atoarele surse! a# &onduri bu/etare, care 0n 'a.oritatea statelor detin o pondere 'are 0n totalul surselor de &inantare 3e9. 0n Austria bu/etul aloca )-6 din resurse pentru acoperirea c eltuielilor social!culturale2 0n Suedia, contributia bu/etului era peste (-62 0n =n/aria bu/etul acoperea %-6 din c eltuielile social! culturale etc.#. 5n tarile cu structura &ederala este vorba de bu/etul &ederal, bu/etul statelor sau bu/etul colectivitatilor locale, iar 0n tarile cu structura unitara bu/etul de stat si bu/etele unitatilor ad'inistrativ!teritoriale.

b# &ondurile &inanciare cu destinatie speciala2 de re/ula la nivel 'acro! econo'ic se constituie unele &onduri care sunt ali'entate cu resurse ce sunt destinate special pentru &inantarea unor actiuni social!culturale cu' sunt : &ondul pentru asi/urarile sociale de stat2 &ondul pentru asi/urarile sociale de sanatate2 &ondul pentru a.utorul de so'a., constituit 0n cea 'ai 'are parte pe sea'a contributiei a/entilor econo'ici si a salariatilor. c# &ondurile proprii ale a/entilor econo'ici destinate pre/atirii cadrelor, protectiei 'uncii si actiunilor social!culturale sportive. d# veniturile proprii reali4ate de institutiile social!culturale din di&erite activitati speci&ice, din prestarea de servicii catre terti sau din e9ploatarea unor bunuri ce le apartin2 e# veniturile populatiei, din care suporta di&erite ta9e, coti4atii, contributii sau alte plati la &inantarea unor actiuni social!culturale. Cate/oriile populatiei care suporta din veniturile lor ast&el de prelevari sunt salariatii, a/ricultorii, pensionarii, liber pro&esionistii, alte persoane etc. &# &ondurile or/ani4atiilor nonpro&it cu' sunt: institutiile de caritate, &undatiile, asociatiile, bisericile si alte ase4a'inte de cult, care participa cu di&erite su'e de bani la &inantarea actiunilor social!culturale. /# a.utorul &inanciar e9tern care cuprinde subventii, acordate unor tari din &onduri constituite special 0n acest scop de or/anis'ele internationale speciali4ate pe do'enii de activitate 3>.?.S. ! >r/ani4atia ?ondiala a Sanatatii, =.N.E.S.C.>: >r/ani4atia Natiunilor =nite pentru Educatie, stiinta si Cultura# sau unele or/anis'e re/ionale 3=.E. ! =niunea Europeana prin inter'ediul @ondului Social# sau a.utoare banesti 3ori 'ateriale# o&erite unor state 0n situatii deosebite. De ase'enea, se poate 'entiona a.utorul e9tern acordat tarilor 0n curs de de4voltare pentru 0nvata'1nt, educatie si sanatate. 5n literatura de specialitate se 0nt1lne<te ter'enul de securitate social;, 0n care se cuprind: asi/urarile sociale, asisten:a social;, a.utorul de <o'a., alte cate/orii de a.utoare <i inde'ni4a:ii, precu' <i alte c eltuieli. Aotodat;, se utili4ea4; si ter'enul de protec:ie social;, care are o s&er; 'ai e9tins; a ac:iunilor, co'parativ cu ter'enul anterior. Ast&el, protec:ia social; se re&er; la ansa'blul ac:iunilor <i ';surilor econo'ice, sociale sau de alt; natur;, ini:iate de stat, pentru a /aranta 'e'brilor societ;:ii B salaria:i

