CUPRINS

Memoriu justificativ .................................................................................................................... 3

CAPITOLUL 1 ............................................................................................................................ 5
Semnale. Clasificare. Transformari aplicate semnalelor ............................................................. 5
1.1. efinitia si clasificarea semnalelor .................................................................................. !
1.". Transformarea in #omeniul $ ......................................................................................... 11
1.3. %unctia #e transfer #i&ital a unui sistem numeric ........................................................... 1"
1.'. %unctia #e transfer ec(ivalenta ....................................................................................... 1!
1.5. Transformata %ourier iscreta )%T * iscret %ourier Transform+ .............................. 1,
1.5.1. efinitia transformatei %ourier #iscrete .................................................................. 1,
1.5.". %recventa %T si #efinitia spectrelor #e amplitu#ini si fa-e .................................. 1.
1.5.3. /e#un#anta Transformatei %ourier iscrete )%T+ ................................................ 10
1.!.Transformata %ourier rapi#a )%%T1 %ast %ourier Transform+ ......................................... "2
1.,. Inversa Transformatei %ourier iscrete )I%T+ ............................................................. "2
CAPITOLUL " .......................................................................................................................... ""
3i4ratii. Caracteristici5 Control5 Te(nici #e prelucrare a semnalului vi4roacustic ................... ""
".1. Caracteristicile vi4ratiilor ............................................................................................... "3
".1.1 Consi#era6ii &enerale ............................................................................................... "3
".1.". 3i4ra6ii perio#ice ..................................................................................................... "'
".1.3. 3i4ra6ii neperio#ice ............................................................................................... ",
".1.'. 3i4ra6ii aleatoare ..................................................................................................... ",
".1.5. 7ocuri 8i mi8c9ri tran-itorii ..................................................................................... 32
".". Controlul vi4ratiilor si -&omotului ................................................................................. 3"
".".1. Controlul vi4ra6iilor ................................................................................................. 3"
".3. Te(nici #e procesare a semnalului ................................................................................ '"
".3.1. Sc(eme &enerale pentru procesarea semnalului vi4roacustic ............................... '"
".3.". Tra#uctoare pentru vi4ra6ii ...................................................................................... '3
".'. Meto#e #e anali-9 a semnalului vi4roacustic ................................................................. 5.
".'.1. Anali-a :n #omeniul frecven69 ................................................................................ 5.
".'.". Anali-a :n #omeniul timp ........................................................................................ !1
".'.3. Anali-a :n #omeniul amplitu#ine ............................................................................ !"
".'.'. Anali-a prin func6ia #e autocorela6ie ....................................................................... !"
".'.5. Anali-a C;PST/UM .............................................................................................. !3
".'.!. %unc6ia #e r9spuns :n frecven69 .............................................................................. !!
".'.,. Meto#a anali-ei mo#ale ........................................................................................... !!
".5. Te(nica #e anali-9 :n frecven69 a semnalului vi4roacustic ............................................ ,2
".5.1. Anali-orul cu filtre #iscrete ..................................................................................... ,"
".5.". Anali-orul cu filtru acor#a4il .................................................................................. ,"
".5.3. Anali-orul paralel :n timp real ................................................................................. ,"
".5.'. Anali-orul cu compresia timpului .......................................................................... ,3
".5.5. Anali-orul cu filtre numerice .................................................................................. ,3
".5.!. Anali-orul %%T ........................................................................................................ ,'
".5.,. Anali-a $oom %%T ................................................................................................. ,,
".!. ia&nosticarea vi4roacustic9 a rulmen6ilor .................................................................... ,,
".!.1. Consi#era6ii teoretice ............................................................................................... ,,
".!.". Ac(i-i6ia 8i procesarea semnalului vi4roacustic al rulmen6ilor ............................... .2
CAPITOLUL 3 .......................................................................................................................... ."
Stan# e<perimental. ................................................................................................................... ."
3.1. Testari pe rulmenti #in otel si (i4ri-i )pe stan#ul #e turatie ri#icata+ ............................ .3
3.". Materiale utili-ate ........................................................................................................... .3
1
3.".1. /ulmenti #in otel si (i4ri-i seria ,"2!CTAP' ........................................................ .3
3.".". Ulei mineral =0 si a#itivul polimeric ...................................................................... .5
3.3. Instalatia e<perimentala utili-ata la testarea rulmentilor ra#iali1a<iali cu 4ile #in otel si
ceramice )(i4ri-i+ .................................................................................................................. .!
3.3.1. Partea mecanica a instalatiei e<perimentale ............................................................ ..
3.3.". escrierea #ispo-itivului #e testat rulmenti ra#iali1a<iali cu 4ile #in otel si
ceramice ............................................................................................................................ .0
3.3.3. Partea #e actionare electrica a instalatiei e<perimentale ......................................... 02
3.3.'. Partea #e ac(i-itie #e #ate ....................................................................................... 0"
3.3.5. Con#itiile #e #esfasurare ale testarilor pe rulmenti ................................................. 0'
3.'. Masurarea momentului #e frecare si a temperaturii #e ec(ili4ru #in rulmentii #e turatie
inalta 1 o meto#a #e apreciere a #inamicii si fia4ilitatii rulmentilor ..................................... 05
3.5. /e-ultate numerice si e<perimentale ale testarilor efectuate pe rulmenti ra#iali1a<ilali
#e turatie ri#icata cu 4ile #in otel si nitrura #e siliciu ........................................................... 0!
Conclu-ii> .................................................................................................................................. 00
?i4lio&rafie> ............................................................................................................................. 121
"
Memoriu justificativ
In cadrul fiecarei cercetari desfasurate, indiferent de domeniul la care ne referim,
rezultatele obtinute pe cale teoretica sunt fara de valoare practica daca nu sunt
confirmate de rezultate experimentale corespunzatoare.
De obicei, pentru validarea imediata a rezultatelor teoretice obtinute se face apel la
prezentari comparative ale acestora cu rezulatele teoretice si experimentale obtinute
de alti cercetatori, in acelasi domeniu si pe o tema, pe cat posibil, cat mai apropiata
de cea in cauza. In scopul confirmarii si punerii in practica a solutiilor obtinute in urma
cercetarilor teoretice trebuie desfasurate noi experimente.
Aceste noi experimentari se pot efectua pe masini si standuri deja existente, pe
standuri readaptate si imbunatatite, sau pe standuri noi. In functie de disponibilitatile
financiare si de dotarea existenta in cadrul unui laborator de cercetare, poate fi
adoptata una sau mai multe dintre metodele enumerate mai sus.
Alegerea metodelor de experimentare si a standurilor necesare efectuarii acestor
experimentari necesita o trecere in revista a mijloacelor de experimentare existente,
a posibilitatilor de modificare si concepere, proiectare si executie a unor dispozitive
sau standuri noi.
Fiecare cercetare teoretica are loc, in cele mai multe cazuri, datorita necesitatii
stringente de rezolvare a unei probleme practice, problema semnalata de diferite
intreprinderi sau agenti comerciali. Prin urmare, rezultatele fiecarei cercetari teoretice
trebuie sa-si gaseasca o aplicatie practica imediata.
Confirmarea sau infirmarea rezultatelor teoretice poate fi obtinuta doar prin
desfasurarea de experimente. Aceste experimente trebuie sa respecte, cat mai fidel,
conditiile reale inregistrate in aplicatiile practice industriale.
In domeniul rulmentilor ibrizi, la nivel mondial, studiile au inceput relativ tarziu,
comparativ cu studiile desfasurate in domeniul rulmentilor in totalitate din otel. !xista
doar cateva tari in lume specializate in producerea si prelucrarea materialelor
ceramice pe baza de nitrura de siliciu, dintre acestea putem enumera" #aponia, $%A
si &ermania.
Din acest motiv, in celelalte tari ale lumii nu s-au desfasurat la scara ampla cercetari
privind proiectarea si optimizarea rulmentilor ibrizi. In tarile cu traditie in producerea
3
materialelor ceramice pentru rulmenti, cercetarile cu privire la rulmentii ibrizi au
cunoscut o mare amploare in ultimul deceniu.
Conditiile din ce in ce mai severe in care trebuie sa functioneze rulmentii obisnuiti
'temperaturi mari, sarcini ridicate, medii corozive, viteze inalte etc.( au condus la
aparitia rulmentilor ibrizi, cu elemente fabricate din materiale ceramice, o aplicatie
imediata a acestora fiind, spre exemplu, rezemarea arborilor masinilor unelte
speciale si industria constructiilor aeronautice.
In tara noastra nu exista inca cercetari efectuate pe aceasta tema, dupa cunostinta
autorului acestui studiu. Cercetarile recente privesc, in special, tribologia si modurile
de uzare a materialelor multistrat 'straturi protectoare de nitrura de titan pe substrat
de otel(.
In aceste conditii, laboatoarele de cercetare din tara noastra, dezvoltate in scopul
desfasurarii de experimente pe rulmenti din otel, nu s-au preocupat, in mod deosebit,
de proiectarea si executia ecipamentelor necesare efectuarii de testari ale
materialelor ceramice.
)inand cont de cele enumerate, este necesara utilizarea standurilor si aparatelor
existente, readaptarea si imbunatatirea acestora, precum si proiectarea unor noi
standuri si dispozitive, in vederea testarii materialelor ceramice pentru rulmenti, a
rulmentilor ibrizi, a masurarii diferitilor parametri cinematici si dinamici si a aprecierii
durabilitatii acestui nou tip de rulment.
'
CAPITOLUL 1
Semnale. Clasificare. Transformari
aplicate semnalelor
5
1.1. Definitia si clasificarea semnalelor
%emnalul, ca definitie, reprezinta o notiune abstracta, intelegand prin semnal o
indicatie, un semn. Putem vorbi de semnal atat in procesele de transmitere a
curentului electric sau a caldurii, cat si in procesul de transformare cimica ce are loc
la nivelul scoartei cerebrale. *otiunea este comuna, referindu-se la tot ceea ce se
poate percepe prin mijloace naturale, mecanice, electronice, etc. Insasi comunicarea
interumana se realizeaza prin diferite semnale 'vorbirea, miscarea, etc.(.
In ingineria sistemelor, semnalele pot purta informatie sau energie, ele pot fi cauza
unui eveniment sau consecinta unei actiuni. +elatate la un sistem mecatronic,
semnalele reprezinta intrari sau iesiri.
%emnalele pot fi clasificate intr-o gama larga, in functie de forma, amplitudine, durata,
etc. $neori semnalele se pot exprima analitic, alteori doar grafic.
, clasificare amanuntita a semnalelor este realizata de catre Poulari-as ./0001, dupa
cum urmeaza"
1. Clasificarea fenomenologica 2 bazata pe tipul de evolutie a semnalului"
- Semnale deterministe - semnale ale caror evolutie in timp este previzibila, putand
fi descrise de un model matematic. %emnalele deterministe pot fi la randul lor
clasificate in semnale periodice, cvasi-periodice si transitorii (neperiodice).
Pentru un semnal periodic x't(, de perioada ), este valabila egalitatea"
+ ) + ) T t x t x t +
. %emnalele cvasi-periodice pot fi descompuse in serii Fourier
'reprezinta o combinatie de functii sinusoide(. +estul semnalelor deterministe, care
nu sunt nici periodice si nici cvasi-periodice sunt semnale tranzitorii, caracterizate
prin spectrul Fourier continuu.
!
- Semnale aleatoare 2 cu o evolutie ce nu poate fi prezisa 'nu pot fi exprimate
analitic, pot fi reprezentate doar grafic(. In lumea reala, marea majoritate a
semnalelor sunt aleatoare 'spre exmplu, vorbirea umana(.
2. Clasificarea energetica:
- Semnale de energie 2 cele care au energie finita3
- Semnale de putere 2 cele care au putere medie finita si energie infinita.
,ricare ar fi un semnal x't(, se poate defini energia semnalului prin relatia"

