1.

FORMAREA SI DEZVOLTAREA STATULUI GETO-DAC

In perioada sec. IV-II i.e.n., geto-dacii se aflau in perioada democratiei militare. Uniunile de triburi erau
conduse de rege (conducator militar) si existau adunarile poporului. In sec. I i.e.n., societatea geto-daca
traieste schimbari importante:
- au inceput sa fie utilizate pe larg uneltele de fier
- s-au perfectionat uneltele de munca, sporind productivitatea muncii
- circulatia monedelor a devenit tot mai larga (tetradamele, denarii)
- creste numarul populatiei
- se transforma organizarea sociala (constructiile mari, tezaure, morminte)
tatul geto-dac (statul lui !urebista) se formeaza in sec. I i.e.n., cind pericolul expansiunii romane devine tot
mai mare. In fata acestui pericol, triburile s-au unit sub conducerea lui !urebista.
"espre statul geto-dac cunoastem faptul ca capitala nu a fost indentificata si ca erau prezenti sclavii (ne dam
seama dupa faptul ca au fost contruite cetati)
tatul geto-dac:
de la lantul !alcanilor pina la !ug
de la "unarea de #i$loc pina la mare
tatul geto-dac se farimiteaza imediat dupa moartea lui !urebista (anul %% i.e.n.). urmasii lui !urebista sunt:
&. 'otiso (pe timpul lui (ctavian)
). "icomes (pe timpul lui *ntonius)
+. corillo (a continuat lupta antiromana)
%. "uras (fratele lui corillo)
,. "ecebal (fiul lui corillo)
"ecebal vine la putere in anul -.. /l a reusit sa refaca unitatea politica a dacilor avind o autoritate ca si cea a
lui !urebista. 0esedinta lui era la armisegetusa.
'onsolidarea puterii de stat a fost sub influienta directa a factorului religios, preotii din curtea
regelui deveneau viceregi.
1ustitia era practicata de preoti
"regatorii locali (supraveghetorii treburilor agricoli) erau numiti de catre rege.
2rezenta acestor supraveghetori ai treburilor agricole confirma faptul ca existau organe locale,
o diviziune administartiv-teritoriala, rolul statului in productie si existenta unui sfat al
batrinilor (care se ocupa de rezolvarea chestiunilor de interes general al obstii)
Intre anii &3&-&34, 5raian (regele Imperiului 0oman) cucereste statul dac si-l transforma in provincie
romana.
'oncluzie:
tatul dac a fost prima organizare politica superioara care a aparut pe teritoriul viitoarelor state #oldova,
Valahia si 5ransilvania si una dintre cele mai puternice forte politice si militare din /uropa *ntica.
6a baza formarii statului dac independent si centralizat au stat uniunile de triburi si obiceiurile ce dominau
poporul in epoca antica.
&
2. DREPTUL GETO-DAC
Izvoarele drep!l!" #eo-da$%
&. cutuma (obiceiurile) - la inceput cutuma a fost o forma veche de manifestare a dreptului
). legea 7 legea era inregistrarea oficiala a obiceiurilor politice. Intre puterea politica si cea religioasa
erau legaturi extrem de strinse, astfel, procesul de legiferare a fost mereu sub influienta directa a
factorului religios.
E$o&o'"a societatii geto-dace a inceput sa se dezvolte prin lucrarea paminturilor si comercializarea
surplusurilor productiei.
T"p!l de (a'"l"e a )a!l!" #eo-da$%
- familia monogama (sot8sotie8copii). 9emeile erau in subordonarea barbatilor. /ra proslavita
fidelitatea femeilor iar infidelitatea era pedepsita cu moartea
- familia era patrilocala (sotia locuia la sot)
- familia era patriliniara (descendenta se stabiliea dupa tata)
- fetele erau inzestrate cu zestre mobila, care o duceau, dupa nunta, in casa sotului.
S!$$e)"!&ea "& )a!l #eo-da$%
*verile puteau fi transmise copiilor prin dispozitii orale.
Fapele pe&ale "& )a!l #eo-da$%
6a inceput, faptele penale erau sanctionate pentru implinirea scopului de razbunare a singelui. 'u timpul,
statul a interzis razbunarea (razbunarea devine un fapt impotriva legilor).
*dulterul, omorul, acuzatiile false si $uramintul fals se pedepseau prin pedeapsa capitala.
Propr"eaea (!&$"ara "& )a!l #eo-da$%
- :etii aveau atit ogoare nehotarnicite, cit si ogoare hotarnicite. (goarele hotarnicite erau repartizate
membrilor obstii printr-un fel de rotatie anuala (prin tragerea la sorti sau prin decizia sfatului
batrinilor).
- 0oadele sunt numite ;libere< in sensul ca apartineau celor care cultivau.
Co'er!l "& )a!l #eo-da$%
- 2rin sapaturi arheologice, s-au descoperit hambare de depozitat cereale si ateliere de fabricat unelte si
arme, a caror capacitate intrecea cu mult necesitatile consumului intern. /vident, surplusurile de
comercializau.
- 0aspindirea denarului roman (moneda universala a vremii) este o alta dovada a unui comert activ in
perioada statului geto-dac.
*!ra'"&!l "& )a!l #eo-da$%
- 2uterea $uramintului era puternic incadrata sub aspectul civil si sacru. /xistenta $uramintelor sacre,
confirma faptul ca geto-dacii erau atasati de religie si simbolism.
- /ra prezent obiceiul fratiei, prin intermediul caruia fiecare isi lua asupra sa obligatia de a-l trata pe
celalalt ca pe un frate. 9ratia reprezenta dualismul dintre bine si rau.
)
+. ORGA,IZAREA ADMI,ISTRATIVA A PROVI,CIEI ROMA,E DACIA
In &34, "acia este cucerita de Imperiul 0oman si este transformata in provincie romana.
=otarele "aciei:
5ransilvania
!anatul
(ltenia
Vestul #unteniei
#ulti daci au murit in lupta iar cei care au supravietuit au fost transformati in sclavi gladiatori.
Cla)a )ap"&"oare a Da$"e"%
&. proprietarii romani de sclavi
). patura bogata din "acia
+. proprietarii de pamint
%. dregatorii
Cla)a '"-lo$"e a Da$"e"%
&. oamenii liberi (mestesugarii, agricultorii, micii cultivatori liberi)
). sclavii dependenti de autoritatile romane (aveau functii de incasatori de impozite)
+. sclavii
I& 11./ Da$"a e)e reor#a&"zaa%
1. Dacia Superioara (de Nord)
2. Dacia Inferioara (de Sud)
"acia de >ord
- era condusa de un guvernator (reprezentantul imparatului)
- avea un rang mai inalt ca cel al "aciei de ud
- era guvernatorul intregii "acia.
"acia de ud
- era condusa de un prefect
- avea un rang inferior rangului "aciei de >ord
- practic, era sub conducerea generala a guvernatorului din "acia de >ord
I& 101-10./ Da$"a e)e reor#a&"zaa 2pe&r! !l"'a daa3
1. Dacia Apulensis
2. Dacia Malvenis
3. Dacia Porolissensis
Guvernatorul Daciei (dupa 16)
- reprezentatnt al imparatului
- al doilea dregator dupa imparat
- avea functii administrative
- reprima tulburarile
- avea dreptul de a elabora edicte
- putea face amendamente edictului-tip in baza dreptului provincial.
Pretorul
Adunarea provinciala (!onsiliul celor 3 Dacii)
- era formata din delegati ai oraselor
- era prezidata de preotul provinciei
- sustinea interesele oraselor?provinciilor in fata autoritailor imperiale
- puteau inainta plingeri imparatului impotriva magistratilor din provincie
- ridica monumente celor ce faceau binefaceri provinciei
- aducea multumiri guvernatorului la iesirea lui din functie
+
Da$"a ro'a&a 2d!pa 1403
Ase"ari ur#ane Ase"ari rurale
atele
'olonii #unicipii Vici 2agi
!oloniile$
- centre urbane in care traiau cetatenii romani cu drepturi civile si politice depline.
- locuitorii coloniilor nu plateau impozitul funciar
- exemple de colonii: *pulum, >apoca, "ierna, armisegetusa, etc.
-
Municipiile$
- centre urbane cu un grad inferior coloniilor
- locuiau persoanele cu drepturi dobindite in schimbul unor obligatii politice pentru statul roman
%rasele$
- centre urbane cu conducere proprie
- erau administrate de magistrati:
&. cu functii administrative, financiare si $udecatoresti.
). posedau $urisdictia contecioasa ( rezolvau litigii pina la o anumita suma) si $urisdictia gratioasa
(eliberau din sclavie, denumeau tutorii, etc.)
+. erau a$utati de: edili (functii politienesti) si cvestitori (supravegheau incasarea imozitelor si a taxelor)
%. daca magistratul era imparatul roman 7 acesta era reprezentat de prefect.
- forul suprem de conducere a oraselor era consiliul orasenesc (da hotariri obligatorii: decidea
atribuirea terenurilor, organiza $ocurile, alegea ,magistratii, etc.)
Satele$
- marea ma$oritate a populatiei "aciei locuia in sate
- erau organizate dupa modelul roman (vici si pagi) sau dupa modelul autohton al comunitatilor
teritoriale
- locuitorii satelor puteau fi atit cetateni romani cit si peregrini
- erau administrate de un consiliu si doi magistrati
%
5. APLICAREA DREPTULUI ROMA, I, DACIA ROMA,A
(data cu formarea "aciei in provincie romana, pe teritoriul "aciei romane a inceput sa se aplice si dreptul roman.
"reptul roman s-a aplicat pe teritoriul "aciei 0omane, tolerindu-se si unele norme locale.
'onform conceptiei romane, fiecarei categorii de persoane (cetateni romani, latini si peregrini) ii corespunde anumite
norme $uridice.
!etatenii ro&ani$
- aveau drepturi politice si civile depline
- aveau dreptul de a face parte din legiuni
- aveau dreptul sa candideze la magistratura
- aveau dreptul de a incheia acte $uridice conform dreptului roman
- aveau dreptul de incheia casatorii valabile dupa legile romane
- aveau dreptul de a face testament dupa dreptul roman.
!etatenii latini$
- cetateni cu un statut $uridic inferior celui al cetatenilor romani
- nu aveau drepturi politice
- din dreptul civil se bucurau cel mai des de dreptul de a incheia acte $uridice conform dreptului roman
Pere'rinii$
- erau locuitorii liberi ai "aciei (autohtonii) sau strainii care nu erau latini sau cetateni
- aveau dreptul de a aplica intre ei vechiul drept, insa le era recunoscut si dreptul de a aplica dreptul roman (al
gintilor) in relatiile dintre peregrini si latini. "reptul gintilor era mai dezvoltat decit dreptul civil deoarece se
intemeia pe libera manifestare a partilor.
In )&), imparatul 'aracala a emis un edict prin care se oferea cetatenie romana tuturor locuitorilor provinciilor cu
exceptia peregrinilor deditici.
@ peregrini deditici 7 locuitorii cetatilor distruse pentru impotrivirea lor de catre romani si?sau peregrinii autohtoni de
la sate.

(or&ele de proprietate funciara$
&. proprietate funciara provinciala
- adevaratul proprietar se considera statul in persoana imparatului
- individul avea doar drept de posesiune (transmitind pamintul prin mostenire sau incheind contracte ce aveau ca
obiect pamintul respectiv)
- posesorii de proprietate funciara provinciala plateau impozitul funciar
). proprietate funciara Auiritara (civila)
Dreptul o#li'ational$
In domeniul obligational s-a aplicat dreptul roman sub influienta dreptului local.
&. contractele de vinzare-cumparare prin mancipatiune aveau loc intre peregrini si romani.
). contractele prin stipulatiune poarta semnatura martorilor, a partilor si chiar si a garantului
+. contractele de locatiune (inchierierea muncii pe un termen determinat)
%. contract de societate (incheiat intre doi cetateni romani care-si unesc capitalurile pentru a oferi imprumuturi cu
dobinda)
,. contract de depozit (pastrarea unei sume de bani si se asigura faptul ca acestia vor fi intorsi imediat la cererea
deponentului)
4. contractul de imprumut (in contract se stipuleaza atit suma imprumutatat cit si dobinda care va fi intoarsa intr-
un anumit termen stabilit)
Procedura de )udecata$
2rocedura de $udecata in "acia 0omana era aceeasi ca si in alte provincii imperiale romane.
- 'etatenii romani se adresau guvernatorului sau reprezentatului sau. :uvernatorul putea $udeca singur sau,
dupa darea formulei, putea trimite unui alt $udecator.
- 2eregrinii erau $udecati, la fel, de guvernator sau de reprezentantul acestuia. In litigiile dintre un peregrin si un
cetatean roman, peregrinul era considerat cetatean roman pe tot parcursul procesului.
,
6. ORGA,IZAREA FI,A,CIARA A PROVI,CIEI ROMA,E DACIA
(rganizarea financiara a "aciei romane era asemanatoare cu cea din alte provincii romane.
Impozitele
"irecte Impozitul vamal Indirecte
&. Impozitul funciar pe mostenire -,B
). 'apitatia pe eliberarea din sclavie -,B
vinzarea sclavilor -%B
vinzarea altor marfuri -&B
Impozitul:
- impozitul funciar se platea de catre toti posesorii de terenuri particulare (conceptia ca proprietatea
asupra pamintului apartine statului roman, iar individual are doar drept de posesie)
- la inceput, marimea sumei impozitului funciar se stabilea in baza declaratiilor proprietarilor. #ai
tirziu, s-a ordonat un recensamint general al provinciilor in scopul stabilirii impozitului funciar
echitabil.
'apitatia:
- era platita de cetatenii romani si de peregrine
Venituri considerabile pentru provincial romana aduceau impozitele indirecte.
#onopolul asupra salinelor si minelor de aur apartinea statului.
4
1. FORMAREA 7TARILOR8 SI A LEGII TARII
In perioada sec. IV-VIII s-a realizat procesul de etnogeneza a romanilor (popor cu religie crestina, cu o
organizare proprie in cadrul satului si norme de reglementare a relatiilor de obste). In toate sferele de
ocupatie (agricultura, cresterea vitelor, mestesugaritul) se confirma un caracter romanic unitar in tot spatiul
carpato-danubian. 0omanii au fost numiti vlahi. "eoarece dupa retragerea autoritailor romane din "acia, alt
stat nu s-a organizat pe teritoriul ei, localnicii "aciei au fost nevoiti sa-si gaseasca propriile forme de
organizare politica si administrativa.
%r'ani"area politica a romanilor de tipul tarilor nu a fost impus, ci s-a creat in mod natural
- mai multe obsti se uneau in uniuni?confederatii de obsti (pentru realizarea anumitor scopuri comune)
- tarile sunt formate din uniunile de obsti.
- aparatul de conducere a obstilor se mentinea si era completat de cel al tarilor.
*oievo"ii+cne"ii$
- erau conducatorii aparatului tarilor
- aveau atributii $uridice
- organizau apararea
Sfatul cel &are (adunarea tarii)$
- era format din reprezentantii obstilor
- alegeau voievodul
- rezolva problemele patrimoniale comune pentru obsti (litigiile intre obsti)
Adunarea )u"ilor (sefi ai o#stilor)$
- a uzurpat dreptul fatului mare de a alege voievodul
,e'ea -arii avea sensul de ansamblul de norme nescrise, legate prin convingere, credinta si constiinta. /ra o
legatura interna, numita obicei.
6egea 5arii, la romani:
- un sistem normativ elementar care reglementa relatiile dintre membrii obstii si dintre obsti (referitor
la: conducere, aparare, munca, proprietate, familie, asigurarea linistii publice, credinta si demnitatea
membrilor obstii, etc. )
- avea un caracter unitar dupa continut (originea etnica comuna a tarilor, organizarea politica
asemanatoare dintre toate tarile, dezvoltarea asemanatoare a conditiilor social-economice, etc.)
.
.. PROPRIETATEA SI MOSTE,IREA I, LEGEA TARII
Propr"eaea "& le#ea ar""
,e'ea tarii cunoastea proprietatea privata (in primul rind asupra averii mobile, vitele fiind insemnate la
urechi pentru a fi deosebite de catre stapinii sai).
Proprietatea funciara se prezinta ca un fenomen mai complex. 'ontinua sa existe proprietatea in comun a
padurilor, pasunilor, apelor, insa exista si proprietatea privata (pamintul de linga casa 8 terenuri puse in
valoare prin munca proprie numite ;curaturi<).
/xercitarea dreptului de proprietate necesita anumite obiceiuri: de exemplu: dupa stringerea roadei pamintul
trebuia sa fie lasat fara gard pentru ca vitele sa poate pasuna liber, sau curaturile sa fie amena$ate la
indepartare de o alta curatura, etc.
2entru facerea unei curaturi se necesita a$utorul rudelor, iar in caz de vinzare a curaturii, obstea punea in
primul rind rudele ca cumparatori. *sa a luat nastere dreptul preferential de cumparare a rudelor.
Mo)e&"rea "& le#ea ar""
#ostenirea
(in perioada legii tarii)
5estament 6ege
In perioada legii tarii exista mostenirea prin testament si prin lege.
-esta&entul:
e facea in forma orala in cadrul rudelor.
,e'e:
"aca nu se facuse dispozitie testamentara, atunci conform legii:
- beneficiau mestenitorii de gradul I (copii-baietii, exista principiul de mostenire privilegiata a
barbatilor, fetele primeau doar o mica avere mobila, numita ;zestre<)
- in caz de inexistenta a mostenitorilor de gradul I, mosteneau cei de gradul II (fratii, dar nu si surorile)
- daca nu existau nici mostenitori de gradul II, atunci primeau mostenire cei de gradul III (parintii)
- in lipsa parintilor, mostenirea era transmisa nepotilor de frate.
- "aca acestea nu existau, atunci toate bunurile erau transmise in fondul de rezerva a obstii.
Mostenitorii de acelasi 'rad aveau drept egal la mostenire, insa legea tarii privilegia pe mezin (primea casa
parinteasca cu toate anexele gospodaresti). In conceptia oamenilor de atunci, acest fapt se facea deoarece in
copilul cel mai mic se puneau toate sperantele de continuitate a neamului. /ra o explicatie logica, deoarece
daca copii mai mari se casatoreau cit timp erau vii parintii, cel mai mic ramine in casa parinteasca.
-
14. O9LIGATIU,ILE I, LEGEA TARII
#embrii obstii erau considerate persoane libere si egale, cu capacitatea de a incheia diferite contracte.
Izvor!l o:l"#a""lor era! $o&ra$ele%
- intocmite in forma orala (libere de formalismul dreptului roman) insotite de actiuni simbolice
(baterea palmei, aldamasul, cuvintul dat, $uramintul, etc.)
- cea mai mare importanta o avea libera exprimare a vointei si buna-credinta a partilor
- obligatiile grevau doar averea si nu persoana (pentru datorii nu era nimeni tranformat in rob)
- obligatii reciproce se stabileau cu ocazia unor evenimente legate de ciclul vietii (botezul, nunta,
inmormintare) la nivelul rudelor sau la nivelul intregii comunitati in cazul construirii unei case sau in
cazul stringerii unei recolte mai bogate.
Co&ra$ele $ele 'a" de) !"l"zae "& le#ea ar""%
&. contractele de schimb
). contractele de vinzare (responsabilitatea pentru vinzarea unui lucru cu vicii era in dependenta de felul
viciilor: ascunse (cumparatorul putea cere desfacerea contractului) sau vadite (cumparatorul nu putea
avea nici o pretentie)
+. contractele de imprumut
C
11. CASATORIA SI FAMILIA I, LEGEA TARII
In privinta dreptului familiei, o mare importanta a avut-o biserica crestina si religia. In dreptul civil s-au
pastrat normele vechi, insa au aparut si niste norme noi, ceea ce a conferit originalitate deosebita dreptului
romanesc 7 ;legea tarii<.
Incheierea casatoriei avea loc prin cununia in biserica (sau prin binecuvintare religioasa, daca nu era prima
casatorie). 'umpararea miresei nu mai era legitima in fata bisericii, de aceea au ramas doar niste mici
obiceiuri (de exemplu darurile pe care mireasa le primea inainte de nunta).
Co&d"""le de "&$;e"ere a $a)aor""lor "& per"oa)a le#"" ar""%
- consimtamintul viitorilor soti si ai parintilor lor
- o virsta minima a viitorilor soti
- credinta crestina comuna
- viitorii soti sa nu fie rude pina la generatia a %-a (rude de singe sau rude spirituale)
De)(a$erea $a)aor"e"%
- desfacerea casatoriei era admisa pe larg pentru motivele pentru care biserica crestina le socotea
legitime:
boala unuia dintre soti
calugarirea
lipsa de acasa a sotului timp de , ani si a sotiei timp de o zi si o noapte
infidelitatea con$ugala
etc.
- initiativa desfacererii casatoriei putea apartine etit sotului cit si a sotiei
'opii si parintii aveau obligatii de intretinere reciproca in caz de necesitate.
otul supravietuitor avea dreptul la o anumita parte a averii familiei.
&3
12. I,FRACTIU,E SI PEDEAPSA I, LEGEA TARII
Infractiunea era tratata ca cauzarea unei daune (morale, fizice, materiale)
2edeapsa era actiunea ce avea ca scop repararea daunei (razbunarea singelui nu mai era o cale legala
de pedepsire). /ste posibil ca la pedepsirea vinovatului erau luate in considerare virsta si sanatatea
psihica a acestuia.