sau nesalaria:i B ap;rarea &a:; de &eno'ene <i ac:iuni al c;ror e&ect se repercutea4; ne&avorabil asupra situa:iei lor. 7rintre ';surile de protec:ie social; se 0nscriu: crearea de noi locuri de 'unc;2 subven:ionarea unor produse si servicii destinate popula:iei2 co'pensa:ii b;ne<ti acordate persoanelor cu venituri &i9e, 0n ur'a cre<terii pre:urilor <i tari&elor la bunuri <i servicii de interes vital pentru popula:ie2 &acilit;:i &iscale pentru anu'ite cate/orii sociale2a.utor de <o'a.2 asisten:; social;2 asi/ur;ri sociale <.a. Corespun4;tor acestei co'po4i:ii, protec:ia social; cuprinde ansa'blul de ac:iuni, deci4ii <i ';suri 0ntreprinse de societate pentru prevenirea, di'inuarea sau 0nl;turarea consecin:elor unor eveni'ente considerate ca riscuri sociale asupra condi:iilor de via:; ale popula:iei. 5n ansa'blul lor, c eltuielile pentru ac:iuni social!culturale 0<i e9ercit; in&luen:a asupra econo'iei, 0ntruc1t ele contribuie la 0ntre:inerea, re&acerea <i de4voltarea capacit;:ii de 'unc; a indivi4ilor, la &or'area <i ridicarea cali&ic;rii acestora, la reproduc:ia &or :ei de 'unc;. 5ntre c eltuielile pentru ac:iuni social!culturale <i de4voltarea econo'ic; a unei :;ri e9ist; rela:ii de intercondi:ionare2 0n consecin:;, o :ar; de4voltat; din punct de vedere econo'ic va dispune de resurse &inanciare 'ari, pe care le va putea 0ndrepta spre &inan:area acestor ac:uni. La r1ndul lor, ac:iunile pentru 0nv;:;'1nt, s;n;tate, cultur ;, asisten:; social; vor conduce la instruirea si cali&icarea cetatenilor, la pastrarea starii de sanatate a populatiei sau la re&acerea acesteia, creand ast&el conditii pentru o productivitate a 'uncii sporita in sectoarele econo'ice. Actiunile social!culturale repre4inta servicii sociale care conduc la crearea de venit national, prin aceasta dovedind un caracter productiv si contribuind la de4voltarea econo'ico!sociala. Ast&el, invata'antulCproduceD &orta de 'unca instruita si cali&icata2 bunastarea &i4ica, psi ica si sociala, absenta bolii si invaliditatii conduc in 'od direct la e9istenta unei &orte de 'unca capabile de o activitate e&icienta si,indirect,di'inuea4a necesarul de resurse destinate a sistentei 'edicale pentru bolnavi si cei incapabili de 'unca. Intelese prin aceasta pris'a, c eltuielile pentru actiuni social!culturale sunt considerate ca &iind Cinvestitii in resurse u'aneD. Continutul lor este dat de totalitatea c eltuielilor care conduc la cresterea aptitudinilor &i4ice si intelectuale ale indivi4ilor, luati ca a/enti productivi in pre4ent sau viitor. Alt&el spus, investitiile in resurse u'ane cuprind c eltuielile e&ectuate pentru cresterea si de4voltarea co'ple9a a individului. Aceste investitii au 'ai 'ulte
6

co'ponente,si anu'e: investitia intelectuala, investitia pentru sanatate, investitia culturala. Aprecierea caracterului de Cinvestitie in resurse u'aneD a c eltuielilor social!culturale este di&erita. Ast&el, unii autori considera ca nu'ai o parte a acestora poate &i considerata investitie in resurse u'ane 3respectiv, cea destinata reali4arii ba4ei te nico!'ateriale a actiunii respective: c eltuielile de capital si o parte a c eltuielilor curente#2 alti teoreticieni aprecia4a caracterul de investitie in resurse u'ane al tuturor resurselor indreptate spre invata'ant, sanatate, cultura. * In+estitiile in capitalul u$an sunt strans le/ate de reali4area in practica a politicilor de asi/urare a cresterii econo'ice durabile,contribuind la atenuarea consecintelor celor 'ai /rave ale saraciei si o&erind cetatenilor posibilitatea a'eliorarii conditiilor de viata. In ulti'ii ani s!au intensi&icat preocuparile pentru evidentierea corelatiei dintre de4voltarea econo'ica si viata u'ana. Conceptul de4voltarii econo'ice a capatat un continut 'ai pro&und, accentuandu!se co'ponentele sale sociala si u'ana2 a &ost elaborat un nou concept privind de4voltarea econo'ica durabila, cuprin4and si de4voltarea u'ana durabila. De4voltarea u'ana este un proces care conduce la e9tinderea /a'ei de posibilitati o&erite &iecarui individ. @iinta u'ana este situata in centrul actiunilor privind de4voltarea si ea trebuie sa!si 'ani&este &er' optiunile in orice do'eniu ! econo'ic, social, cultural, politic. 7entru reali4area de4voltarii u'ane sunt necesare trei conditii esentiale: o viata indelun/ata intr!o stare buna de sanatate2 acu'ularea de cunostinte2 acces la resursele necesare pentru atin/erea unui nivel de trai decent. Accesul la aceste conditii trebuie asi/urat nu doar /eneratiilor pre4ente,ci si celor viitoare, &apt ce con&era durabilitate de4voltarii u'ane.