dt t x
E
2
x
+ )
Puterea medie a unui semnal, daca acesta o are, este data de relatia"

2
T
2
T
2
T
x
dt t x
T
1
P
+ ) lim
%emnalele pentru care < <
E
0
x
se numesc semnale de energie finita 'P
x
40(,
spre exemplu semnalele tranzitorii.
%emnalele pentru care < <
P
0
x
se numesc semnale de putere medie finita '!
x
4
(, spre exemplu semnalele permanente, precum semnalele periodice sau
semnalele aleatoare permanente.
3. Clasificarea morfologica- clasifica semnalele, in functie de domeniile si co-
domeniile de definitie, in semnale continui (analogice), cuantizate, discrete
(esantionate), sau digitale (numerice).
%emnalele pot fi clasificate in functie de domeniile si codomeniile de definitie astfel"
cand atat domeniul cat si co-domeniul de definitie sunt multimea numerelor reale,
, semnalul este analogic3
) t ( f , t , : ) t ( f
,
Figura 1.1. +eprezentarea unui semnal analogic periodic
In forma matematica un semnal analogic poate avea, spre exemplu, forma data de
ecuatia"
+ cos) + sin) + ) t B t A t h +
cand domeniul este real si co-domeniul este discret, semnalul este cuantizat3
Z ) t ( f , t , Z : ) t ( f
cand domeniul este discret si co-domeniul este real, semnalul este discret
(esantionat)3
) t ( f , Z t , Z : ) t ( f
Semnalele discrete sunt reprezentate prin modele matematice pentru marimile fizice
variabile in timp. Aceasta se realizeaza prin neglijarea variatiei continui a timpului si
prin considerarea valorilor de interes numai la anumite momente de timp. %pre
exemplu, un semnal discret se poate reprezenta printr-o suma"
[ ] [ ]

k n k x n x + )
.
unde
[ ] k n
se numeste impulsul semnalului 'sau tren de impulsuri, furnizate in
practica de catre un ceas(.
cand atat domeniul cat si co-domeniul de definitie sunt discrete, semnalul se
numeste digital (numeric).
Z ) t ( f , Z t , Z Z : ) t ( f
Co-domeniul Co-domeniul Z
omeniul %emnal analogic %emnal cuantizat
omeniul Z %emnal discret %emnal digital
!a". 1.1. Clasificarea semnalelor in functie de domeniile si codomeniile de definitie
)recerea de al semnale analogice la semnale discrete in timp se numeste
esantionare. Prin esantionare se pierde o parte din informatia semnalului analogic.
Prin anumite procedee se poate insa reconstrui semnalul de baza, cu o precizie ce
depinde de frecventa de esantionare.
)recerea de la semnale analogice la semnale cuantizate se numeste cuantizare. 5a
cuantizare se pierde intotdeauna informatie, fiind o operatie neliniara si ireversibila.
Prin cuantizarea semnalului discret, sau prin esantionarea semnalului cuantizat, se
obtin semnalele digitale. %e observa ca, pentru trecerea de la un semnal analogic la
unul digital si invers, este nevoie atat de esantionare cat si de cuantizare. +amane la
alegerea proiectantului sa aleaga ordinea operatiilor atunci cand proiecteaza sistemul
de acizitie si procesare.
'. Clasificare dimensionala # este bazata pe numarul de variabile independente"
semnale unidimensionale - cu o singura variabila independenta, de obicei aceasta
fiind timpul sau frecventa;
semnale multidimensionale 'bidimensionale, tridimensionale, etc.(.
0
Pentru o mai buna intelegere a clasificarii de mai sus este necesara introducerea
notiunilor de circuit electronic si de sistem.
Prin circuit electronic se intelege o multitudine de componente electrice si electronice,
care sunt interconectate in scopul transmiterii si prelucrarii semnalelor.%emnalele
care se aplica la intrare 'circuitului poarta( se numesc semnale de e$citatie (intrare),
iar cele care se obtin la iesire se numesc semnale de raspuns (iesire). Circuitele pot fi
liniare sau neliniare, in functie de transformarile care sunt aplicate semnalelor.
, interconectare de circuite, astfel incat sa poata fi identificate portile de intrare si de
iesire, formeaza un sistem de circuite. $n sistem cu n porti de intrare si de iesire se
numeste n-port si poate fi reprezentat scematic ca in Figura 1.2. (a).
Figura 1.2. (a) +eprezentarea unui n-port3 'b( reprezentarea simplificata a unui n-
port3
%e noteaza vectorul semnalelor de intrare cu"
[ ]
T
m
t x t x t x + ) +5.... ) + )
1

6ectorul semnalului de iesire se noteaza cu"

[ ]
T
n m
t x t x t y + ) +5.... ) + )
1 +

Pe baza notatiilor de mai sus, un n-port se poate reprezenta simplificat ca in Figura

1.2 (").
5. Clasificare spectrala - bazate pe forma distribuitiei de frecvente a spectrului
semnalului.
12
1.2. Transformarea in domeniul Z
%emnalele pot fi reprezentate in domeniul complex cu ajutorul transformarii in
domeniul 7 'eng." 7 transform(. )ransformata 7 exista atat in forma directa, cat si in
forma inversa. Forma directa a transformarii in 7 este cea mai utilizata, fiind
prezentata in cele ce urmeaza.
Transformata , 8'z(, a unei secvente complete de date .x
-
1 este definita prin relatia"
( )

k
k
k
z x z X
cu conditia ca semnalul .x
-
1 sa aiba valori pentru toate valorile lui -.
In aplicatii practice, transformata 7 a unui semnal numeric compus din * esantioane
se defineste astfel"
( )

1
2
N
k
k
k
z x z X
In general variabila z este o variabila complexa, exprimata in forma polara astfel"
j
e r z
Cand ne referim la factorul x
-
, factorul z
--
reprezinta o intarziere a semnalului in timp
de -) secunde, ori - intervale de esantionare de la timpul t40.
Intar!ierea unitate, notata cu simbolul z
-9
, are efectul de intarziere a semnalului cu
intervalul unui esantion, adica o perioada de ) secunde in timp. 5a timpul t4-),
iesirea :
-
a intarzierii unitate este egala cu valoarea intraziata a esantionului de
intrare x
--9
.
Fig. 9.;. %cematizarea elementului de intarziere unitate
11
z
-1 x
k
y
k
1.3. Functia de transfer digital a unui sistem numeric
In Figura 9.<. se prezinta scema generala a unui sistem digital.
Fig. 9.<. %cema unui sistem numeric
"unctia #e transfer a unui sistem numeric, ='z(, descrie modul in care un sistem
opereaza asupra unei secvente de date de intrare, x
-
, pentru a produce o secventa
de iesire, :
-
.
Functia de transfer este data de relatia"
( )
+ )
+ )
z X
z Y
z H
unde 8'z( si >'z( sunt trasformarile in 7 ale secventelor de intrare si respectiv de
iesire, x
-
si :
-
.
Pentru intrazierea unitate din Figura 9.;. functia de transfer are valoarea"
='z(4z
-9
, rezultat obtinut in urma transformarii"
+ ) + )
1 1
1
z X z z x z z x z Y
k
k
k
k
k
k

