Rromii in Romania

De unde au venit rromii?

Grupul de oameni cunoscut sub denumirea de "Rroma," "Romani," sau "tigani" se pare ca este originar din India, migratia lor spre Vest incepand in timpul celei de-a doua jumatati a primului mileniu, stabilindu-se in Europa in secolele XIII si XIV.

Unde locuiesc rromii?

Populatia de etnia rroma s-a extins in toata lumea, chiar si pana in merica si ustralia, insa cea mai mare concentratie de rromi este in Europa, in special in !ud-Estul Europei. Rapoartele o"iciale estimea#a numarul populatiei de rromi din Europa in jurul a $% milioane, dar cate&a organi#atii de drepturile omului sustin ca numarul este de "apt aproape $' milioane, rromii "ind aproximati& () din populatia Europei. *on"orm ultimul recensamant din Romania, mai mult de '+,.,,, rromi locuiesc in Romania, "iind cea mai mare populatie de rromi din Europa. *ercetarile neo"iciale de organi#atii internationale estimea#a unde&a intre $.' si %.' milioane. Este totusi "oarte di"icil de stabilit numarul exact de rromi, din cau#a comunitatilor i#olate geogra"ic sau social pana la "aptul ca uneori rromi nu-si recunosc etnia, identi"icandu-se cu romanii, populatia majoritara. $.' milioane ar "i aproximati& -) din populatia Romaniei.

Ce s-a intamplat cu rromii de-a lungul istoriei?

Rromii au "ost discriminati de cand au ajuns pentru prima data in Europa. .e la &enirea lor in Romania de asta#i, in secolul XIV si pana in $/'0 rromii puteati "i "olositi ca scla&i. In timpul 1olocaustului, na#istii au omorat intre %,,.,,, si $.' milioane de rromi in lagare. Pana in pre#ent, numeroase metode "ormale si in"ormale au "ost "olosite in Europa pentru a subjuga, intimida sau pentru a inter#ice rromii si cultura lor in societatea dominanta. Intr-un chestionar din %,,0, 2$) din romani considerau ca rromii sunt implicati in acti&itati ilegale, criminale, iar +2) credeau ca rromii sunt "atat de di"eriti incat nu &or putea "i niciodata acceptati de ceilalti membri ai societatii romanesti."

Care este traiul rromilor din Romania?

In timp ce unii rromi au putut sa "ie asimilati in societate dominanta 3"acand bani, sau negand identitatea de romi4, multi raman intr-o saracie se&era.0-) din rromii din Romania traiesc in saracie 3stabilita de un &enit de mai putin de $( R567#i4,. %,) din rromi locuiesc in saracie extrema 3mai putin de 0.', R567#i4, ++) din rromi cu &arste cuprinse intre $' si '' ani nu sunt angajati, nu au un ser&iciu stabil. 8ulti rromi din Romania locuiesc numai in ase#ari de rromi, la marginile oraselor romanesti. ceste ase#ari duc lipsa de instalatii tehnico-sanitare, nu au electricitate si ga#, iar majoritatea caselor pot "i descrise ca "iind simple baraci. 9n chestionar din $22/ a e&identiat "aptul ca %$) din rromi locuiau in case construite ilegal, sau pe pamantul pe care ocupantii nu il