, Cheltuielile publice pentru in+ata$ant Invata'antului ii revine un rol tot 'ai i'portant in pro/resul deansa'blu al societatii. De4voltarea si 'oderni4area invata'antului au ca scop e/ali4area conditiilor de educare si instruire a tuturor 'e'brilor societatii, necesitand alocarea unor &onduri &inanciare publice ridicate.In 'a.oritatea tarilor lu'ii, principala sursa de &inantare a invata'antului o constituie bu/etul statului, ceea ce re&lecta i'portanta deosebita acordata acestui do'eniu de activitate.

In nu'eroase tari de4voltate, ca si in tari in curs de de4voltare,&unctionea4a doua tipuri de unitati de invata'ant: publice 3&inantate de la bu/et# si particulare, care pot &i independente sau partial subventionate de la bu/et. Invata'antul particular este supus controlului statului si se con&or'ea4a re/le'entarilor o&iciale privind cadrele didactice,or/ani4area invata'antului si e9a'enele. In tara noastra, ca si in alte tari, studentii bene&icia4a de burse sau a.utoare &inanciare. In /eneral, bursele se acordain &unctie de venituri,de re4ultatele in procesul de invata'ant, precu' si de criterii sociale.Alte a.utoare &inanciare se acorda pentru ca4are, cantine, asistenta 'edicala, in raport cu situatia personala a studentului. Acestea repre4inta trans&eruri &inanciare catre studenti si ur'aresc a.utorarea celor cu venituri 'odice, a celor care nu au posibilitatea de a!si suporta ta9ele de studii si se practica in 'a.oritatea tarilor. - Cheltuielile publice pentru cultura ( culte( acti+itate sporti+a si #e tineret $esursele &inanciare destinate culturii, cultelor, actiunilor sportive si de tineret contribuie la cresterea calitatii &actorului u'an2 crearea si i'bo/atirea nivelului cultural, cultivarea /usturilor si idealurilor 'orale si estetice, educatia spirituala, activitati sportive 'enite a pastra o anu'ita stare a individului din punct de vedere 'oral, estetic, al conditiei &i4ice2 alt&el spus, aceste actiuni isi aduc contributia la &or'area personalitatii u'ane. Aceste resurse &inanciare intra in co'ponenta Cinvestitiei in resurse u'aneD2 ele au un e&ect indirect si poate, 'ai indepartat, dar in&luentea4a po4itiv activitatea econo'ica si sociala si, in &inal,contribuie la cresterea econo'ica. Institutiile si actiunile catre care sunt indreptate aceste resurse &inanciare sunt: institutiile culturale 3bibliotecile, 'u4eele, casele decultura, patri'oniul cultural, presa, editurile#, institutiile artistice 3teatre,institutii 'u4icale, case de &il'#, cultele, actiunile sportive si de tineret,actiunile pentru petrecerea ti'pului liber. Activitatea des&asurata de aceste institutii se poate concreti4a in anu'ite bunuri 'ateriale 3care au si o valoare spirituala#, cu' sunt cartile, &il'ele, discurile, picturile,sculpturile sau se pre4inta sub &or'a unor servicii culturale, spirituale,artistice, sportive, cu' sunt: concertele, spectacolele de teatru, opera,ca'pionate, concursuri sportive s.a. Aceste caracteristici in&luentea4a siste'ul de &inantare a actiunilor respective. Avand in vedere ponderea ridicata a resurselor bu/etare in acoperirea necesitatilor &inanciare ale acestor institutii, pute' sublinia &aptul ca 'ulte
8