Forma matematica mai des utilizata pentru functia de transfer a unui sistem digital
este data de relatia "

z ! z ! !
z " z " "
z H


+ +
+ +

...
...
+ )
1
1 2
1
1 2
1"
H(z)
x
k
y
k
Coeficientii a
n
si b
n
sunt constante care determina raspunsul sistemului. !cuatia
reprezinta functia de transfer de ordinul 5 a unui sistem digital invariant in timp.
,rdinul numaratorului din ecuatie trebuie sa fie mai mic sau egal cu ordinul
numitorului, o parte din coeficientii sirului b
n
putand fi nuli. In domeniul timp, iesirea
sistemului digital din Figura 9.<. care are functia de transfer ='z(, ese data de relatia"

n
n k n

n
n k n k
y ! x " y
1 2
!cuatia rezulta din multiplicarea vectoriala a relatiilor de mai sus si prin interpretarea
lui z
--
drept intarziere de - esantioane.
Definim ca !erouri si poluri ale unui sistem numeric liniar invariabil drept radacinile
numaratorului si numitorului functiei de transfer ='z(.
%e poate stabili o legatura intre pozitia polurilor unui sistem si stabilitatea sa si se
poate demonstra ca un sistem numeric este strict sta"il daca toti polii sai sunt in
interiorul cercului cu raza egala cu unitatea si este la limita de stabilitate daca are poli
simpli situati pe cercul cu raza unitara.
Figura 9.?" 7ona de stabilitate in 7 si legatura cu zona de stabilitate in p 'sistem
analogic(
Cunoscand functia de transfer a unui sistem, ='z(, si datele de intrare, x
-
, se pot
calcula iesirele :
-
. Daca se cunsosc valorile intrarilor si iesirilor din sistem, x
-
si :
-
, se
pot deduce coeficientii a
n
si b
n
din functia de transfer.
13
Prin determinarea polilor functiei de transfer si reprezentarea lor grafica se determina
stabilitatea sistemului. Daca sistemul nu este stabil se poate interveni prin modificari
in structura acestuia pentru a-l aduce la starea de stabilitate.
Aplicatia 9" Functia de transfer a unui sistem tip Fibonacci este"
" 1
1
1
+ )

z z
z H
%a se studieze stabilitatea sistemului.
%olutie" Polii lui ='z( sunt reali si au valoarea
"
5 1t
. Pentru a stabili pozitia lor in
cercul cu raza unitara din planul complex se foloseste comanda @atlab" zplane'.b
n
1,
.a
n
1(. Pentru cazul sistemului nostru se scrie"
zplane'.91, .9 -9 -91(, rezultatul grafic afisat fiind redat in Figura A.<.
%e observa ca sistemul este instabil, unul din poli fiind situat in afara suprafetei
cercului unitar din planul complex.
1'
Figura 9.B" %tudiul stabilitatii sistemului 'sistem instabil de tip Fibonacci(
Cel mai adesea sistemele digitale studiate reprezinta filtre numerice.
Aplicatia /" %a se studieze stabilitatea filtrului numeric de tip CutterDort trece-jos,
care are ordinul ? si frecventa de taiere de 0./.
%olutie"
%e scriu comenzile @atlab"
.z,p14butter'?, 0./(3
zplane'z, p(3
+ezultatul este reprezentat in Figura A.?.
Figura 9.A." Determinarea stabilitatii filtrului CutterDort trece-jos
'de ordin ? si frecventa de taiere 0./(
%e observa ca polii sistemului se afla toti in interiorul cercului unitar, sistemul fiind
stabil.
15
1.4. Functia de transfer echivalenta
Functia de transfer ecivalenta pentru mai multe sisteme numerice legate in serie
este data de relatia"

#
n
n $
z H z H
1
+ ) + )
Figura 9.E. 'a(" Diagrama bloc a unor sisteme numerice legate in serie
Pentru un sistem compus din mai multe sisteme numerice legate in paralel, functia de
transfer va fi"

#
n
n $
z H z H
1
+ ) + )
Figura 9.F. 'b(" Diagrama bloc a unor sisteme numerice legate in paralel
1!
In prelucrarea semnalelor, cand ne referim la sisteme digitale ne referim in cele mai
multe cazuri la filtre numerice. +aspunsul filtrelor digitale in domeniile timp si
frecventa prezinta un interes major in procesarea digitala a semnalelor.
1.5. Transformata Fourier Discreta (DFT Discret Fourier Transform)
1.$.1. %efinitia transformatei "ourier #iscrete
)ransformata Fourier pentru semnale analogice este un operator liniar si variant in
timp, definit pe spatiul distributiilor temperate cu valori in el insusi, fiind data de
relatia"
( ) ( ) dt e t x X % %
t j

@ >
Inversa transformatei Fourier este"
( ) ( ) ( ) ( )

d e X X t x % %
t j

"
1
@ >
1 1
%e remarca faptul ca transformata Fourier trece un semnal din domeniul variabilei
continui timp, t, in domeniul variabilei frecventa 'pulsatia D(. )ransformata Fourier
discreta 'Discret Fourier )ransform, DF)( este o operatie de baza in multe aplicatii de
procesare a semnalului, fiind aplicata unei secvente ordonate de esantioane, adica
unui semnal numeric. Prin aplicarea DF) se spune ca se obtine informatie spectrala
in mod explicit despre secventa de esantioane 'despre semnal(.
In general, in urma transformarii Fourier discrete se obtine o secventa de numere
complexe, prin transformarea unui sir de numere reale 'sau complexe(.
Fie semnalul discret cu * esantioane, reprezentat in domeniul timp"
A 5...5 5 B A B + ) + )
1 1 2

N k
x x x x e e&!nt'(n!r t x
,
unde indexul
[ ] A 1 @ 2 N k
Putem intalni doua cazuri"
'9( Cand
A B
k
x
"
A 5...5 B A B A B
"
1 5 2 N # k
X X X x )*T x
, cand
1
]
1

"
@ 2
N
m
1,
'/( Cand
+ x
k
A B
"
A 5...5 B A B A B
"
1 5 2 N # k
X X X x )*T x
, cand
[ ] 1 @ 2 N m
%e observa ca, in cazul semnalului discret real, transformata Fourier discreta are
1
"
+
N
componente, pe cand in cazul semnalului discret complex transformata
Fourier are * componente, ca si semnalul de origine. %e spune ca, daca sirul
[ ]
k
x

este complex, are / grade de libertate, iar daca este real are un singur grad de
libertate.
1.$.&. "recventa %"T si #efinitia spectrelor #e amplitu#ini si fa!e
%nde$ul m reprezinta frecventa corespunzatoare fiecarei componente &
m
. 'alorile
frecventelor asociate componentelor trasformatei Fourier discrete, &
m
, se calculeaza
cu relatia:
NT
m
fre,
()z*
unde m+,...(-.2)
$nitate =z - s rad =z radGs
%imbol H I f J
Frecventa
componentei 8
9
9G* /KG* 9G*) /KG*)
Frecventa
componentei
8
m
mG* /KmG* mG*) /KmG*)
Frecventa
componentei
8
*G/
0.? K 9G/) KG)
Frecventa de
esantionare
9 /K 9G) /KG)
)abelul 9./. " Frecventele componentelor DF) exprimate in diferite untati de masura
Deoarece rezultatul transformatei Fourier discrete este un numar complex, putem
reprezenta fiecare 8
m
in forma polara"
1.
m j
m m
e X X


$nde m
X
reprezinta amplitudinea lui 8
m
, iar
m

reprezinta faza lui 8

m
.
/eprezentarea grafica a amplitudinilor m
X
in functie de indicele de frecventa m se
numeste spectru de amplitudini a semnalului discret
[ ]
k
X
.
Similar, reprezentarea grafica a fazelor m

in functie de indicele de frecventa m se

numeste spectru de faze a semnalului discret
[ ]
k
X
.
Asadar, un spectru ne ofera informatii asupra continutului in frecventa a unui semnal.
Cel mai utilizat in prelucrarea semnalelor este spectrul amplitudinilor.
%e observa ca, pentru orice semnal numeric real, frecventa componentei finale a
DF), x
*G/
, este jumatate din frecventa de esantionare, in concordanta cu )eorema
!santionarii.
Perioada componentei 8
m
, )
8m
, este inversa frecventei sale "
m
N
T
m
X

.esantioane1, sau
m
NT
T
m
X

.secunde1
1.$.'. (e#un#anta Transformatei "ourier %iscrete )%"T*
Periodicitatea DF) este o proprietate importanta. Daca .x
-
1 este un semnal discret
real, atunci componentele DF) cu indexul de frecventa, m, cuprins intre 0 si *G/,
adica
1
]
1

"
@ 2
N
m
, acopera toata plaja de valori corespunzatoare transformarii DF) a
semnalului .x
-
1.
%n cazul semnalelor reale, daca un inde$ul m al unei componente F! este in afara
domeniului de valori
1
]
1

"
@ 2
N
, va e$ista o singura componenta ec0ivalenta cu aceasta
10
in interiorul domeniului
1
]
1