detineau. Rromii se con"runta si cu o lipsa totala de acces la un sistem adec&at de sanatate din cau#a i#olatiei lor si a "aptului ca ingrijirea medicala din Romania necesita acte de identitate de ba#a, pe care multi rromi 3$,-%,)4 inca nu le au in ciuda e"orturilor gu&ernamentale de a le o"eri in comunitatile de rromi. 9n alt chestionar din $222 a a"lat ca nu numai mortalitatea in"antila ci si decesurile sub ' ani din randul rromilor erau duble "ata de cele din cadrul populatiei de romani. !coala este una dintre cele mai mari probleme ce ii impiedica pe rromi sa-si imbunatateasca &iata. :ipsa resurselor si lipsa unei intelegeri "ata de importanta educatiei din partea parintilor needucati la randul lor, duce la abandonul scolar al copiilor rromi, sau la neinscrierea acestora la scoala. 8ai putin de %,) din copii rromi merg la gradinita sau la scoala. 6umai $-) ajung la liceu. $/) nu merg deloc la scoala. *on"orm unui studiu, %/) din adultii rromi din Romania nu stiu sa scrie sau sa citeasca. Gu&ernul roman impreuna cu 9niunea Europeana sunt din ce in ce mai mult interesati de diminuarea acestor probleme. .ecada de Inclu#iune a Rromilor 3%,,'-%,$'4 este un program o"icial european ce urmareste creerea de resurse pentru integrarea rromilor. Progresul are loc insa incet, secole de promisiuni neindeplinite au lasat multi rromi sceptici in pri&inta oricaror alte incercari de ajutorare. .e aceea una dintre cele mai mari pro&ocari cu care ne con"runtam este chiar con&ingerea rromilor ca integrarea in societatea romaneasca si europeana ar trebui sa "ie in interesul lor. Care sunt lucrurile interesante despre rromi? Rromii din Romania au o cultura interesanta, bazata pe muzica, dans si alte traditii din trecutul lor de calatori prin lume. Aceasta identitate de calatori este reprezentata si pe steagul comunitatii internationale de rromi printr-o roata de caruta. Muzica traditionala, dansul si portul sunt toate la vedere in timpul sarbatoririi Zilei Internationale a Rromilor (8 Aprilie , ce are loc de obicei in satele rromilor, in !urul unui "oc de tabara real sau simbolic. Rromii sunt cunoscuti pentru muzica lor, iar la ma!oritatea nuntilor romanesti poti gasi un muzicant rom. #unt de asemenea multi muzicanti si cantareti "aimosi, descendenti ai etniei roma$ Ron %ood de la Rolling #tones de e&emplu, actorii C'arlie C'aplin si Mic'ael Caine, sau c'iar (lvis )resle*, iar acestia sunt doar cativa.

Cteva cuvinte despre nunta la igani

!pre deosebite de alte grupuri sociale, ;iganii nu prea accept< o"iciali#area unei rela;ii =ntre ;igani >i persoane din a"ara etniei. ?n ca#ul =n care un b<rbat ;igan se c<s<tore>te cu o "at< din a"ar< comunitatea acestuia poate s< o accepte cu condi;ia s< se adapte#e modului lor de &ia;<. ?n mod normal, =ns<, este inter#is ca o "emeie ;iganc< s< =>i ia so; care nu este ;igan. Primul pas =n reali#area c<s<toriei este alegerea miresei. Este interesant c< aspectul "i#ic este mai pu;in important, =n schimb s<n<tatea, &irilitatea, caracterul si prestigiul in cadrul comunitatii s=nt mult mai importante. Pentru multe triburi de ;igani p<rin;ii s=nt cei care aleg mirese pentru copiii lor, >i =nc< de la &=rste mici. Ei consider< c< este dreptul lor s< g<seasc< o mireas< potri&it< pentru copil. @aiatul incepe prin a "ace curte >i =n ca#ul =n care cuplul este de acord s< se c<s<toreasc< se

"ace un schimb de cadouri cu &aloare mic<, simbolic<. Aradi;iile ;iganilor spun ca acestia trebuie sa "aca o e&aluare a miresei, adic< o plat< e"ectuat< de c<tre mire c<tre "amilia miresi. Plata &a repre#enta pierderea "iicei >i este garantul unui comportament decent "a;< de aceasta. .up< ce "amiile cad de acord urmea#< o petrecere "ormal< cu mu#ic< >i dansuri. .e-a lungul timpului unele cupluri nu au "ost de acord cu regimul impus de comunitate >i au "ugit. *ei care s-au decis s< se =ntoarc< au "ost 3de obicei4 accepta;i de comunitate =n schimbul unei amen#i modice. .e obicei "ata se mut< =n casa so;ului dup< c<s<torie, ea urmea#< s< =n&e;e de la mama b<iatului ce trebuie "<cut pentru a a&ea grija de cas<. Ainerii c<s<tori;i nu se mut< =n casa noua p=n< nu au primul copil, de asemenea nu se pot striga unul pe cel<lalt ca so; sau so;ie ci doar "olosind prenumele p=n< nu se na>te primul copil.