institutii de cultura si arta repre4inta o co'ponenta i'portanta a protectiei sociale, ele o&erind 'e'brilor societatii servicii in 'od /ratuit sau cu preturi 3tari&e# reduse, accesibile. In ca4ul acestor c eltuieli publice, se ur'aresc 'odul de utili4area &ondurilor alocate si e&icienta econo'ica. E&ectele acestor actiuni sunt,in special, ne'ateriale, resi'tite indirect pe ter'en lun/ ,deci, di&icil de deter'inat. Calcularea, anali4area si ur'arirea unor indicatori speci&ici ai acestor actiuni, cu' sunt: nu'arul de biblioteci, case de cultura,'u4ee, teatre, nu'arul de cititori, vi4itatori, spectatori etc., per'it &or'ularea anu'itor aprecieri si conclu4ii privind corelatia intre dina'ica acestora si dina'ica resurselor &inanciare alocate. E&icienta sociala,cultural!educativa, precu' si cea econo'ica se aprecia4a, in principal,ur'arind 'i9area e&ectelor la un volu' dat de e&ort &inanciar. Si in aceste do'enii publice, trebuie des& asurat un 'ana/e'ent cultural,artistic, sportiv, care sa asi/ure c eltuirea e&icienta a resurselor si sa evite risipa banului public. . Cheltuielile publice pentru sanatate Sanatatea repre4inta unul din cei 'ai i'portanti &actori care asi/ura des& asurarea vietii si activitatii. >r/ani4atia ?ondiala a Sanatatii de&ineste sanatatea ca &iind o stare de buna stare &i4ica,'entala si sociala, nu doar o absenta a bolii si in&ir'itatii. >crotirea sanatatii repre4inta, in consecinta, 'ai 'ult decat o proble'a de asistenta sociala, &iind si o proble'a cu un pro&und caracter social, ca parte inte/ranta din ansa'blul conditiilor social!econo'ice de de4voltare. 7olitica sanitara este o parte inte/ranta a politicii sociale si pentru in&aptuirea ei, nu'eroase tari ale lu'ii c eltuiesc i'portante resurse &inanciare. In /eneral, tendinta acestor c eltuieli este de crestere, datorita unor &actori, cu' sunt: a'pli&icarea nevoilor de ocrotire a sanatatii ca e&ect al cresterii nu'arului populatiei si 'odi&icarii structurii sale2 accentuarea &actorilor de risc2 cresterea costului prestatiilor 'edicale, ca ur'are a introducerii in practica 'edicala a unor noi 'i.loace de investi/atie, trata'ent, 'edica'ente, a sporirii nu'arului cadrelor 'edicale s.a. C eltuielile publice pentru sanatate au o 'are i'portanta in asi/urarea calitatii vietii indivi4ilor si, privite din acest punct de vedere, pre4inta 'ari disparitati de la o tara la alta. In tarile de4voltate, e9ista doua cate/orii de c eltuieli pentru sanatate, din punctul de vedere al celui care le suporta. Este vorba de c eltuieli publice pentru sanatate si c eltuieli particulare pentru sanatate. Ca si in ca4ul celorlalte actiuni social!culturale,si in do'eniul sanatatii e9ista institutii 'edicale de stat si particulare. Sectorul particular in
9