Infractiuni in 6egea 5arii:
&. infractiuni contra personalitatii 7 erau sanctionate cu amenzi $udiciare, platite in vite, fiind
considerata cea mai grea pedeapsa. In dependenta de circumstantele comiterii infractiunii, numarul
vitelor se dubla: 4, &), )%, ,3 capete de boi.
- omorul
- cauzarea unor rani (singerinde sau cu vinatai)
). infractiuni contra &oralei. fa&iliei. #isericii 7 erau infractiunile care atentau la normele morale si
religioase in domeniul familiei si a religiei.
- rapirea fecioarelor cu scopul de a se casatori
- incheierea casatoriei intre rudele de grade interzise
- violul
- adulterul (numai al sotiei, si era pedepsit cu amenda $udiciara in capete de vite, fiind a +-a cea mai
grea pedeapsa din 6egea 5arii)
- nasterea unui copil de catre o femeie necasatorita
- hulirea lui "umnezeu
- erezia
- vra$itoria
- furtul averii divinizate a bisericii
+. infractiuni contra averii 7 se caracterizeaza prin ridicarea averii fara vointa proprietarului.
- deteriorarea avutului
- incendierea avutului
- sustragerea avutului (furtul, tilharia si $aful)
-
Ca pedep)e a "&(ra$"!&"lor $o&ra aver"" )e $!&o)$%
- amenda si intoarcerea averii sau a unei alte averi echivalenta cu cea rapita, incendiata sau deteriorata
- furtul cu legume, fructe, poame pentru consumul pe loc nu era pedespit
- se prcatica si pedeaspa defaimatoare (hotul trebuia sa fie purtat cu lucrul furat prin sat)
- nu exista pedeaspa capitala, pedepse de mutilare
- erau des utilizate pedespele pecuniare (amenzile). *menzile $udiciare erau repartizate intre $ude (o
treime) si obste (doua treimi).
&&
1+. PROCEDURA DE *UDECATA CO,FORM LEGII TARII
In 6egea 5arii, la $udecata participa toata obstea romanesca, insa diferite componente a ei contribueau diferit
in examinarea litigiilor. In principiu, $udecata era efectuata de oameni buni si batrini in frunte cu $udele.
e cunosc doua forme specifice de proces in 6egea 5arii (care asigurau bunul mers al treburilor si linistea in
obste):
&) ;2rinderea urmei< 7 era infaptuita de toata obstea si insemna gasirea infractorului dupa urmele sale.
e socotea ca unde s-au terminat urmele-acolo se afla infractorul. "aca urmele se terminau la drumul
cel mare sau intr-un loc nelocuit, apoi prinderea urmei era suspendata.
)) ;'autarea lucrului disparut< 7 insemna cautarea lucrului pierdut prin anuntul public repetat de citeva
ori. "aca lucrul era intors, procesul se presupunea ca fiind incheiat iar partile se impacau. "aca lucrul
nu era intors, incepea cautarea propriu zisa. 2ersoana la care era gasit obiectul era considerata
persoana de rea-credinta. /xceptie faceau persoanele care indicau persoana de la care a procurat
obiectul.
Ele'e&ele !&e" -!de$a" "& Le#ea Tar""%
&. barbatii (sefii de familii si de gospodarii) numiti ;oamenii vrednici< 7 erau cei care depuneau marturii
si $urau pentru bunul nume al partii in proces
). ceata de flacai 7 a$uta la formarea opiniei publice
+. $uratorii (bo$ilnitii) 7 erau martorii de buna-credinta si $urau despre buna reputatie a partii in proces.
ceilalti (batrinii, copii, femeile) 7 participau ca spectatori la proces, fara dreptul de a se implica
Eapele !&!" pro$e)%
&. se incepea cu plingerea reclamantului
). (ambele parti erau egale in fata legii) se intreceau aducind probe. 2entru a afirma ceva, partea trebuia
sa-si aduca cel putin 4 $uratori. 2artea care se apara (piritul), pentru a-si spala acuzatia, trebuia sa
aduca un numar dublu de $uratori 7 &). 2rocesul continua pina in momentul cind o parte reuseste sa
aduca mai multi $uratori care sa confirme faptul ca este nevinovat. e socotea ca avind dreptate cel
care aducea mai multi membri ai obstii care-l sustinea.
+. procesul se putea termina atit cu decizie de condamnare, cit si cu achitare si cu impacarea partilor.
Dovez"le%
&. $uratorii 7 aveau cea mai mare importanta in rezolvarea litigiilor in timpul unui proces
). martorii oculari 7 aveau o insemnatate mai mica ca $uratorii, fapt ce demonstreaza caracterul
formalist al probelor.
+. $uramintul pe 'ruce sau /vanghelie 7 putea fi prestat atit de martori cit si de partile implicate in
proces
%. probele materiale 7 corpurile delicte.
&)
15. REGIMUL *URIDIC AL CLASELOR SOCIALE PRIVILEGIATE I, MOLDOVA SI
VALA<IA 2)e$. =IV-'"-l. )e$. =VI3
2p"&a la "&)a!rarea do'"&a"e" oo'a&e3
Inca din sec. DIII-lea se observa o diferentiere sociala, datorita datelor arheologice care au scos la iveala
locuinte si morminte de valoare diferita, unele mai luxoase care s-au transformat in tezaure, altele mai putin
luxoase care nu contineau inventare de pret. *cest lcuru ne indica stratificarea sociala din acea perioada.
2rocesul diferentierii claselor sociale de inaintea dominatiei otomane este relatat si in izvoarele scrise, unde
se spune ca toate bunurile si mosiile, dupa distrugerea episcopiei cumane, au fost insusite de ;puternicii
acelor locuri<. 2rin urmare, realizam faptul ca exista, de$a, o concentrare a puterii politice si economice.
!lasele sociale privile'iate de pina la instaurarea do&inatiei oto&ane (sec. /I*0 &i)l.sec. /*I)$
1. 1oieri&ea$
- Domnitorul:
- facea parte din boierime
- avea drept de proprietate suprem
- sanctiona orice transfer de proprietate
- confirma proprietatea funciara mostenita din mosi-stramosi
- Slujile domnesti: (pina in sec XV)
- le era donat pamint din partea domnitorului
- aveau dreptul de a transmite pamintul donat prin mostenire
Boierimea
- era partial formata pe baza vechii nobilime, a cne$ilor, $uzilor si a slugilor domnesti dotate cu pamint
- in dependenta de cantitatea de pamint si rolul politic in stat pe care il aveau, boierii erau numiti mari
sau mici
- erau scutiti de dari si prestatii
- aveau dreptul la $urisdictie exceptionala domneasca
- erau membri ai ;sfatului domnesc<
sfatul domnesc 7 adunarea boierilor unde participau la viata politica a statului
2. Du2ovnici&ea$
- erau proprietari de pamint
- era scutita de dari si prestatii fata de stat
- erau $udecati de $udecata speciala bisericeasca
- participau la viata politica a statului (mai redus ca boierii), prin intermediul ;adunarilor tarii<
- mitropolitul si episcopul erau membri ai sfatului domnesc
&+
16. REGIMUL *URIDIC AL CLASELOR ,EPRIVILEGIATE I, MOLDOVA SI VALA<IA 2)e$.
=IV- '"-l. )e$. =VI3
2p"&a la "&)a!rarea do'"&a"e" oo'a&e3
(amenii care traiau conform 6egi 5arii erau atit oameni de la sate cit si oameni de la oras (in afara de
boierime si duhovnicime) 7 taranii, mestesugarii si micii tigoveti. In perioada in care Valahia si #oldova au
existat ca state independente (sec. DIV-mi$l. sec DVI), relatiile de exploatare din partea statului erau destul
de intense, pe cind cele din cadrul domeniului particular erau mai moderate, in proces de dezvoltare.
Tara&""%
a) pe paminturile daruite/confirmate de domnitor boierilor/manastirilor
b) pe pamiturile domnesti
erau obligati cu dari si prestatii fata de stat
erau datori sa plateasca di$ma in produse
deseatina din miere?vin?porci
posadul (darea cu destinatia de a intari orasele)
$oldul (se folosea pentru a plati mercenarii)
faceau boierescul (obligatia de a da cadouri de doua ori pe an 7 2aste si 'raciun 7 si de a presta
munca gratuita timp de +-, zile pe an)
caratul poloboacelor cu vin
munca gratuita la morile si iazurile domnesti
paza la hotar
serviciul militar in caz de necesitate (fapt frecvent in perioada de pina la instaurarea dominatiei
otomane)
prestau munci gratuite la cositul finului
reparau cetatile
stramutarea taranilor a incetat sa fie libera incepind cu sec. DV, din cauza tratatului din #oldova si
2olonia cu referire la inapoierea taranilor fugari (care aveau obligatii la domnitori si nu primisera
invoirea de a pleca). *stfel, pentru a se stramuta, taranii trebuiau sa implineasca doua conditii:
sa se achite cu stapinul
sa aiba consimtamintul stapinului pentru stramutare
aveau obligatii fiscale fata de stat
- erau $udecati de $ustitia de stat
Ora)e&""%
/rau mai putin numerosi ca taranii, desi erau destul de multe orase in acea perioada.
- plateau dari fata de stat
- se ocupau cu agricultura in hotarul orasului
- erau atestati cu documente care-i numea ;tirgoveti saraci<
- indiferent de conditia materiala, orasenii erau socotiti oameni liberi.
&%
10. ORGA,IZAREA DE STAT PI,A LA I,STAURAREA DOMI,ATIEI OTOMA,E I, MOLDOVA SI
VALA<IA 2)e$. =IV- '"-l. )e$. =VI3
9orma de guvernamint - #oldova si Valahia s-au constituit ca state independente fiind monarhii.
#onarhul (domnitorul): (pina la instaurarea dominatiei otomane)
- ocupa tronul conform principiului electiv-ereditar
- candidatul trebuia sa fie din dinastia domneasca
- sa nu aiba ;insemnari< in urma incercarii uzurparii tronului
- trebuia sa fie nascut intr-o casatorie legitima
- trebuia sa faca parte din linia masculina
- era ales?confirmat de catre boieri si duhovnicime
- alegerea monarhului era pentru toata viata
- avea atributii administrative, legislative si $udecatoresti (putea $udeca orice pricina ar fi socotit oportuna)
- exercita functii interne si externe
- proprietar suprem al fondului funciar din tara
- era seful suprem al ostirii (mergea infruntea ei in caz de razboi)
&. "eoarece la tron aveau dreptul mai multe persoane, pentru a evita rivalitatea, unii domni au depus candidaturi din
propria familie (de ex. tefan cel #are a propus pe !ogdan, fiul sau, iar boierii ce sustineau alta candidatura erau
pedepsiti). "e aceea, in perioada independentei #oldovei, dinastia domnitoare a fost denumita a #usatinilor (in &+-4
domn al 5arii #oldovei devine 2etru #usat).
). In cazurile mai importante se convocau adunari ale starilor ;adunarea tarii< 7 organ reprezentativ compus din
reprezentantii diferitelor categorii sociale (boierimea si duhovnicimea in mod obligatoriu). 6a aceasta adunare se
rezolvau problemele mai importante (ex. alegerea domnului, plata tributului, pacea sau razboiul)
+. Interesele personale ale domnului si ale curtii lui erau deservite de ;"regatoriile centrale<. *ceste dregatorii
administra veniturile si cheltuielile domnului si ale statului. Ingri$ea camera de culcare a domnitorului sau indeplinea
atributii publice, la ordinele domnitorului.
Or#a&"zarea ad'"&")ra"v-er"or"ala a Moldove" )" Vala;"e" "& per"oada de d"&a"&ea "&)a!rar""
do'"&a"e" oo'a&e%
(rganizarea administrativ-teritoriala a #oldovei si Valahiei din sec. DIV-mi$l. sec. DVI s-a constituit pe acele teritorii
de$a existente pina la formarea statului.
Co&d!$aor"" -!deelor%
- in #oldova - erau numiti pircalabi
- in Valahia 7 erau numiti $udeti sau bani
@2ircalabii:
- exercitau functii administrative (supraveghea aparatul din tinut)
- exercitau funcii fiscale (controlul suprem al incasarii darilor)
- exercitau functii militare (erau comandanti ai garnizoanelor de cetate)
- exercitau functii $udecatoresti ($udecau pricini civile si penale, exceptie faceau cazurile grave care cereau pedeapsa cu
moartea)
Ora)ele%
- erau conduse de un ;consiliu orasenesc<: format dintr-un soltuz si &) pirgari
@'onsiliul orasenesc avea atributii $udecatoresti, fiscale si militare. /rau alesi de adunarea orasenilor.
- beneficiau de o anumita autonomie (un regim $uridic de autoadministrare)
- orasele erau formate inaintea formarii statului, la intersectia drumurilor comerciale, in locurile favorabile
schimbului
- orasul era compus din: partea de locuit 8 hotarele formate din pasuni, vii, livezi
Saele%
- satele au cea mai veche origine, avind hotarele stabilite foarte de demult
&,
- indiferent de apartenenta (domneasca, manastireasca sau boiereasca), satele se administrau in baza vechilor
traditii: cu cne$i, vatamani, $uzi
@cne$ii, vatamanii, $uzii 7 erau alesi de sateni
- in sate s-a pastrat raspunderea solidara in materie fiscala 7 ;napasta<
- in domeniul platii amenzilor $udecatoresti in caz de autori nedescoperiti ai crimelor.
1>. ORGA,ELE LOCALE I, MOLDOVA SI VALA<IA
2p"&a la "&)a!rarea do'"&a"e" oo'a&e/ )e$. =IV-'"-l. )e$. =VI3
1. 3 sfatul do&nesc4$
- alcatuit din boieri mari (care detineau proprietati de pamint mari)
- avea o competenta nedespartita de cea a domnitorului (contrasemnau actele domnitorului indiferent
daca erau tratate internationale sau hotariri $udecatoresti)
2. 3 adunarea starilor4$
- alcatuit din reprezentantii diferitelor categorii sociale
- la adunarea starilor se examinau chestiunile cele mai importante (alegerea domnului, plata tributului,
pacea sau razboiul)
3. 3 dre'atoriile centrale4$
- s-au contituit din necesitatea de a deservi nevoile persoanale ale domnului si a curtii lui
- erau condusi de dregatori: ei nu erau remunerati in bani, ci beneficiau de danii domnesti si de cadouri
de la subalterni.
- cel mai de vaza dregator (de la inceputul perioadei) era vornicul: avea atributii militare, diplomatice,
$udiciare si private (toate slugile curtii ii erau subordonate)
5. 3 consiliul orasenesc4$
- alcatuit dintr-un soltuz si &) pirgari
- erau alesi in fiecare an de aduncarea tuturor orasenilor
- avea atributii militare, $udecatoresti si fiscale
&4
11. IZVOARELE DE DREPT I, MOLDOVA SI VALA<IA
2p"&a la "&)a!rarea do'"&a"e" oo'a&e/ )e$. =IV-'"-l. )e$ =VI3

"upa formarea statului, in #oldova si Valahia este aplicat, in continuare, 6egea 5arii. Insa concomitent cu
legea tarii, activeaza si alte izvoare de drept.
2ina in aceasta perioada (sec. DIV-mi$l. sec.DVI) au fost impuse urmatoarele izvoare scrise:
- o#iceiul )uridic
- contractul nor&ativ
- precedentul )udiciar
- doctrina
- actul nor&ativ
*par urmatoarele izvoarele de drept:
1. )$r")e
- le'islatia do&neasca (normele legislatiei domnesti se aflau in gramotele cancelariei domnesti, multe
dintre ele se refera la privilegiile acordate boierilor)
- dreptul ro&ano0#i"antin (datorita religiei crestine ortodoxe)
- cule'erile de drept canonic si laic:
;Entagma lui #atei Vlastares<
;'ronica lui #anases<
;2ovestirea despre Varlaam si Ioasif<
- tratatele internationale (in special tratatele incheiate cu 2olonia si Ungaria)
2. &e)$r")e
0 o#iceiul sau dreptul cutu&iar
&.
1.. EVOLUTIA DREPTULUI REAL 2de propr"eae3
DREPTULUI SUCCESORAL
2p"&a la "&)a!rarea do'"&"a"e" oo'a&e/ )e$. =IV-'"-l. )e$. =VI3
Dreptul real de proprietate$
Proprietatea funciara avea o structura ierar2i"ata$
&. domnitorul avea drept suprem de proprietate (incasa dari si prestatii)
). boierii si manastirile aveau drept de proprietate (incasau, de la tarani, di$ma si boierescul)
+. taranii aveau dreptul de stapinire a curaturilor, gradinilor, viilor, livezilor (le munceau cu munca proprie si le puteau
vinde sau transmite prin mostenire)
Modurile de do#indire a proprietatii$
&. modul primar (prin prelucrarea primara sau acaparare)
). modul derivat (prin tranzactii, mostenire sau donatie domneasca)
@#osiile 7 cuprindeau mai multe sate, insa fiecare sat avea hotarul sau si taranii unui sat nu se foloseau de teritoriul satului
vecin, chiar daca acesta apartinea aceluiasi feudal.
#osiile erau de trei feluri:
&. patrimoniale (de neam)
). achizitionate
+. donate (de domnitor)
Mo)""le par"'o&"ale%
- ea nu trebuia sa fie instrainata in alt neam
- asupra mosiei patrimoniale exista dreptul preferential de cumparare.
@dreptul preferential de cumparare a mosiilor de neam 7 daca se scotea la vinzare o mosie de neam, vinzatorul trebuia sa
anunte, in primul rind neamurile. "aca toti dintre rude refuzau sa o cumpere, atunci putea fi cumparata de oricine. "aca
o mosie de neam era vinduta fara sa fie anuntate neamurile, acestia puteau sa rascumpere mosia, iar autoritatile ii
sustineau.
Mo)""le a$;"z""o&ae%
- putea fi transmisa prin mostenire
- putea fi vinduta sau daruita oricui
- dupa ce o mosie achizitionate era primita in mostenire, aceasta isi insusea regimul $uridic al mosiilor de neam
Mo)""le do&ae de $are do'&"or%
- erau donate ;pentru dreapta si credincioasa slu$ba<
- putea fi transferata prin mostenire
- in cazul vinzarii unei mosii donate, dreptul preferential de cumparare il avea domnitorul.
Dreptul succesoral$
2roprietatea putea fi transmisa prin:
&. mostenire (testament)
). prin lege
Te)a'e&!l%
- predomina pina in mi$l. sec. DVI forma verbala a testamentului ;cu limba de moarte<
- dispozitia testamentara nu avea ingradiri (unica conditie pentru vointa testatorului era ca macar o parte din avere sa
fie lasata rudelor de gradul I (copiilor).
- In #oldova, incepind cu sec. DV se impune si dreptul femeilor la mostenire in cote-parti egale cu barbatii.
- In 5ara 0omaneasca, s-a pastrat privilegiul barbatilor asupra mostenirii funciare, cu diferenta ca: in cazul in care nu
existau mostenitori barbati, parintii se adresau domnului pentru a elibera un act prin care renunta la proprietatea
familiei respective (in caz contrar-proprietatea devine averea statului).
- *tit in #oldova cit si in Valahia (5ara 0omanesca), privilegiul mezinului de a ramine in casa parinteasca inca
predomina. Insa, se atribuie si mezinelor (fetelor) chiar daca aceasta avea frati mai mari, ea avea tot dreptul sa
ramina in casa parinteasca
- #osiile nu se transmiteau dupa numarul satelor, ci fiecare sat era impartit in citi mostenitori erau. *cest lucru ne
indica valoarea diferita a fiecarui sat in parte.
Le#ea%
&-
:radele de mostenitori conform legii ramin aceleasi:
:radul I 7 copii (din sec. DV inclusiv si fetele)
:radul II 7 fratii (din sec. DV inclusiv si surorile)
:radul III 7 parintii
:radul IV 7 nepotii de frate (din sec DV inclusiv nepotii din surori8nepoatele din frate sau sora)
24. O9LIGATIU,ILE I, DREPTUL CIVIL I, MOLDOVA SI VALA<IA
2p"&a la "&)a!rarea do'"&a"e" oo'a&e/ )e$ =IV-'"-l. )e$ =VI3
In materia obligatiilor, s-au pastrat unele norme vechi, insa au aparut si unele reglementari:
Deo)e:"r" 2p"&a la "&)a!rarea do'"&a"e" oo'a&e v). Le#ea Tar""3%
- nu orice provocare a unei daune este privita ca o infractiune
- este promovata conceptia ca din cauzarea unei daune decurg obligatii de recuperare a daunei
respective
- pentru contractele care aveau ca obiect pamintul si hopolii devine obligatorie forma scrisa (in 6egea
5arii, contractele erau intocmite in forma orala (libere de formalismul dreptului roman) insotite de
actiuni simbolice (baterea palmei, aldamasul, cuvintul dat, $uramintul, etc.)).
