ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE COMER

Tranzacii comerciale internaionale - Murfatlar

Tranzacia internaional este un act comercial complex care ne permite s conturm o imagine de ansamblu asupra diferitelor aspecte ale practicii comerului internaional. Importul i exportul sunt doi termeni care definesc aceeai operaie: tranzacia internaional. Deci, avem de-a face cu acordul a dou voine, cea a cumprtorului i cea a vnztorului. ealizarea efectiv a tranzaciei !ntre cei doi parteneri, are loc !n situaia !n care pe cei doi multe lucruri !i separ "spaiul, limba, cultura, economia# dect !i apropie. $ranzaciile comerciale, !ntr-o form mai explicit, se refer la%: comerul internaional "exportul i importul# cu bunuri fizice& sc'imburile internaionale cu servicii comerciale "comerul invizibil# ce cuprind: transporturile internaionale, asigurrile internaionale, turismul internaional etc.& operaiunile comerciale combinate concretizate sub form de: reexport, contrapartid, s(it' etc. $ransmitem patrimoniul pastrat de secole: o reala mostenire a indeletnicirii vinului, a locuitorilor de pe aceste meleaguri, a traditiilor si a evolutiei, probabil cel mai bine pastrate din omania din domeniul vini-viticol. espectam in continuare conceptiile si traditiile si de aceea vinul de )urfatlar este si va fi nesc'imbat peste ani si ani. % tim ca vinul este foarte cutat !n lume, iar tranzaciile sunt foarte mari. *entru a face fa nevoilor oamenilor avem nevoie de import. *e piaa intern si internaional sunt produse si distribuite %+ tipuri de vin. ,coper o gam larga de produse de la cele albe la cele roii si de la seci la dulci. )urfatlar, productor ce export !n peste %+ ri, printre care -.,, )area /ritanie, 0ermania, 1inlanda, Danemarca, Israel sau 2aponia. 3xporturile de vin mmurfatlar, au reprezentat aproximativ %+4 din cifra de afaceri, urmnd sa creasca . *ieele prioritare au fost -.,, 5'ina i rile nordice. 5ontractul de vnzare cumprare este un contract : a# sinalogmatic "bilateral# deoarece prin !nc'eierea sa d natere la obligaii reciproce !ntre prile contractante& b# contract cu titlu oneros, ambele pri urmresc anumite interese patrimoniale . c# comutativ, existena i !ntinderea obligaiilor reciproce sunt cunoscute de pri de la inc'eierea contractului i nu depind, ca !n contractele aleatorii, de un eveniment viitor i incert d# consensual, poate fi !nc'eiat prin simplul acord de voin al prilor. e# contract translativ de proprietate din momentul !nc'eierii lui. ,cesta !nseamn c, prin efectul realizrii acordului de voint " soloconsensu # i independent de predarea lucrului vndut i de plata preului, se produce nu numai !nc'eierea contractului dar opereaz i transferul dreptului de proprietate de la vnztor la cumprtor.

Documentele necesare efecturii e !ortului

%

I. *opa - $ranzacii de comer exterior, 3d. 3conomic, /ucureti, 6776, p. %8.

%77 de ani de viticultura experimentala la )urfatlar,3ditura universitara,6779

2

II 1.Documentele emise de exportator: 1actura comercial care furnizeaz urmtoarele informaii: denumirea produselor, numele i adresa expeditorului, numele i adresa destinatarului, numrul i data emiterii facturii, condiia de livrare, valoare total a facturii& :nscrisul contractual !n cazul derulrii unor tranzacii cu instalaii complexe& 5onfirmarea de comand prin care se dovedete c a fost !nc'eiat contractul& /orderoul cu instruciuni care este !naintat tranzitarului i pe baza cruia se vor derula operaiunile !n vam& /orderoul cu instruciuni bancare care cuprinde felul documentelor pe care banca trebuie s le ia !n considerare cnd pltete contravaloarea mrfii& 1actura proform este un document prealabil pentru export, fiind utilizat de importator !n scopuri administrative.

2. Documentele emise de importator: ;ota de comand 5ererea de ofert reprezint manifestarea unilateral de voin a importatorului de a cumpra de la un exportator o marf& 5onfirmarea de ofert este documentul prin care importatorul atest faptul c agreeaz oferta primit de la exportator. 3. Documentele emise de prestatorii de servicii: -crisoarea acreditiv, pe care o elaboreaz banca emitent, respectiv banca din ara importatorului& ;otificarea trimis de banca exportatorului prin care acesta este !ntiinat de desc'iderea acreditivului& Documentele de transport: a# conosamentul maritim& b# scrisoarea de trsur fluvial i conosamentul fluvial& c# scrisoarea de transport aerian sau frac'tul aerian& d# scrisoarea de trsur rutier tip 5) & e# scrisoarea de trsur feroviar tip 5I)& f# documentul de transport combinat. :n ultimii zece ani, consumul de vin al )arii /ritanii a crescut cu aproximativ %+7 4, a<ungnd astzi la un consum de %%,88 milioane 'ectolitri. =inurile sunt consumate !n )area /ritanie, ca i !n alte ri, !n locuri publice "restaurante > $?3 -@., 3, $?3 5,*I$,A, ,)3 -?,), $?3 BAD -$,0 I;;, $?3 ), C-),; *./, baruri, 'oteluri# sau la domiciliu, fiind procurate !n prealabil din supermarDet-uri "$3-5B, -,;-/. EF-, G,I$ B-3, ,-D,, AIDA, )B I-B;-, B5,DB#. Documentarea Documente comerciale > factura pro-form, factura definitiv, certificatul de origine, certificatul de calitate, certificatul de asigurare etc.
3

 Documente financiare > ordinul de plat Documente "e trans!ort > 5onosamentul maritim sau /ill of Aanding "/HA#

Li#rarea Aivrarea produselor contractate se va face, conform clauzelor contractuale semanate de ambele pri, !n portul *lImout', )area /ritanie. Lo$istica

,legerea soluiei de transport Definirea soluiilor posibile. *unctul de plecare este depozitul )urfatlar, localizat !n <udeul 5onstana. ,ceasta este apropiat de parcul maritim 5onstana. 1irma )urfatlar dispune de mi<loace care sa permit transportul produselor pn !n portul de !mbarcare. Alegerea propriu zis. ,legerea modalitii de transport a fost stabilit !n urma evalurii a trei criterii: cost, durata livrrii, securitatea transportului. 5ostul cel mai avanta<os este cel pentru transportul maritim. Durata livrrii este destul de apropiat !n cazul transportului rutier i al celui maritim. -ecuritatea transportului este mai ridicat !n cazul transportului rutier. !fectele soluiei de transport. -oluia de transport aleas este transportul maritim: punctul de plecare > portul 5onstana, omnia, punctul de sosire > portul *lImout', )area /ritanie. 1irma cu care am ales semnarea contractului de transport este D,5B), 5, - A, o companie cu capital integral privat, cas de expediii pentru transport marf internaional att la import ct i la export i tranzit. D,5B), 5, - A $3A31B;: 7J+6-%79.7%K 1,L: 768M-N9+.MKJ 3),IA: officeOdacomacar.ro CONTRACT DE TRANS%ORT ;r. PPPPPP din PPPPPPPPP Ca!& I %'RILE CONTRACTANTE -5PPPPPPPPPP- AH-,, cu sediul social !nPPPPPPPPPPPP, str.PPPPPPPPPPPPPPPPP, nr.PPPPPPPP, bl. PPPPPPPP, ap.PPPP, sectorPPPPPPPP, <ud. PPPPPPPPPPPPP, telefon PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP, 1ax PPPPPPPPPPPPPP, !nregistrat la egistrul 5omerului sub nr. PPPPPPPPPPPPPPPPP, avnd 5.IPPPPPPPPPPP, cod I/,; nrPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP desc'is la /anca PPPPPPPPPPPPPPPP, reprezentat legal prin PPPPPPPPPPPPPPPPPP, !n calitate dePPPPPPPP, denumit !n cele ce urmeaz,
4