"
@ 2
N
m
. Componenta F! din afara intervalului
1
]
1

"
@ 2
N
m
, care are o valoare ec0ivalenta in interiorul acestui interval este o
componenta redundant din spectrul semnalului.
In cazul semnalelor numerice definite in multimea numerelor comple$e, vor exista
valori redundante in afara domeniului
[ ] 1 @ 2 N m
. %e poate demonstra matematic
faptul ca pentru orice 8
m
, cu mL*-9, exista o valoare unica redundanta in intervalul
[ ] 1 @ 2 N m
.
1.6.Transformata Fourier rapida (FFT- Fast Fourier Transform)
!ste asemanatoare ca algoritm cu trasformata Fourier discreta 'DF)(, dar elimina o
serie de produse intre numere complexe efectuate de algoritmul DF). In acest fel, se
obtine o scurtare considerabila a timpului de executie.
Daca numarul de esantioane * ale semnalului .x
-
1 este putere a lui /, raportul timpilor
de calcul dintre transformarile FF) si DF) va fi"
N
N t'm-./)*T
t'm-./**T
"
lo&
"
1

Algoritmul FF) devine complicat daca numarul de esantioane * nu reprezinta putere
a lui /. Cand se aplica FF) este de preferat sa se aleaga un numar * putere a lui /,
sau sa se completeze cu zerouri 'esantioane nule( pana se atinge o cifra * care sa
reprezinte o putere a lui /. Prin adaugare de zerouri nu se modifica spectrul.
In cele mai multe aplicatii este mai simplu de utilizat DF) in loc de FF).
1.7. Inversa Transformatei Fourier Discrete (IDFT)
Inversa DF) ese utilizata pentru a obtine o secventa de date .x
-
1 dintr-un spectru
complex .8
m
1.
"2
( )
[ ] 1 @ 2 @
1
1
2
C "

N k e X
N
x
N
m
N mk j
m k

Pentru calculul IDF) avem nevoie intotdeauna de * valori, de la m40 pana la m4*-9.
Daca transformata Fourier discreta a unui semnal are '*G/(M9 valori, trebuie sa
generam componente DF) pana la *-9. Aceste componente se numesc conjugate
complexe ale valorilor 8
m
si se noteaza
D
m
X
. Formula pentru generarea conjugatelor
complexe este urmatoarea "
( ) [ ] [ ] D "
1
2
1
2
C " C "
m
k j
N
k
N
k
N mk j
k
N k m N j
k m N
X e e x e x X

+


Daca semnalul este real,
[ ]
k
x
, spunem ca # N
X
este conjugate complexa a lui
m
X
. Daca semnalul este complex,
[ ] + x
k

, formula anterioara nu mai este
aplicabila, deoarece 8
m
are deja componente pana la *-9.
In @atlab, cele mai utilizate functii pentru calculul transformatei Fourier directe si
respectiv inverse sunt fft pentru transformata Fourier directa si ifft pentru transformata
Fourier inversa.
Daca este necesara calcularea FF) 'DF)( si IFF) pentru mai multe semnale 'o
matrice de semnale cu acelasi numar de esantioane(, se aplica in @atlab functiile fft2
si respectiv ifft2.
"1
CAPITOLUL &
+i,ratii. Caracteristici- Control- Te.nici
#e prelucrare a semnalului
vi,roacustic
""
2.1. Caracteristicile vibratiilor
2.1.1 Consideraii generale
Un sistem mecanic se poate gsi n mod obinuit n repaus sau n
micare de regim, stri numite de referin. Vibraiile sunt micri
alternative efectuate de sistemul mecanic n raport cu starea de
referin, fiind provocate de fore perturbatoare (numite excitaii) ale
cror mrimi, direcii sau puncte de aplicaie variaz n timp.
ontrolul prin vibraii al sistemelor mecanice evideniaz modificri la
nivelul forelor, al solicitrilor din sistem, sau la nivelul traseului undelor
elastice i se realizeaz prin msurarea vibraiilor mecanice. !icarea
vibratorie ntr"un punct al unui sistem elastic poate fi rspunsul la o
excitaie aplicat sistemului, caracteristicile micrii depinz#nd de
proprietile dinamice ale acestuia (fig. $.%).

&ig. $.%.
'xcitaia poate fi (dinamic) exprimat prin fore, momente sau presiuni,
sau (cinematic) exprimat prin deplasarea, viteza sau acceleraia unui
punct al sistemului. *a fel i rspunsul poate descrie micarea unui punct
al sistemului sau fora transmis n acel punct. +elaia excitaie,rspuns
depinde de caracteristicile sistemului. !surarea vibraiilor pentru control
poate fi realizat n trei scopuri-
msurarea rspunsurilor, n vederea comparrii cu limitele
admisibile stabilite prin standarde i norme.
msurarea excitaiilor, n vederea ntocmirii programelor de ncercri
la vibraii.
"3
;<cita6ie /9spuns
Sistem elastic
msurarea concomitent a excitaiei i rspunsului, pentru
determinarea caracteristicilor dinamice ale sistemului, n scopul
realizrii unui model analitic al sistemului.
/rima categorie de msurtori se realizeaz n scopul stabilirii efectului
nociv al vibraiilor asupra oamenilor i cldirilor, pentru stabilirea strii de
uzur a mainilor, pentru controlul de calitate al produselor etc.
A doua categorie de mNsurNri are drept scop identificarea surselor perturbatoare Oi a
legii de variaPie Qn timp a acestora.
A treia categorie de mNsurNri se face de obicei Qn condiPii impuse de experimentator,
cu excitaPii cunoscute 'forPe sau deplasNri(, de obicei armonice, sau un impuls de
formN cunoscutN, urmNrindu-se"
identificarea frecvenPelor proprii de vibraPii3
mNsurarea caracteristicilor dinamice ale sistemului 'amortizNri, rigiditNPi, mase
ecivalente(3
compararea valorilor calculate ale rNspunsului, cu cele mNsurate, pentru a
evalua precizia modelNrii teoretice3
stabilirea unui model matematic optim al sistemului studiat, Qn scopul unei
analize ulterioare prin simulare.
DeOi s-au fNcut progrese considerabile Qn studiul teoretic al vibraPiilor Oi zgomotului, Qn
practicN, datoritN complexitNPii sistemelor mecanice, apar probleme care sunt greu de
abordat numai analitic.
Din aceastN cauzN, atRt Qn faza de cercetare cRt Oi Qn faza de proiectare Oi mai ales,
ulterior, Qn exploatare, mNsurarea vibraPiilor Oi zgomotului constituie o etapN
importantN Oi utilN pentru gNsirea celor mai bune soluPii pentru eliminarea, sau cel
puPin diminuarea efectelor nocive ale vibraPiilor Oi zgomotului.
&.1.&. +i,ra/ii perio#ice
Cea mai simplN formN de vibraPie periodicN este miOcarea armonicN,
reprezentatN Qn domeniul timpului de o curbN sinusoidalN 'fig. /./(.
6ibraPia mecanicN armonicN este definitN complet atunci cRnd se cunoaOte frecvenPa,
amplitudinea Oi faza.
"'
DacN notNm cu x't( poziPia instantanee a sistemului mecanic Qn raport cu starea
de referinPN, atunci legea de miOcare este datN matematic de ecuaPia"

Fig././.
( ) + t sin) E t <
v
+
unde"
T
"
f "

este pulsaPia miOcNrii, iar 8
v
amplitudinea miOcNrii.
Sn cazul vibraPiilor armonice, viteza Oi acceleraPia miOcNrii rezultN de asemenea
armonice, cu aceeaOi pulsaPie Oi caracterizeazN complet miOcarea vibratorie.
Pentru a caracteriza miOcNrile periodice nearmonice, se folosesc douN mNrimi
medii, care Pin seama de desfNOurarea procesului vibratoriu, pe parcursul unei
perioade, definite prin relaPiile"
a( 6aloarea medie absolutN 'aritmeticN( "
#t <
T
1
<
T
o
m

b( 6aloarea eficace sau rNdNcina medie pNtraticN"

T
o
"
/MS ef
#t + t ) <
T
1
< <
6aloarea medie aritmeticN x
m
este mai puPin folositN QntrucRt nu are o
semnificaPie fizicN deosebitN. Cea mai utilizatN mNrime la mNsurarea vibraPiilor este
valoarea eficace care este proporPionalN cu puterea vibraPiei.
@Nrimea

T
o
"
#t + t ) < este proporPionalN cu energia acumulatN Qntr-o perioadN.
Prin raportarea acesteia la valoarea perioadei se obPine puterea medie pentru o
perioadN.
Sn cazul vibraPiilor armonice pot fi scrise relaPiile"
"5
<)t+
t
<
m
<
v
<
/MS

m v ef
<
" "
<
"
1
<


+ezulta cN la vibraPia armonicN este suficient sN fie mNsuratN oricare din
aceste mNrimi, lucru care nu mai este valabil pentru vibraPiile periodice
nearmonice. Pentru a evalua forma miOcNrii vibratorii periodice se utilizeazN
factorul de formN F
f
Oi factorul de vRrf F
v
, definiPi prin relaPiile"
F
f
4
m
/MS
E
E
3 F
v
0
/MS
v
E
E
Pentru a aprecia efectul vibraPiilor periodice asupra sistemului mecanic Oi
pentru a stabili mNsurile care se impun pentru atenuarea fenomenelor, este
necesar sN fie cunoscuPi atRt parametrii definiPi anterior 'perioada,
amplitudinea, factorul de formN Oi vRrf (, cRt Oi conPinutul Qn frecvenPe, care se
realizeazN prin metoda analizei Qn frecvenPa 'analizN spectralN(.
6ibraPiile periodice deterministe pot fi reprezentate Qn domeniul frecvenPN printr-o
sumN finitN sau infinitN de componente armonice, obPinute prin dezvoltarea Qn serie
Fourier a funcPiei periodice"

n
n
t
n
i
n
e E + t ) <
unde"
( )