do'eniul 'edicinei, ca si nu'arul 'edicilor ce isi des&asoara activitatea in cadrul lui, este insa restrans &ata de cel public. >crotirea sanatatii este un serviciu public avand caracteristici deosebite2 el nu poate &i supus in totalitate cerintelor pietei, ci, in acelasi ti'p, trebuie supus unei econo'ii de tip ad'inistrativ. Arebuie sa se tina sea'a de i'previ4ibilitatea riscurilor, de a'ploarea lor, de e&ectele colective 'ultiple cu in&luente ne/ative 3i'bolnaviri, epide'ii# sau po4itive 3prevenirea i'bolnavirilor, vaccinari#2 trebuie recunoscuta necesitatea accesului tuturor indivi4ilor la protectia sanitara si sociali4area riscurilor. Siste'ul de sanatate trebuie sa &ie bine or/ani4at si structurat,trebuie sa e9iste o Ccultura de sanatateD, care sa conduca la respectarea unei discipline in econo'ia sanatatii2 intre CcerereaD si Co&ertaD de sanatate trebuie sa e9iste anu'ite ele'ente care sa le puna in le/atura in 'od cat 'ai convenabil si e&icient. > ast&el de le/atura o asi/ura si 'ecanis'ul de &inantare a santatii. Activitatea de ocrotire a sanatatii se concreti4ea4a in 'ai 'ulte cate/orii de e&ecte,si anu'e: e&ecte 'edicale, e&ecte sociale si e&ecte econo'ice. E&ectele 'edicale vi4ea4a re4ultatele concrete ale actiunilor privind in/ri.irea sanatatii 3consultatii, anali4e, dia/nostic, trata'ent#si se re&lecta in vindecari sau a'eliorari, adica in re&acerea si pastrarea sanatatii persoanelor bene&iciare de asistenta sociala. Aceste e&ecte au,in /eneral, un caracter individual. E&icienta sociala re&lecta e&ectele actiunilor de ocrotire a sanatatii la nivelul intre/ii societati si se ras&ran/ asupra starii de sanatate a intre/ii populatii. Ele sunt repre4entate printr!o serie de indicatori statistici ca: speranta 'edie de viata la nastere, natalitatea, 'orbiditatea,'ortalitatea in&antila si cea /enerala etc. E&icienta econo'ica se concreti4ea4a in reducerea perioadelor de incapacitate de 'unca datorate i'bolnavirilor si accidentelor, li'itarea e9tinderii altora2 pastrarea starii de sanatate conduce la cresterea duratei 'edii de viata si a vietii active, la cresterea capacitatii de 'unca, la econo'isirea unor i'portante &onduri &inanciare si, in ansa'blu, la cresterea venitului national. / Cheltuielile publice pentru securitate sociala In cadrul acestei /rupe de c eltuieli social!culturale se cuprind c eltuielile pentru acordarea de a.utoare, alocatii, pensii, inde'ni4atii unor persoane salariate sau nesalariate 3in cate/oria celor din ur'a sunt inclusi: batranii, invali4ii, andicapatii, so'erii, &e'eile, copiii, tinerii#.

10

Cea 'ai i'portanta co'ponenta a c eltuielilor pentru securitatea sociala o repre4inta asi/urarile sociale 3care sunt pre4entate la subcapitolul privitor la Bu/etul asi/urarilor sociale de stat#. Securitatea sociala cuprinde ansa'blul actiunilor intreprinse de societate pentru prevenirea, di'inuarea si inlaturarea consecintelor unor eveni'ente considerate ca riscuri sociale, eveni'ente care actionea4a ne/ativ asupra nivelului de trai al indivi4ilor. $iscurile sociale pot &i riscuri &i4ice 3care a&ectea4a partial sau total capacitatea de 'unca#,riscuri econo'ice3care i'piedica o persoana sa e9ercite o activitate producatoare de venit ! so'a.ul# sau riscuri sociale 3care a&ectea4a in 'od substantial veniturile persoanelor, cu' sunt sarcini &a'iliale,c eltuieli 'edicale etc.#. In tarile de4voltate, resursele &inanciare destinate securitatii sociale repre4inta concreti4area unor pro/ra'e sociale vaste, cu' ar &i cele privind co'baterea saraciei, lic idarea so'a.ului, a.utorarea andicapatilor, a &a'iliilor cu 'ulti copii. Aceste resurse contribuie la a.utorarea si a'eliorarea situatiei indivi4ilor respectivi si incearca sa previna producerea altor riscuri in societate. In acelasi ti'p, o data cu aceste a.utoare, statele initia4a si 'asuri de sti'ulare a 'uncii in /eneral,deoarece se considera ca ele repre4inta o redistribuire a veniturilor reali4ate de catre cei productivi in &avoarea celor neproductivi, ducand c iar la o incetinire a cresterii econo'ice. De aceea, in tarile de4voltate se acorda 'ulta atentie acestor &or'e de a.utoare, pentru ca uneori pro/ra'e sociale bine intentionate produc e&ecte contrare celor asteptate.Ast&el, in ca4urile acordarii a.utoarelor in bani saracilor, e9ista riscul per'anenti4arii saraciei, in loc de a o eradica. Acordarea de a.utoare substantiale 'a'elor sin/ure cu copii poate duce la cresterea divorturilor.