%RESTATOR

-5PPPPPPPPPP- AH-,, cu sediul social !nPPPPPPPPPPPP, str.PPPPPPPPPPPPPPPPP, nr.PPPPPPPP, bl. PPPPPPPP, ap.PPPP, sectorPPPPPPPP, <ud. PPPPPPPPPPPPP, telefon PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP, 1ax PPPPPPPPPPPPPP, !nregistrat la egistrul 5omerului sub nr. PPPPPPPPPPPPPPPPP, avnd 5.IPPPPPPPPPPP, cod I/,; nrPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP desc'is la /anca PPPPPPPPPPPPPPPP, reprezentat legal prin PPPPPPPPPPPPPPPPPP, !n calitate dePPPPPPPP, denumit !n cele ce urmeaz, (ENEFICIAR au convenit !nc'eierea prezentului contract de transport, !n urmtoarele condiii: Ca!& II O(IECTUL CONTRACTULUI Art& )& Bbiectul contractului !l constituie prestarea de servicii de transport marf, de ctre * 3-$,$B pentru /3;31I5I, , !n condiiile menionate !n prezentul contract. Ca!& III DURATA CONTRACTULUI Art& *& *rezentul contract se !nc'eie pe o perioad de PPPPP luni i intr !n vigoare la data semnrii acestuia de ctre ambele pri. 3l poate fi prelungit de comun acord printr-un act adiional la contract semnat de ambele pri. Ca!& I+ O(LI,AIILE %RESTATORULUI Art& -& *restatorul se oblig: a# s asigure mi<locul de transport adecvat, a crui capacitate este suficient i stare corespunztoare, la data i ora fixat, conform comenzilor ferme ale /eneficiarului i !n condiiile stabilite de comun acord. Dac autove'icolul nu corespunde cerinelor expeditorului, prezint defeciuni te'nice, nu este propriu naturii mrfii sau nu are dotrile necesare acesta este !ndreptit s cear !nlocuirea cu un altul corespunztor. b# s ia !n primire marfa& c# s !ntocmeasc dup primirea mrfii, documentele de transport. d# *restatorul are obligaia s verifice exactitatea documentelor puse la dispoziie de ctre expeditor precum i integritatea lor. ;u va pleca de la locul !ncrcrii fr toate documentele ce trebuie s !nsoeasc transportul !n vederea vmuirii mrfii fr probleme. e# - supraveg'eze !ncrcarea i descrcarea mi<locului de transport att la locul de !ncrcare al beneficiarului ct i la locul de descrcare. Drepturile i obligaiile prestatorului !n privina !ncrcrii
5

i descrcrii mrfurilor sunt conforme cu reglementrile acordului 5) , ale acordului $I precum i cu celelalte reglementri ale legislaiei de transport internaionale i naionale. f# *restatorul se oblig s !ndeplineasc oricnd condiiile legale internaionale "5) , $I , ,3$ , ,D , etc# pentru executarea comenzilor primite de la /eneficiar. $otodat, prestatorul se oblig s procure toate permisele i autorizatiile necesare pentru transport, corespunztor legislaiei naionale i a celei internaionale a statelor pe teritoriul crora se efectueaz transporturile. g# - suporte contravaloarea eventualelor lipsuri sau pierderi !nregistrate, produse din culpa sa. Ca!&+ O(LI,AIILE (ENEFICIARULUI Art& .& /eneficiarul se oblig: a# - !ndrume i s furnizeze toate informaiile necesare pentru efectuarea transporturilor !n timp i pe ruta stabilit& b# - !ncredineze prestatorului toate documentele necesare pentru transportul de mrfuri& c# - confirme !n documentele de transport efectuarea transportului, recepionarea i integritatea mrfurilor sau orice alt observaie privind starea acestora& d# /eneficiarul va asigura efectuarea plii formalitilor vamale att la export ct i la import& e# - !ncarce i s descarce marfa !n i din mi<loacele de transport& f# - plteasc contravaloarea serviciilor de transport efectuate !n baza prezentului contract& g# - plteasc taxa de staionare pentru depsirea timpului de staionare acordat. Ca!&+I %REUL TRANS%ORTULUI Art& /& *reul pe curs se va negocia !nainte de executarea fiecrui transport !n funcie de distana parcurs i de cantitatea !ncarcat i va fi menionat !n scrisoarea de transport. *entru depirea timpului de staionare acordat se va percepe o tax de staionare de PPPPP euroHzi. Ca!&+II MODALITATEA I TERMENUL DE %LAT' Art& 0& *lata de ctre /eneficiar se va face !n termen de PPPPP zile de la data primirii de la *restator a facturilor !nsoite de 5) -ul confirmat fr rezerve. Art& 1& :n cazul !n care beneficiarul nu respect termenul de plat, va suporta penaliti de 7,%4 pe fiecare zi de !ntrziere calculate la suma datorat. Ca!& +III R'S%UNDEREA CONTRACTUAL' Art& 2& spunderea beneficiarului !n contractul de transport
6

a# /eneficiarul va rspunde pentru plata la termen a contravaloarei transportului, orice !ntrziere ducnd la plata de penaliti. b# spunderea beneficiarului mai poate interveni i !n caz de deteriorare a autove'iculului cu ocazia !ncrcrii sau pentru ambalarea necorespunztoare i nefixarea mrfii, ct i pentru exactitatea meniunilor din scrisoarea de transport. c# /eneficiarul !i asum responsabilitatea pentru orice consecine nefavorabile rezultate ca urmare a unor date incorecte sau incomplete privind comanda de transport ct i documentele !nsoitoare ale mrfii. Art& 3& spunderea prestatorului a# :n cazul avarierii mrfii !n timpul transportului i din culpa prestatorului, despgubirea la care va fi obligat const !n suma corespunztoare deprecierii mrfii, fr alte daune. b# Dac marfa a a<uns la destinaie cu deprecieri calitative, datorit depirii termenului de executare a transportului, cruul va fi obligat la plata despgubirilor corespunztoare. 5ruul va fi exonerat de rspundere dac va putea dovedi c pierderea sau avaria mrfurilor au fost cauzate din motive de for ma<or, lipsa sau defectuozitatea ambala<ului, natura mrfii, !ncrcarea-descrcarea defectuoas executate de expeditor "destinatar#, faptul !nsoitorului mrfii etc. Art& )4& 3xonerarea de rspundere *rile sunt exonerate de rspundere pentru cazurile de for ma<or, dovedite cu acte legale. *rin for ma<or se !nelege: fenomene naturale care !mpiedic derularea !n condiii de siguran a transportului& reglementri ale autoritilor locale de tranzit& aciuni militare& diversiuni, asediu& aciuni organizate ale muncitorilor i funcionarilor. Ca!&+III& LITI,II Art& ))& ;e!nelegere dintre prile contractante !n legtur cu clauzele i executarea prezentul contract se vor soluiona pe cale amiabil, dac acest lucru nu este posibil va fi sesizat instana <udectoreasc competent. Ca!&I5 NOTIFIC'RILE 6NTRE %'RI Art& )*& *rile contractante convin c orice notificare adresat de una dintre acestea celeilalte este valabil !ndeplinit dac va fi transmis la sediul menionat !n prezentul contract. Art& )-& :n cazul !n care notificarea se face pe cale potal, ea va fi transmis, prin scrisoare recomandat, cu confirmare de primire i se consider primit la destinatar la data menionat pe confirmare de ctre oficiul potal primitor. Art& ).& Dac notificarea se trimite prin fax ea se consider primit !n prima zi lucrtoare dup cea !n care a fost expediat. Art& )/& ;otificrile verbale nu se iau !n considerare de nici una dintre pri, dac nu sunt confirmate,
7