A)e'a&ar" $! drep!l o:l"#a"o&al d"& per"oada Le#"" Tar""%
- se pastreaza principiul ca obligatiile grevau doar averea si nu persoana (pentru datorii nu era nimeni
tranformat in rob)
- se patreaza responsabilitatea vinzatorului pentru calitatea lucrului vindut (daca viciul lucrului era
cunoscut-cumparatorii nu avea dreptul sa vina cu pretentii, iar daca vinzatorul a vindut un lucru si a
ascuns viciul lucrului respectiv 7 cumparatorul are dreptul sa i se intoarca banii)
- contractele de schimb
- contractele de vinzare
- contractele de imprumut
&C
22. DREPTUL PE,AL I, MOLDOVA SI VALA<IA
2"&a"&e de "&)a!rarea do'"&a"e" oo'a&e/ )e$. =IV-'"-l. )e$ =VI3
In perioada de dinaintea instaurarii dominatiei otomane, notiunea de infractiune devine mai complexa, deoarece a inceput sa
fie considerata , nu numai ca cauzarea unei dauna materiale, fizice si morale, dar si ca o actiune periculoasa pentru stat si
domnitor.
Infractiunile erau clasificate in:
&. vini mari (cele mai grave)
). vini mici (celelalte)
In perioada de pina la instaurarea dominatiei otomane cunoastem urmatoarele infractiuni:
I&(ra$"!&" "'por"va )a!l!" 2$ele 'a" #rave3
- infidelitatea si tradarea domnitorului 7 era sanctionata cu moartea si confiscarea mosiilor
- uzurparea tronului 7 se pedepsea prin taierea nasului deoarece cu acest tip de nea$uns nu vor putea nicicind sa
devina domnitori
I&(ra$"!&" $o&ra -!)""e"%
- depunerea marturiilor false 7 se pedepea prin infierarea
- neascultarea poruncilor autoritatilor 7 se sanctiona prin amenda
I&(ra$"!&" "'por"va aver""%
- tilharia 7 se pedepsea cu moartea
- furtul si $aful 7 se pedepsea cu amenzi pecuniare. 2entru $aful si furtul repetat (recidiva) se aplica pedeapsa cu
moartea.
- 9olosirea fara voia proprietarului a branistei (prinderea pestelui, taierea lemnelor, stringerea fructelor) 7 se
sanctiona prin amenda $udiciara
I&(ra$"!&" "'por"va per)o&al"a""%
- omorul, leziunile corporale 7 erau pedepsite prin amenda $udiciara. e platea o recompensa familiei celui ucis.
I&(ra$"!&" "'por"va 'orale"/ (a'"l"e"/ :")er"$""%
- incalcarile normelor dreptului familial
- incheierea casatoriei intre rude (gradele interzise) 7 se sanctiona in dependenta de originea sociala a infractorilor
(conforma Entagmei lui Vlastares, pentru nobili se aplica surghiunul, pentru clasa de $os-pedepsele corporale)
- rapirea, violul, adulterul 7 se considerau infractiuni din cele mai grave si se santionau prin desegubina. @prin adulter
se considera, inca, nasterea unui copil in afara casatoriei.
- hulirea lui "umnezeu, erezia sau furtul averii divinizate a bisericii 7 se pedepseau prin amenda.
2edeapsa a inceput sa fie mai diferentiata (se tinea cont de circumstantele in care a fost savirsita infractiunea si de recidiva).
'a circumstanta atenunata putea fi originea sociala (doar cind infractorul era boier si comitea o infractiune impotriva
familiei).
9aptul ca au aparut pedeapsa cu moartea, pedeapsa de mutilare si pedepsele corporale, ne demontreaza faptul ca scopul
pedepselor a evoluat: de la despagubire la intimidare.
Pedeap)a $! 'oarea%
- tradarea domnitorului
- tilharie si $af cu recidiva
Pedeap)a de '!"lare%
- uzurparea tronului
- depunerea marturiilor false
Pedep)ele pe$!&"are 2a'e&z"le -!d"$"are3
- dusegubina
- gloaba
- osluhul
Pedep)e $o'ple'e&are%
- confiscarea mosiilor (in caz de tradare)
- pedepsele canonice (post, inchinaciune, etc.)
- compensatia (despagubirea privata)
o Deose#iri dintre infractiuni din perioada ,e'ea -arii si infractiuni din perioada sec./I*0&i)l. sec. /*I$
)3
*par infractiunile impotriva statului si impotriva $ustitiei
o Deose#iri dintre pedepse din perioada ,e'ea -arii si pedepse din perioada sec. /I*0&i)l. sec. /*I$
*pare pedeapsa capitala si cea de mutilare
2+. ORGA,IZAREA *UDICIARA SI PROCESUL *UDICIAR I, MOLDOVA SI VALA<IA 2p"&a la
"&)a!rarea do'"&a"e" oo'a&e/ )e$. =IV-'"-l. )e$. =VI3
"upa instaurarea statului, in #oldova si Valahia, functiile $udiciare ale obstii au fost preluate de stat. "e
$ustitie privata aveau parte doar unele manastiri.
1udecator suprem era domnitorul, care putea $udeca orice pricina (in mod exclusiv $udeca inalta
tradare si pe boieri) @boierii aveau dreptul la $urisdictia exceptionala a domnitorului.
#arii vornici aveau functii speciale $udecatoresti. 6a porunca domnitorului, aveau dreptul sa $udece si
alti dregatori domnesti. @vornicul era un dregator.
In tinuturi?$udete, functia de $udecator o exercitau pircalabi si $udeti
In orase, functia de $udecator o exercitau soltuzii, ureadnicii si vornicii de tirg
In sate, functia de $udecator o exercitau ;oamenii buni si batrinii< in frunte cu $udele. /i exercitau
neintelegerile neinsemnate dintre sateni.
Pro$e)!l%
2rocesul ramine a fi unul in contradictoriu, insa apar si elemente ale dreptului penal (mai ales in infractiunile
cele mai grave).
- #artorii de buna credinta, $udecatorii si bo$ilnitii sunt numiti de catre instanta (nu de catre parte cum
era in perioada 6egii 5arii)
- (rdaliile nu se mai aplica
- 0olul martorilor oculari si a corpurilor delicte creste considerabil
- 2robele scrise (documentele) au o importanta deosebita in proces
- e pastreaza $uramintul pe /vanghelie si pe cruce
- e aplica (ca si in 6egea 5arii) ;ducere urmei< (prinderea infractorului dupa urme) si ;svodul<
(cautarea lucrului disparut)
- 5axele si veniturile $udiciare erau incasate de organele de stat respective
Initial, din averea furata si gasita cu a$utorul $ustitiei, i se cuvenea &?+ (tretina) statului. #ai tirziu, in &%CC
tretina devine &?&3 din averea
)&
25. ORGA,IZAREA STATALA A MOLDOVEI SI VALA<IEI I, TIMPUL DOMI,ATIEI OTOMA,E 2'"-l. )e$. =VI-
)e$. =VII3
"upa &,+-, sistemul electiv-ereditar a fost distrus, deoarece principalul factor de desemnare a domnitorului a devenit Imperiul
(toman. "eoarece 2oarta a pastrat statalitatea #oldovei si a Valahiei, Imperiul (toman a redus-o teritorial prin ocuparea unor
orase cu satele din $ur, devenind unitati administrative ale Imperiului (toman.
9orma de guvernamint a ramas monarhia chiar si dupa instaurarea dominatiei otomane. *paratul de conducere (atit local cit si
central) au suferit modificari sub influienta diferitelor factor, inclusiv factorul legat de dominatia otomana.
S!la&!l%
*vea functia de a numi sau destitui domnitorul in #oldova si Valahia
Do'&"or""%
- aveau gri$a sa fie indeplinite toate obligatiile fata de 2oarta
- sa fie platit haraciul si darile suplimentare
- la porunca sultanului sa fie trimise contigente militare. *ceste contignete militare erau folositi la repararea podurilor,
pregatirea terenurilor, constructia drumurilor, etc.
- functiile interne au ramas aceleasi (detinea putere legislativa, $udiciara si executiva)
- era $udecatorul suprem (putea supraveghea cum se desfasoara $ustitia in instantele inferioare)
- avea dreptul sa numeasca sau sa destituie din functie pe dregatori, fara sa motiveze cauza
- conducea intreg aparatul administrativ
- functiile externe au fost limitate in mod evident ("omnitorului i-a fost interzis sa duca relatii externe proprii, fiind obligat
sa incheie relatii doar cu tarile cu care ii convenea Imperiului (toman.)
S(a!l do'&e)$%
- din sec. DVII incepe sa fie denumit ;"ivan<
- era compus doar din boieri cu dregatorii, mitropolit si episcopi (pircalabii inceteaza sa fie membri ai sfatului domnesc
deoarece rolul cetatilor s-a diminuat considerabil)
- rolul sfatului domnesc creste considerabil (acest fapt duce la cresterea instabilitatii domnului la conducere)
- boierii aveau dreptul sa depuna plingeri sultanului in privinta activitatii domnitorului. *ceste plingeri erau numite
:arzuri<.
Mar"le ad!&ar" ale ar"":
- existau si dupa instaurarea dominatiei otomane
- erau (ca si mai inainte) convocate nesistematic, ci pe masura necesitatilor
- hotaririle lor in privinta alegerii domnitorului nu mai aveau valoare fara consimtamintul sultanului
- dezbateau probleme fiscale si sociale: introducerea unor dari noi .
- in Valahia, adunarile tarii aveau si atributii $udiciare
Or#a&ele $e&rale de $o&d!$ere%
1. dre#aor""le%
sistemul de dregatorii a suferit o evolutie ce s-a exprimat in separarea si specializarea atributiilor generale ale dregatorilor:
- marele logofat 7 avea in gri$a sa cancelaria domneasca, suoraveghea aparatul canzelariei elaborind acte cu hotariri
domnesti.
- #arii vornici - erau $udecatori supremi dupa domnitor. /i examinau infractiunile la care se putea aplica pedeapsa capitala.
In subordinea marilor vornici se afla intreg aparatul de incasare a amenzilor si taxelor $udiciare.
- =atmanul - era comandantul suprem militar care avea in gri$a lui toti slu$itorii care stringeau darile fata de stat platite de
tiganii domnesti
- #arele postelnic 7 executa doar functii publice in domeniul relatiilor externe, desi relatiile externe erau mai slabe din
cauza dominarii 2ortii.
- #arele vistiernic 7 tinea contul veniturilor si cheltuielilor visteriei de stat.
- #arele camaras 7 tinea conturile domnului, avind gri$a de luxul de la curtea domneasca.
- #arele armas 7 supraveghetor suprem asupra executarilor sentintelor.
-inuturile erau conduse de pircalab (in unele tinuturi erau numiti starosti). 2ircalabii aveau functii fiscale,
administrative si $udiciare in cadrul tinutului (supraveghea procesul de incasare a darilor,trimitea indicatii
agentilor fiscali din tinut, etc.). /i nu mai aveau functii militare (cetatile au fost distruse). "in sec. DVII,
pircalabii nu mai sunt citati in adunarile sfatului domnesc.
))
%rasele isi patreaza autoadministrarea. /rau conduse de un consiliu orasenesc (format dintr-un soltuz si &)
pirgari) care era ales in fiecare an de catre oraseni. *tributiile consiliului orasenesc este limitat tot mai mult de
vornicul de tirg. @vornicul de tirg 7 reprezentantul domnitorului in oras care avea, in special, atributii $udiciare si
politienesti.
Satele erau administrate de vataman (reprezenta interesele satenilor fiind mai agreat de catre sateni) si vornicel
(era reprezentantul proprietarului, care avea gri$a ca satenii sa-si indeplineasca toate obligatiile fata de
proprietar). *tit vatamanul cit si vornicelul erau responsabili de repartizarea darilor intre sateni, de trimiterea
infractorilor prinsi catre "ivan sau sa numeasca un termen de prezentare in $udecata.
20. IZVOARELE DREPTULUI I, TIMPUL DOMI,ATIEI OTOMA,E
2'"-l.)e$.=VI-)e$.=VII3
C!&oa)e' !r'aoarele "zvoare ale drep!l!" d"& per"oada do'"&a"e" oo'a&e%
&. 3,e'islatia do&neasca< 7 prin intermediul legislatiei domnesti, domnitorii modificau vechile
obiceiuri, mentionind insa, ca norma noua este conform traditiei.
). dreptul romano-bizantin laic7 nomocanoanele bizantine:
- 3&anuscrisul lui ,ucaci<
- ;Pravila aleasa< a logofatului /ustratie7 cuprinde regulile vietii religioase si unele norme penale si
civile cu privire la divort, casatorie, rudenie si infractiuni contra familiei si bisericii.
- ;,e'ea a'rara #i"antina<
- ;!artea ro&anesca de invatatura< a lui Vasile 6upu7 este o receptie care a imbracat haina nationala
pentru ca a fost scrisa in limba romana dar sunt folositi si termenii sociali si $uridici (calarasi, rezesi,
vina, certare, napasta, etc.). in 'artea romanesca de invatatura, boierii erau numiti ;ruda cea aleasa<
iar taranii erau numiti ;grosi si prosti< sau ;micsor si sarac<. 'artea romaneasca de invatatura a pus
problema necunoasterii legilor la momentul savirsirii infractiunii ca circumstanta atenuanta.
- ;Indreptarea le'ii< a lui "aniil 2anoneanul
D"& "zvoarele d"& per"oada de p"&a la "&)a!rarea do'"&a"e" oo'a&e a! ra'a)%
&. ;6egea tarii< 7 dreptul cutumiar
). obiceiul
+. obiceiul $uridic
%. precedentul $udiciar
,. actul normativ
4. doctrina $uridica
.. ;Entagma lui #atei Vlastares<
-. tratatele internationale
)+
2>. REFORMA *UDICIARA DE 54 DE A,I I, MOLDOVA
21611-102+3
6a sfirsitul sec.DVI-inceputul sec.DVII, mai multi domnitori au promovat o politica penala mai dura,
deoarece in aceasta perioada relatiile sociale se inaspresc, apar serbii (vecinii), exista atit exploatarea
particulara cit si cea de stat, acest fapt ducind la cresterea criminalitatii violente (omoruri, tilharii). In
perioada anilor &,---&4)+, au fost emise o serie de gramote cu continut asemanator, care se refereau la
dreptul penal si la procedura penala. "e aceea, aceasta perioada o putem numi ;reforma de %3 de ani in
domeniul penal<.
Apare o noua cate'orie de infractori 6 3raufacatori4
Infractorii cei mai periculosi erau numiti ;raufacatori<. 0aufacatorii erau $udecati doar de $ustitia de stat,
astfel manastirile isi pierdeau dreptul de a-si $udeca taranii care au comis fapte grave (omor, tilharie urmate
de omor, $afuri).
In legatura cu aparitia raufacatorilor, s-a schimbat si scopul pedepsei. In perioada dominatiei otomane,
pedeapsa era indreptata asupra ;raufacatorului< cu scopul de exterminare fizica si de intimidare a
potentialilor infractori. "oar raufacatorilor le era destinata pedeapsa cu moartea. Inainte de exterminare,
raufacatorii erau torturati pina recunosteau ca sunt vinovati si pina isi tradau complicii.
In directia raufacatorilor, a fost limitat raspunderea colectiva (adica nici tatal pentru fiu, nici fiul pentru tata,
nici alte neamuri nu raspund pentru faptele raufacatorului). *stfel pedeapsa in privinta raufacatorului a fost
individualizata.
)%
21. EVOLUTIA DREPTULUI REAL 2de propr"eae3 )" DREPTULUI O9LIGATIO,AL
2"& "'p!l do'"&a"e" oo'a&e/ '"-l.)e$.=VI-"&$ep!!l )e$.=VIII3
Drep!l real 2de propr"eae3 "& "'p!l do'"&a"e" oo'a&e%
tructura ierarhizata a proprietatrii s-a pastrat si dupa instaurarea domniatiei otomane:
%. domnitorul avea drept suprem de proprietate (incasa dari si prestatii)
,. boierii si manastirile aveau drept de proprietate (incasau, de la tarani, di$ma si boierescul)
4. taranii aveau dreptul de stapinire a curaturilor, gradinilor, viilor, livezilor (le munceau cu munca proprie si le puteau
vinde sau transmite prin mostenire)
In #oldova apare proprietatea conditionata de slu$ba (proprietatea calarasilor), insa nu s-a dezvoltat.
#osiile ramin sistemate ca si pina la instaurarea dominatiei otomane:
&. patrimoniale (de neam)
). achizitionate
+. donate (de catre domnitor)
Mo)"a par"'o&"ala%
- *vea un regim restrins (ca si in perioada de pina la instaurarea dominatiei otomane), adica nu putea fi vinduta liber,
ci trebuia respectat dreptul de protimisis (dreptul preferential de cumparare a mosiei de neam de catre rude).
"eosebiri:
- spre sfirsitul sec. DVII apare gradul II de protimitari in cazul mosiilor patrimoniale 7 coproprietarii, si de gradul III
7 megiesii.
- In caz de nerespectare a dreptului preferential de cumparare a mosiilor de neam de catre rude s-a stabilit termenul de
+3 de ani in cazul rascumpararii (pe cind pina la instaurarea dominatiei otomane nu se cunoastea un termen sau era
pentru tot parcursul vietii). 2entru fixarea refuzului rudelor de a cumpara o mosie de neam, acest fapt era intarit in
documentul de vinzare a mosiei.
- #osiile patrimoniale nu se mai confiscau pentru inalta tradare (de la mi$l. sec. DVI)
Mo)"a a$;"z""o&aa%
- putea fi transmisa prin mostenire
- putea fi vinduta sau daruita oricui
- dupa ce o mosie achizitionate era primita in mostenire, aceasta isi insusea regimul $uridic al mosiilor de neam
"eosebiri:
- de la inceputul sec. DVII, mosiile achizitionate nu mai puteau fi confiscate pentru inalta tradare (acest fapt
demonstreaza intarirea puterii boierilor).
Mo)""le do&ae de $are do'&"or%
- erau donate ;pentru dreapta si credincioasa slu$ba<
- putea fi transferata prin mostenire
- in cazul vinzarii unei mosii donate, dreptul preferential de cumparare il avea domnitorul
2ractic, mosiile donate nu sufera nici o schimbare din perioada de pina la instaurarea dominatiei otomane pina in perioada de
dominatie otomana.
Drep!l o:l"#a"o&al "& "'p!l do'"&a"e" oo'a&e%
%#li'atiile reieseau din$
&. contracte
). pricinuirea daunei (este promovata conceptia ca din cauzarea unei daune decurg obligatii de recuperare a daunei
respective)
%#li'atiile 'revau$
- averea
- personalitatea debitorului (pentru datorii, oamenii isi vind capul vecinilor, iar taranii erau plini de datorii si nu aveau
posibilitati de a le achita) (pina la instaurarea domninatiei otomane nu se greva persoana pentru datorii)
!ontractul de i&pru&ut 7 ca forma de asigurare a contractului de imprumut se utiliza garantia personala (chezasia)
si ga$ul (zalogul). e putea ipoteca chiar si pamintul. "obinda maximala a a dobinzii pe contractul de imprumut era
de ),B.
),
!ontractul de donatie 7 avea ca conditie ingri$irea pe viata si obligatia de a efectua toate formalitatile necesare unui
crestin dupa moarte (ingropaciunea, pomenile, coliva).
!ontractul de arenda 7 de obicei era a unui loc bun de moara, unde arendasul isi construia moara si oferea
proprietarului locului o parte din veniturile morii.
Drep!l (a'"l"al "& "'p!l do'"&a"e" oo'a&e%
9emeia este mai supusa sotului, fiind reprezentata in proces de catre sot. Unicul motiv pentru care sotia putea cere
desfacerea casatoriei este in cazul in care sotul o trateaza in mod dusmanos (amenintarea cu arma, bataia mare cind se farima
batul).
2.. DREPTUL DE MOSTE,IRE
2"& "'p!l do'"&a"e" oo'a&e/ '"-l.)e$. =VI-"&$ep!!l )e$.=VIII3
In dreptul succesoral se patreaza cele doua forme de mostenire:
&. prin testament
). prin lege
Te)a'e&!l%
9orma scrisa dobindeste o raspindire mai larga (pina la instaurarea dominatiei otomane era obligatoriu in
forma scrisa doar contractele ce contineau proprietatea funciara)
!onditiile inc2eierii unui contract$
- constiinta treaza, ratiunea sa nu fie tulburata
- prezenta martorilor (in cazul testamentului oral). 5estamentul scris nu necesita martori pentru a fi
valabil.
!onditiile de"&ostenirii copiilor de catre parinti$
- neascultarea testatorilor
- atentarea la viata testatorilor
- daca mostenitorii nu ingri$eau de testatorul bolnav
- daca nu au adus la timp vraciul in caz de boala.
Pr"& le#e%
S0au pastrat aceleasi 'rade de rudenie in privinta &ostenirii$
:radul I 7 copii (din sec. DV inclusiv si fetele)
:radul II 7 fratii (din sec. DV inclusiv si surorile)
:radul III 7 parintii
:radul IV 7 nepotii de frate (din sec DV inclusiv nepotii din surori8nepoatele din frate sau sora)
s-a pastrat privilegiul mezinei si a mezinului la mostenirea casei parintesti.
s0a &odificat faptul ca$
- copii naturali (din afara casatoriei) nu mosteneau tatal conform legii, iar copiii infiati aveau drepturi egale
cu copii din casatorie.
- s-a marit dreptul sotului supravietuitor (mostenea $umatate din avere. "aca nu erau copii, mostenea toata
averea si avea dreptul sa o transmita prin mostenire rudelor sale).
#ostenitorul nu putea intra in posesia mostenirii daca testatorul avea datorii neachitate. /l trebuia sa achite
datoriile sau sa refuze mostenirea.