" C T
" C T
t
n
i
n
i
#t e + t ) <
T
1
E

T
"
n n
n

, iar ) este perioada fundamentalN a miOcNrii.
+eprezentRnd valorile amplitudinilor 8
n
Qn domeniul frecvenPN se obPine spectrul
de frecvenPN al miOcNrii.
Puterea medie a vibraPiilor pe o perioadN este egalN cu valoarea medie pNtraticN a
funcPiei x't("

+

+

n
n
"
n
n
" C T
" C T
" "
ef
+ ) S E + t ) <
T
1
<
+eprezentRnd mNrimile
"
n
E , Qn funcPie de pulsaPiile
F n F
n

, obPinem
spectrul de putere al funcPiei x't(. @Nrimea


"
n
n
E
+ ) S se numeOte densitate
spectralN de putere a funcPiei x't(.
%pectrul de frecvenPN poate fi obPinut, pe cale experimentalN, introducRnd un filtru
de bandN Qn scema bloc a lanPurilor pentru mNsurarea vibraPiilor.
"!
Analiza spectrului de frecvenPN a vibraPiilor Oi zgomotului, produs Qn funcPionare de
maOini Oi ecipamente, reprezintN o modalitate de control, diagnosticare Oi
monitorizare a comportNrii dinamice a Qntregului sistem.
Sn fig. 9.; sunt prezentate spectrele vibraPiilor pentru trei miOcNri"
Fig. /.;.
&.1.'. +i,ra/ii neperio#ice

Sn cazul vibraPiilor neperiodice, spectrul de frecvenPN este o linie continuN Oi se
obPine cu ajutorul transformatei Fourier complexe"
#t e + t ) < + i ) E
t i
+

Ca Oi Qn cazul vibraPiilor perodice se poate defini spectrul de energie al funcPiei
x't( Oi densitatea spectralN de energie
"
+ F i ) E
G "
1
.
&.1.1. +i,ra/ii aleatoare
6ibraPiile mecanice ale sistemelor mecanice pot avea un caracter aleator, atunci cRnd
excitaPia sistemului este aleatoare. %unt aleatoare, de exemplu, vibraPiile provocate Qn
autoveicole de cNtre denivelNrile QntRmplNtoare ale drumului, vibraPiile aeronavelor,
",
a( miOcarea pur sinusoidalN3
b( suprapunerea a douN miOcNri armonice, avRnd
frecvenPele Qn raport 9"/3
c( succesiune de impulsuri dreptungiulare.
Sn acest caz spectrul vibraPiilor are o infinitate de
armonice, dintre care sau reprezentat primele
patru armonice, celelalte fiind neglijabile.
+ezultN cN reprezentarea Qn domeniul
frecvenPN a unei mNrimi periodice, conduce la
un spectru format din linii discrete, numNrul
acestora putRnd fi finit sau infinit.
vibraPiile generate Qn rulmenPi de microasperitNPile cNilor de rulare Oi impuritNPi etc. Sn
aceste cazuri, atRt excitaPia cRt Oi rNspunsul 'miOcarea vibratorie( sunt procese
aleatoare. Sn cazul vibraPiilor aleatoare miOcarea este ciclicN, fNrN a se repeta Qn timp.
Pentru caracterizare vibraPiilor aleatoare sunt utilizate o serie de mNrimi
probabilistice.
Fig. /.<.
%N considerNm n realizNri finite ale unei vibraPii aleatoare x
9
't(,T.x
n
't(.
%e poate defini amplitudinea vibraPiei aleatoare, la un moment dat t
9
, ca o variabilN
aleatoare x't(, caracterizatN de ansamblul statistic al valorilor ei, la momentul t
9
, Qn
toate realizNrile posibile ale procesului aleator 'fig. /.<("
x't
9
( 4 U x
9
't
9
( 3 x
/
't
/
( 3 T.. 3 x
n
't
n
( V pentru" n

'aloarea medie a variabilei aleatoare x't
9
( este definitN de relaPia"

n
1 H
1 H
n
1
+ t ) <
n
1
lim + t ) m
Func1ia de autocorela1ie defineOte mNsura Qn care procesul aleator rNmRne
asemNnNtor cu el QnsuOi Qn timp Oi este definitN de relaPia"
+ t ) < . + t ) <
n
1
+ 5 t )
1 H
n
1 H
1 H 1
+

Procesul aleatoriu este sta1ionar dacN valoarea medie Oi funcPia de

autocorelaPie nu depind de momentul t
9
ales"
m't
9
( 4 T 4 m't
n
( 4 m
't
9
, ( 4T 4 't
n
, ( 4 T4 ' (
Pentru o realizare x
-
't( a unui proces aleatoriu staPionar, de duratN ), se
defineOte valoarea medie Oi funcPia de autocorelaPie a realizNrii cu relaPiile"
".
m
x)2*
0
#t + t ) <
T
1
lim
"
T
"
T
H
T

'-- *
0
#t + I t ) < + t ) <
T
1
lim
H
"
T
"
T
H
T
+

Procesul aleatoriu staPionar se numeOte ergodic dacN valoarea medie Oi
funcPia de autocorelaPie, definite pentru o realizare -, nu depind de realizarea aleasN"
m'9( 4 m'/( 4 T4 m
x
4
+ t ) <
'9, (4 '/, (4 T4 '-, (4 ' (
$n proces aleator ergodic poate fi caracterizat printr-o singurN realizare.
FuncPia de autocorelaPie a unui proces aleatoriu staPionar Oi ergodic este"

x
' (0
#t + I t ) < + t ) <
T
1
lim
"
T
"
T
T
+

Oi aratN Qn ce mNsurN realizarea x't( seamNnN cu ea QnsNOi, dupN un interval de timp
W. Procesele aleatoare pot fi reprezentate Qn domeniul frecvenPelor cu ajutorul
transformatei Fourier a funcPiei de autocorelaPie"
'
x
' ((4
S)f+ I # e + I ) J
I if G " 1
<

+

FuncPia %'f( se numeOte densitate spectralN de putere Oi aratN cum este
repartizatN media pNtraticN Qn domeniul frecvenPN.
DouN procese aleatoare staPionare ergodice, definite prin realizNrile x
9
't( Oi x
/
't(, pot fi
independente sau pot fi corelate Qntre ele. Pentru a determina corelarea dintre cele
douN procese aleatoare se utilizeazN funcPia de intercorelaPie"
#t + I t ) < + t ) <
T
1
lim + I ) K
"
" C T
" C T
1
T
1"
+

Oi densitatea interspectralN de putere"
I # e + I ) / ++ I ) K ) + f ) S
I if G "
1" 1" 1"

+

"0
Fig. /.?.
Pentru un proces aleatoriu staPionar Oi ergodic, funcPia de autocorelaPie Oi densitatea
spectralN de putere caracterizeazN evoluPia Qn timp Oi structura procesului Qn domeniul
frecvenPelor. , vibraPie aleatoare determinN Qn domeniul frecvenPN un spectru
continuu 'fig. /.?(, astfel QncRt mNrimea mediei pNtratice, mNsuratN la o anumitN
frecvenPN, va depinde de lNPimea de bandN C utilizatN pentru determinarea spectrului.
Din acest motiv, pentru caracterizarea unei vibraPii aleatoare este mult mai utilN
funcPia densitNPii spectrtale a mediei pNtratice.
&.1.$. 3ocuri 4i mi4c5ri tran!itorii
Xocul simplu poate fi definit ca un proces Qn care sistemul mecanic primeOte o
cantitate de energie cineticN Qntr-un timp scurt, comparativ cu perioada proprie de
vibraPie a acestuia. Sn cazul miOcNrilor tranzitorii 'cunoscute Oi ca Oocuri complexe(,
procesul de transfer al energiei poate avea o duratN ecivalentN cu cRteva perioade
proprii de oscilaPie. Sn general, atRt miOcNrile sub formN de Ooc, cRt Oi cele tranzitorii,
au energia distribuitN continuu, pe toatN gama de frecvenPe, de la 0 la infinit.
Xi la astfel de miOcNri, o descriere extrem de utilN a fenomenului se realizeazN prin
folosirea transformatei Fourier. Xocul poate fi reprezentat ca o excitaPie realizatN
printr-o forPN f't( cu duratN de acPiune ) foarte scurtN, definitN astfel"
f't( 0 pentru t.0,)1
f't( 4 0 pentru t'-,0( '),(
funcPia f't(, neperiodicN, dN forma de undN a Oocului.
ConPinutul Qn frecvenPe al Oocului este caracterizat de spectrul densitNPii de
amplitudine al functiei f't(, numit spectrul de pulsaPii al Oocului. Acesta se obPine prin
prezentarea graficN a modulului transformatei Fourier, care are expresia"
32

T
o
t i t i
#t e + t ) f #t e + t ) f +A t ) f B
4F' (
,rdonatele |F' (|se numesc componente spectrale.
Componenta spectralN Qn origine ' 4 0( este"
|F' (|
40
4