prin intermediul uneia dintre modalitile prevzute la punctele precedente. Ca!&5 CLAU7E FINALE Art& )0 Brice modificare sau completare a prezentului contract se va face !n baza unui act adiional care va exprima acordul expres al ambelor pri. Art& )1& ezilierea prezentului contract se va putea produce cu acordul scris al ambelor pri sau !n mod unilateral, !n caz de neplat !n termenul prevzut sau prin voina exprimata !n scris de una din pri cu minim 87 de zile !nainte de termenul de expirare al contractului, dar nu !nainte de ac'itarea la zi a tuturor obligaiilor rezultate din executarea serviciilor de transport. *rezentul contract de transport s-a !nc'eiat !n 6 "dou# exemplare originale, cte unul pentru fiecare parte contractant. Data: PPPPPPPPPPPPPPPPP %RESTATOR (ENEFICIAR

,sigurarea CONTRACT DE ASI,URARE A 6NC,RC,TURILOR TRANS%ORTATE Nr& 88& "in "ata "e 88888& *rile - 5ompania de asigurri QQQQQQQQQQQQQQ., !n persoana directorului general QQQQQQQ., care activeaz !n baza -tatutului, numit !n continuare R,siguratorS i QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ., !n persoana QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ., care activeaz !n baza -tatutului, numit !n continuare R,siguratS, au !nc'eiat prezentul contract despre urmtoarele: I& NOIUNI ,ENERALE %.%.*rezentul contract este !nc'eiat !n conformitate cu Aegea R5u privire la asigurriS i R5ondiiile asigurrii !ncrcturilor transportateS, !n continuare R5ondiiiS. %.6.*rezentul contract de asigurare poate fi considerat nul numai !n cazurile prevzute de art. 6K al Aegii R5u privire la asigurriS. II& O(IECTUL CONTRACTULUI 6.%. ,siguratorul ofer protecie de asigurare de deteriorare sau distrugere, conform R5ondiiilorS i actelor anexate la transportarea QQQQQQQQQQQQ QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ "tipul transportului# din QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ. "localitatea expedierii !ncrcturii#
8

!n QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ."localitatea recepionrii !ncrcturii# pe termen de la RQQS QQQQQQQ. 677Q.. p!na la RQ...S QQQQQQ 677Q.. 6.6.)rimea despgubirii de asigurare este determinat de suma pierderilor confirmate documental i nu depete suma de asigurare. $ariful de asigurare se stabilete QQ.. 4. -uma de asigurare constituie QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ. "QQQQ.QQQQQQQQQ# euro. "suma cu litere# *rima de asigurare constituie QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ "QQQQQQQQQQQQQQQ.# euro. "suma cu litere# 6.8. 5ontractul intr !n vigoare din ziua intrrii banilor !n contul T,siguratoruluiT i acioneaz !n decursul termenului de transportare i pstrare la depozit !n punctele de transbordare i expir din momentul sosirii !ncrcturii la depozitul punctului de destinaie. III& INFORMAII DES%RE 6NC'RC'TUR' %QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ "denumirea exact a !ncrcturii# 6QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ "date de paaport# 8QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ "tipul ambala<ului# NQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ "numrul de locuri# +QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ "greutatea !ncrcturii# M.*unctele de transbordare:QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ. QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ J.;umerele i data conosamentelor i ale altor acte de transportare: QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ I+& O(LI,AIILE ASI,URATORULUI .&)&9Asi$uratorul9 este o:li$at; - s elibereze polia de asigurare dup intrarea primei de asigurare !n contul R,siguratoruluiS& - s ac'ite despgubirea de asigurare dup !ntocmirea deplin a documentelor i actelor companiei. N.6. S,siguratorulS are dreptul s refuze ac'itarea despgubirii de asigurare, dac: - R,siguratulS n-a anunat fr cauza motivat !n termenele stabilite despre deteriorarea sau distrugerea !ncrcturii, excluznd astfel posibilitatea de a determina dauna reala& - organele competente n-au confirmat faptul deteriorarii sau distrugerii averii R,siguratuluiS& - R,siguratulS a comunicat informaii greite despre circumstanele, ce ar avea o importan esenial pentru aprecierea riscului asigurat& - R,siguratul n-a anunat R,siguratorulS despre modificarea gradului de risc& - din vina R,siguratuluiS sau a reprezentantului su va fi imposibil efectuarea dreptului de regres. N.8. :n cazul primirii de ctre R,siguratS sau beneficiar a despgubirii pentru pierderile suportate de la tere persoane, R,siguratorulS ac'it diferena dintre suma pentru ac'itare, conform condiiilor de asigurarea i suma primit de la persoanele tere.
9