De ce tigan si nu rom?
Pentru ca in greaca, egiptean se pronunta B giptianosC, denumirea s-a raspandit ca atare luand "orma de BGDpsDC in engle#a, BGitanC in "rance#a si BGitanoC in spaniola. lte natii au pre"erat sa ramana la &arianta de origine sla&a, data de sarbi, si anume BcingarijeC. se nota aici ca litera BcC in sarba se pronunta BtC 3t#4. .e aici &ine si denumirea lor in italiana BEingariC, in maghiara BAigoniuFC si in romaneste BAiganC - toate pronuntandu-se cu Bt#C. *u toate ca asta#i repre#entantii comunitatii roma7tiganesti incearca sa ne con&inga ca BtiganC este o "orma peiorati&a, trebuie remarcat ca nu "orma ci "ondul are conotatia respecti&a.

O scurta clasificare a tiganilor.

In "unctie de Bcali"icareaC pe care o a&eau tiganii se imparteau in mai multe categorii Bpro"esionaleCG rudari sau aurari - cei care cautau aur pe cursul raurilor caramidari - "abricau carami#i ursari - dresau ursi pe care ii puneau sa danse#e la targuri lingurari laiesi - "ierari netoti - un "el de B"ara ocupatieC, traind din "urturi

Vestimentatia rromilor
.ac< pri&im =n negura &remii ne d<m seama c< ;iganii au purtat =ntotdeauna haine ce se e&iden;iau de popoarele =n mijlocul c<rora tr<iau. m putea spune c<, chiar mult mai s<r<c<cioase. !e >tie c< =n timpurile =n care trebuia s<-;i te>i >i s<-;i cosi hainele, ;iganii nu se ocupau cu a>a ce&a. Pre"erau s< se =mbrace cu hainele g<site sau primite, toate de cele mai multe ori u#ate. @<rba;ii nu au a&ut niciodat< o =mbr<c<minte standard, un costum anume. 1ainele pentru oca#ii sunt deseori "oarte colorate. !unt cunoscu;i ca purt<tori de must<;i >i p<l<rii. Hemeile sunt recunoscute ca purtInd "usta lung< colorat<. u "ost =n&<;ate de mici c< picioarele nu trebuie s< se &ad<, a>a c< respect< acest lucru cu s"in;enie. .in acest moti& nu &ei &edea o ;iganc< ade&<rat< niciodat< cu pantaloni sau cu "ust< scurt<. Ea pre#int< mai multe

straturi. P<rul este =mpletit cu panglici >i "lori. *erceii mai, uneori chiar "oarte mari sunt nelipsi;i din toaleta unei "emei. @ani de aur sunt nelipsi;i din toaleta unei "emei. Ei pot "i "olosi;i atIt ca accesorii pentru p<r, cIt >i pentru haine sau gIt. ?nc< un am<nunt al "emeii c<s<torite este nelipsitul batic. Este de neconceput ca o "emeie m<ritat< s< umble mereu cu p<rul de#golit. Aoate accesoriile sunt puternic decorate. *uloarea care le exprim< cel mai bine modul de-a tr<i >i de a sim;i este culoarea ro>ie. proape mereu &ei &edea pe un ;igan un accesoriu &estimentar de culoarea macului. sta >i din supersti;ie. Ei cred c< le poart< noroc. .esenele >i picturile ne =n"<;i>ea#< de-a lungul timpului aceea>i schi;< a ;iganilor. ?n ciuda trans"orm<rilor >i prelu<rii anumitelor tendin;e din teritoriile prin care au trecut imaginea lor este cea a Js<lbaticului negru, #dren;uros, murdar >i "ericitK sau cea a exotismului oriental la distan;<C 36icole 8artine#4