0 Cheltuielile pentru a'utorul #e so$a' A.utorul de so'a. repre4inta o &or'a de sustinere 'ateriala a celor ra'asi te'porar &ara lucru, a persoanelor disponibili4ate si se acorda dintr!un &ond &inanciar constituit din contributiile obli/atorii ale salariatilor si ale an/a.atorilor. In co'pletare, ase'enea c eltuieli pot &i acoperite din subventii alocate din &onduri bu/etare. Acordarea a.utorului de so'a. di&era in &unctie de situatia persoanelor ra'ase te'porar &ara lucru. E9ista, cu alte cuvinte, doua &or'e de a.utor de so'a.,si anu'e: alocatia de so'a. si a.utorul de so'a..

11

7ri'a &or'a se acorda 'a.oritatii salariatilor ra'asi &ara lucru care au o anu'ita vec i'e in 'unca si au platit coti4atii, iar cea de adoua se acorda salariatilor so'eri nou veniti pe piata &ortei de 'unca si care nu indeplinesc conditiile cerute pentru a bene&icia de alocatia de so'a.. 7erioada de ti'p pentru care se acorda a.utorul de so'a. varia4a de la " la 2% de luni. ?a.oritatea tarilor acorda acest a.utor in &unctie de varsta so'erului, perioada 'arindu!se pentru cei peste )- de ani. In a&ara a.utorului de so'a., in special in tarile de4voltate, se 'ai practica si alte 'asuri sau se acorda si alte a.utoare pentru co'baterea so'a.ului. In $o'ania, protectia sociala a persoanelor disponibili4ate se reali4ea4a in con&or'itate cu le/islatia in vi/oare, prin inter'ediul &ondului pentru a.utorul de so'a. .De ase'enea, in scopul protectiei persoanelor a&late in so'a. actionea4a si o serie de or/ani4atii ne/uverna'entale care des&asoara pro/ra'e cu &inantare interna, e9terna sau 'i9ta, vi4and i'bunatatirea conditiilor de viata ale so'erilor. In pre4ent este in derulare, in cateva .udete ale tarii, un pro/ra' de cooperare e9terna in cadrul pro/ra'ului 7EA$E pentru reali4area de intreprinderi 'ici si 'i.locii2 totodata, pe ba4a unui i'pru'ut de la Banca ?ondiala si a unor co&inantari bilaterale, ur'ea4a sa se reali4e4e un proiect de de4voltare a >&iciilor de 'unca si &or'are pro&esionala.