+& O(LI,AIILE ASI,URATULUI /&)&9Asi$uratul este o:li$at; - s ac'ite prima de asigurare !n termenii stabilii& - s anune R,siguratorulS despre toate sc'imbrile !n risc, !ndat ce va avea cunotin de ele, spre exemplu: devieri de la modul de transportare indicat !n contract, sc'imbarea punctului de transbordare. ,semenea sc'imbri, care intervin dup !nc'eierea contractului de asigurare i ma<oreaz gradul riscului, !i acord R,siguratoruluiS dreptul de a sc'imba condiiile de asigurare i de a cere o plat suplimentar la rata de asigurare. Dac R,siguratulS refuz s plateasc rata de asigurare suplimentar, contractul este considerat nul din momentul sc'imbrilor de risc. +.%.%. Aa survenirea cazului asigurat R,siguratulS, beneficiarul sau reprezentantul lor este obligat: - s !ntreprind toate msurile posibile !ntru salvarea i pstrarea !ncrcturii deteriorate, ct i !ntru efectuarea dreptului de regres fa de persoana vinovat& - imediat s comunice despre accident organelor competente "comisariatul de poliie, serviciul pompieri, poliia auto#& - s anune !n scris R,siguratorulS !n termen de dou zile despre orice caz asigurat la adresa indicat !n contract. +I& LITI,II M.%.Aitigiile se examineaz de ctre ambele pri la 2udectoria QQQQQQQQQQQQQQQQ.. . M.6. Aa survenirea circumstanelor de for ma<or R,siguratorulS se conduce de R5ondiiiS. Scurt istoric *odgoria )urfatlar din -3-ul rii, este un amplasament natural potrivit, din centrul *odiului Dobrogea. -e !ntinde pe o suprafa de peste 8 777 'ectare din localitiile )urfatlar, =alul lui $raian, *oarta ,lb i -iminoc. Din cele mai vec'i timpuri, oamenii care locuiesc !n aceste zone, sau ocupat cu cultivarea viei de vie, continuund o tradiie lsat de strmoii lor. *rima piatr de temelie pentru ceea ce !nseamn astzi )urfatlar, a fost pus secolul trecut, cnd au fost plantate primele soiuri nobile de vi de vie, aduse din vest. Bamenii care locuiesc !n aceste zone s-au acupat din totdeauna cu cultivare viei de vie i i-au transmis obiceiurile din tat !n fiu. ,a se face c vinul se prepar i astzi la fel ca !n urm cu mult timp . Datorit acestui fapt podgoriile )urfatlar au devenit unele dintre cele mai cunoscute i mai de succes podgorii din ar. :n anul %9++ a fost !nfiinat :ntreprinderea de -tat )urfatlar, iar din cu acest an, )urfatlar a !nceput s devin cunoscut treptat i pe piaa extern. Din acel moment )ulfatlar a devenit lider pe piaa viticol din ar. :n anul 6777, statul !i !nc'eie activitatea !n ceea ce privete !ntreprinderea, iar aceasta este preluat de ctre un grup privat. :ncepand cu epoca modern i pn !n prezent, !ntreprinderea a acumulat o experin de peste %77 de ani !n domeniu. 5alitatea pe care o ofer o data cu produsele alea este dat i de pasiunea i dragostea pe care viticultorii au motenit-o din strmoi i cu care este preparat vinul. $reptat pentu oamenii de la )urfatlar, cultivarea viei de vie a devenit un mod de via, astfel inct diferena este dat de pasiunea cu care strugurii sunt prefcui !n vin. Dac !n trecut se foloseau metode destul de rudimentare pentru realizarea vinului, astzi lucrtorii folosesc utila<e moderne pentru a pune !n valoare experiena oamenilor i tradiia aa cum
10

a fost predat din tat !n fiu. -unt utilizate linii moderne de prelucrare, special create pentru fiecare sortiment de vin !n parte. )urfatlar realizeaz o mulime de sortimente de vin i datorit amplasrii sale, clima fiind una favorabil pentru diversificarea sortimentelor de vi de vie plantate. Caracterizarea ofertei $oate operaiunile care se svresc asupra strugurilor la )urfatlar au ca scop realizarea unor prestigioase sortimente de vin. 0ama vinurilor oferite de )urfatlar este foarte larg i cuprinde soiuri de vinuri albe, roii i roze, cum ar fi: )amaia& 5olecia Uaraza& ai 0rande eserve& ,rezan& 5olecia $rei ?ectare& 5olecia Aacrima lui Bvidiu& 5olecia 1erma ;ou& 5olecia -ec de )urfatlar& 5olecia 5onu ,lecu& 5olecia ai de )urfatlar& 5olecia Uestrea )urfatlar& 5olecia )ugur de =i& 5olecia *remiat 3tic'eta& 5olecia ;eagr& 5olecia Aa acoare& 5ompania este recunoscut pe plan intern, !n domeniul !n care !i desfoare activitate, datorit istoriei vastea pe care o are. :n ultimii ani, )urfatlar s-a bucurat de o cretere considerabil la nivelul cifrei de afaceri, dar i de o cretere a cererii de vinuri pe pieele din afar. ,cest lucru a reprezentat o consecin a internaionalizrii firmei. *e plan extern oferta se adreseaza pricipalilor consumatori de vinuri, Italia, -.,, 1rana )area /ritanie i 0ermania. /ritanicii import mult vin din exteriorul tarii. :n aceast ara, vinul este consumat in diverse locuri !n afara casei, dar si in interiorul acesteia, el fiind cumparat cel mai des din magazinele de mari dimensiuni. :n ultimii ani consumul de vin a crescut vizibil !n )area /ritanie, procentul de cretere fiind de %+7 4 . Deoarece o mare parte din podgoriile )arii /ritanii sunt plantate cu 'ibrizi gernani, vinul englezesc este alb, le<er si are o aciditate buna. :n sc'imb lipsesc cu des!vrire plantaiile cu soiuri de vin rou< producia de de astfel de vinuri, fiind deci, destul de redus. :n )area /ritanie vinurile albe sunt cele mai populare, mai ales !n rndul femeilor& ele sunt preferate i de consumatorii !nceptori pentru c sunt mai le<ere i mai ieftine. =inurile roii fac parte din preferinele consumatorilor cu experien. Dac ar fi s descriem potenialii clieni, acetia s-ar !mprii !n dou categorii: tineri care caut ceva nou !ntotdeauna i care nu dispun de venituri substaniale, astfel !nct caut produse la cea mai bun calitate, dar i la preuri ct mai mici. 3i sunt persoane active, sociale i sunt mai mult
11

orientate spre distracie. *e lng pre !i intereseaz calitatea, varietatea de sortimente dar i coninutul de alcool. , doua categorie este reprezentat de persoanele mai !n vrst cu o anumit experien !n arta vinului, pentru care preul nu reprezint un criteriu de evaluare foarte important. )ai importante fiind pentru ei calitatea, varietatea de sortimente i aciditatea. :n ceea ce privete costurile pe care le ridic o sticl de vin !mbuteliat, acestea se compun din: 5'eltuielile ce privesc producia

,provizionarea > -ticl& - Dopuri& - 3tic'et& *relucrarea c'eltuieli cu adaptarea comercial&

5'eltuielile la export

*entru serviciul export - *ersonalul& - )aterialele, documente generale i comunicaii& *riviind cercetarea i prospectarea > -tudii de pia& - $rguri internaionale& *entru documente i contracte - 5ertificate& - Documente de transport& 5'eltuieli financiare *entru acoperirea riscurilor > legate de produse& - legate de riscul neplilor& 5'eltuielile de comercializare 5'eltuieli legate de distribuie& 5'eltuieli legate de logistic& :n ceea ce privete concurena pe care )urfatlar o are pe piata viticol din omnia, acesta este compus din 2idvei, =incon =rancea i 5otnari. =inurile de 2idvei provin din *odgoria $rnave, !ntre $arnava )ic i $rnava )are, de la -ig'ioara la 5rciunelul de 2os. *lantaiile de aici se !ntind pe o suprafa ce are !n <ur de 6777 'a, i care se afl la o altitudine cuprins !ntre N77 i M77 de metri. :n anu %9N9 ia natere :ntreprinderea ,gricol de -tat 2idvei. :n anul %9+K vinurile de la 2idvei primesc primele aprecieri la nivel mondial, !n ceea ce privete calitatea lor. *rivatizarea companiei se face !n anul %999, I,- 2idvei devenind -.5. 2idvei - A. De-a lungul timplui 2idvei a lansat numeroase sortimente de vinuri de calitatea ridicat. 5ompania 5otnari, !i are rdcinile !n podgolia cu acelai nume din anul %9NK. Drumul pn la produsul final este lung, dar are i recompense. *odgoria 5otnari se !ntinde pe un teren de
12

peste % J77 'ectare, plantate cu vi de vie. $oate vinurile oferite de aceast companiei sunt de o calitate excepional, deoarece !n comparaie cu celelalte podgorii din ar, producia medie de struguri care este dat de un 'ectar de pmnat este limitat la doar J7 > K7 4.