T
2
#t + t ) f
Oi este egalN cu cantitatea de miOcare transmisN sistemului Qn timpul Oocului.
3ocurile pot fi6 impuls treapt5 )fi7. &.8.a*- triun7.iular)fi7. &.8.,*-
sinusoi#al )fi7. &.8.c*. 9n ca!ul impulsului treapt5- forma #e un#5 este
#reptun7.iular5 4i este
A pentru t.0,)1
datN de funcPia f't( 4
0 pentru t.-,o( '),(
)ransformata Fourier a funcPiei f't( este"
F' (4
+ 1 e )
A
i #t e A #t Ae
T i
T
2
t i t i

4
+A 1 t )cos i T Bsin
A
+

%pectrul de pulsaPii este dat de modulul acestei funcPii"

|F' (|4
"
t
"
t
sin
AT
"
T
sin "
A
+ 1 t )cos t sin
A
" "

31
Fig. /.B.
DeOi energia Oocului este distribuitN pe toate componentele spectrale, se poate
considera cN, practic, ea este distribuitN pe componentele de pulsaPie joasN '0Y
T C " < (, QntrucRt
"
+ ) %
este neglijabil pentru T C " > .
FrecvenPele cuprinse Qntre 0 Oi G/ 49G), formeazN banda de frecvenPe a Oocului
' f 4 9G)(.
PNtratul amplitudinilor transformatei Fourier, pentru fiecare frecvenPN, reprezintN o
mNrime proporPionalN cu energia.
Integrala spectrului pNtratelor amplitudinilor pe tot domeniul de frecvenPe, va
reprezenta energia totalN a Oocului.
2.2. Controlul viratiilor si z!omotului
&.&.1. Controlul vi,ra/iilor
Controlul prin vibraPii a stNrii de funcPionare a maOinilor Oi utilajelor se
bazeazN pe faptul cN Qn procesul de transfer energetic, diferitele componente
ale sistemului mecanic pot fi excitate mecanic, intrRnd Qn vibraPie.
Comportarea la vibraPii a sistemelor mecanice este determinatN de structura Oi
particularitaPile constructive Oi funcPionale ale sistemului, stabilite Qn proiectare Oi
realizate Qn execuPie, cRt Oi de starea de funcPionare Oi eventualele defecte.
DacN procesul se desfNOoarN constant Oi vibraPia componentelor excitate se
manifestN constant. Sntr-adevNr, orice modificare a stNrii de funcPionare, modificN
implicit condiPiile dinamice ale sistemului, condiPiile de propagare ale undelor
elastice Oi caracteristicile vibraPiilor.
Sn principiu, vibraPia poate fi consideratN ca rezultatul raportului"
F,+Z[ G I@P!DA*Z[ @!CA*IC[ 4 6IC+AZI!
@odificarea vibraPiei, ca rezultat al modificNrii stNrii de funcPionare, este
determinatN Qn primul rQnd de variaPia forPei, impedanPa mecanicN fiind un factor
mai stabil. Cum Qn funcPionarea unui sistem mecanic nu acPioneazN o singurN
forPN, ca sursN de vibraPii, Oi cum transferul undei elastice se poate face pe
mai multe cNi, este evident cN rNspunsul Qn vibraPii, la diverse solicitNri, poate
deveni deosebit de complex.
3"
Din aceastN cauzN, procesarea semnalului de vibraPii Oi interpretarea
rezultatelor cere experienPN, precum Oi informaPii cRt mai multe referitoare la
particularitNPile de vibraPie ale sistemului mecanic Oi aplicarea unor criterii de
selecPie a acestora.
Controlul prin vibraPii este preferat, cu rare excepPii, controlului prin zgomot, care
este prea mult afectat de sursele de zgomot din mediul ambiant, solicitRnd fie
metode Oi aparaturN specialN 'metoda intensitNPii acustice (, fie condiPii speciale
de mNsurare 'camerN anecoidN(.
5a mNsurarea excitaPiei sau rNspunsului unui sistem mecanic, intervin trei categorii
de mNrimi"
mNrimi care caracterizeazN miOcarea unui punct sau a unui element
'deplasarea, viteza, acceleraPia(3
mNrimi care caracterizeazN solicitarea 'forPe, cupluri etc.(
mNrimi auxiliare 'frecvenPe, turaPia, ungiul de fazN etc.(
, primN categorie de mNsurNri urmNresc desfNOurarea Qn timp a fenomenelor
vibratorii.
Controlul global, de regulN, considerN una din caracteristicile vibraPiei, deplasare,
vitezN sau acceleraPie, mediatN Qn timp 'valoare medie sau eficace( pe care o
comparN cu limite prestabilite la nivelul ansamblului, dar Qn corelaPie cu funcPionarea
unor subansamble sau organe.
DepNOirea acestor limite conduce la decizii de modificare a regimului sau de oprire
pentru QntrePinere Oi reparaPii.
Sn cazul vibraPiilor armonice, intensitatea acestora este caracterizatN de elongaPia
maximN. Sn cazul vibraPiilor complexe, se recomandN mNsurarea valorii eficace
'rNdNcina mediei pNtratice(.
Dintre cei trei parametri cinematici 'vitezN, acceleraPie, deplasare( se recomandN
mNsurarea vitezei, deoarece s-a observat cN la multe maOini, Qn limitele turaPiilor
uzuale de lucru, spectrul de viteze este aproximativ constant.
Sn cazul vibraPiilor armonice, Qntre cei trei parametri cinematici se pot scrie relaPiile"
< < <
"

33
Din aceastN cauzN, mNsurNrile
de acceleraPii tind sN accentueze
componentele de QnaltN frecvenPN, iar
mNsurarea deplasNrilor accentueazN
componentele de joasN frecvenPN 'fig.
/.A.(.
Fig. /.A.
)otuOi, Qn alegerea mNrimii mNsurate se Pine cont Oi de limitele aparaturii de
mNsurN, Qn ceea ce priveOte frecvenPa Oi amplitudinea vibraPiilor.
Sn general, este utilN mNsurarea acelor cantitNPi care descriu cel mai adecvat
miOcarea vibratorie.
Controlul global prin vibraPii indicN modificNri la nivelul forPelor, al solicitNrilor din
sistem sau la nivelul traseului undelor elastice, caracterizat prin impedanPN Oi permite
decizii cu caracter preventiv.
Controlul global, de regulN, considerN una din caracteristicile vibraPiei 'deplasare,
vitezN sau acceleraPie( mediatN Qn timp 'valoare medie sau eficace(, pe care o
comparN cu limite prestabilite la nivelul ansamblului, dar Qn corelaPie cu funcPionarea
unor subansamble sau organe. DepNOirea acestor limite conduce la decizii de
modificare a regimului de funcPionare, sau de oprire pentru QntrePinere Oi reparaPii.
5imitele pentru vibraPii, date Qn norme, au un caracter general, orientativ, iar pentru o
apreciere corectN cu privire la starea de funcPionare a maOinilor, Qndeosebi a celor de
mare complexitate Oi dimensiuni, sunt necesare mNsurNri de vibraPii ciar pe maOinile
analizate pentru determinarea concretN a stNrii normale de funcPionare.
)abelul /.9
3'
35