Mosiile se trans&iteau (in ti&pul do&inatiei oto&ane)$
- satele se transmiteau in intregime (fara a se strica hotarele). #ostenitorii se intelegeau cui si care sate ii
apartin, sau parintii specificau asta in testament. In caz de litigiu, mostenitorii se adresau "ivanului
(adunarea orasenesca) pentru a evalua valoarea fiecarui sat aparte.
)4
+4. I,FRACTIU,E SI PEDEAPSA
2"& "'p!l do'"&a"e" oo'a&e/ '"-l.)e$.=VI-"&$ep!!l )e$.=VIII3
In perioada din timpul dominatiei otomane, politica penala s-a inasprit considerabil (prin gramotele reformei de %3 de ani in
privinta dreptului penal). In perioada reformei de %3 de ani in privinta dreptului penal (&,---&4)-) a inceput sa se lichideze $ustitia
privata, cedind loc pentru $ustitia de stat. *stfel dreptul penal a devenit mai complex, mai dezvoltat.
Infractiunile sunt de tipul ur&ator (ca si in perioada de inaintea instaurarii otomane, sec.DIV-mi$l.sec.DVI):
&. vini mari
). vini mici
!ircu&stantele a'ravante$
a) recidiva
b) intentia directa asupra savirsirii infractiunii
c) pluralitatea de infractori
d) atentarea la viata si averea boierilor
!ircu&stantele atenuante$
a) virsta mica (pina la &%-&, ani)
b) virsta prea inaintata
c) nea$unsurile fizice (obul, surdul, mutul)
d) sanatatea mintala a infractorului
e) starea de ebrietate
f) daca actiunea este savirsita de o femeie.
Pro#e intr0un proces puteau fi$
- (vechi): $uratorii
- $uramintul pe cruce si evanghelie
- ducerea urmei
- documentele scrise 7 erau cele mai valoroase probe
Infractiuni contra statului$
- se pedepseau cu pedeapsa capitala, insa mosiile nu mai erau confiscate
- tradarea domnului (in timpul dominatiei otomane apare si tradarea sultanului turc)
Infractiuni contra averii$
- tilharia si $aful se pedepsea cu moartea (pina la intaurarea dominatiei otomane numai tilharia era pedepsita cu moartea).
"aca se constata ca infractorii nu sunt raufacatori 7 aceasta pedeapsa se transforma in amenda $udiciara.
- 9urtul era pedepsit in dependenta de volumul si averea furata. In dependenta de acest lucru, se decidea pedeapsa cu
privatiunea de libertate sau amenda.
- #utarea semnelor de hotar sau folosirea fara voie a branistelor 7 erau considerate infractiuni grave si se pedepseau prin
mai multe metode: amenda $udiciara, pedepse corporale sau confiscarea tuturor bunurilor infractorului cind a fost prins pe
branistea straina. In caz de recidiva, se aplica pedeapde de mutilare sua chiar pedeapsa cu moartea.
- 'a si in perioada de pina la instaurarea dominatiei otomane, stringerea frunctelor pentru consum imediat nu se pedepsea.
Infractiuni contra )ustitiei si ad&inistratiei$
- calupuzania (falsificarea monedelor) 7 se pedepsea cu moartea. /ra posibila rascumpararea
- falsificarea documentelor 7 pedepse de mutilare, corporale si amenda.
- falsificarea pecetelor 7 pedepse corporale, de mutilare si amenda.
- abuzul de putere 7 se pedepseau prin intoarcerea pagubei si mustrarii din partea "omnitorului. 2ractic nu era considerata
infractiune penala, fiind socotita ca un delict civil.
- depunerea marturiilor false 7 se pedepsea cu pedepse de mutilare, corporale si amenda.
Infractiuni contra personalitatatii$
- omorul 7 se pedepsea prin pedeapsa cu moartea. "aca omorul era savirsit de un ;:raufacator< atunci pedeapsa cu moartea
nu putea fi comutata cu amenda. #arimea amenzii varia in dependenta de circumstantele efectuarii infractiunii (omorul
unui nou nascut era incasata cu o amenda de ),, ori mai mare decit un omor din impreundenta)
- leziunile corporale 7 se pedepsea prin privatiune cu libertatea (citeva saptamini) sau amenda.
).
- Insultarea 7 se pedepsea prin amenda $udiciara. Insultarea unui boier de catre un taran dependent era pedepsita cu
pedepsele corporale.
Infractiunile contra fa&iliei. &oralei si #isericii$
- incalcarile normelor dreptului familial
- incheierea casatoriei intre rude (gradele interzise) 7 se sanctiona in dependenta de originea sociala a infractorilor
(conforma Entagmei lui Vlastares, pentru nobili se aplica surghiunul, pentru clasa de $os-pedepsele corporale)
- rapirea, violul, adulterul 7 se considerau infractiuni din cele mai grave si se santionau prin desegubina. @prin adulter se
considera, inca, nasterea unui copil in afara casatoriei.
- hulirea lui "umnezeu, erezia sau furtul averii divinizate a bisericii 7 se pedepseau prin amenda.
*pare, ca pedeapsa pentru infractiunile contra familiei si pedeapsa defaimaimatoare (ducerea prin sat cu obiectul furat sau
plimbarea prin tirg calare pe un magar cu fata la coada).
+1. REFORMELE SOCIALE ALE LUI CO,STA,TI, MAVROCORDAT
2"& "'p!l re#"'!l!" (a&ar"o/ )e$.=VIII-"&$ep!!l )e$. =I=3
2e parcursul dominatiei otomane in #oldova si Valahia, au avut loc incercari de a se elibera de sub $ugul
2ortii. In sec. DVI aceste incercari au luat forma unei lupte armate. In sec. DVII, s-au facut incercari pe calea
diplomatica, solicitind a$utor din partea tarilor vecine: 2olonia, 0usia si *ustria. *ceasta politica a dus la
alianta lui "imitrie 'antemir cu 0usia.
'a raspuns, 2oarta a introdus in #oldova si Valahia un sistem de numire a domnilor din rindul grecilor-
fanarioti. 5urcia a intensificat exploatarea tarilor romane, amestecindu-se tot mai frecvent in treburile
interne.
In prima $umatate a sec. DVIII situatia economica a #oldovei si Valahiei se inrautateste considerabil din
cauza monopolului turcesc asupra comertului exterior si din cauza dependentei principatelor romane fata de
5urcia. pre sfirsitul sec. DVIII, relatiile tensionate intre 5urcia si 0usia s-au ameliorat, ceea ce a dus la
iesirea din criza si la dezvoltarea relatiilor capitaliste in #oldova si Valahia.
'omponenta sociala din #oldova si Valahia din timpul regimului fanariot era determinata de relatiile
feudale de stat:
'ategoriile sociale privilegiate din timpul regimului fanariot:
1oierii$
- faceau parte din boierime doar dregatorii mari
- feudalul care raminea fara slu$ba de stat raminea cu rangul de boier
- rangul de boier putea fi transmis prin ereditate copiilor
In &.%& 'onstantin #avrocordat a emis un hrisov conform caruia:
- boierii erau clasificati in:
a) boieri mari (de rangul I) 7 cei care detineau una din cele &C dregatorii principale
b) boieri de rangul II
c) boieri de rangul III
- doar boierii puteau detine dregatorii (numai dregatorii sint boieri si numai boierii detin dregatorii)
- boierii au fost salarializati (salariul depindea in functie de rang. (ricum, salariile dregatorilor
(boierilor) erau cu mult mai mari decit venitul pe care-l aducea paminturile)
- boierii au fost scutiti de plata birului, iar celelalte plati le plateau in mod privilegiat
- boierii se bucurau de privilegii $udiciare (aveau dreptul la $urisdictia domnului iar pedepsele
corporale nu li erau aplicate)
Ma"ilii$
- erau o clasa de provenienta nobila
- se bucurau de privilegii:
a) plateau o dare fixa incasata de reprezentantii mazililor (astfel ei nu treceau prin frecventele abuzuri pe
care le comiteau incasatorii de dari)
b) asupra lor se rasfringea $urisdictia "ivanului si nu li se aplicau pedepsele corporale
- erau folositi la indeplinirea anumitor porunci domnesti sau ale administratiei
)-
7uptasii$
- erau un grup privilegiat din punct de vedere fiscal
- acest grup era format din persoanele intoarse de peste hotare sau colonistii straini
- una din cele mai importante privilegii ale ruptasilor era faptul ca plateau o dare fixa timp de patru rate
- titlul de ruptas se transmitea prin ereditate
- indeplineau anumite porunci ale domnitorului (ca si mazilii)
- indeplineau functii politienesti, de executare a deciziilor administratiei si de curier (ca si mazilii)
Slu)itorii$
- #avrocordat a intetit procesul de taranire a proprietarilor mici si a slu$itorimii marunte, astfel
numarul slu$itorilor a scazut considerabil (deoarece ei au devenit tarani)
- In a doua $umatate a sec. DVIII, taranii au fost atribuiti cu insarcinarea de a pazi hotarele, primind
functia de slu$itori. @functia de slu$itor nu se da pe viata si nu se transmitea prin ereditate
Slu)itorii #isericii (du2ovnici&ea)$
- in legatura cu fiscalitatea excesiva din sec. DVIII, slu$itorii bisericilor si a manastirilor erau intr-o
stare de criza, iar pentru a-i sustine, domnitorii le confirmau un numar de tarani, si astfel o parte din
veniturile statului a fost redistribuita duhovnicimii.
-aranii$
a) vecinii
b) scutelnici
c) holopii
*ecinii$
- erau taranii dependenti de proprietarii funciari
- erau lipsiti de dreptul de stramutare
- erau vinduti (impreuna cu sotiile si copii), chiar si fara pamint, ceea ce ii apropia de rangul de robi
(acest lucru ingreuna incasarea darilor de stat, deoarece taranii dependenti isi schimbau domiciliul
unde erau inregistrai in registrele fiscale. *stfel, in reformele din &.%4 si &.%C, s-a lichidat
dependenta taranilor fata de proprietarii funciari, intensificindu-se dependenta lor fata de stat.
- "upa &.%C, taranii plateau di$ma si prestau boierescul (&) zile pe an). 5aranii de la hotare aveau
boierescul de 4 zile pentru ca ei indeplineau si stra$a la hotare. * fost stabilit volumul lucrarilor intr-o
zi de boieresc ;nartul<. !oierii cereau de la domnitori marirea boierescului, astfel, in &-3, domnitorul
a marit boierescul pina la +4 de zile
Scutelnicii$
- o categorie de tarani din sec. DVIII care plateau feudalului darile cuvenite statului. /rau inscrisi la un
anumit feudal ca Fscutelnici<.
8olopii (ti'anii)$
- au ramas si ca mai inainte, cea mai $oasa treapta a scarii sociale
- din cauza ca domeniul domnesc s-a epuizat, ei trec la stilul de viata nomad, fiind organizati in satre,
avind seful lor propriu.
- "in &.-,, era interzisa vinzarea tiganilor aparte (adica despartirea parintilor de copii si a sotiilor la
vinzare)
- e interzicea casatoria intre liberi si tigani (chiar daca tiganii erau eliberati de stapinii lor)
)C
- =risovul de obor din &.-, a fost o modalitate de a recunoaste niste conceptii mai umaniste despre
holopi.

++. REFORMELE *UDICIARE ALE LUI CO,STA,TI, MAVROCORDAT
2"& "'p!l re#"'!l!" (a&ar"o/ )e$.=VIII-"&$ep!!l )e$. =I=3
'onstantin #avrocordat a infaptuit reforme si in procesul $udiciar, incercind unele modernizari.
- s-a stabilit ca ma$oritatea dosarelor sa fie examinate in tinut
- "ivanul devine mai mult o instanta de apel care $udeca cele mai periculoase infractiuni (omor, crime
contra statului si tilharia), pentru ca sa oamenii sa nu sa se adreseze cu orice fleac la "ivan. "ivanul
este impartit in % departamente: ) aveau atributii $udecatoresti, unul penal si al patrulea examina
dosarele strainilor (s-a incercat separarea administratiei de $ustitie la nivel suprem)
- * incercat sa creeze institutia moderna de $udecatori de profesie fiind salarializati de stat
- * incercat sa separe puterile $udecatoresti si executive, insa nu a fost posibila pina la capat
- * fost limitata $urisdictia bisericeasca (chiar si deciziile privind casatoria trebuiau sa fie confirmate
prin semnatura si stampila domnitorului). "osarele penale ale duhovniciimii erau analozate de divan
cu domnitorul.
- 6itigiile funciare puteau fi $udecate si de ispravnicul tinutului care era a$utat de ) mazili.
- -a poruncit, de catre #avrocordat, ducerea proceselor in scris. 9iecare ispravnic avea ) exemplare
de registru in care se inscriau procesele $udiciare. In fiecare luna, aceste registre erau controlate de
catre domnitor
- "eciziile $udecatoresti devin mai complexe, mai ample, mai argumentate, cu motivatie. =otarirea
poate fi data in prezenta ambelor parti.
- 'reste semnificativ rolul probelor rationale, in primul rind ale probelor scrise ai ale corpurilor-delicte
(dovezile)
- e insista asupra trecerii prin toate etapele procesului:
a) plingerea reclamantului
b) apararea piritului
c) administrarea probelor si dezbateri
d) decizia
- tortura nu mai era aplicata (decit foarte rar)
+3
+5. EVOLUTIA DREPTULUI CIVIL I, TIMPUL REGIMULUI FA,ARIOT 2)e$. =VIII-"&$ep!!l )e$. =I=3
Propr"eaea%
*ndronache "onici caracterizeaza cele doua modalitati de dobindire a proprietatii:
a) 2rimar (ocuparea si stringerea frunctelor)
b) "erivat (decurgea din tranzactiile civile:cumparare-vinzare, schimb, donare, etc)
/rau prevazute mai multe termene de prescriptie in vederea transformarii in proprietate:
a) termenul obisnuit 7 &3 ani
b) termenul in caz ca proprietarul se afla peste hotarele #oldovei 7 )3 ani
c) termenul in caz de stapinire cu rea-credinta 7 +3 ani
d) termenul pentru averea bisericeasca 7 %3 ani
Mo)""le%
#osiile erau de doua feluri: (dispare mosia donata de domnitor)
&. de neam (patrimoniale)
). achizitionate
#osia de neam:
- era limitat de dreptul protimisis (dreptul preferential de cumparare a mosiilor de neam apartineau: rudelor,
coproprietarilor, vecinilor si creditorilor)
- puteau fi schimbate si donate fara a se lua in considerare dreptul de protimisis (de aceea, in sec. DVIII creditorii
bogati care imprumutau pe micii proprietari, care deseori nu aveau capacitati sa le intoarca datoria si ii obligau sa le
vinda mosiia, insa inregistrarea era facuta ca donatie). =risovul de obor din &.-, dorea oprirea acestui lucru prin
interzicerea donarii mosiilor de la saraci la boierii bogati.
S!$$e)"!&ea%
#ostenirea putea fi transmisa:
a) prin lege
b) prin testament
5estamentul: (putea fi efectuat atit in mod oral cit si in mod verbal, insa cu prezenta anumitor martori)
6ege: (gradele de mostenitori ramineau aceleasi):
:radul I 7 copii (din sec. DV inclusiv si fetele)
:radul II 7 fratii (din sec. DV inclusiv si surorile)
:radul III 7 parintii
:radul IV 7 nepotii de frate (din sec DV inclusiv nepotii din surori8nepoatele din frate sau sora)
!onditiile de"&ostenirii copiilor de catre parinti$
- neascultarea testatorilor
- atentarea la viata testatorilor
- daca mostenitorii nu ingri$eau de testatorul bolnav
- daca nu au adus la timp vraciul in caz de boala.
- "aca ii insultau
- "aca nu l-au rascumparat din robie
"reptul sotului supravietuitor la avere era conditionat de faptul daca vaduva se recasatorea sau nu a doua oara:
- daca nu se recasatorea 7 avea dreptul la o parte din avere egala cu cea a copiilor
- daca se recasatorea 7 isi pastra dreptul numai asupra zestrei si cadourilor de dinaintea nuntii
O:l"#a"!&"le%
In dreptul obligational se disting ) perioade: (&.%4-&.%C 7 'rearea =risovului de obor)
&. pina la &.%4-&.%C
+&
- responsabilitatea pentru datorii se rasfringea asupra averii si asupra personalitatii
). dupa &.%4-&.%C
- responsabilitatea pentru datorii se rasfringeau numai asupra averii
e practicau: contractele de schimb, cumparare-vinzare, donatie, asociatie. *par:
- contractele de arenda a pamintului (mosierii recurgeau la acest tip de contract pentru a obtine profit de pe
paminturile sale)
- contractele de locatiune, anga$are la lucru (se aplicau si in agricultura, argatilor li se plateau conform intelegerii
intre parti)
- ca mi$loace de asigurare a contractelor de imprumut erau aplicate ga$ul si chezasia. 6a acest tip de contracte se
incasau si procentele. >u se stie o suma exacta, insa sursele ne informeaza despre ,B, &3B sau chiar si )3B.
Ca)aor"a%
In domeniul familiei nu apar modificari importante, cu exceptia ca si adulterul barbatului devine motiv de desfacere a
casatoriei, astfel, motivele de desfacere a casatoriei sunt aceleasi pentru soti si sotie.
+0. IZVOARELE DREPTULUI I, MOLDOVA SI VALA<IA
2"& per"oada de ra&z""e de la ev!l 'ed"! )pre epo$a 'oder&a3
&. dreptul cutumiar (a fost aplicata de catre populatia romaneasca)
). "eta
+. 'urtea de la Viena
%. obiceiul $uridic romanesc (s-a aplicat in instantele satesti pentru cauzele minore, dar a a$utat la
pastrarea valorilor nationale)
,. districtele graniceresti (faceau posibila eliberarea de iobagie, de autoritatea nobilimii locale)
4. reformele sociale referitoare la tarani din &-%. de la 'urtea de la Viena
.. codificarea ('odul penal-&-3+ si 'odul civil-&-&&)
-. legislatia comerciala
+)
+>. A,E=AREA 9ASARA9IEI LA IMPERIUL RUS.
SC<IM9ARI I, ORGA,IZAREA SOCIALA A 9ASARA9IEI
2"& pr"'a -!'aae a )e?. =I=3
oarta 2rincipatelor 0omanesti dependente de 5urcia a fost in atentia imperiilor vecine: 0usia si *ustria. 2rincipatele
romane vedeau in aceste doua imperii vecine forta care sa le a$uta sa-si recapete independenta, insa pentru 5urcia si
*ustria, pamintul principatelor 0omanesti, insemna teritoriul ce urma sa fie anexat propriului lor teritoriu. ( intelegere
secreta dintre imparateasa 0usiei, /caterina II, si imparatul *ustriei, Iosif II, preconiza formarea unui stat romanesc
"acia. Insa acest fapt nu a mai fost realizat.
'u prile$ul semnarii tratatului de la /rfurt (&-3-), tarul *lexandru I a obtinut permisiunea lui >apoleon I de a ingloba
teritoriul #oldovei dintre 2rut si >istru- 0usiei. *cest fapt a fost realizat in &-&) in tratatul de la !ucuresti dintre
sultanul 5urciei si tarul 0usiei, chiar daca ultanul nu avea dreptul sa efectueze vreo cedare teritoriala deoarece
capitulatiile intocmite anterior nu-i ofereau decit dreptul de suzeranitate asupra paminturile romanesti.
*stfel, !asarabia a fost anexata Imperiului 0us, politica interna a tarismului propagind mentinerea drep!r"lor )"
pr"v"le#""lor $la)e" do'"&a&e :a)ara:e&e.
&. 'onform 0egulamentului infiintarea !asarabiei din &-&-, boierii din !asarabia au fost egalati in drepturi si
privilegii cu nobilii de neam din 0usia.
). !oierilor le-a fost recunoscut dreptul de proprietate asupra paminturilor si a muncii neplatite a taranilor.
+. !oierii din !asarabia ca si nobilii din 0usia au fost scutiti de dari fata de stat.
%. /i isi mentineu si unele privilegii feudale ca monopolul asupra fabricarii bauturilor spirtoase si intretinerea
fara taxe a abatoarelor.
,. 9ostii boieri deveniti nobili de neam erau inlaturati de la pedepsele corporale
4. >obililor ecleziastici le-a fost recunoscut dreptul asupra paminturilor, fiind scutiti de darile fata de stat.
9o"er&a)"" erau urmasii marilor boieri care nu aveau dregatorii mari care sa le dea dreptul sa se numeasca boieri.
*ceasta categorie sociala s-a mentinut un oarecare timp, insa au fost contopiti cu categoriile sociale specifiece 0usiei.
&. 'onform 0egulamentului din &-&-, boiernasii erau eliberati de dari si prestatii publice, insa copii lor erau
inscrisi la mazili.
). 6egea din &3 martie &-%. a dat boiernasilor aceleasi drepturi ca si nobilii personali.
Maz"l"" reprezinta o categorie aparte care conform regulamentului din &-&- ei si-au pastrat situatia precedenta, adica:
&. "aca mazilii aveau pamint, ei primeau renta feudala de la taranii dependenti, insa plateau dare statului si
indeplineau prestatii publice supraveghind prestatiile feudale de catre tarani.
). 'a si boierii, mazilii nu puteau fi supusi pedepselor corporale.