)urfatlar, datorit produciei de calitate i a tradiiei, deine o notorietate pe plan intern, dar i pe plan extern, dovada fiind cererea de vinuri pe piaa mondial. $ocmai de aceea s-a optat pentru internaionalizarea !ntreprinderii. -pre reuita aciunii, au fost realizate studii de pia, din care a rezultat faptul c 1rana, -.,, 0ermania i )area /ritanie sunt cei mai importani consumatori de vin. )area /ritanie este unul dintre cei mai mari importatori de vin "aproximativ %%,88 milioane 'lHan#, acesta consumndu-se !n toate locurile publice cunoscute, domicilii. )area /ritanie aplic rilor tere politicile sale, iar regimul vamal este armonizat standardelor .3. omnia deine legturi comerciale diverse cu )area /ritanie, lucru ce ar preconiza o dezvoltare a exportului nostru !n aceast ar. De asemenea, sistemul fiscal este favorabil. ,cestea sunt principalele motive pentru care )urfatlar consider )area /ritanie ca fiind ara cea mai potrivit pentru internaionalizare. *rin export, se prevede cea mai bun metod de ptrundere pe pia. 3xportul indirect, considerm c este cea mai bun form de a realiza aceast activitate, deoarece se realizeaz cu a<utorul intermediarilor, ce !i asum responsabilitatea comercializrii, productorul fiind scutit de acest risc. De asemenea, este mai puin costisitoare, dar i profitul potenial poate fi mai sczut. ,stfel, societatea de comer exterior cumpra marfa de la productor, pe care o s o exporte ulterior !n nume propriu, sau sub numele productorului. :n a doua variant, productorul pstreaz marfa, exportul fiind realizat de o firm specializat pe baza unui comision "profitul potenial al productorului o s fie mare, de asemenea i riscurile#. *iaa este reprezentat !n primul rnd din tineri "%K-6+ ani#, persoane cu venituri mici sau medii, sociali, distractivi, ce pun amprenta pe pre, sortimente, coninut de alcool i mai apoi calitate& sunt receptivi la orice forma de noutate& dar i persoane cu vrsta cuprins !ntre 87-M7 de ani, cu venituri medii, activi i sociali ce apreciaz calitatea, sortimentul, preul i mai apoi aciditatea& tiu s aprecieze un vin bun. Delimitrile s-au fcut !n funcii de criterii demografice, geografice, climatice i psi'ografice, dar i de preferine personale "vec'ime, pre, coninut de alcool, sortimente,etc.#. )area /ritanie, este ara aleas pentru export pentru c deine cele mai multe avanta<e: condiii climatice, accize, cultur, preferine de consum, distana fizic, dar i apartenena la .3. 1irma )urfatlar a !nc'eiat un contract de import-export cu )area /ritanie, prin care sunt exportate anuale %67.777 de sticle de vin, printre care trei tipuri de vin rou i unul de tip alb. entabilitatea operaiunii de export este de 7,6894 *e aceast pia s-au fcut remarcai anumii clieni, interesai de produsele noastre, precum: restaurante: $'e -Vuare, ,mers'am, $'e Bld -tag Inn, etc.& baruri& 'oteluri& supermarDet-uri: $esco, -ainsburIFs, )orrisosn, Bcado, etc. ?,A3GBBD I;$3 ;,$IB;,A A$D este cel mai mare productor i distribuitor de buturi alcoolice i vinuri din )area /ritanie. Deine o cifr de afaceri de +77 milioane de euro H an, i participaii !n cele mai importante zone ale industriei de buturi alcoolice, exportnd peste %N77 de produse !n )area /ritanie, i !n alte 87 de ri. 5ompania import vinuri din omnia din anul %9KJ, zece ani mai trziu c'iar !nfiineaz prima subsidiar aici, miznd pe potenialul pieei de
13

vinuri romneti. ,ceasta este, deci, cea mai important firma importatoare de vinuri romneti !n )area /ritanie. .nul dintre cele mai mari evenimente, produse !n cadrul activitii firmei )urfatlar, cel mai mare productor de vin din omnia, a fost intrarea !n insolven. ,cest dosar a fost !nregistrat la $ribunalul 5onstana !n luna martie 67%6. ,ceast decizie a fost luat din cauza gradului lent de recuperare a banilor din pia, ce are ca principal efect lipsa lic'iditilor, !ngreunnd ac'itarea datoriilor exigibile. 5ompania este deinut de trei !ntreprinderi: 3uroavipo "N%,984#, 3uro $rade Invest "89,7%4# i =itivinicola /asarabi "%9,7N4#. )urfatlar deine aproximativ %6+ de crame !n toat ara, existnd cereri de francize de pn la %K7 de locaii. 1irma a !nceput in 677J activiti de re!ntinerire a viei, viznd soiurile roii *inot ;oir, )erlot i 1eteasc ;eagr, investiia ridicndu-se la %+,M milioane euro, pentru 9J+ 'ectare. :n 67%%, aceleai activiti !nregistrau investiii de 6,7K milioane euro pentru %87 'ectare. De asemenea, au fost montai spalieri pe 877 'ectare cu o investiie de %,K milioane euro, 674 fiind fonduri proprii. ,stfel, acest proiect a crescut afacerile companiei cu 864, redresnd-o. Descrierea generala a internationalizarii Murfatlar Descrierea partilor implicate in tranzactie S.C.Murfatlar Romania S.A. -.5. )urfatlar omania -.,. este o societate pe actiuni cu sediul pe strada )urfatlar,nr.%,97+%77,din orasul )urfatlar,<udetul 5onstanta.;umarul de telefon al companiei este "77N7# 7 6N%.J7M.K+7 iar cel de fax "77N7# 6N% J7M KM6. )urfatlar are ca obiectiv de activitate producerea si distribuirea de vinuri pe piata interna si internationala.5ompania are o suprafata viticola de 8777 de 'ectare,intre Dunare si )area ;eagra,in localitatile *oarta ,lba,=alul lui $raian,-iminoc si )urfatlar.,mplasamentul este unul favorabil deoarece vecinatatea marii si relieful de podis au un efect protector.)area ;eagra prote<eaza podgoriile de caldurile si gerurile excesive iar relieful *odisului Dobrogei ofera protectie impotriva curentilor reci. =inul de la )urfatlar are o traditie indelungata.*rimele marturii au fost lansate de catre un faimos poet latin Bvidiu care a trait in cetatea $omis in perioada 9-%J d.5. In %97J sunt plantate soiuri de vita de vie cum ar fi *inot 0ris,*inot ;oir,5'ardoneI,)uscat Bttonel si 1olle /lanc'e in scop experimental. In %9N8 gama de soiuri de struguri cultivati a fost largita cu soiuri precum cabernet -auvignon si merlot pentru vinuri rosii si -auvignon /lanc,$raminer ose, iesling Italian pentru vinurile albe. -e intemeiaza -tatiunea 3xperimentala =iti =inicola )urfatlar. In %9++ suprafata cultivata este extinsa la 6M77 de 'ectare prin infiintarea intreprinderii de stat )urfatlar. In 6777 un grup privat din omania cumpara pac'etul de actiuni ma<oritar. In 6776 )urfatlar devine prima companie viti-vinicola din omania care obtine certificatul de calitate I-B 977%:6777 pentru sistemul de management al calitatii. )urfatlar a inregistrat in ultimul deceniu cresteri considerabile ale cifrei de afaceri.In 6776 cifra de afaceri era de %7.9J8.+M+,77 B; ca in 67%% sa a<unga la %89.J8J.J97 B;.,sta inseamna ca cifra de afaceri a crescut, din 6776 pana in 67%%,cu %6K.JMN.6++ B;,adica de aproape %8 ori.
14