teagul rromilor
Roata cu spi;e c'a+ra a "ost adoptat< ca simbol al etniei rome. !teagul este de "ormat dreptunghiular, cu jum<tatea superioar< albastr<, cea in"erioar< &erde iar =n centru cu o roat< de culoare ro>ie, Broata uni&ersuluiC, cu $0 spi;e. ceasta este similar< cu shoF *haFra, roata de pe steagul Indiei, ;ara mam<, >i repre#int< mi>carea >i crea;ia lumii. Roata &ietii, "roata dreptatii" sau "roata d!arma" este roata ce in"atisea#a conceptul budist "dharma". 6umita "dharmacaFra", aceasta arat< calea spre iluminare, =nc< din primele #ile ale budismului. ceasta seam<n< cu o roat< de car de lupt<, cu opt sau mai multe spi;e. Este unul dintre cele mai &echi simboluri din arta indian<. *ele opt spi;e ale ro;ii indic< cele 5pt 6obile de&<ruri ale religiei budiste. *ercul simboli#ea#< per"ec;iunea dharmei. .ac< =n steag roata de&ine sim"olul mi>c<rii >i al crea;iei, =n &ia;a romilor ea este >i sim"olul ilumin<rii. Roata cu spi;e ca simbol suprem al "ilo#o"iei rrome de &ia;< >i de c<utare a identit<;ii, dar >i de interac;iune permanent< =ntre pre#ent ca timp >i spa;iu ca drum L mi>care >i a&ansare, rostogolire a ro;ii. *ele doua ben#i longitudinale, &erde >i albastru au um<toarele semni"ica;iiG - partea &erde a stegului simboli#ea#a pamIntul, Aerra, mama 9manit<;ii drumurile, cImpiile, p<durile pe unde umbl< romii =n c<utarea unui loc care s< le aduc< acea de#&oltare spiritual< care s< le aduc< pace su"leteasc<, trupeasc< >i comunitar< - partea albastr< repre#int< cerul, tat<l in"init al 9manit<;ii, dar >i libertatea dat< omului de creator, liberul arbitru.

#mnul rromilor este D$elem% d$elem

"9mblam, umblam..." 9mblam, umblam pe drumuri lungi, m =ntIlnit rromi "erici;i, , rromilor, de unde &eni;i *u corturile >i cu copii =n"ometa;iM m a&ut >i eu "amilie mare, 8i-au ucis-o legea cea neagr<, Pe to;i i-a ucis, pe b<rba;i >i pe "emei, ?ntre ei >i pe copila>i. .eschide-;i, doamne, por;ii cele negre !<-mi pot &edea "amilia

Iar<>i s< merg pe drumurile lungi, !< =ntIlnesc romi "erici;i !us, rromilor, este timpul &ostru, 1aide;i cu mine, rromi din =ntreaga lumeN Gura cea neagr< >i ochii cei negri, ?i &oi iubi precum strugurii cei negrii. Eiua interna;ional< a rromilor a "ost desemnat< / aprilie. :egea care o"iciali#a =n %,,0 #iua na;ional< a rromilor =n RomIniaG 8onitorul 5"icial, nr. %-0 din %/.,(.%,,0 rt.l. - !e consacr< "!arbatoarea etniei romilor din RomInia", care se s<rb<tore>te =n "iecare an =n #iua de / aprilie. rt.%. - 3$4 8inisterul *ulturii >i *ultelor, autorit<;ile administra;iei publice centrale, cu atributii =n domeniul asigur<rii egalit<;ii de >anse >i al combaterii discrimin<rii, celelalte autorit<;i ale administra;iei publice centrale >i locale pot sprijini material >i "inanciar organi#area de mani"est<ri publice >i a unor ac;iuni social-culturale dedicate s<rb<toririi acestei #ile. 3%4 !ocietatea RomIna de Aele&i#iune >i !ocietatea RomIna de Radiodi"u#iune &or re"lecta =n cadrul programelor special destinate minorit<;ilor na;ionale mani"est<rile dedicate acestei #ile.

uperstiii
Ainerii c<s<tori;i nu au &oie s< ias< =n &<#ul ;iganilor timp de dou< luni. .up< ce na>te o ;iganc< nu are &oie s< ating< timp de >apte s<pt<mIni &esela de buc<t<rie. @<rba;ii ;igani au poart< niciodat< c<ma>< neagr<, deoarece ea se poart< doar la =nmormInt<ri Hemeile poarta mereu ce&a ce are >i culoare neagr<. Ei nu =>i aduc aminte despre rudele lor moarte din moti&ul c< nu e &oie s< &orbe>ti despre cei deceda;i. 5 ;iganc< c<s<torit< nu &a trece niciodat< prin "a;a unui b<rbat. :egile lor spun c< trebuie s<-l ocoleasc<. 9n b<rbat c<s<torit trebuie s< poarte barb<. Hemeile batic. Arei codi;e =mpletite poart< ;iganca nec<s<torit<.