+. 2rin 6egea din &3 martie &-%., guvernul tarist a egalat mazilii cu odnotvortii din 0usia (adica urmasii
slu$basilor care aveau paminturi la hotarele 0usiei si erau liber din punct de vedere personal)
'onform 6egii din &-%., 'az"l"" era! $la)"("$a" "&%
&.'ei asezati pe paminturile de stat
).'ei asezati pe paminturile proprii
+.'ei asezati pe paminturile particulare
#azilii ce traiau pe paminturile de stat:
&. aveau dreptul de libera stramutare
). cei care aveau datorii de impozit erau stersi din categoria de mazili si transferati in categoria de tarani
++
+. 6egea din &3 martie &-%. a hotarit ca odnodvortii erau pusi sub $urisdictia $udecatoriei de voloste ( adica a
$udecatoriei taranesti) . imtindu-se ofensati, mazilii din !asarabia, tranformati anterior in odnodvorti se
simteau ofensati, astfel 6egea din &3 martie &-%. a reflectat asupra situatiei mazililor basarabeni si a contopit
mazilii saraci cu taranii.
O $ae#or"e apare o al$a!"a! $olo&")"" )ra"&", in special gagauzii si bulgarii, populind in special $udetele de sud.
&. /i au fost dotati cu cite 43 desetine de pamint in folosinta vesnica cu dreptul de a transmite acele paminturi
prin mostenire.
). aveau dreptul sa cumpere pamint in proprietate
+. sa treaca dintr-o categorie in alta
%. aveau dreptul sa se ocupe cu comertul, mestesugurile devenind antreprenori.
,. erau eliberati de plata darilor si aprestatilor publice
Tara&"'ea se diviza in:
1. Tara&"" )a!l!"
2. Tara&"" depe&de&"
5aranii statului erau in principal taranii moldoveni, rusi, ucraineni stramutati la nodul sau sudul !asarabiei.
&. taranilor de stat li s-a dat cite +3 desetine de pamint de familie pentru stapinirea in comun de obste.
). ei plateau darile si prestatile publice
+. nu aveau dreptul de stramutare
5aranii dependenti erau taranii asezati pe teritoriul boierilor sau a manastirilor.
&. din punct de vedere $uridic, ei erau personal liberi, insa deoarece nu aveau pamint, pentru folosirea lui trebuiau
sa plateasca di$ma si boierescul proprietarului.
). desi ei aveau dreptul de stramutare, acesta era practic imposibil de realizat, deoarece taranul putea pleca de pe
pamintul unui mosier doar daca il avertiza cu $umatate de an inainte si doar intre termenul de & octombrie pina
la & aprilie.
+. spre deosebire de serbii rusi, taranii dependenti din !asarabia nu erau atit de neindreptatiti, prestatiile lor fiind
reglementate de lege si se reduceau la di$ma si la boieresc.
%. :uvernul tarist a incercat sa reglementeze relatiile dintre mosierii si taranii basarabeni prin implementarea
0egulamentului din &-+% care ii numea pe taranii dependenti din !asarabia Gsateni liberi<. *cesta presupunea
o relatie dintre mosieri si tarani strict contractuala, unde taranilor li se incheia benevol in contract pe termen de
la + la )3 de ani, unde era specificat atit suprafata pamintului cit si prestatiile taranilor in schimbul acelui
pamint. 0egulamentul nu a putut fi aplicat deoarece cerintele mosierilor erau exagerat de mari pentru
capacitatile financiare ale taranilor. Intr-un raport oficial raportindu-se ca doar %C din -%C de sate au incheiat
contracte.
,. relatiile sociale au fost tensionate din cauza neintelegerilor mosierilor cu taranii dependenti, astfel in &-%4 a
fost incheiat un act normativ numit G'ontractul normal<. 'ontractul normal presupunea ca taranilor sa li se fie
incheiate contracte benevole cu privire la conditiile de folosire a paminturilor. Iar in caz de neintelegere,
taranii sa fie grupati in grupuri in dependenta de mi$loacele de productie de care dispuneau, in principiu le
facilita munca in limitele decentei.
4. taranii dependenti erau obligati sa plateasca urmatoare dari fata de stat: birul, zeciuiala din oi, din miere, porci,
fiind impusi si la prestari in munca.
0azesii nu reprezentau o categorie sociala, ei distingindu-se prin caracterul de cotaparte al proprietatii funciare, adica
cei care lucrau singuri pe paminturile lor. :uvernul tarist a dus o politica contradictorie fata de razesi, urmind sa fie
socotiti nobili sau tarani in functie de cit pamint aveau. 0azesii, prin anii +3 ai sec. al DID-lea plateau darile fata de
stat
erbi erau socotiti doar tiganii si un numar mic de servitori ai nobililor rusi transferati in !asarabia.
+%
+1. ORGA,IZAREA ADMI,ISTRATIVA SI CO,DUCEREA 9ASARA9IEI
9iind anexata 0usiei, romanii din !asarabia si-au pierdut statalitatea nationala. 'u intentia de a-si crea o imagine favorabila in
!alcani, tarismul a dus o politica de autonomie in !asarabia in primele ) decenii.
In iulie &-&), prin decretul senatului despre instituirea unui #!ver& prov"zor"! in !asarabia pentru administrarea civila, a fost
numit un boier moldovean: carlat turza (in functie de guvernator). :uvernatorul civil urma sa promoveze politica tarismului. In
&-&+ a fost adoptata o lege cu privire la guvernarea temporara a !asarabiei (Prav"lele #!ver&ar"" vre'el&"$e a 9a)ara:"e").
'onform acelor 2ravile:
&. a fost creat un guvern regional condus de un guvernator civil
). guvernul avea functii executive si $udecatoresti
$udeca cauzele civile
$udeca cauzele penale
conducea politia
departament $udiciar-politienesc
+. guvernul regional
al doilea departament
serviciul executiv
serviciul de finante
serviciul economic
Ad'"&")ra"a lo$ala ramine aceiasi: tinuturi, ocoale, orase, sate administrate de ispravnici, ocolasi, capitani de mazili de tirg.
"upa moartea lui turza, in mai &-&+, guvernator civil devine :arting, astfel una si aceiasi persoana intrunea puterea civila si cea
militara. Gar"&# a prop!) $a 9a)ara:"a )a ("e ra&(o)r'aa "&r-o #!:er&"e de "p r!), lichidindu-se particularitatile de
administrare. *cest lucru i-a ingri$orat pe boierii paminteni, care s-au adresat tarului, rugindu-l sa-l numeasca guvernator pe unul
din boierii paminteni. In &-&4, :arting a fost concediat pe motiv de boala. Insa in acelasi an a fost infiintata functia de rezident cu
functii depline, confirmind inca o data faptul ca directia dezvoltarii era cea spre introducerea administratiei dupa modelul
guberniilor ruse. *utoritatea si functiile guvernatorului s-au redus.
In aprilie &-&-, a intrat in vigoare GRe#!la'e&!l pr"v"&d "&(""&area re#"!&"" 9a)ara:"e"<. 'onform acestui regulament:
&. boierii basarabeni au fost egalati cu nobilii rusi de neam
). regulamentul prevedea crearea unui 'onsiliu uprem al !asarabiei ca organ suprem executiv si $udiciar (avind capacitatea
sa inainteze unele opinii depsre schimbarea legii in 'onsiliul de tat al Imperiului 0us) si partial avind initiativa
legislativa. 'onsiliul uprem era condus de presedinte. 'onsiliul uprem era alcatuit din && membri (, membri numiti de
tar si 4 membri erau numiti de nobilime.
In &-&-, regiunea !asarabiei avea 4 tinuturi:hotin, !alti, (rhei, !ender, Izmail si *HHerman.
I& ("e$are "&! era &!'" $"e !& $ap"a&-")prav&"$ )" 5 a)e)or".
&. /i erau alesi de nobilime si intariti de rezident (presedintele 'onsiliului uprem al !asarabiei)
). aveau functii administrative si $udecatoresti
In fiecare tinut exita cite o -!de$aor"e "&!ala:
&. formata dintr-un $udecator si ) membri alesi de nobilime si intariti de rezident
). $udecatoria tinutala putea examina atit cauzele civile cit si cauzele penale (exceptie faceau infractiunile comise de nobili si
functionari care erau examinate de 'onsiliul uprem)
pe linga $udecatoriile tinutale functiona si cite un pro$!ror:
&. procurorii supravegheau instantele $udiciare
). in caz de indentificare a abuzurilor sau incalcarilor in instantele $udiciare, acesta informa pe procurorul regional
Pol""a a fost organizata dupa modelul rus:
&. in fiecare oras centru era cite un sef de politie cu pristavi su supraveghetori de cartier.
). infractiunile comise de nobili nu erau examinate in tinut si erau examinate in 'onsiliul uprem al !asarabiei
In &-)+, ca rezident al !asarabiei a fost numit Vorontov, care era in acelasi timp si general guvernator al >ovorosiei. /l a activat
energic "& pro$e)!l l"$;"dar"" a!o&o'"e" 9a)ara:"e".
+,
&. Inca din &-)+ a fost aprobata propunerea secretarului de stat ca in cazurile obisnuite toate chestiunile privitoare la
!asarabia sa fie examinate de 'omitetul ministrilor.
). in &-), functiile instantei de recurs pe dosarele examinate de $udecatoriile din !asarabia au fost transmise enatului
Imperiului 0us.
+. in &-)- a fost lichidat 'onsiliul uprem al !asarabiei fiind promulgata o noua lege, intitulata GInstitutie pentru
conducerea regiunii !asarabia<. * fost instituit un nou organ consultativ, numit G'onsiliul regional<. 'onsiliul regional
era constituit din - membri: 4 ocupau locul in virtutea functiei, iar ) erau numiti de enatul Imperiului 0us. ecretariatul
a fost trecut in intregime in limba rusa.
In baza Institutiei din &-)- in !asarabia functionau aceleasi organe $udiciare ca si in 0usia:
&. toti functionarii erau numiti de general guvernator, astfel bastinasii erau inlaturati din administratie, ocupind doar a zecea
parte din aparatul administrativ.
*stfel, pentru populatia !asarabiei, anul &-&) a insemnat scoaterea violenta de sub $urisdictia domnitorului #oldovei, pierderea
statalitatii reprezentind mi$locul de deznationalizarea a bastinasilor basarabeni.
+.. IZVOARELE DREPTULUI SI LEGILE LOCALE ALE 9ASARA9IEI
2pr"'a -!'aae a )e$. =I=3
&. legile Imperiului 0us 7 au fost aplicate in dreptul penal in !asarabia (comform 0egulamentului
pentru infiintarea !asarabiei din &-&-):
a) ;2ravila de sobor< a lui *lexei #ihailovici
b) ;vod zaHonov< a lui peransHi
c) 'odul penal al 0usiei din &-%,
2. in do&eniul civil$
a) #anualul de legi a lui *ndronache "onici (&-&%)
b) 0egulamentul din &-&- privind infiintarea !asarabiei
c) =risovul de obor de la &-.,
d) 'ele sase carti de $udecata din sec. DVIII
e) 'odul lui 'alimach
6egislatiei penale ruse, care era aplicata si in !asarabia, ii era caracteristic urmatoarele trasaturi:
- prezenta discriminarii vadite in privinta pedepselor (erau impartite in ): una pentru nobili alta pentru
ceilalti)
- se punea accent cel mai profund pe infractiunile impotriva statului (astfel, cineva care a deteriorat un
obiect divinizat primea munca silnica pe viata, iar cel ce a ucis cu intentie primea &,-)3 de ani)
- comform 'odului 2enal din &-%,, orice taran care se impotrivea unui nobil era considerat ca
cauzatorul unei infractiuni impotriva statului.
"aca e sa comparam legislatia 2rincipatului #oldovei in prima $um. a sec. DID cu legislatia penala rusa
aplicata in !asarabia in prima $um. a sec. DID, ne dam seama ca in ambele exista descriminarea in legatura
cu apartenenta sociala, insa legislatia penala rusa considera ca fiind mai grave infractiunile impotriva statului
decit impotriva persoanei (ca in 2rincipatul #oldovei).
In domeniul civil, s-a permis aplicarea legilor locale ale !asarabiei (legile #oldovei care s-au aplicat pe
teritoriul !asarabiei).
6egile locale ale !asarabiei se aplicau doar atunci cind ambele parti in litigiu erau persoane particulare si
erau basarabeni (locuitori permanenti stabiliti in !asarabia). In caz de insuficienta a legilor locale se aplicau
legile rusesti.
+4
54. U,IREA PRI,CIPATELOR MOLDOVA SI VALA<IA I,TR-U, STAT ,ATIO,AL U,ITAR
2a do!a -!'. a )e$. =I=- )e$. ==3
ec. DID-lea este considerat destul de important pentru unirea nationala a romanilor. 'ongresul de la 2aris (&-,4) a
reunit puterile europene in vederea elaborarii raa!l!" de pa$e 'e&" "& a "&$;e"a raz:o"!l Cr"'e"". 5ratatul
continea si dispozitii referiotare la 2rincipatele 0omane:
&. trecerea 2rincipatelor sub garantia marilor puteri /uropene, astfel avind ca scop inlaturarea protectoratului
rusesc, dar ele (principatele) ramineau in continuare sub suzeranitatea Inaltei 2orti.
). se prevedea revizuirea 0egulamentelor (rganice conform dorintelor romanilor.
+. convocarea, in fiecare 2rincipat, a cite un "ivan ad=oc reprezentind toate clasele societatii.
%. #oldovei i-au fost retrocedate tinuturile Izmail, !olgrad si 'ahul, care in &-.- au fost, din nou, reanexate
0usiei.
In septembrie, &-,., si-au efectuat lucrarile D"va&!r"le ad<o$ $are a! ;oar":
a) Unirea 2rincipatelor intr-un stat unitar
b) 0ecunoasterea autonomiei 2rincipatelor
c) >umirea unui principe strain
d) 9ormarea unui organ reprezentativ si constitutional
*ceste prevederei au fost discutate de catre p!er"le E!rope&e la Co&(er"&a de la Par") 211613 $are a ;oar"%
I. unirea #oldovei si Valahiei sub forma 2rincipatelor Unite
II. dar fiecare 2rincipat sa aiba organul sau de conducere
III. "omnul sa fie numit dintre paminteni
IV. 5rebuia sa se formeze si unele organe unice, cum ar fi:
a) 'urtea de 'asatie Unica
b) 'onducerea *rmatei
c) 'omisie 'entrala la 9ocsani (care trebuia sa se ocupe cu elaborarea proiectelor de legi comune)
2uterile /uropene nu s-au implicat amanuntit in procedura de alegere a "omnitorului, ceea ce a favorizat 2rincipatele
0omane. *stfel/ la 6 "a&!ar"e 116./ *dunarea /lectiva din #oldova l-a ales in calitate de domnitor pe Alexandru
Ioan u!a, iar la 25 "a&!ar"e-'uza este ales domnitor si in Valahia. *stfel, statele romanesti s-au unit in mod
personal.
'uza a infaptuit treptat unificarea organelor centrale ale statului:
in guvernul #oldovei erau numite si persoane originare din Valahia, si invers
in *dunarile /lective ale fiecarui principat erau alesi deputati din ambele principate
a creat o retea unica de transport, posta, serviciu sanitar comun, etc.
organele centrale ale ambelor 2rincipate contactau direct si nu prin ministerele de externe
'uza a facut un singur :uvern in decembrie &-4&
* fost convocata o singura *dunare /lectiva
2ractic, de la inceputul anului &-4) uniunea personala s-a transformat in uniunea reala sta statul
national 0omania a devenit stat unitar o data cu crearea unui sistem unic de drept.
0ealizarea statului national unitar a fost meritul tuturor paturilor sociale, a intregii natiuni. 0eformele democratice se
loveau insa de rezistenta marilor proprietari funciari, astfel *dunarea /lectiva respingea proiectele de legi
reformatoare si foarte des acorda vot de blam guvernului. 6a ) mai &-4%, cind *dunarea /lectiva a refuzat sa voteze
proiectul de lege electorala, prim-ministrul Iogalniceanu, din ordinul domnului, a dat citire decretului de dizolvare a
+.
*dunarii. #ai tirziu, printr-o adresare catre popor, s-au aprobat ) legi, care au confirmat hotarirea poporului de a
merge pe calea reformelor democratice:
&. Sa!!l dezvolaor al Co&ve&"e" de la Par")-se baza pe principiul separatiei puterilor in stat si a permis
adoptarea legilor care au stat la baza sistemului de drept modern in 0omania, cum ar fi:
legea rurala
legile de administrare locala
legile de organizare $udecatoreasca
2. Le#ea ele$orala
0eformele interne ale marelui domn al Unirii, *lexandru Ioan 'uza, i-au adus multi dusmani, in special din rindurile
mosierimii expropriate si a unor oameni politici, care il invinuiau de dictatura. 2e fundalul acestor impre$urari, s-a
$rea !& $o'plo $are l-a )"l" pe C!za/ "& &oapea de 11 (e:r!ar"e 1100/ )a )e'&eze a$!l de a:d"$are de la
ro&.
51. DREPTUL CO,STITUTIO,AL AL ROMA,IEI 2a do!a -!'. a )e$. =I=-)e$. ==3
"upa detronarea lui 'uza au inceput demersurile pe linga casele domnitoare din /uropa in vederea alegerii
unui domn strain. 6a 14 'a" 1100/ Carol I depune $uramint de credinta 0omaniei, devenind domnitorul al
0omaniei.
Pr"&$"palele a$e (!&da'e&ale $are )e re(era la drep!l $o&)"!"o&al erau:
&. 'onventia de la 2aris (&-,-)
). tatutul dezvoltator al 'onventiei de la 2aris (&-4%)
+. 'onstitutia din &-44
'onventia de la 2aris si tatutul "ezvoltator au incercat sa stabileasca principalele directii si reglementari
care trebuiau sa le contina o viitoare 'onstitutie.
I& 1100 a (o) voaa o &o!a Co&)"!"e inspirata dupa modelul 'onstitutiei !elgiene, care era considerata
cea mai liberala 'onstitutie /uropeana, consfitind lipsa de stat a deosebirilor dintre clase, indicind ca toti
cetatenii sunt egali in fata legii
&. 'onstitutia era formata din - titluri si &++ de articole
2roclama urmatoarele principii:
). principiul separatiei puterilor
+. principiul 'uverna&intului repre"entativ (adica toate hotaririle trebuiau sa tina cont de dorintele
poporului)
%. principiul suveranitatii nationale
,. principiul irevoca#ilitatii &onar2ului
4. principiul responsa#ilitatii &inisterelor
.. principiul ri'iditatii constitutionale
-. principiul supre&atiei !onstitutiei-insemna ca toate legile trebuiau sa corespunda 'onstitutiei si ca
aceasta nu poate fi suspendata nici total si nici partial
C. garanta li#ertatea invata&intului si declararea invatamintului fara plata in scolile de stat
&3. proclamarea drepturilor si obligatiilor persoanelor:
e'alitatea tuturor cetatenilor in fata legii
inviola#ilitatea do&iciliului si a scrisorilor
li#ertatea constiintei ( a religiei)
li#ertatea individuala
li#ertatea cuvintului
proprietatea este considerata sacra si inviolabila
dreptul de a reclama in $ustitie faptele functionarilor publici care au lezat drepturile cetatenilor.
'onstitutia prevedea ca aceste drepturi pot fi exercitate doar de catre cetatenii romani.
+-
Co&d"""le de do:"&d"re a $eae&"e" era! !r'aoarele:
adresarea guvernului cu cerere de naturalizare, in care se arata ce capital poseda, profesiunea sau
meseria
era absolut obligatoriu persoana sa locuiasca timp de &3 ani in tara, timp in care sa demonstreze ca ii
este util tarii. "e aceasta obligatie erau scutite persoanele care au adus in tara inventiuni, industrii,
care au fondat stabilimente mari de comert sau industrie si cei care au servit sub drapel in timpul
razboiului de independenta.
52. DREPTUL ADMI,ISTRATIV AL ROMA,IEI 2a do!a -!'.)e$. =I=-)e$.==3
Drep!l ad'"&")ra"v reglementeaza relatiile sociale din sfera administratiei de stat.
Pr"&$"palele "zvoare ale drep!l!" ad'"&")ra"v erau in aceasta epoca:
- Co&)"!"a d"& 1100
- Le#ea pe&r! re)po&)a:"l"aea '"&")er"ala din &-.C
- Le#ea pe&r! $o&)"l""le -!dee&e
- Le#ea $o'!&ala din &-4%
P!erea e?e$!"va la nivel de tara ii apartine domnitorului (de la &--&-rege) si guvernului. 5ronul se
transmitea prin ereditate pe linie masculina.
Re#ele, in cadrul monarhiei constitutionale indeplinea atributiile conform 'onstitutiei:
- avea initiativa legislativa
- sanctiona si promulga legile
- intocmea regulamente cu privire la executarea legilor
- confirma in toate functiile publice
- conferea grade militare si decoratii
- avea dreptul de amnistie si gratiere
- putea incheia conventii cu alte state
M"&")r"" :
- erau numiti si revocati de domn (rege)
- formau guvernul sub presedintia prim-ministrului
- ei trebuiau sa fie din partea ma$oritara a partidului din 2arlament
- raspundeau atit pentru actele proprii cit si pentru actele domnitorului (regelui)
M"&")erele exercitau conducerea administrativa intr-un anumit domeniu de activitate, avind si functii de
supraveghere asupra autoritatilor locale.