5ompania )urfatlar si-a dublat cota de piata in ultimii 9 ani,a<ungand sa fie lider pe piata de vinuri din omania,cu o cota de 874,astfel una din 8 sticle de vin cumparate in omania este )urfatlar.5ompania acopera o gama larga de produse,de la vinuri albe"cum este 5'ardonnaI#la rosii"de exemplu )erlot#,de la seci"-auvignon /lanc# la dulci" ai de )urfatlar#. *rincipalii concurenti ai companiei )urfatlar sunt 2idvei cu o cota de piata de %N,+4,urmat de 5otnari cu %8,% si =incon J,K4. )urfatlar a investit foarte multi bani in utila<e,unelte,tractoare pentru viticultura.Din 677J pana in 6779 )urfatlar a investit J milioane de euro pentru replantari de vita de vie. 5ompania,datorita cresterii considerabile a cifrei de afaceri,s-a 'otarat sa internationalizaze firma,urmarind sa-si mareasca ponderea exporturilor in cifra de afaceri. In urma realizarii unui studiu de piata,5ompania )urfatlar a constatat ca Italia este al trei-lea consumator de vin,ca volum din lume,dupa -tatele .nite si 1ranta.,ceasta fiind membra a .niunii 3uropene are aceleasi politici, reglementari si regim vamal in relatiile comerciale cu alte tari din uniune. In Italia sistemul fiscal este unul favorabil deoarece nu exista diferente intre accizele incasate pentru produsele importate si marfurile produse in tara,iar $=,-ul este de 6N4. Derularea tranzactiei :nainte de a incepe derularea efectiva a procesului de export, trebuie efectuate o serie de activitati,printre care se numra: pregatirea marfii pentru livrare"fabricarea,marcarea,ambalarea#, stabilirea modului de transport a bunurilor produse ctre destinaie, pregtirea setului de documente care vor !nsoi marfa i transportul de mrfuri in strintate"asigurarea,factura pro-forma,declaratia vamala,etc.# ,mbalarea i marcarea =anzatorul are obligatia prin contract de a livra marfa in conditii bune.In acest sens un rol important il are ambalarea marfii.,mbala<ul prote<eaza marfa impotriva socurilor,prote<eaza impotriva furtului si faciliteaza operatiuni cum ar fi incarcarea si descarcarea marfii. )urfatlar ambaleaza vinul in recipiente de sticla de 7,J+7 ml,acestea fiind prevazute cu dopuri de pluta fixate ermetic,iar sticlele sunt fumurii sau transparente.,cestea sunt bagate in cutii de carton care au in interior forme speciale de polistiren pentru o protectie ridicata in cazul socurilor. )arcarea este obligatia producatorului si are rol in individualizarea marfii.5el care exporta trebuie sa scrie in mod citet elementele de identificare a marfii,cum ar fi destinatarul si locul de destinatie. B marcare simpla si usor de identificat este =inDvin.*e primul nivel se scrie destinatarul,pe al doi-lea nivel se scrie numarul de ordine,pe al trei-lea punctul final de destinatie,pe al patru-lea nivel ruta de acces iar la final numarul de ordine a marfii. $ransportul )urfatlar foloseste transportul rutier datorita avanta<elor pe care le prezinta: =iteza ridicata > transportul rutier este mai rapid decat alte modalitati de transport *osibilitatea de a livra marfa la sediul cumparatorului,se elimina operatiuni costisitoare cum ar fi transbordarile,deteriorarea,avarierea sau pierderea marfii
15

$ransportul rutier necesita investitii valutare mai reduse,nepresupunand instalatii special si costisitoare cum sunt in porturi si aeroporturi )i<loace de transport auto pot fi redirectionate in orice moment al traseului mai usor decat in alte situatii )i<loacele de transport auto au un rula< de doua ori mai ridicat decat al vagoanelor de cale ferata acest lucru contribuind la accelerarea procesului de productie cu implicatii asupra creterii eficientei.

)urfatlar -. .A. a semnat un contract de transport cu firma 5ezar$rans - A, -tr. =asile Aupu nr. M, /loc A8, ap.%, N77N+K - /rila > omania."anexa %-model contract de transport#. *artile implicate: Brdonatorul Importatorul"-.,ngelo -.,.# este responsabil de initierea acreditivului.,cesta va completa un formular adresat bancii sale de desc'idere de acreditiv,cu termenii si conditiile acreditivului.,cestea sunt in general:descrierea marfurilor,unde se efectueaza plata,lista documentelor de transport"aceasta fiind prezentata de catre beneficiar#,documentele prezentate. /anca emitenta, adica banca importatorului"-.,ngelo -.,.# /anca va verifica daca termenii si conditiile acreditivului sunt clare si daca regulile de control valutar sunt indeplinite. /anca notificatoare /anca notificatoare primeste informatii cu privire la acreditiv de la banca emitenta.,ceasta va verifica acreditivul,daca este autentic,fezabil si regelmentarile de control valutar. /eneficiarul /eneficiarul este -.5.)urfatlar -.,.Aa primirea lui )urfatlar trebuie sa verifice cu termenii si conditiile din contract.5ompania )urfatlar,dupa ce acrditivul a fost desc'is,va efectua livrarea.*lata se face in termen de 87 de zile de la primirea marfii si se fa efectua in 3uro. -.5.)urfatlar -., va elibera o factura pro-forma 'ipermarDetului -.,ngelo -., pentru a putea obtine desc'iderea acreditivului.",nexa +-model cerere de desc'idere de acreditiv# Asigurarea 3xista o serie de riscuri la care sunt supuse marfurile,legate de transbordare,manevrare si depozitare dar si de riscuri cum ar fi grevele,revoltele,conflictele armate.Din aceste cauze trebuiesc luate masuri de prevenire precum asigurarea bunurilor transportate. ,sigurarea este un contract intre cel care poseda bunul"asiguratul# si o companie de asigurari"asigurator#.,siguratul transfera asiguratorului anumite riscuri,platind o suma da bani de asigurare,iar in situatia in care se produc anumite daune asiguratorul il despagubeste conform contractului. -.5. )urfatlar -. .A. a semnat un contract de asigurare cu firma de asigurri ,-I B) 5B;5B DI, -., pe o durat de M luni."anexa 6-model de contract de asigurari# Documentarea tranzactiei 3xportatorul are obligatia,conform prevederilor contractuale,de a fabrica marfa si de a o pune la dispozitia importaturului cu toate dovezile solicitate.=anzatorul,dupa ce fabrica marfa o ambaleaza si o marc'eaza,face lista de colisa< si factura comerciala externa.
16