11 Cheltuielile pentru asistenta sociala Asistenta sociala cuprinde actiunile intreprinse de societate pentru ocrotirea si sustinerea 'ateriala a persoanelor in varsta si a &a'iliilor &ara venituri, a saracilor, andicapatilor, invali4ilor, &ostilor co'batanti,a e'i/rantilor, re&u/iatilor, va/abon4ilor s.a. > pondere i'portanta o detin alocatiile pentru &a'ilii acordate sub &or'a a.utoarelor pentru copii sau alocatiile pentru sotul 3sotia# care este sin/ur3a#si creste un copil. 7redo'inanta acestui &el de a.utoare in tarile de4voltate se e9plica prin convin/erea la care s!a a.uns, con&or' careia copiii nu 'ai sunt Co utilitate particularaD, ci Co preocupare publicaD. A.utoarele &a'iliale contribuie la reali4area ec itatii ori4ontale,avand in acelasi ti'p e&ecte sociale utile: &e'eile pot sta acasa pentru educarea copiilor, tinerii isi pot continua studiile, reducandu!se situatiile de abandon scolar. > alta cate/orie de a.utoare in cadrul asistentei sociale se acorda persoanelor in varsta sau 'ar/inali4ate social. Aceste a.utoare se pre4inta &ie

12

ca a.utoare banesti, &ie sub &or'a unor prestatii, servicii sau plasa'ente in institutii speciali4ate. Alte cate/orii de persoane de&avori4ate care pri'esc a.utoare, alocatii, inde'ni4atii prin asistenta sociala sunt: invali4i de ra4boi, &osti co'batanti, vaduve de ra4boi,or&ani. In $o'ania, e9ista 'ai 'ulte &or'e de acordare a a.utoarelor 'ateriale pentru &a'ilii, batrani sau alte persoane de&avori4ate. Dintre acestea, alocatia de stat pentru copii repre4inta principala &or'a de spri.inire a copiilor si a &a'iliilor. Ea se acorda tuturor copiilor, indi&erent daca parintii au sau nu calitatea de salariat, pana la varsta de 1* sau 1+ ani, daca sunt inte/rati in continuare intr!o &or'a de invata'ant. 7entru cresterea veniturilor &a'iliilor cu copii, se 'ai poate acorda si o alocatie supli'entara, in ca4ul &a'iliilor care au in intretinere doi sau 'ai 'ulti copii 3in varstade pana la 1* sau 1+ ani#, daca ur'ea4a cursurile de 4i ale unei institutii de invata'ant. 11 In a)ara acestora( se $ai practica ur$atoarele )or$e #e a'utoare! a.utor pentru sotiile de 'ilitari in ter'en2 inde'ni4atie de nastere2a.utoare de ur/enta in situatii de cala'itati naturale2 alocatii lunare de intretinere pentru 'inorii dati in plasa'ent &a'ilial2 &urni4area, pe plan local, a unor servicii sociale pentru persoanele varstnice de&avori4ate2 a.utoare sociale pentru &a'iliile cu venituri &oarte reduse sau lipsite devenituri. Aoate aceste a.utoare de asistenta sociala se acorda descentrali4at, de catre ad'inistratiile locale 3pri'arii# din bu/etele ad'inistratiilor locale. ?asurile de protectie indreptate spre persoanele cu andicap vi4ea4a atat prevenirea si atenuarea andicapului, cat si inlaturarea consecintelor pro&esionale, econo'ice si sociale ale acestuia. In cadrul asistentei sociale e9ista o serie de prestatii sociale care au caracter reparatoriu: !drepturile acordate invali4ilor, or&anilor si vaduvelor de ra4boi2 !drepturile acordate &ostilor detinuti politici2 !drepturile acordate eroilor 'artiri, ur'asilor si ranitilor in ti'pul $evolutiei din Dece'brie 1,+,. Aceste cate/orii de cetateni, bene&icia4a atat de pensii si inde'ni4atii,cat si de inlesniri &iscale, sau unele /ratuitati.

13

12 # Biblio/ra&ie
1 # ttp:FFGGG.scribd.co'FdocF)(("1()+F""FC eltuieli!publice!pentru!ac 6C)6A"iuni!social!culturale 2 # @INANHE 7=BLICE II AE>$IE @ISCALJ B Dr. ?ariana Cristina Cioponea B edit. @undatiei $o'ania de ?aine " # ttp:FF&acultate.re/ielive.roFcursuriF&inanteFc eltuieli!publice!pentru! actiuni!social!culturale!2(*"). t'l % # ttp:FFidd.euro.ubbclu..roFinteractivFcursuriF@lorinDu'aF&inante! publiceF". t'

14