&. #inisterul de interne:
- supraveghea administratia locala
- asigura ordinea publica si siguranta statului
). #inisterul de externe:
- asigura desfasurarea relatiilor cu alte state
+. #inisterul *pararii >ationale
%. #inisterul /ducatiei >ationale
,. #inisterul *griculturii
4. #inisterul Industriei si comertului
Co&(or' Co&)"!"e" d"& 1100/ Ro'a&"a era "'par"a "&%
+C
1. -!dee%
o era ales consiliul $udetean care lua decizii asupra unor probleme locale
o organul executiv al consiliului era prefectul care era numit de rege
). $udetele-in pla)":
o pretorii erau numiti de catre prefect sau ministerul de interne
o pretorii aveau atributii de supraveghere asupra activitatii organelor comunale rurale
o asigurau indeplinirea deciziilor organelor $udetene
+. plasile-"& $o'!&e (rurale su urbane):
o administrarea era efectuata de un consiliu ales de alegatori in frunte cu primarul
o primarul se ingri$ea de bugetul comunei
o primarul administra proprietatea comunala
o atit $udetul cit si comuna aveau personalitate $uridica
5+. CODUL CIVIL AL ROMA,IEI 2a do!a -!'.)e$.=I=-)e$.==3
"upa unirea 2rincipatelor in domeniul legislatiei civile se cerea infaptuirea nu numai a unei codificari unice
ci si a unei codificari moderne de drept civil.
*lexandru Ioan 'uza a cerut 'omisiei de la 9ocsani sa alcatuiasca un 'od 'ivil. *cest 'od a fost criticat de
$unimisti deoarece nu a reglementat problema razeasca si mosneneasca, insa a fost laudat de alti autori. i
astazi 'odul 'ivil este principalul izvor de "rept 'ivil. 'odul civil a fost semnat in &-4% dat a intrat in
vigoare in &-4,.
Ca "zvoare a drep!l!" $"v"l a! (o)%
a) 'odul lui >apoleon
b) 2roiectul 'odului Italian in care se tinea cont de criticile aduse codului 9rancez.
'odul 'ivil:
avea 1.15 ar"$ole
era al$a!" d"&r-!& "l! prel"'"&ar )" + $ar"%
a) I carte-despre persoane
b) II carte-despre bunuri
c) III carte-despre diferitele moduri, prin care se dobindeste proprietatea.
'odul a)"#!ra l":eraea per)o&ala a "&d"v"d!l!"
*sigura proe$"a propr"ea"" pr"vae
*sigura e#al"aea -!r"d"$a a $eae&"lor "& (aa le#""
I&erz"$ea "&$;e"erea $o&ra$elor de pre)are a '!&$"" pe !& er'e& &edeer'"&a
'apacitatea $uridica a individului era in dependenta de virsta, sex si sanatate psihica
I& 'aer"e de o:l"#a""/ Cod!l re"e)ea d"& !r'aoarele pr"&$"p""%
a) libertatea si egalitatea partilor in contract
b) autonomia de vointa
c) egalitatea in fata legii
'odul recunoastea % "zvoare ale o:l"#a""lor%
a) contractele
b) delictele
c) cvazicontractele
d) cvazidelictele
'odul se ocupa si de 'od!l de )"&#ere a o:l"#a""lor:
%3
a3 pr"& plaa
b) pr"& &ova"!&e (inlocuirea unei obligatii vechi prin alta mai noua)
c) pr"& $o&(!z"!&e (reunirea asupra uneia si aceleiasi persoane a calitatilor incompatibile, de
ex.:creditorul a devenit mostenitorul debitorului).
Cod!l re#le'e&a d"(er"e $o&ra$e:
a) $!'parare-v"&zare (era calificat ca contract consensual, ce prevedea obligatii reciproce din
partea ambelor parti)
b) lo$a"!&e (erau de + tipuri:
locatiune a lucrurilor
locatiune a serviciilor
locatiune de antrepriza a intreprinderilor)
$3 )o$"eaea
d3 'a&da!l
e3 "'pr!'!!l
(3 depoz"!l
!asatoria (confor& !odului !ivil din 196:)$
9emeia casatorita avea capacitate $uridica restrinsa, fiind reprezentata de sot (in $ustitie)
*doptiunea putea avea loc doar daca sotii nu aveau copii si diferenta dintre parintii adoptivi si
copilul infiat sa fie de cel putin &- ani. 'opii adoptati erau egalati in drepturi cu cei nascuti in
casatorie.
"atorita 'odului 'ivil, actele de stare civila au fost scoase din competenta bisericii si au fost
atribuite autoritatilor laice. 6a baza casatoriei erau puse urmatoarele conditii:
a) liberul consimtamint al partilor, pina la virsta de )& de ani era necesar consimtamintul
parintilor
b) o virsta anumita-nu mai mica de &- ani
c) lipsa rudeniei chiar si a rudeniei prin alianta
d) sotii divortati nu se mai puteau recasatori
Co&"&!!l de :aza al Cod!l!" )e re(erea la propr"eae%
- "reptul de proprietate ea formulat ca dreptul asupra unui lucru.
- 2osesiunea era determinata de stapinirea unui bun
- 9olosinta era formulata ca insusirea roadelor unui bun
- "ispozitia se interpreta ca capacitatea de a hotari prin acte $uridice asupra soartei acelui bun
Cod!l re"e)e d"& $ele 2 (or'e de 'o)e&"re%
1. 'o)e&"rea pr"& le#e
). 'o)e&"rea pr"& e)a'e&: testamentul putea fi efectuat in una din cele + forme legal constituite:
- testamentul autentic (autoritatea $udecatoreasca ii confirma autencitatea)
- olograf (este scris in intregime si semnat de autor)
- testamentul mistic sau secret (este scris de testator, sigilat si trimis tribunalului, care nu face
cunostinta cu continutul lui ci doar autorizeaza ca actul este al unei persoane concrete.

Le#")la"a '!&$""- a avut ca obiect reglementarea relatiilor de munca si cele strins legate de munca.
- apar primele reglementari in privinta conditiilor de munca a minorilor si a femeilor
- legile sanitare din &--,
- legea din &-C% despre interzicerea muncii de noapte si in subteran a minorilor (sub &% ani) si a
femeilor
- la &-C. este stabilit repausul duminical si la sarbatorile anuale
%&
- la &C3) se prevedea posibilitatea incheierii contractului individual de munca si ucenie
- din &C&3 se prevede obligativitatea asigurarilor pentru patronii a caror intrepinderi aveau
motoare
- legislatia romana a recunoscut dreptul la greva ( nu pentru toate categoriile de muncitori si
functionari, minierii si functionarii publici nu aveau acest drept)
- legea intocmelilor agricole din &-44 prevedea relatiile contractuale de munca in sfera agara
( posibilitatea de a incheia un contract nu mai mare de , ani)
'a consecinta rascoalei taranesti din &C3. a fost Le#ea d"& 1.4>, care prevedea raspunderea reciproca a
partilor in caz de incalcare a obligatiilor.
- pentru proprietari pedeapsa era pecuniara
pentru tarani pedeapsa era privatiunea de libertate de la &, zile la un an.
55. CODUL PE,AL AL ROMA,IEI 2a do!a -!'.)e$.=I=-)e$.==3
Cod!l pe&al a (o) ela:ora "& 1105 de o comisie de specialisti tinindu-se cont de 'odul penal francez din &-&3.
'odul 2enal 0oman nu continea pedepse corporale, de mutilare si nici pedeapsa cu moartea. /ra cea mai blinda lege
penala din /uropa din acea perioada.
Pr"&$"p""le Cod!l!" Pe&al:
&. 6egalitatea incriminarii ( adica nu exista infractiune sau pedeapsa nearatata in lege)
). egalitatea tuturor in fata legii
+. legea penala nu are putere retroactiva (adica infractiunile savirsite sub codicile vechi se
pedepseau dupa legile vechi, iar infractiunile prevazute de codicile vechi dar neprevazute de
codul actual-nu se pedepseau)
'odul 2enal a impartit "&(ra$"!&"le "& + $ae#or"":
&. crime
). delicte
+. contraventii
Cod!l Pe&al era )r!$!ra "& + $ar"%
&. $area I-a cuprindea dispozitii privitoare la pedepse si felul pedepselor
). $area II-a cuprindea norme cu privire la crime si delicte
+. $are II-a cuprindea contraventii politienesti si pedepsele lor.
Infractiunea reprezenta actiunea sau inactiunea doloasa (vinovata) pe care legiuitorul a sanctionat-o penaliceste.
'odul prevedea urmatoarele (aze ale "&(ra$"!&""J
&. (aza oraor"$a (cind ideea criminala este comunicata altuia)
). (aza preparaor"e (cind are loc pregatirea materiala a crimei)
+. e&a"va de $r"'a-se pedepseste
e&a"va de del"$-nu se pedepseste
e&a"va de $o&rave&"e-niciodata nu se pedepseste
5. "&(ra$"!&ea $o&)!'aa
'odul reglementa tentativa, concursul de infractiuni, recidiva, complicitatea, circumstantele atenuante.
tarea psihica nenormala a infractorului si legitima aparare eliberau de pedeapsa.
Virsta minora si virsta inaintata (mai multi de 43 de ani) atenuau pedeapsa
In cazul concursului a mai multor infractiuni de natura diferita: se determina pedeapsa cea mai grea.
In cazul concursului a mai multor infractiuni de aceeasi natura: se da maximumul pedepsei
In cazul recidivei se pedepsea cu pedeapsa maxima. "aca au trecut &3 ani de la ultima infractiune,
aceasta nu se considera recidiva.
'omplicii care a$utau la infaptuirea infractiunii primeau o pedeapsa mai $oasa ca autorul
'odul prevedea urmatoarele pedep)e pe&r! $r"'e:
%)
- munca silnica pe viata si pe termen (maximum )3 de ani)
- recluzinea intr-o casa de munca
- detentiunea mai mult de ) ani
- degradarea civica (destituirea de la orice oficiu public)
- pierderea drepturilor politicie si sociale (interzicerea de a purta arma, de a fi inrolat in armata, de a fi
in invatamint)
Del"$ele )e )a&$"o&a!:
- prin privatiunea de libertate de la &, zile pina la ) ani
Co&rave&""le pol""e&e)":
- se sanctionau prin amenda
- se sanctionau prin inchisoare pina la &, zile (pentru impiedicare circulatiei pe strada, tulburarea linistii
publice pe timp de noapte, de tinerea in stare murdara a strazilor, a hogeagurilor, etc. )
Cr"'e "'por"va%
- Co&)"!"e" (impiedicarea de a vota, vinderea si cumpararea voturilor)
- De "&ala radare (atitarea razboiului civil, rasturnarea guvernului tarii)
- I'por"va "&ere)elor p!:l"$e (falsificarea monedei, a timbrului)
- I'por"va "&ere)elor par"$!lare (omorul, furtul, s.a. )
56. CODUL DE PROCEDURA CIVILA DI, 1106
1ustitia este exercitata de organele $udecatoresti. *re scopul de a asigura fiecarui individ starea de legalitate,
conform 'onstitutiei.
*) 'odul de procedura civila a fost adoptat odata cu 'odul civil, adica in &-4% insa a intrat in vigoare in
&-4,.
e prevedeau urmatoarele "&)a&e%
&. -!de$aor"a de pla)a (nu a mai fost infiintata din cauza lipsei de cadre)
). r":!&al!l de -!de (avea componenta generala)
+. $!r"le de apel ( la inceput erau doar % : la Iasi, la 9ocsani, !ucuresti si 'raiova)
%. I&ala C!re de Ca)a"e )" *!)""e.
Aa$!l de$"z"e" -!de$aore)" avea urmatoarele cai:
&) apelul (cu ocazia asta se facea o noua $udecata a fondului)
)) opozitia impotriva hotaririlor in lipsa
+) recursul (putea fi inaintat in Inalta 'urte de 'asatie si 1ustitie unde se evalua daca legea a fost bine
aplicata si interpretata)
U& pro$e) -!d"$"ar $"v"l%
&) chemarea in $udecata
)) citarea persoanelor implicate (desi examinarea cauzei putea avea loc si in lipsa uneia din parti)
Sed"&ele erau publice, orale si dezbaterile se petreceau in contradictoriu.
*!de$area pricinilor putea avea loc prin mandatari, avocati sau la rind cu avocatii.
De$"z"a se pronunta cu ma$oritatea de voturi.
C;el!"el"le -!d"$"are erau reglementate de 'odul de procedura civila.
Pro:e "& pro$e) erau considerate: inscrisurile, probele cu martori, expertiza, cercetarea la fata locului,
$uramintul.
%+
50. CODUL DE PROCEDURA PE,ALA DI, 1106
Cod!l de pro$ed!ra pe&ala a fost adoptat in 1105. * fost insipirat din 'odul francez din &-3- si legea
pentru organizarea $udecatoreasca din &-4,.
I&)a&ele%
&) -!de$aor""le de pla)a (contraventiile)
)) r":!&alele de -!de (delictele)
+) C!r"le $! -!ra" (crimele). 'urtile cu $uri erau compuse din:
a. 2resedinte (consilier de la curtea de apel)
b. doi membri (de la tribunalul de $udet)
c. un $uriu de &) persoane.
%) C!rea de apel (avea o sectie penala compusa din , membri si un presedinte)
,) C!rea de $a)a"e (primea recursurile penale)
Sr!$!ra Cod!l!" de pro$ed!ra pe&ala%
- dispozitii preliminare
- cartea I (despre politia $udiciara)
- cartea II (despre $udecata)
Pol""a -!d"$"ara era e?er$"aa de%
a3 $o'")ar"
:3 )!:$o'")ar" de pol""e
c) pro$!ror"" C!r"lor (efectuau urmarirea penala, controlau activitatea politiei $udiciare, supravegheau
executarea sentintei)
d3 -!de$aor" de "&)r!$"e
e3 pr"'ar"
(3 )!:pre(e$"" )" a-!or"" )a"
g) avo$a" (contribuia la aflarea adevarului ca aparator al inculpatului. 6egea din &C3) a dat dreptul
inculpatului de a avea un avocat in cursul infractiunii si de a comunica cu el dupa interogatoriu).
"upa Unire, a avut loc !&"("$area )")e'!l!" pe&"e&$"ar pr"& De$re!l d"& 1102. in &-.% regimul
penintenciar a fost reglementat:
%%
- executarea pedep)elor re:!"a! )a a":a !& $ara$er e#al pentru toti
- $e" pr"va" de l":erae pre)a! '!&$" nu numai pentru indimidarea condamnatului ci si
pentru redresarea lui morala, reintegrarea lui in societate deoarece banii cistigati ii erau
returnati la libertate.
- Era! prevaz!e &")e '"&"'e de $o&d""": plimbare zilnica, ) ore de lectura pentru carturari,
vizita periodica a rudelor.
5>. REFORMA DE ZEMSTVA SI UR9A,A I, 9ASARA9IA 2a do!a -!'.)e$.=I=-)e$.==3
!asarabia (ca gubernie a Imperiului 0us) era o 'o&ar;"e a:)ol!a.
D!'a de )a (&. octombie &C3,, tarul a promis alegerea "umei de stat):
- or#a& ale) de repreze&a&"" popor!l!"
- are p!ere le#")la"va
- $o&roleaza ad'"&")ra"a de )a
- pentru a fi ales in "uma era o:l"#aor $!&oa)erea l"':"" r!)e
- de fiecare data cind "uma discuta )!:"e$e &ea#rea:"le pe&r! ar")'/ ea era d"zolvaa de $are ar.
Tar!l (conform legilor fundamentale ale Imperiului 0us din )+ aprilie &C34):
- p!erea )!pre'a
- (!&$"" le#")la"ve )" ad'"&")ra"ve
- p!ea e'"e le#" (ara a$ord!l D!'e".
6a 1 ianuarie 1965, tarul a semnat G7e'ula&entul cu privire la institutiile 'u#erniale si )udetele de "e&stfa<. 'onform acestui
0egulament s-au format organele de zemstfa: adunarile si uprava de zemstfa (ca organe elective). *ceste organe de zemstfa nu au
fost introduse in unele raioane nationale deoarece autoritatile tariste se temeau ca vor produce divergente. Inca in &-4+ 'ongresul
nobililor din !asarabia se adresa guvernatorului >ovorosiei de a introduce limba moldoveneasca in scoli, $ustitie, administratie,
insa aceasta revendicare a fost respinsa.
Infiintarea zemstfelor pe teritoriul !asarabiei permitea mentinerea nobilimii basarabene in tabara sustinatorilor guvernului si
autocratiei tariste.
6a sfirsitul anului &-4- a (o) e'") De$re!l $! pr"v"re la "&(""&area or#a&elor de ze')(a "& 9a)ara:"a: zemstfa regionala si
zemstfele $udetene. Ale#erea 'e':r"lor organelor de zemstfa (ad!&ar"le de ze')a(a-$a or#a& del":era"v. !prava de
ze')(a-$a or#a& e?e$!"v) se efectuau la + congrese elective:
&) congresul proprietarilor funciari
)) congresul electoratului orasenesc
+) congresul electoratului satesc
De $o'pee&a "&)a&elor de ze')(a "&ea! $;e)"!&"le de "&ere) lo$al%
- $o'er!l )" "&d!)r"a lo$ala
- "&vaa'"&!l
- o$ro"rea )a&aa""
- a")")e&a p!:l"$a
(in !asarabia):
- cereau )$!"rea de "'poz"e a &o:"l"lor
- "&(""&area !&!" $red" pe&r! &o:"l"
- manifestau interes pentru a'el"orarea a#r"$!l!r""
- a fost initiatoarea de)$;"der"" )$ol"lor "&(er"oare de a#r"$!l!ra
- a alocat mi$loace pentru $er$earea ,")r!l!" "& vederea (olo)"r"" l!" &av"#a"o&ale
- o$ro"rea )a&aa"" prin $o&)r!"rea )p"al!l!" #!:er&"al de ze')(a
- se interesau de invatamintul primar alocind sume pentru $o&r!"rea )" "&re"&erea !&or )$ol" pr"'are.
Ze')(ele a$"va! paralel $!% #!ver&aor!l )" ")prav&"$"" de -!de (care supravegheau organele de zemstfa)
%,
"upa asasinarea (& martie &--&) a tarului *lexandru II se iau masauri in privinta zemstfelor. In 11.4 a (o) e'") !& &o!
Re#!la'e& de ze')(a, care:
- a introdus din nou pr"&$"p"!l 'ed"eval de )ar"
- a intensificat drep!r"le or#a&elor ad'"&")ra"ve
- ma$oritatea de$"z""lor ze')(e" trebuiau )a ("e $o&("r'ae ("e de M"&")er!l de "&er&e, fie de guvernator.
- au fost e?l!)e $;e)"!&"le re(er"oare la "&vaa'"&
7Re#!la'e&!l !r:a& d"& 11>4< se referea la introducerea autoadministrarii limitate la nivelul oraselor. 'onform acestuia:
- in orase )e $rea! d!'e )" !prave ora)e&e)" (ca organe elective), alese de oraseni in baza censului fiscal
- )e(!l C;")"&a!l!" era $o&("r'a de M"&")er!l de I&er&e, iar in $elelale ora)e de $are #!ver&aor
- competenta organelor de autoadministrare oraseneasca "&$l!dea $;e)"!&" e$o&o'"$e de "&ere) !r:a&, ca:
a3 a'e&a-area ora)!l!"/ a p"eelor )" "ar'aroa$elor
:3 dezvolarea $o'er!l!" )" "&d!)r"e" lo$ale
$3 dezvolarea "&vaa'"&!l!" p!:l"$
d) o$ro"rea )a&aa"" "& ora) (dumele orasenesti alocau resurse pentru intretinerea unui numar mic de medici si felceri)
I& 11.2 a (o) adopa !& &o! Re#!la'e& !r:a&/ $o&(or' $ar!"a%
- )e l"'"a a!oad'"&")rarea ora)e&ea)$a
- a fost stabilit $e&)!l de avere pe&r! ale#aor"" d"& ora)e (in locul celui fiscal)
- la alegeri in "uma puteau participa doar propr"ear"" aver"" "'o:"le (din afara orasului) si propr"ear"" "&repr"&der"lor
"&d!)r"ale.
- Per)oa&ele $! re)a&e la dar" &! p!ea! par"$"pa la ale#er"
Co'po&e&a d!'elor orasenesti dupa &-C) a fost preponderent &o:"l"ara.
51. REFORMA *UDICIARA SI IZVOARELE DREPTULUI I, 9ASARA9IA
2a do!a -!'.)e$.=I=-)e$.==3
In prima $umatate a sec. DID, adica dupa &-&), in !asarabia, organizarea $udecatoreasca nu s-a schimbat radical din considerentul ca Imperiul
0us, dorea sa evite unele nemultumiri din partea bastinasilor. Insa in a doua $umatate a sec. DID, !asarabia este supusa unui sir de reforme de
diferite domenii. Unul din motive este ca in acea perioada, si Imperiul 0us, este supus reformelor.