Documentatia necesara acestei operatiuni se imparte in doua tipuri de documente:documentele comerciale"necesare pentru a dovedirea vanzarii bunului# si cele financiare"necesare pentru ac'itarea contravalorii bunului#. Factura definitiva 3ste emisa de vanzator catre o alta persoana si contine lista cu produsele vandute clientului de catre vanzator.1actura contine datele furnizorului,datele clientului,pretul,valoarea si cantitatea fiecarui produs vandut. ",nexa N-model factura# Certificatul de origine 5ertificatul de origine este documentul care atesta originea produselor.,cest certificat se elibereaza la cerere,pentru exporturi,pe baza facturii de export iar pentru livrari in tara pe baza facturii catre beneficiar.*e certificat se trece denumirea expeditorului si a destinatarului,denumirea produselor,tara de origine,unitatea de masura si cantitatea iar optional se mai poate trece si mi<locul de transport al produselor. 5ertificatul se elibereaza odata cu verificarea documentelor de intrare a produselor,a materiei prime si aproduselor in faza finala de expediere. Certificat de calitate 5ertificatul de calitate este un document emis de catre vanzator prin care se atesta calitatea fabricarii produselor potrivit standardelor legale.5onform legislatiei,marfurile care nu contin referire la certificarea obligatorie nu sunt admise catre vanzare. Certificat de asigurare 5ertificatul de asigurare este un document eliberat de o firma de asigurare care contra unei sume de bani"prima de asigurare# despagubeste asiguratul pentru daunele suferite,potrivit conditiilor contractuale.Daunele sunt evenimente care pot sa apara si nu sunt inevitabile.*entru transportul international de marfa,firmele de asigurari ofera polite de asigurari care includ asigurarea marfii transportate si a autove'icului. -.5. )urfatlar -. .A. deine cele mai moderne te'nologii, anga<ai pasionai materii prime naturale i o organizare eficient. 3xperiena impune utilizarea celor mai moderne linii te'nologice de vinificare, acestea fiind adaptate fiecrui soi de vin. :n anul 6776, compania )urfatlar a devenit prima de felul viti-vinicol din omnia, certificat I-B 977%:6777 pentru sistemul de management al calitii, dar i pentru sistemul ?,55*, asigur securitatea !n domeniul alimentar. Cifra "e afaceri a firmei )urfatlar. este !n continu cretere !ncepnd cu anul 6776. Din anul 6776 pn !n anul 6779, cifra de afaceri a crescut cu %7K.KK+.N79,77 B;, adic cu 996,6+ 4. 5ea mai mare valoare a cifrei de afaceri a fost realizat !n anul 6779 - valoare: %%9.K+K.9JN,77 B;. 5ea mai mic valoare a cifrei de afaceri a fost realizat !n anul 6776 - valoare: %7.9J8.+M+,77 B;. :n ultimul bilan contabil "bilanul din anul 6779# cifra de afaceri a firmei a crescut cu 9.N8+.+M8,77 B;, adic cu K,+N 4, fa de anul precedent.
17

+eniturile obinute de )urfatlar au o evoluie ascendent cu scderi !n anii 677N i 6779, cnd veniturile realizate au !nregistrat valoarea de +J.K%+.6+%,77 B;, respectiv %8%.J%8.866,77 B;. Din anul 6776 pn !n anul 6779 veniturile au crescut cu %%K.9%8.6+J,77 B;, adic cu 969,7%4. 5ele mai mari venituri au fost obinute !n anul 677K - valoare: %88.NM6.MK7,77 B; . 5ele mai mici venituri au fost obinute !n anul 6776 - valoare: %6.K77.7M+,77 B;. :n bilanul din anul 6779"ultimul bilan !nregistrat#, veniturile realizate de )urfatlar au sczut cu %.JN9.8+K,77 B;, adic cu %,88 4, fa de anul precedent. C=eltuielile realizate de )urfatlar au o evoluie ascendent cu diminuri !n anii 677N i 6779, cnd acestea au avut vloarea de +J.M8J.%JN,77 B;, respectiv %87.+K6.J9N,77 B;. Din anul 6776 pn !n anul 6779 c'eltuielile au crescut cu %%K.M76.KM7,77 B;, adic cu 997,7%4.5ele mai multe c'eltuieli au fost realizate !n anul 677K - valoare: %86.JK9.896,77 B;.5ele mai putine c'eltuieli au fost realizate !n anul 6776 - valoare: %%.9J9.98N,77 B;. :n bilanul din anul 6779 c'eltuielile )urfatlar au sczut cu 6.67M.+9K,77 B;, adic cu %,M9 4, fa de anul precedent. )urfatlar a avut profit !n toi anii !n care a avut bilanuri declarate. )urfatlar a avut datorii !n cretere din anul 6776 pn !n anul 6779 cu excepia anului 677K, cnd aceastea au avut o valoare de %77.76N.+96,77 B;. Din 6776 pn !n 6779 nivelul datoriilor a crescut cu %%8.786.788,77 B;, adic cu N6J,%M 4. 5ea mai mare suma datorat a fost !n anul 677J - datorie: %NM.++8.66+,77 B;. 5ea mai mica suma datorat a fost !n anul 6776 - datorie: 6M.NM%.8+6,77 B;. 5onform ultimului bilan contabil "anul 6779# datoriile firmei au crescut cu 89.NMK.J98,77 B;, adica cu 89,NM 4, fa de anul precedent. Numrul "e an$a>a?i al firmei are o evoluie ascendent cu scderi !n anii 677N i 677M, cnd numrul mediu de anga<ai a fost de %%M , respectiv %7+ . Din anul 6776 pn !n anul 6779 numrul de anaga<ai a crescut cu 66% , adic cu %%.7+7,774. 5ei mai muli anga<ai au fost !n anul 6779 - numr persoane anga<ate: 668. 5ei mai puini anga<ai au fost !n anul 6776 - numr persoane anga<ate: 6. *otrivit ultimului bilan contabil "anul 6779# numrul anga<ailor )urfatlar a crescut cu %K persoane, adic cu K,JK 4, fa de anul precedent. 3ficiena tranzaciei potrivit criteriilor de performan depind de toate prile implicate. De actorii propriu-zii, !n numele celor ce tranzacioneaz, )urfatlar -. .A. i ?,A3GBBD I;$3 ;,$IB;,A A$D. *e lng acetia responsabili de eficiena tranzaciei sunt i terele pri implicate !n aciune, i anume: W 1irma )urfatlar a !nc'eiat un contract prin care i se asigur c marfa este transportat conform condiiilor de livrare I;5B$3 ) 6777, att pe teritoriu intern, ct i internaional. , fost ales transportul maritim, punctul de plecare fiind portul 5onstana, iar punctul de sosire portul *lImout' din )area /ritanie. =nztorul rspunde de descrcare, !ns cumprtorul pltete taxele vamale i transportul de la frontier la depozitul propriu. W 1irma ce rspunde de asigurare, ,-I B) -.,., cu care -.5. )urfatlar -. .A., a !nc'eiat un contract 5, 0B, prin care se asigur, !n baza unei sume de bani, c !n cazul unei daune, o s fie repus !n situaia patrimonial dinaintea daunei. W Instituii financiare: Brdonatorul, banca emitent "a ordonatorului# i banca notificatoare, ce asigura iniierea i bunul mers al acreditivului, pe baza cruia toate prile dein beneficii economice. 5onform contractului !nc'eiat i a obligaiilor ce revin vnztorului, pentru o tranzacie complet i !n termeni legali, acesta trebuie s pun la dispoziie !n timpul etapelor de export documente precum: factura pro-form "document !n care sunt prezentate caracteristicile i preurile mrfurilor#, factura definitiv "certific prestarea serviciului propriu-zis de vnzare#, certificat de origine "se atest originea produselor i se emite la cerere#, certificat de calitate "atest concordana produselor cu standardele statului#, certificat de asigurare "ambele pri implicare sunt prote<ate
18