Fig. /.E
A doua categorie de mNsurNri urmNresc analiza Qn frecvenPN a vibraPiilor, prin
mNsurarea spectrului de frecvenPN. %pectrul de frecvenPN este util Qn procesul de
control, diagnosticare Oi monitorizare a maOinilor.
Cea mai rNspRnditN cale de identificare a surselor posibile de vibraPii se realizeazN pe
baza studiului procesului de funcPionare.
Pentru identificarea surselor de zgomot Oi vibraPii, din funcPionarea maOinilor, se face
o corelare a frecvenPelor la care spectrul de frecvenPN, determinat experimental,
prezintN maxime, cu frecvenPele surselor posibile de vibraPii, determinate teoretic pe
baza parametrilor funcPionali Oi constructivi ai sistemului, cum ar fi" turaPia, numNrul
de dinPi ai roPilor dinPate, numNrul corpurilor de rostogolire la un rulment, numNrul
paletelor la o elice, numNrul de QnfNOurNri la maOinile electrice etc. Sn tabelul /.9 sunt
prezentate frecvenPele semnificative, posibile, ale surselor de vibraPii obiOnuite care
pot sN aparN Qn funcPionarea sistemelor mecanice.
Sn mod obiOnuit, spectrul de frecvenPN este deosebit de complex Oi greu de analizat Oi
interpretat, QntrucRt"
spectrul de frecvenPN al maOinilor Oi utilajelor poate prezenta numeroase
vRrfuri, care nu pot fi justificate teoretic Qn totalitate3
existN posibilitatea suprapunerii vRrfurilor pe aceeaOi frecvenPN3
pot sN aparN numeroase rezonanPe.
CreOterea preciziei controlului prin vibraPii se poate realiza prin"
'1
DepNOirea cu B-EdC a
nivelului de vibraPii, pentru starea
normalN, indicN modificNri notabile
a stNrii de funcPionare, iar
depNOirea cu /0dC 'pentru
frecvenPe mai mici de 9-=z(
indicN defecPiuni grave Oi necesitN
oprirea maOinii pentru remedieri
'fig. /.E(.
creOterea Oi sistematizarea volumului de informaPii referitoare la funcPionarea
normalN sau cu diferite defecte a maOinilor3
perfecPionarea tenicii experimentale Qn ceea ce priveOte traductorii,
condiPionarea Oi Qndeosebi procesarea semnalului3
corelarea rezultatelor experimentale cu consideraPii Oi date teoretice pentru
identificarea surselor de vibraPii sau a traseului de undN.
2.". Te#nici de procesare a semnalului
&.'.1. Sc.eme 7enerale pentru procesarea semnalului vi,roacustic
Procesarea semnalului vibroacustic poate fi realizatN Qn condiPii normale de
funcPionare a sistemelor tenice, sau Qn condiPii de funcPionare simulatN.
Sn condiPiile tenicii actuale, procesarea semnalului vibroacustic, Qn scopul
controlului vibroacustic al sistemelor mecanice, necesitN utilizarea unor lanPuri care
cuprind urmNtoarele componente de bazN 'fig. ;.9("
Fig. /.F.
traductoare de semnal"
- de vibraPii 'deplasNri, viteze, acceleraPii(3
1 de presiune acusticN 'microfoane(3
'"
1 de forPe3
dispozitiv pentru condiPionarea semnalului3
1 preamplificare3
1 adaptarea impedanPelor3
1 integrare sau derivare3
1 filtrare semnal etc.
dispozitiv de analizN3
1 Qn domeniul timp3
1 Qn domeniul frecvenPN3
1 Qn domeniul amplitudine.
Qnregistrare 2 redare.
Pentru realizarea unor procesNri de semnal vibroacustic Qn condiPii simulate
sunt necesare urmNtoarele componente suplimentare"
excitatori de vibraPii 3
excitatori de zgomot 'difuzoare(3
dispozitive de condiPionare a semnalului de excitaPie 'amplificatoare de putere,
dispozitive de control al frecvenPei, amplitudinii, fazei etc.(3
generatoare de semnal 'sinusoidal, aleatoriu Qn bandN QngustN sau largN(.
Din punct de vedere constructiv, scemele de procesare a semnalului vibroacustic
pot fi realizate Qn construcPii compacte, care sN includN mai multe funcPii, sau pot fi
realizate sub formN modulatN.
&.'.&. Tra#uctoare pentru vi,ra/ii
Consideraii generale
)raductoarele de vibraPii au rolul de a converti energia mecanicN a vibraPiilor Qn
energie electricN Oi pot fi"
traductoare parametrice, care produc o variaPie a energiei electrice primite din
exterior, proporPionalN cu variaPia energiei mecanice a vibraPiilor 'traductoare-
rezistive, capacitive sau inductive(3
traductoare generatoare, care transformN energia mecanicN a vibraPiilor Qn energie
electricN 'traductoare electrodinamice sau piezoelectrice(.
'3
%emnalul electric produs de traductor poate fi proporPional cu unul din parametrii
miOcNrii vibratorii" acceleraPie 'accelerometru(, vitezN 'traductor de vitezN( sau
deplasare 'traductor de deplasare(.
)raductorul de vibraPii poate fi"
cu punct fix, atunci cRnd are un punct legat de un reper fix, iar altul legat de corpul a
cNrui miOcare se mNsoarN 'fig. /.90.(, mNsurare miOcNrii vibratorii fNcRndu-se Qn
raport cu un element imobil3
seismic, atunci cRnd are Qncorporat un sistem oscilant propriu, format dintr-o masN
seismicN Oi un arc, a cNrui miOcare este determinatN Qn raport cu carcasa
traductorului 'fig. /.99.(.

Fig. /.90. Fig. /.99.
)raductoarele seismice pot fi utilizate pentru mNsurarea deplasNrii, vitezei sau
acceleraPiei, Qn funcPie de raportul dintre frecvenPa proprie a sistemului oscilant al
traductorului Oi frecvenPa vibraPiei mNsurate.
%emnalul generat de traductor, proporPional cu unul din parametri miOcNrii vibratorii,
poate fi integrat pe cale electricN, pentru a obPine ceilalPi parametri.
)raductoarele parametrice pot fi" rezistive, capacitive Oi cu inductanPN variabilN.
)raductoarele generatoare pot fi" electrodinamice Oi piezoelectrice.
Sn fig. /.9/. sunt prezentate scematic traductoarele de vibraPii seismice parametrice
Oi generatoare. )raductorul potenPiometric prezentat Qn fig. /.9/.a realizeazN o
variaPie a rezistenPei '\+(, proporPionalN cu deplasarea relativN a masei m, prin
legarea acesteia de cursorul unui potenPiometru liniar.
)raductorul cu mNrci tensometrice rezistive, dat Qn fig. /.9/.b, se realizeazN prin
montarea masei seismice m pe o lamelN elasticN fixatN de carcasN, pe care sunt lipite
mNrcile. 5a traductorul capacitiv, dat Qn fig. /.9/.c, miOcarea relativN a masei seismice
m modificN capacitatea unui condesator plan, care are o placN fixN legatN de carcasa
traductorului Oi o placN mobilN, legatN de masa seismicN.
''
a) b( c(

d( e( f(
Fig. /.9/.
Sn cazul traductorului cu inductanPN variabilN, dat Qn fig. /.9/.d, miOcarea relativN a
masei seismice produce o modificare a inductanPei unei bobine fixe '\5(.
)raductorul inductiv din fig. /.9/.e produce un semnal electric proporPional cu viteza
de deplasare a unei bobine mobile, legatN de masa seismicN, Qn cRmpul unui magnet
permanent fixat de carcasa traductorului. )raductorul piezoelectric din fig. /.9/.f
genereazN un semnal electric proporPional cu acceleraPia miOcNrii masei m, care este
legatN de carcasa traductorului prin intermediul unui element piezoelectric '@P(.
Traducoare rezisi!e
'5
Sn cazul traductorului rezistiv, miOcarea vibratorie produce variaPia unei
rezistenPe electrice '+)( care este montatN Qntr-un circuit electric, alimentat din
exterior 'fig. /.9;.a(, sau patru rezistenPe montate Qn punte ]eatstone 'fig. /.9;.b(.

a( b(
Fig. /.9;
)ensiunea exterioarN de alimentare poate fi constantN sau variabilN, cu o
frecvenPN purtNtoare fp 4 '/^/000( -=z, care limiteazN frecvenPa superioarN analizatN
la fmax 4 '0,9 ^ 0,/(fp.
+ezistenPa traductorului poate fi" un potenPiometru, o marcN tensometricN, un
semiconductor sau un electrolit.
)raductorul potenPiometric este utilizat pentru mNsurarea deplasNrilor relativ mari, Oi
poate fi realizat cu un punct fix sau seismic.
)raductorul tensometric rezistiv 'marca tensometricN( este format dintr-un fir metalic
din constantan sau nicrom, de diametru foarte mic '0,00/?mm(, dispus Qn serpentinN
sau Qn alt tip de rePea, pe un suport izolat de Rrtie, bacelitN film epoxidic 'fig. /.9<.(.
+ezistenPa firului metalic este"
S
l
/
, unde"

este rezistivitatea materialului, l

lungimea, iar % secPiunea firului.



Fig.
/.9<
5a o variaPie
l
a lungimii firului, corespunde o variaPie
/
a rezistenPei, unde

este variaPia rezistivitNPii,

coeficientul de contracPie tranzversalN.

'!
l
l
l
l
" 1
/
/

,
_

+ +

+aportul"
+

" 1
/ C /
H
se numeOte constanta mNrcii tensometrice, unde"
l
l

este alungirea. CunoscRnd pe - 'determinat experimental( Oi mNsurRnd
/
, se
poate afla alungirea

.
@Nsurarea vibraPiilor cu ajutorul traductorului tensometric se face prin lipirea
acestuia pe un element elastic a sistemului mecanic, a cNrui miOcare se mNsoarN,
sau pe un element elastic al traductorului seismic de vibraPii 'fig. /.9?(.
Fig. /.9?
@Nsurarea variaPiei de rezistenPN a mNrcilor tensometrice se face prin conectare
acestora Qntr-o punte ]eatstone 'fig. /.9;.b(. Sn tabelul ;.9 sunt date caracteristicile
mNrcilor tensometrice cele mai uzuale, de tip folie Oi semiconductor.

)abelul /./.
)ipul mNrcii tensometrice +ezistenPa .J1 Coeficientul - Curentul maxim .A1
cu folie
L " 5 2 1"2 t L 5 5 2 1 5 " t
0,0?0
semiconductor
L " 5 2 1"2 t L " 5 2 112 t
0,0;?
)raductoarele tensometrice au o sensibilitate de cinzeci de ori mai mare, dar
sunt mai scumpe. SntrucRt rezistenPa mNrcilor variazN cu temperatura, trebuie anulat
efectul temperaturii prin utilizarea de mNrci tensometrice compensate la temperaturN,
sau compensarea efectului prin configuraPia circuitului de mNsurare.
Traducoare ca"acii!e
Sn cazul traductorului capacitiv, mNrimea de ieOire este proporPionalN cu variaPia
capacitNPii dintre douN plNci, datoritN deplasNrii relative a acestora.
Capacitatea electricN a unui condensator plan 'fig. ;.E( format din douN plNci paralele
este"

',

S
C
r o
un#e>
1
2
cm p% 2..5 5 2

este constanta
#ielectric9 a vi#ului5
r

1 este constanta #ielectric9 a altui me#iu5 :n

raport cu vi#ul5 S 1 suprafa6a unei pl9ci5 :n cm
"
5 1 #istan6a #intre pl9ci5
:n cm.
Fig. /.9B
6ariaPia capacitNPii poate fi transformatN Qn variaPia unui semnal electric, realizRnd un
circuit electric de polarizare Qn curent continuu a condensatorului, sau circuit de
amplificare cu reacPie, care realizeazN Oi o relaPie liniarN Qntre tensiunea de ieOire Oi
deplasarea plNcilor.
)raductoarele capacitive au urmNtoarele avantaje"


a( b( c(
Fig. /.9A
Sn fig. /.9A. sunt date scemele principale de utilizare ale traductoarelor capacitive,
prin variaPia distanPei dintre armNturile condensatorului 'fig. /.9A.a(, prin variaPia
suprafePei efective a celor douN armNturi 'fig. /.9A.b(, prin variaPia dielectricului dintre
armNturile condensatorului 'fig. /.9A.c(.
)raductorul capacitiv se foloseOte Qn special la mNsurNri relative, unde nu se cere
valoarea absolutN a deplasNrii.
Traducoare induci!e
5a aceste traductoare miOcarea vibratorie produce o variaPie a inductanPei 5 a unui
circuit electric alimentat Qn curent alternativ 'fig. /.9E.(.