0eforma $udecatoreasca infaptuita in guberniile rusesti in &-4% iar in !asarabia in &-4C a vut o importanta deosebita in realizarea dreptului. In
!asarabia, infaptuirea reformei a inceput la )) aprilie &-4C, cind a fost emisa hotarirea 'onsiliului de tat cu privire la realizarea 0eformei
1udecatoresti in !asarabia. In acest act erau expuse principalele reguli necesare de a fi respectate pentru efectuarea reformei:
&. 0egulamentele din )3 noiembrie &-4% ( se vor aplica in !asarabia in stricta conformitate cu instructiunea din &C octombrie
&-4, si regulile suplimentare din &3 martie &-4C cu privire la modul de finisare a proceselor examinate in cadrul vechiului
sistem $udecatoresc)
). se vor incheia structuri $udecatoresti iar anchetatorii si executorii $udiciari se vor numi in baza statelor de personal (se
schimba numarul de $udecatori).
+. o data cu inceperea activitatii, noile instante, functiile din cadrul vechilor structuri si in special functiile de procuror al
regiunii se vor reduce.
In urma realizarii acestei reforme, in !asarabia s-au format ) tipuri de instante $udecatoresti:
1. -!de$aor"" #e&erale%
a) 1udecatoria districtuala
b) 'urtea de *pel
2. -!de$aor"" lo$ale%
c) 1udecatoriile de Impacare
d) 'ongresul 1udetean al 1udecatoriilor de impacare
Se&a!l apare $a "&)a&a )!per"oara de $a)a"e pe&r! oae "p!r"le de "&)a&e -!de$aore)".
"e asemenea, dupa realizarea 0eformei 1udecatoresti, s-au pastrat si unele "&)a&e de -!de$aa $! $o'pee&e )pe$"ale:
- $udecatoriile duhovnicesti
- $udecatoriile militare
- $udecatoriile de voloste (ca unitate administrativa teritoriala)
- $udecatoriile comerciale
*cest fapt ne demonstreaza regula privind continuarea activitatii 1udecatoriei 'omerciale din !asarabia, prin care #inisterul 1ustitiei propune
permiterea activitatii temporare a 1udecatoriei 'omerciale din !asarabia pina se vor hotari soarta tuturor $udecatoriilor comerciale din Imperiul
0us.
2entru a asigura continuitatea practicii $udiciare din !asarabia, $udecatoria "istrictuala si-a inceput activitatea cu punerea pe rol a cauzelor
restante ramase neexaminate de catre vechile instante, si anume: de catre 'urtea 'ivica si 'urtea 2enala a regiunii !asarabia.
1udecatoria "istrictuala din 'hisinau $udeca toate cauzele care nu puteau fi examinate de catre 1udecatoriile de Impacare. 'hiar si dupa
efectuarea tuturor reformelor in cadrul Imperiului 0us existau neconcordante: (rganizarea 1udecatoreasca nu corespundea cu (rganizarea
*dministrativ-5eritoriala. "in acest motiv, 1udecatoria "istrictuala din 'hisinau a fost inclusa in circumscriptia 'urtii de *pel din (desa.
'onform noilor statute $udecatoresti 'urtea de *pel este formata din doua departamente: civil si penal
1udecatorii de Impacare sint comparati cu reprezentantii statului alesi de catre popor care erau investiti cu atributii $udecatoresti. "eosebim
urmatoarele $udecatorii de impacare:
&. $udecatorii de impacare de sector
). $udecatorii de impacare de onoare
- tabilirea competentei 1udecatoriilor de Impacare se stabileste tinind cont de ) criterii:
&) caracterul patrimonial al litigiului:
%4
$udecatoriile de impacare solutionau doar cauzele cu caracter patrimonial, iar cele cu caracter nepatrimonial erau solutionate doar daca
legea stabilea acest lucru ( &).stabilirea dreptului la educatie asupra copilului a parintilor divortati poate fi solutionata de $udecatoria de
impacare. )). litigiile ce tin de apararea dreptului de autor nu pot fi solutionate).
)) marimea actiunii:
$udecatoriile de impacare puteau solutiona toate actiunile in valoare mai mica de &333 de ruble.
Pe&r! a deve&" -!de$aor de "'pa$are/ per)oa&a re:!"a )a de"&a !r'aoarele $o&d"""%
- sa detina cetatenie rusa
- sa aiba virsta de ), de ani
- doar barbatii aveau dreptul la functie
- sa detina calitati morale ireprosabile
- sa fie localnic
- sa detina cenzul de avere necesare
- fetelor bisericesti li se interzicea sa devina $udecatori de impacare
Co&#re)!l *!deea& al -!de$aor""lor de "'pa$are avea (!&$"a%
&) de a participa la dezbaterile $udiciare in calitate de instanta de gradul II
)) de a asigura administrarea sectorului
+) de a solutiona litigii dintre ) 1udecatorii de Impacare din aceeasi unitate administrativ teritoriala
Pr"&$"p""le de real"zarea a drep!l!" "& -!)""e%
principiul separarii puterii $udecatoresti de cea administrativa
inviolabilitatea $udecatorilor si anchetatorilor
principiul oralitatii
principiul eligibilitatii
principiul egalitatii in fata legii, etc.
5.. FORMAREA SFATULUI TARII SI ACTIVITATEA LUI I, 9ASARA9IA 21.1>-1.113
5imp de &33 de ani, !asarabia a fost o colonie agrara a Imperiului 0us. (rice domeniu al vietii in !asarabia
era supus regulilor si principiilor ruse. -a rusificat toate categoriile de persoane. #onopolul in comertul
!asarabiei apartinea 0usiei.
( astfel de situatie nu putea tine la nesfirsit. In !asarabia ia nastere miscarea de eliberare nationala. *u
inceput revolutii care au contribuit la trezirea constiintei nationale. "upa revolutia din &C&., autocratia tarista
cade, viata politica a intregii 0usii, inclusiv si a !asarabiei este activizata. 'el mai acceptat partid politic din
!asarabia a fost: 2artidul >ational #oldovenesc care a avut ca obiectiv principal eliberarea nationala de sub
influienta 0usiei.
fatul 5arii a fost propus in rezolutia despre autonomia teritoriala si politica a !asarabiei, si se mentiona ca
fatul 5arii va fi folosit pentru conducerea !asarabiei. /l a fost convocat in sedinta la )& noiembrie &C&. si
era considerat ca fiind unicul ce avea dreptul si obligatia de a pune capat anarhiei in !asarabia.
/rau preconizati &)3 de deputati in fatul 5arii: .3B erau rezervate pentru moldoveni iar +3B pentre
celelalte etnii de pe teritoriul !asarabiei. /rau alesi deputati din partea:
- zemstfelor
- dumelor
- ovietului gubernial
- indicatelor
- 'ooperatiei
- 'ongresului invatatorilor
- 5aranilor
- 2artidul >ational #oldovenesc
6a ) decembrie &C&., fatul 5arii a proclamat 0epublica "emocrata #oldoveneasca.
e mentiona ca forul suprem al 0epublicii este fatul 5arii (format din reprezentantii tuturor
organizatiilor democratice revolutionare).
2uterea executiva apartinea :uvernului ;'onsiliului "irectorilor :enerali< (responsabil numai in fata
fatului 5arii)
/rau declarate scopurile principale ale fatului 5arii:
- convocarea *dunarii 'onstituiente a 0epublicii #oldovenesti (aleasa prin vot universal, direct, egal
si secret)
- trecerea pamintului fara despagubire in miinile poporului truditor si folosirea lui in mod egal.
- (rganizarea alegerilor democratice in organele autoadministrarii locale
%.
- "esfiintarea pedepsei cu moartea
- 'onsolidarea tututror libertatilor politice
- Inviolabilitatea persoanei si a locuintei
- tabilirea $udecatii publice si egale pentru toti cetatenii
- /galitatea deplina in drepturiK
- *sigurarea autonomiei cultural-nationale a popoarelor conlocuitoare pe teritoriul republicii
#oldovenestistabilirea duratei zilei de munca de - ore
fatul 5arii a format :uvernul ('onsiliul "irectorilor :enerali) alcatuit din directorii generali
(invatamint, $ustitie, finante, agricultura, etc)
fatul 5arii si 'onsiliul "irectoilor :enerali isi desfasurau activitatea in conditii extrem de grele: anarhie,
soldati din partea 0usiei care provocau $afuri si nelegiuiri. 2entru a mentine ordinea publica, 0epublica
#oldoveneasca nu avea suficiente forte, prin urmare a apelat la reprezentantii *ntantei si comandantului rus
a frontului roman. 0omania a raspuns la acest apel prin punerea la dispozitie a fortelor armate.
6a ) ianuarie &C&-, 0epublica 2opulara Ucraina se proclama republica independenta. *stfel, republica
#oldoveneascaa devenit izolata de 0usia si la )% ianuarie &C&-, fatul 5arii declara proclamarea 0epublicii
#oldovenesti ca stat independent.
9iind amenintata de Ucraina ca ii apartine din punct de vedere etnologic, economic si politic, si neavind forte
militare suficiente pentru a se impotrivi, tinara 0epublica #oldoveneasca ia amploare miscarea pentru unirea
cu 0omania. "in &+- de deputati: -4 au votat pentru unirea cu 0omania, + impotriva, +4 s-au abtinut si &+ au
fost lipsa.
Unirea se facea pe urmatoarele baze:
&) fatul 5arii ramine mai departe pentru rezolvarea problemei agrare si aceste hotariri vor fi acceptate
de guvernul 0omaniei
)) !asarabia isi pastreaza autonomia provinciala avind un fat al 5arii (ales prin vot universal, secret,
direct si egal)
+) 6egile in vigoare si organizatia locala (zemstfa si orase) ramin in putere
%) ) reprezentanti ai !asarabiei vor intra in 'onsiliul de #inistri al 0omaniei
,) respectarea drepturilor minoritatilor din !asarabia
4) liberatatea personala, a tiparului, a cuvintului, a credintei vor fi garantate prin 'onstitutie
.) infractiunile savirsite din motive politice in vremuri tulburi din urma sunt amnistiate
-) recrutarea armatei se va face in principiu pe baze teritoriale.
*ceasta declaratie a fost salutata si recunoscuta ca fiind legitima de *nglia, 9ranta, Italia. :uvernul 0usiei a
declarat fatul 5arii ca fiind un organ mosieresc.
- 2rin componenta sa, fatul 5arii era 7 reprezentantul diferitelor paturi sociale, diferitelor partide si
forte politice.
- 2rin activitatea sa, fatul 5arii se prezenta ca un organ revolutionar democrat.
*ctivitatea fatului 5arii:
&. la ). noiembrie &C&- se adopta 0eforma *grara: prevedea exproprierea de pamint a proprietarilor
(bisericesti) daca aveau mai mult de &33ha de pamint. 2aminturile de stat, de udel, a bancii taranesti,
a zemstfelor erau expropriate si folosite pentru improprietarirea taranilor (pe baza rascumpararii
efectuata de concursul statului care platea .,B din suma de rascumparare)
). fiind indeplinite revendicarile centrale din ). martie &C&-, fatul 5arii, in sedinta din ). noiembrie
&C&- adopta =otarirea despre unirea neconditionata cu 0omania.
+. "upa unirea !asarabiei cu 0omania, au avut loc unificarile legislative (pina la ael moment, existau
diferite sisteme de guvernare, administrare si de drept)
%. fatul 5arii mentine legea (ficiilor :uberniale (care conferea guvenratorului puteri administrative si
$udiciare). "upa unirea cu 0omania, administratia suprema a !asarabiei o constituia ministrul
%-
!asarabiei, domnul 'iugureanu, care trimitea in inchisoare orice persoana ii parea suspecta.
2resedintele 'urtii de *pel a observat ca in penitenciarul din 'hisinau se aflau multe persoane
inchise fara manadat de arest, ci doar din dorinta ministrului. *stfel, dupa multe straduinte, s-a
renuntat la legea (ficiilor :uberniale.
,. prin decrete regale, asupra !asarabiei a fost pus in vigoare (in &C)-) intreg 'odul 'ivil al 0omaniei.
4. dupa unire, in !asarabia a fost organizat si sistemul $udecatoresc comform legislatiei romane:
$udecatoriile de pace si $udecatoriile in circumscriptii.
.. in fiecare $udet a fost infiintat 5ribunalul de 1udet, iar la 'hisinau a fost infiintata 'urtea de *pel. 'a
instanta de recurs era Inalta 'urte de 1ustitie si 'asatie.
-. notariatul a fost stabilit comform legislatiei romane (pe linga fiecare tribunal de $udet functiona cite
un prim-notar)
C. au fost instituiti procurorii (care conduceau si coordonau instructiunea, sesizau instanta si sustineau
invinuirea in $udecata)
&3. corpul avocatilor s-a constituit pe linga 'urtea de *pel din 'hisinau.
64. DREPTUL CO,STITUTIO,AL I, ROMA,IA I,TER9ELICA 21.11-1.+.3
9aurirea statului national unitar a fost opera intregului popor. 6a ). martie &C&-, fatul 5arii proclama unirea neconditionata a
!asarabiei cu 0omania. 6a )- noiembrie &C&-, 'ongresul 0omanilor din !ucovina proclama unirea cu 0omania, iar la &
decembrie &C&- #area *dunare >ationala a 0omanilor din 5ransilvania proclama unirea 5ransilvaniei cu 0omania.
2e plan international, Unirea a fost recunoscuta pe perioada anilor &C&--&C)3.
2rincipalele 2artide politice din acea perioada erau:
&. 2artidul >ational 6iberal
). 2artidul >ational 5aranesc.
"upa &C&-, se aplica si in continuare 'onstitutia din &-44, numai ca a suferit unele modificari in &C&..
I& 1100 a (o) voaa o &o!a Co&)"!"e inspirata dupa modelul 'onstitutiei !elgiene, care era considerata cea mai liberala
'onstitutie /uropeana, consfitind lipsa de stat a deosebirilor dintre clase, indicind ca toti cetatenii sunt egali in fata legii
&&. 'onstitutia era formata din - titluri si &++ de articole
2roclama urmatoarele principii:
&). principiul separatiei puterilor
&+. principiul 'uverna&intului repre"entativ (adica toate hotaririle trebuiau sa tina cont de dorintele poporului)
&%. principiul suveranitatii nationale
&,. principiul irevoca#ilitatii &onar2ului
&4. principiul responsa#ilitatii &inisterelor
&.. principiul ri'iditatii constitutionale
&-. principiul supre&atiei !onstitutiei-insemna ca toate legile trebuiau sa corespunda 'onstitutiei si ca aceasta nu poate fi
suspendata nici total si nici partial
&C. garanta li#ertatea invata&intului si declararea invatamintului fara plata in scolile de stat
)3. proclamarea drepturilor si obligatiilor persoanelor:
e'alitatea tuturor cetatenilor in fata legii
inviola#ilitatea do&iciliului si a scrisorilor
li#ertatea constiintei ( a religiei)
li#ertatea individuala
li#ertatea cuvintului
proprietatea este considerata sacra si inviolabila
dreptul de a reclama in $ustitie faptele functionarilor publici care au lezat drepturile cetatenilor.
'onstitutia prevedea ca aceste drepturi pot fi exercitate doar de catre cetatenii romani.
In &C)+ este adoptata o noua 'onstitutie:
- cuprinde - titluri si &+- de articole. *ceasta lege fundamentala este considerata una dintre cele mai democratice
legi ale 0omaniei.
- 'onstitutia a consinfit ca forma de guvernamint:monarhia constitutionala cu regim democratic parlamentar
- 2uterea legislativa este exercitata colectiv de catre 2arlament si 0ege
- 2arlamentul este bicameral:'amera "eputatilor si enatul
%C
- 2uterea executiva apartine regelui si guvernului
- *tributiile regelui erau reglementate prin lege
- 'onstitutia prevedea separarea puterilor in stat
- /ra proclamat principiul suprematiei legii si al statului de drept, organizindu-se controlul constitutionalitatii
legilor ('urtea 'onstitutionalitatii) si a contenciosului administrativ (procedura prin care o persoana are dreptul
sa depuna plingerile in caz de abuz din partea unui act administrativ).
'onstitutia din &C)+ avea o structura bine organizata, insa din pacate, dreptul la viata (aceasta lege fundamentala) a avut-o pe o
perioada destul de scurta. In acest context, la &C+C, regele aproba o alta 'onstitutie, care ulterior a fost supusa referendumului.
*cest eveniment a marcat trecerea de la sistemul parlamentar la sistemul autoritar cu suprematia executivului.
2rincipalele trasaturi ale 'onstitutiei din &C+C erau:
- incalcarea principiului separatiei puterilor, datorita faptului ca puterea legislativa si cea executiva erau exercitata
de rege
- regimul parlamentar, prevazut de 'onstitutia din &C)+, in care ministrii reprezentantii ma$oritatii parlamentare,
era inlocuit cu principiul reprezentativ simplu: ministrii erau numiti de catre rege si raspund in fata regelui.
- 0egele conduce prin decrete-legi, care ulterior erau legiferate de catre 2arlament (cu sau fara vointa lor)
- 'onsiliul legislativ, din (rgan 'onsultativ se tarnsforma in (rgan de "ecizie, la dispozitia regelui.
6a , septembrie &C%3, aceasta 'onstitutie este abrogata (de catre (rganul 6egislativ) fiind inlocuita cu cea din &C)+, astfel a luat
sfirsit regimul dictatorial.
61. DREPTUL ADMI,ISTRATIV AL ROMA,IEI
2per"oada "&er:el"$a/ 1.11-1.+.3
"upa realizarea 0omaniei #ari, in tara existau % sisteme de organizare administrativa:
&) cel existent pe teritoriul 0omaniei (pina la unire)
)) cel din !asarabia (sistemul administrativ rusesc)
+) cel din !ucovina (sistemul administrativ austriac
%) cel din 5ransilvania (sistemul administrativ unguresc)
'a urmare a acestei diversificari, era necesara unificarea atit pe plan central cit si local
(rganele administrative de pe aceste teritorii au fost mentinute pina in &C)3, cind a fost ales noul 2arlament
al 0omaniei si un :uvern unic.
- puterea executiva era obtinuta de catre rege, iar :uvernul exercita aceasta putere in numele regelui
- ministerele erau organele administratiei centrale si erau conduse de ministri. 6a inceput, legea privind
organizarea ministerelor prevedea existenta a &3 ministere. Unificarea in administratia locala s-a
definitivat in &C),.
- 1udetul era considerat atit unitate administrativa descentralizata (libera de puterea centrala) cu personalitate
$uridica, dar si o circumstanta teritoriala in care functionau servicii administrative ale altor ministere.
1udetul avea:
- 'onsiliu $udetean 7 organ deliberativ colegial
- 2refectul 7 organ executiv in $udet. /ra reprezentantul :uvernului si era numit prein decret legal.
- 'a circumscriptie teritoriala, la fel era prefectul (a$utat de catre un consiliu de prefectura in calitate de
organ consultativ).
- 1udetul a fost impartit in plase. 2lasele erau formate din comune.
2lasele erau conduse de catre un pretor (numit de catre ministerul de interne si este repartizat in
cadrul $udetului de catre prefect)
'omunele erau impartite in:
a) comune urmabe
b) comune rurale
'omunele se administrau de catre un primar (organ executiv) si un consiliu comunal (organ deliberativ).
'omuna avea personalitate $uridica
,3
In &C+-, in calitate de unitate administrativ-teritoriala se infiinteaza tinuturile.
- 5inuturile erau superioare $udetelor
- 5inutul era condus de catre un rezident legal (numit de catre rege) si un consiliu al tinutului (ales de
consiliul comunelor si de catre functionarii tinutului)
66. FORMAREA R.A.S.S.M.
"upa unirea !asarabiei cu 0omania, frontiera dintre 0omania si statele sovietice a fost stabilita pe >istru
(desi >istru nu a fost niciodata o frontiera etnica pentru populatia romana care traia la /st de >istru).
In februarie, &C)%, se formeaza un grup de initiativa, care propune 2artidului 'omunist al Uniunii oviete,
formarea unui stat in componenta Ucrainei care la rindul ei sa se afle in componenta Uniunii ovietice.
6a &) octombrie, &C)%, 'omitetul /xecutiv al Ucrainei, hotaraste crearea 0.*...#. in componenta
Ucrainei.
'apitala 0*# (de la inceput) a fost la !alta pina in &C)C, (mai tirziu) este ales orasul 5iraspol.
0epublica, initial includea &) raioane, iar in &C), raionul tavrov a fost lichidat raminind in componenta
0epublicii doar && raioane. 2opulatia acestui nou stat o forma aproximativ $umatate de milion.
In concluzie putem afirma ca 0.*...#. a fost creata mai mult din motive propagandistice, din motive
politice, cu intentia de a se demonstra ca puterea sovietica rezolva problema nationala, dar de fapt, se ducea
la o politica de deznationalizare prin crearea unei limbi aparte si prin izolarea culturala a moldovenilor din
5ransnistria de arealul limbii si culturii romane. 6a baza politicii in 0epublica a stat: romanofobiaL /a a fost
promovata insistent prin toate mi$loacele.
,&
60. CO,STITUTIA RASSM DI, 1.26
2roiectul 'onstitutiei a fost elaborat de catre 'omisariatul >orodnic al 1ustitiei din Ucraina. 6a momentul
elaborarii proietului se cerea o interdependenta a organelor locale si centrale de conducere, insa pina la
sfirsit, directiile principale au fost indreptate spre o subordonare.
'onstitutia 0*# a fost aprobata (de catre 'ongresul I al ovietelor din #oldoca) la )+ aprilie, &C),. Insa
la 14 'a" 1.26 a fost intarita definitiv (de catre 'ongresul ID :eneral al ovietelor din Ucraina) .