!mpotriva riscurilor#, licena de transport "statul autorizeaz realizarea operaiunii#, declaraia vamal. $oate acestea au scopul de a arta transparena operaiunii i de a elimina pre<udiciile aduse vreuneia din pri. :n literatura de specialitate se tie foarte bine ct de mult este apreciat vinul )urfatlar, datorit calitii. De aceea acesta primete numeroase premii, cele mai cunoscute !n ar fiind cele acumulate, !n numr de +, la X0ala =inurilor omnetiS: 5el mai medaliat vin la concursurile Internaionale - $rei ?ectare 5'ardonnaI, ;icu Itu - 5el mai bun specialist !n vin al anului 677+, 5ea mai bun campanie pentru un produs > R-ec de )urfatlarS, *remiul special pentru campania R)urfatlar =inulS i *remiul pentru promovarea imaginii omaniei peste 'otare. )edaliat cu aur la 5oncursul Internaional de la A<ubl<ana 677N, argint la 5oncoursul )ondial de /ruxelles 677+ i cu aur la 5oncursul Internaional de =inuri - /ucuresti 6778 i 677N, $rei ?ectare 5'ardonnaI 6776 a fost apreciat ca cel mai bun vin romnesc prin catigarea premiului de 5el mai medaliat vin la concursurile Internaionale. )urfatlar este lider pe piaa de vinuri cu o cot de 874, altfel spus, una din 8 sticle cumparate !n omnia este )urfatlar. De la albe la roii i de la seci la dulci, vinurile )urfatlar acoper gama cea mai larg de produse. )ai mult de +74 din vinurile roii consumate !n omnia poart marca )urfatlar, productor ce export !n peste %+ ri, !n afar de )area /ritanie, printre care .-,, Italia , 0ermania, 1inlanda, Danemarca, Israel i 2aponia. 5tigtor a nu mai puin de %N7 de medalii la concursurile internaionale de vinuri, )urfatlar este cel mai apreciat vin romnesc peste 'otare. Analiza tranzactie $ranzacia pe care -. 5. )urfatlar -. .A. a 'otrt s-o !nc'eie cu ?,A3GBBD I;$3 ;,$IB;,A A$D, este una de vnzare > cumprare. )urfatlar dorete s intre pe piaa vinului din )area /rianie i de aceea folosete exportul ca metod de cucerire a pieei. $ipul de export folosit este exportul indirect, ce se realizeaz prin intermediari, fiind mai puin costisitor i puin mai simplu. *roductorul a ales acest tip de export deoarece el nu trebuie s-i asume nici o obligaie !n ceea ce privete marfa din momentul !n care o pred livratorului, care !i asum responsabilitatea !n ceea ce privete comercializarea mrfii pe pieele strine. ,cest tip de tranzacie are !ns i cteva dezavanta<e. 5um implicaiile productorului sunt limitate , dupa ce marfa trece de pragul fabricii, el nu mai are control asupra operaiunii. :n acest fel, riscul pe care i-l asum este minim, dar la fel este i profiltul pe care acesta !l ctig. 1aptul ca este o tara cu traditie in cea ce priveste cultivarea vitei de vie si are o traditie !n producerea vinurilor a reprezentat un atu pentru omnia !n inc'eierea contractului cu )area /ritanie, deci distana fizic dintre cele doua ri este una destul de semnificativ. Dei aceast ar a favorizat dintotdeauna importul de vinuri din 3uropa de =est, ultima perioad a !nregistrat o invadare a pietei englezeti cu vinuri de calitate din alte pri ale lumii. )area /ritanie se afl printre primii importatori de vinuri din 3uropa, dei pn nu de mult, piaa vinului a !nregistrat o continuu scdere, dar acum se preconizeaz revenirea la un trend pozitiv. ,vnd !n vedere aceste condiii putem spune c tranzacia pe care )urfatlar a reuit s o !nc'eie este un contract avanda<os, pentru c a reuit s ptrund pe piaa vinului din aceasta ar. *rin acest lucru se poate dovedi !nc o dat calitatea superioara pe care produsele )urfatlar o au i
19

datorit creia aceste produse au ptruns pe pieele din exterior c'iar i !n perioadele mai puin bune ale economiei. :n momentul !n care a semnat acest contract managerul )urfatlar a dat dovada de mult tact i mult inteligen, fiind o ar productoare de vin, )area /ritanie nu are nevoie de muli importatori !n acest domeniu. *ot ptrunde pe pia doar cei care tiu s-i prezinte produsele foarte bine. Concluzii )urfatlar este o firm cu o tradiie !ndelungat !n producerea de vinuri cu arome i gusturi deosebite,fiecare pa'ar de vin fiind o experien unic pentru cel ce !l bea. .nul din lucrurile cu care omnia se poate mndri !n strintate este viticultura.*odgoriile )urfatlar,care dateaz de peste %J77 de ani,ofer vinuri cu o istorie bogat care satisfac i cei mai exigeni clieni. eferitor la internaionalizarea firmei )urfatlar,putem concluziona c piaa britanica este una potrivit pentru obiectivele firmei.*rodusele )urfatlar pot face fa concurenei firmelor locale deoarece au un pre foarte avanta<os !n raport cu acestea. Desi fiind la !nceputul procesului de internaionalizare )urfatlar a ales ca modalitate de export pe cel direct,deoarece participa direct la !nsusirea profitului comercial,iar ca transport pe cel maritim,firma !nc'eiand un contract cu o firm romneasc,Dacoma 5ar - A. Bperaiunile de export trebuiesc efectuate innd cont de particularitile comenzii,de cantitate i de condiiile de transport,pentru a reduce din c'eltuiei i a oferi clienilor produse la un pre mai mic. .n parteneriat impotrant pentru externalizarea )urfatlar este cel cu ?alle(ood Internaional Atd. 5reterea cantitilor de produse importate de ctre 'ipermarDet va fi determinat de viitoarele strategii de marDeting ale firmei. )urfatlar sper s a<ung !n .niunea 3uropean un productor recunoscut i apreciat de vinuri de !nalt calitate i s continue relaiile de comer exterior cu )area /ritanie i nu numai.

20

B B! "#RAF $

/otescu, I., $ranzacii comerciale internaionale, 3d. 3x *onto, 5onstana, 677+ 5asson, )., )ultinations and Gorld $rade, ,llen Y .ni(in, Aondon, %9KM 5ostea, 5., ,faceri internaionale , 3d. ,ll /ecD, /ucureti 677+ *opa, I., $ranzacii de comer exterior, 3d. 3conomic, /ucureti, 6776 *uiu, ,., )anagement internaional. $ratat, vol. I i II, 3d. Independena 3conomic, /rila, %999
'ttp:HH(((.mediafax.roHeconomicHmurfatlar-romania-a-intrat-in-insolventa-9N8K99+ 'ttp:HH(((.firmepenet.netH)urfatlar- omania--a-5od-1iscal-%N9N7K7+.'tml 'ttp:HHne(s.softpedia.comHne(sH)urfatlar-cel-mai-bun-vin-romanesc-ro-%8K77.s'tml

21