/ra compusa din . capitole:
I. dispozitii generale
II. (rganele upreme ale 2uterii de tat
III. ovietul 'omisarilor >orodnici
IV. (rganele 2uterilor 6ocale
V. (rganele de 1ustitie
VI. !ugetul 0*#
VII. tema si teagul
'onstitutia din &C), nu se referea la drepturi si libertati. 'onstitutia a fost adoptata pentru a oferi speranta
romanilor de la est de >istru ca vor avea autonomia pe care au cerut-o la formarea 0*# in componenta
Ucrainei. Insa, recunoasterea dreptului de separare era formulat la general si nu se referea concret la
0*#.
"e asemenea, 0epublicii autonome sovietice socialiste moldovenesti ii erau acordate aceleasi drepturi cit si
celor state care nu aveau statutul de autonome.
'onstitutia din &C), s-a aplicat in 0*# doar pina in &C+-, cind a fost elaborata o noua 'onstitutie.
,)
6>. CO,STITUIREA SI EVOLUTIA APARATULUI DE STAT I, RASSM 21.25-1.+.3
Imediat dupa adoptarea 'onstitutiei din &C),, s-a trecut la constituirea aparatului 'entral al 0*#.
7evco&ul (!o&itetul 7evolutionar) al 7ASSM$
- *ceste comitete erau neconstitutionale
- ele se formau la ordinul (rganelor de 2artid ovietice
- era dator sa pregateasca convocarea 'ongresului ovietelor
- era dator sa petreaca realegerile in organele locale
- infaptuia munca organizatorica de constituire a comisariatelor norodnice
- revcomul a format &4 sectii, ma$oritatea dintre ele reprezentau nucleul viitorelor comisariate
norodnice ale 0*#.
ectia organizatorica a 0evcomului:
- avea o importanta deosebita, deoarece conducea munca organizatorica, de transmitere a aparatului
local
- emitea directive si instructiuni in vederea perfectionarii aparatului statului
ectia de planificare a 0evcomului:
- avea functia de a studia economia
- de a infaptui planificarea economiei nationale
- de a alcatui begetul de stat al republicii.
ectia de $ustitie a 0evcomului:
- era formata din &, colaboratori
- seful sectiei de $ustitie indeplinea si functia de procuror al republicii
- era compus din comunisti
2rimul (rgan care trebuia convocat era 'ongresul ovietelor din #oldova:
- aveau dreptul de a legifera
- aveau dreptul de a coordona activitatea :uvernului
- aveau functia de a intari bugetul republicii
- aveau dreptul de a adopta si de a modifica 'onstitutia
,+
- erau niste organe greoaie, deoarece se intruneau o singura data intr-o componenta, ceea ce nu facea
lucrul efectiv in domeniul legiferarii sau celui executiv.
%r'anul supre& al puterii de stat$
1. !o&itetul ;<ecutiv !entral (!.;.!.)
- functii executive si legislative
- era ales la congres dintre delegati
- era condus de organizatia de partid
- avea atributii de a restabili drepturile electorale persoanelor private de acest drept (fosti $andarmi,
ofiteri din armata alba, cei privati de drepturi electorale prin decizie $udecatoreasca)
2. Pre"idiul !o&itetului ;<ecutiv !entral din Moldova$
- supraveghea executarea deciziilor 'ongresului ovietelor si ale './.'. din #oldova
- era condus de organizatia de partid
%r'ane e<ecutive ale puterii de stat$
Guvernul (Sovietul !o&isarilor Norodnici)$
era format din '/' al 0*# (presedintele, ad$unctul, presedintele 'onsiliului /conomiei
>ationale)
colabora cu comisariatele norodnice
'omisariatele norodnice:
&) alipite (ale finantelor, muncii, comertului, inspectiei muncitoresti)
)) nealipite (de interne, de $ustitie, a invatamintului, sanatatii, agriculturii, asistentei sociale)
%r'anele locale$
1. !on'resele de conducere a raioanelor$
- on"resele #aionale ale So$ietelor (erau convocate o data pe an pentru a alege comitetele executive
raionale si supravegheau activitatea organelor locale si activitatea institutiilor si intreprinderilor)
- omitetul %xecuti$ #aional ( avea functii executive, in perioada dintre congrese aveau si rolul de
- &re!idiul omitetului %xecuti$ #aional ( examina in prealabil toate chestiunile ce tineau de
competenta comitetelor executive raionale)
2. %r'anele de !onducere a Satelor$
- So$ietul Satesc (Selso$etul) ( se alegea o data pe an, examina problemele de interes local. ovietele
satesti pe teritoriul carora traiau mai putin de ,333 de locuitori alegeau prezidiul sovietului, iar cu
mai mult de ,333 de locuitori alegeau presedintele, ad$unctul si secretarul cu scopul de a duce tot
lucrul curent).
- &re!idiul So$ietului Satesc
%r'anele de )ustitie$
1. )udecatoria principala
- supraveghea $udecatoriile populare
- era instanta de gr. I (pe dosare civile si penale)
- putea reexamina orice sentinta
- era instanta de recurs pentru $udecatoriile din 0*#
,%
- dosarele examinate in prima instanta de 1udecatoria 2incipala puteau fi reexaminate in ordine de
recurs de 1udecatoria uprema a 0Ucrainene.
2. )udecatoriile populare raionale
- erau alese de '/'
3. )udecatoriile populare orasenesti
- erau alese de ovietele (rasenesti pe un termen de un an
andidatii la functia de judecatori:
- erau recomandati de 2rezidiul '/', prezidiurile sovietelor orasenesti si de comisarul $ustitiei
61. CO,STITUTIA DI, RASSM DI, 1.+1
In &C+., dupa ce 'onstitutia Ucrainei a fost adoptata, 0*# a fost impusa sa adopte si ea o noua
'onstitutie. "e aceea, la 4 ianuarie &C+-, 'ongresul VII /xtraordinar al ovietelor din #oldova a adoptat
'onstitutia 0*#.
- avea && capitole si &&% articole (cu % articole mai mult decit cea din &C),) capitolele noi se refereau
la orinduirea sociala, la drepturile si obligatiunile cetatenilor, sistemul electoral si procedura de
modificare a 'onstitutiei.
- !aza politica o constituie ovietele de deputati ai oamenilor muncii
- !aza economica o constituie sistemul socialist de gospodarie si proprietatea socialista (colhozurile)
- >u a fost realizata separatia puterilor in stat
- (rganul suprem era considerat ovietul uprem (insa nu detinea nici el puterea suprema fiind o
marioneta a regimului totalitar)
- #onopolul asupra puterii apartinea unui singur partid politic-partidul 'omunist in persoana lui talin
- Un alt organ pentru impartirea administrativ-teritoriala este 2rezidiul ovietului uprem (compus din
&& membri si emitea decrete, interpreta legile, putea anula deciziile guvernului)
- (rganele locale ale puterii de stat erau ovietele raionale, orasenesti si satesti
- 'onstitutia a introdus dreptul de vot universal, direct, egal si secret
- e declara dreptul la munca (pentru unele persoane dreptul la munca insemna munca in conditiile
ingrozitoare ale lagarelor staniliste, in exil, departe de locurile de bastina)
- "reptul la invatatura, odihna, asistenta medicala, libertatea cuvintului, a presei, a intrunirilor,
mitingurilor si demonstratilor
- 6ibertatea era asociata cu faptul ca cei mai constienti de pericole trebuie sa se uneasca 2artidului
'omunist. *stfel, libertatea asocierii era limitata la un singur partid politic
- Intre drepturile si libertatile declarate si realitatea care exista la momentul respectiv era un decala$
mult prea mare.
,,
6.. DREPTUL CIVIL/ AL MU,CII SI AL FAMILIEI I, RASSM 21.11-1.+.3
In 0*# se aplicau actele normative ale Ucrainei si Uniunii ovietice. "reptul ovietic da prioritate proprietatii de stat in
detrimentul proprietatii private. In Uniunea ovietica a fost elaborata o astfel de idee ca dreptul civil nu este necesar
deoarece proprietatea privata trebuie negli$ata in totalitate.
- 2roprietatea privata a fost desfiintata prin exproprierea fortata fara nici o despagubire, statul devenind proprietarul
uprem a tuturor bunurilor obtinute in urma exproprierii.
- * fost introdus monopolul de stat in comercializarea marfurilor ( piine, textile, sapun, incaltaminte, chibrituri, etc.)
- atisfacerea minimului de necesitati se efectua in baza cartelelor, care se atribuiau reiesind din apartenenta la clasa
In & februarie, &C)), '/' al 0 Ucraina, a declarat punerea in aplicare a unui 'od 'ivil:
- era alcatuit din % parti:
a) dispozitii generale
b) dreptul real
c) dreptul obligational
d) dreptul succesoral
- avea %+, de articole
- referitor la proprietate$
a) proprietate de stat
b) proprietate cooperatista
c) proprietate privata (privata imobila a fost exclusa din circuitul civic)
- referitor la succesiune$
succesiunea testamentara a fost admisa dupa &C)4. a fost stabilita rezerva succesorala de M. 2ina in &C)4 se transmitea (prin
mostenire) o avere de pina la &3 mii de ruble. 5oata averea ce depasea aceasta suma era transmisa statului. In calitate de
succesori legali erau socotitiJ sotul supravietuitor, descendentii si persoanele incapabile care s-au aflat la intretinerea
testatorului nu mai putin de & an.
,e'islatia &uncii
- prestatia de munca era obligatorie pentru paturile expropriate
- s-a stabilit ziua de munca de 4 ore ( in &C).- de . ore) ( in &C)C-saptamina de ,-4 zile)
- au fost stabilite pensii (din sursele financiare ale statului) in caz de: batrinete, invaliditate, boala
- a fost stabilit ca asigurarile sociale vor fi efectuatre din fondurile create de catre intreprinderi
- au fost infaptuite masuri de protectie pentru minori si femei
- litigiile de munca erau solutionate de catre 'amerele de Impacare si *rbitra$
,4
Dreptul fa&iliei
principiile de baza care au stat la consolidarea unei familii au fost:
- egalitatea in familie
- incheierea si desfacerea unei casatorii se efectua de catre organele de stare civila ( si nu de catre biserica)
- din &C)% pina in &C)4 se aplica regimul separatiei bunurilor sotilor. "upa &C)4 se revine la regimul comunitatii
bunurilor sotilor
- se interzicea infierea. "upa &C)4 se accepta infierea.
- se permitea incheierea unei casatorii printr-un act unilateral de vointa
04. DREPTUL PE,AL SI DE PROCEDURA PE,ALA I, RASSM 21.11-1.+.3
Ideologia comunista si-a supus dreptul si l-a prefacut intr-un sEstem totalitar ideologizat. Inca de la inceput,
puterea sovietica a inceput sa foloseasca dreptul penal si de procedura penala in scopul apararii dogmelor
sale prin violenta.
Un izvor important al dreptului penal sovietic era: Gconstiinta revolutioanara< care $ustifica, in opinia
bolsevica, violenta.
In 0*# se aplica legislatia penala unionala si ucraineana.
Se evidentiau 2 feluri de infractiuni$
&. cele mai grave (indreptate impotriva orinduirii sovietice)
). toate celelalte
!azele admiteau analogia legii (adica $udecatorii puteau sa sanctioneze actiuni care nu erau indicate in lege,
dar aveau asemanare cu cele indicate in lege)
!a pedepse deose#i& ur&atoarele$
a) pedeapsa cu moartea
b) declararea de dusman al poporului si expulzarea din urss
c) privatiune de libertate
d) etc
Politica penala s0a inasprit considera#il, pina la aceea ca pentru unele infractiuni nu atit de grave, ca
incalcarea regulilor pentru operatiile valutare, falsificarea banilor, spiona$ul economic, pedeapsa putea fi cea
capitala (pedeapsa cu moartea).
"eoarece proprietatea socialista era declarata ca fiind la baza orinduirii sovietice, legislatorii au considerat de
cuviinta sa o prote$eze de sanctiunile grave, de aceea nu se lua in considerare volumul celor sustrase.
"eoarece in &C+) a fost foametea, sub incidenta acestei legi cadeau chiar si parintii care sustrageau o mina
de graunte de pe cimpul colhoznic pentru a-si hrani copii.
In &C+% a fost adoptat G6egea cu privire la tardarea 2atriei<. piona$ul, trecerea de partea dusmanului,
trecerea neautorizata a frontierei de stat erau considerate infractiuni care trebuiesc pedepsite cu moartea si
confiscarea averii. Iar membrii infractorilor, chiar daca nu aveau nici o vina, erau lipsiti de drepturi electorale
si deportai in iberia.
,.
2ersoanelor recunoscute ca fiind prime$dioase in vederea condamnarilor penale din trecut li se putea
interzice sa se afle pe un anumit teritoriu pina la + ani.
Procedura penala a fost defor&ata 'rav din momentul formarii unui organ anticonstitutional extra$udiciar
(care a fost format pentru $ustificarea represaliilor)
"in & decembrie &C+% s-a stabilit o procedura urgenta de anchetare a cazurilor teroriste fara participarea
avocatului si nu era admis recursul. entintele erau executate imediat si nu se permitea inaintarea cererii de
gratiere. *ceste legi au servit drept motivare $uridica a represaliilor dezlantuite pe tot teritoriul U0.
In 0*# (intre anii &C+.-&C+C) au fost impuscati fostii activisti de stat si partid ca dusmani ai poporului. *
fost impuscata apropate toata Uniunea criitorilor din 0*#.
Victime ale represaliilor au fost nu numai conducatorii si intelectualitatea, ci si muncitorii si taranii.
01. PACTUL RI9E,TROV-MOLOTOV SI CO,SECI,TELE LUI ASUPRA 9ASARA9IEI SI
9UCOVI,EI DE ,ORD 2RSSM3
"espre 2rotocolul additional semnat de catre ministrii de externe a :ermaniei si 0usiei, de la )+ august
&C+C, s-a aflat abia in &C%4, deoarece in Uniunea ovietica, in timpul regimului totalitar nici nu se putea
evoca existenta unui astfel de act.
2rotocolul secret, a fost numit 2actul #olotov-0ibentrov la 'ongresul I al deputatilor poporului Uniunii
ovietice, iar la al II-lea 'ongres el a fost declarat ca fiind nul, nelegitim si neavenit din momentul semnarii
lui.
2rotocolul secret se referea la impartirea sferelor de influienta in /uropa dintre :ermania si Uniunea
ovietica. Uniunea ovietica demonstrind o atentie sporita asupra teritoriului !asarabiei, pe cind :ermania
nu era interesata deloc.
2rotoclolul secret este dovada unei politici externe agresive pe care o aplicau Uniunea ovietica si :ermania,
deoarece prin incheierea acestui pact, ei hotarau soarta unor tari fara consultarea acestora. 2actul 0ibentrov-
#olotov reprezentind un act ce nu corespundea princiipiilor si normelor dreptului international.
In opinia istoricilor, acest protocol secret insemna o intelegere de razboi, deoarece anexarea unor teritorii ale
unor state terte se poate face doar in urma unui razboi sau un urma unei interventii cu forta.
5oate actiunile celor doua mari puteri au avut la baza 2rotocolul ecret, astfel au considerat toate anexarile
lor ca fiind legale, cind de fapt, ei intreprindeau niste actiuni murdare si egoiste.
'ea mai mincinoasa afirmatie a notei sovietice era aceea cu privire la ;populatia preponderent ucraineana a
!asarabia<, cind de fapt, 0ecensamintul din &C&. a confirmat ca in !asarabia erau 4,B romani.
In nota din &C%3 inminata de catre #olotov ambasadorului roman la #oscova se lamurea si faptul ca
Uniunea ovietica a revendicat !ucovina de >ord pentru a recupera de catre Uniunea ovietica pagubele
aduse de exploatarea !asarabiei tipm de )) de ani, desi !ucovina nu a facut parte niciodata din Imperiul
0us. *stfel, impotriva principiilor si normelor de drept international, prin amenintarea prin forta, !asarabia,
!ucovina de >ord si tinutul =erta (vechi teritorii romanesti) au fost ocupate de *rmate 0osie, fiind anexate
vilent la Uniunea ovietica, inpuninduli-se un regim totalitar comunist.
Procla&area 7epu#licii Sovietice Socialiste Moldovenesti (7SSM) 6 act nele'iti& al =7SS
,-
oarta !asarabiei si !ucovinei de >ord s-a hotarit in cabinetele de partid din Ucraina si 0usia. ovietul comisarilor
norodnici al 0*# a inaintat catre (rganele 'entrale o propunere de revendicare extra-teritoriala prin care populatia din
0# sa se uneasca cu populatia din !asarabia. *ceasta presupunea ca teritoriile 0*#-ului, !asarabiei si !ucovinei de
>ord sa formeze un stat unional care sa intre in componenta 0U (Ucrainene). *ceasta propunere a fost studiata atit de
catre (rganele de conducere a Ucrainei, cit si de catre Uniunea ovietica, elaborindu-se mai multe proiecte de formare a
noului stat unional.
2opulatia din !asarabia nu era la curent cu ceea ce se intimpla, nimeni nu le cerea opinia sau nimeni nu era primit la vot. 6a
) august &C%3 a fost adoptata o lege (de catre ovietul uprem al Uniunii ovietice) despre formarea 0# si de includere
in componenta Ucrainei a !ucovinei de >ord.
Intr-un sfirsit, populatia romaneasca a fost impartita in doua republici: Ucraine si #odova. 6a % noiembrie &C%3, s-au
stabilit hotarele conform unui decret adoptat de 2rezidiul ovietului uprem al U0 prin care au fost stabilite hotarele
dintre Ucraina si #oldova. *stfel, in componenta 0#, din fost 0*#, au fost incluse doar 4 raioane, celelalte fiind
alipine Ucrainei. 2opulatia moldoveneasca, care s-a pomenit in Ucraina, adopta hotariri la adunarile generale ale satenilor,
trimiteau scrisori lui talin, Ialinin si altor conducatori sovietici cu rugamintea sa-i treaca in componenta 0#, insa ei nu
au fost luati in seama.
2roclamarea din ) august &C%3 a 0# a fost declarat ca fiind un act nelegitim din urmatoarele considerente:
- anexarea a fost facuta prin forta (facind trimitere la 2actul 0ibentrov-#olotov)
- reprezentantii !asarabiei nu au participat la adoptarea legii din &C%3 referitoare la formarea acestui stat
- adoptarea acestei legi a presupus dezmembrarea teritoriala si a populatiei !asarabene intre 0U (Ucraina) si
0# (#oldova)
- 'onstitutia Uniunii ovietice interzicea crearea unei 0epublici Unionale si permitea doar primirea unor teritorii in
componenta Uniunii ovietice (U0).
02. FORMAREA APARATULUI DE STAT
I,STAURAREA REGIMULUI TOTALITAR I, RSSM 21.54-1.513
2rezidiul ovietului uprem al Ucrainei numeste, in !asarabia si !ucovina de >ord, membrii 'omitetelor
/xecutive din 1udete. *cestia, la rindul lor, numesc membrii 'omitetelor /xecutive din 0aioane. Iar cei din
0aioane numesc membrii 'omitetelor /xecutive atesti si (rasenesti.
"upa proclamarea 0# si pina la formarea (rganelor 'entrale de 'onducere, asupra intregului teritoriu au
fost extinse atributiile (rganelor de 'onducere din fosta 0*#. In baza actelor de fondare a 0#,
Uniunea ovietica se considera proprietarul resurselor materiale din 0#. Intreg teritoriul !asarabiei (cu
subsolul, padurile, apele) trec in proprietatea statului. *re loc exproprierea si crearea holhozurilor pe
teritoriul 0#. * fost lichidata proprietatea privata si declarata proprietate socialista (de stat). ovietul
uprem al Uniunii ovietice dopta impozitul agricol al taranilor si mestesugarilor. *u fost lichidate
companiile de asigurare, asigurarea devenind monopol de stat.
6a &, august &C%3, autoritatile sovietice adopta un decret privind nationalizarea bancilor, intreprinderilor,
transportului feroviar si de apa si ami$loacelor de comunicatii.
In &C%&, au avut loc alegerile membrilor ovietului uprem din 0#, reprezentarea fiind un deputat pentru
&3333 de locuitori. 'istigatorul a fost 2artidul 'omunist.
#embrii 'omitetelor /xecutive 1udetene, erau exclusiv membrii 2artidului 'omunist, de altfel, a fel, ca si
toate celelalte (rgane de 'onducere (la nivel local si nivel central).
'onstituirea aparatului de stat al 0# s-a facut fara acordul si implicarea populatiei bastinase.
0egimul comunist, instituit in !asarabia si !ucovina de >ord, a fost un regim totalitar, caracterizat prin:
- interzicerea partidelor de opozitie
- monopolul partidului comunist asupra puterii de stat
- limitarea principiului eligibilitatii organelor de stat (adica membrii erau numiti de catre partidul
comunist, si nu erau alesi de popor)
- populatia era supusa represiunilor politice, si a avut de suferit atit pe plan material cit si pe plan
moral.
,C
- 6ichidarea drepturilor esentiale ale omului: dreptul la viata, la proprietate, libertatea opiniei, presa,
etc.
- "ictatura personala
- 'ontrol asupra tuturor sferelor de activitate a omului
- 2arlamentul a fost transformat intr-o marioneta a partidului-lider, avind doar functii consultative sau
decorative
*cest regim comunis s-a extins si pe teritoriul 0#, odata cu proclamarea ei.
43