Fig. /.9E
'.
5a traductorul inductiv
rezistenPa omicN este neglijabilN,
iar impedanPa"
" "
/ + L ) $ +
devine" L $
montaj simplu3
nu influenPeazN miOcarea sistemului, fiind
fNrN contact direct3
sensibilitate ridicatN3
domeniu larg de deplasNri mNsurabile Oi de
frecvenPe.
SntrucRt secPiunea Qntrefierului % este constantN, rezultN cN inductanPa 5
variazN cvasiliniar cu mNrimea Qntrefierului _, cRnd Qntrefierul este mic Oi variaPia
acestuia este, de asemenea, micN. Aceste traductoare nu sunt perfect liniare Oi de
aceea au aplicaPii limitate.
Principalul avantaj al acestor traductoare Ql constituie faptul cN permit mNsurarea
miOcNrii unui obiect fNrN contact direct.
Captorul fNrN contact direct Oi cu inductanPN mutualN mNsoarN deplasare, Qn timp ce
captorul electromagnetic, fNrN contact direct, mNsoarN viteza.
Traducoare elecrodina#ice
)raductorul electrodinamic produce o tensiune electromotoare ca rNspuns a
deplasNrii unei bobine mobile Qn cRmpul magnetic produs de un magnet permanent
sau electromagnet 'fig. /.9F.(.

Fig. /.9F.
)raductorul electrodinamic produce o tensiune de ieOire proporPionalN cu viteza, de
valoare relativ mare, care poate fi mNsuratN direct, fNrN amplificare.
)raductorul electrodinamic se QntrebuinPeazN, Qn mod obiOnuit, pentru mNsurare
vibraPiilor cu frecvenPN de cRteva mii de ertzi.
Traducoare "iezoelecrice
@aterialele piezoelectrice 'naturale sau ceramice( au proprietatea cN, sub efectul
unor acPiuni mecanice 'Qntindere, compresiune, forfecare sau Qncovoiere(, genereazN
'0
)ensiunea electromotoare indusN Qntr-un conductor
electric de lungime l .m1, care se deplaseazN cu viteza v
.mGs1, perpendicular pe liniile de forPN ale unui cRmp de
inducPie C .)1 este" e 4 -C.l.v .61.
sarcini electrice la suprafaPa lor, proporPionale cu efortul unitar aplicat, iar Qn interior
are loc o polarizare electricN.
Sn prezent, cristalele naturale 'cuarPul( sunt Qnlocuite cu materiale ceramice,
polarizate artificial 'titanat de bariu, titanat de plumb( la care proprietNPile
piezoelectrice pot fi bine controlate Qn procesul de fabricaPie.
+ealizNrile tenologice din domeniul materialelor piezoelectrice, Qn paralel cu
perfecPionarea tenicii electronice de procesare a semnalului, au fNcut ca traductorul
piezoelectric sN fie preferat pentru mNsurarea vibraPiilor, avRnd Qn acelaOi timp Oi o
serie de calitNPi deosebite" domeniu de frecvenPN Oi dinamic extins, gabarit Oi masN
redusN, construcPie simplN Oi robustN, are o stabilitate bunN Qn timp, funcPionarea nu
este influenPatN de condiPiile de mediu, este uOor de montat, permite mNsurarea
acceleraPiilor, vitezelor sau deplasNrilor.
Captorii seismici de acceleraPii, cu traductor piezoelectric, sunt astNzi cele mai
utilizate dispozitive pentru mNsurarea vibraPiilor.


Sn fig. /./9 este datN curba de rNspuns Qn frecvenPN a unui accelerometru
piezoelectric, a cNrui domeniu util de frecvenPN este limitat superior de frecvenPa f
s
egalN cu cca. ;0` din frecvenPa de rezonanPN mecanicN proprie traductorului Oi
inferior de frecvenPa f
i
, determinatN de raportul semnalGzgomot din sistemul de
mNsurN, care trebuie sN fiemai mare de #? 12 , zgomotul provenind de la cablul de
conexiune, circuitele electronice sau accelerometru.
52
9n fi7. &.& este pre!entat5 sc.ema principial5 a
unui accelerometru pie!oelectric seismic.
Discurile '9( din material piezoelectric sunt solicitate la
compresiune de o forPN variabilN proporPionalN cu acceleraPia
masei seismice '/(, Qntregul sistem elastic fiind pretensionat Fig. /./0.
de arcul ';(.
1
]
1

"
C & m
-+
x
,
%
,

Fig. /./9.
De obicei, accelerometrele piezoelectrice sunt de tip monoaxial, adicN pot mNsura
acceleraPii Qn lungul unei singure axe, perpendicularN pe suprafaPa de montare a
accelerometrului. Prin montarea unitarN Oi compactN a trei accelerometre
monoaxiale, pe trei direcPii perpendiculare, se obPine accelometru triaxial care permite
mNsurarea simultanN Oi precisN a acceleraPiilor pe cele trei direcPii ortogonale.
Caracteristicile accelerometrelor pot fi" fizice 'formN, dimensiuni, greutate, frecvenPN
de rezonanPN( sau electrice 'sensibilitate, raport de amplificare(.
Accelerometrele au, de obicei, formN cilindricN, fiind prevNzute cu gNuri filetate pentru
montarea cu Ourub. @asa accelerometrelor piezoelectrice este aproximativ de 0.<^B0
grame.
De regulN, sensibilitatea traductorului este mai mare, iar frecvenPa de rezonanPN este
mai micN, dacN accelerometrul are dimensiuni mai mari.
FrecvenPa de rezonanPN fundamentalN a unui accelerometru, reprezintN frecvenPa
proprie a sistemului masN seismicN 2 elemente piezoelectrice - arcul de
pretensionare Oi acesta poate ajunge pRnN la 900-=z. %ensibilitatea accelerometrului
este mai micN, dacN frecvenPa de rezonanPN este mare.
%ensibilitatea accelerometrului reprezintN mNrimea semnalului electric generat
'sarcinN sau tensiune( la aplicarea unei acceleraPii unitare. %ensibilitatea unui
accelerometru piezoelectric poate fi exprimatN Qn douN moduri"
sensibilitate Qn sarcinN electricN"
51
1
]
1

"
C & m
m0
x
1
%
0


sensibilitate Qn tensiune"

Preamplificatoarele moderne permit utilizarea unor accelerometre cu masN micN care
au o sensibilitate redusN. @asa accelerometrului trebuie sN fie mai micN decRt a
zecea parte din masa sistemului mecanic Qn care se monteazN acesta, pentru ca
accelerometrul sN nu modifice substanPial masa sistemului Oi deci miOcarea
vibratorie.
Domeniul dinamic al accelerometrului reprezintN domeniu de acceleraPii care poate fi
mNsurat Oi este limitat inferior la un nivel de aproximativ 0,09mGs/ de zgomotul
electric al cablurilor de conectare Oi a amplificatoarelor electronice.
5imita superioarN a domeniului dinamic este determinatN de limita de elasticitate a
materialului piezoelectric Oi de masa seismicN Oi are valori uzuale de
( )
" 5 3
s C m 12 12 5
.
@ontarea accelerometrelor
Domeniul de frecvenPN Oi domeniul dinamic al accelerometrului piezoelectric depind,
Qntr-o mNsurN QnsemnatN, de condiPiile de montaj ale traductorului.
Pentru traductoarele cu punct fix, cu contact, limitarea superioarN Qn aceste domenii,
poate interveni Qn urma desprinderii contactului dintre suprafaPa de palpare a
traductorului Oi suprafaPa de studiu.
Accelerometrul trebuie N fie montat Qn aOa fel QncRt direcPia principalN de vibraPie sN
coincidN cu axa sensibilitNPii maxime a traductorului.
Sn fig. /.//. sunt prezentate montajele tipice ale accelerometrelor piezoelectrice.
@ontarea idealN a accelerometrelor piezoelectrice este realizatN cu Otift filetat din oPel
'fig. /.//.a( Oi este recomandatN pentru mNsurNri de vibraPii de frecvenPN QnaltN
'a<0-=z(, realizRnd o caracteristicN de frecvenPN egalN cu cea obPinutN la etalonarea
accelerometrelor. %e recomandN ca suprafaPa de montare sN fie unsN cu ulei
siliconic, pentru a mNri rigiditate montajului.
5"
Fig. ;.9<
Izolarea electricN a accelerometrului faPN de suprafaPa de montare, se poate realiza
prin utilizarea unui Otift filetat izolat Oi a unei Oaibe de micN 'fig. /.//.b(, care reduce
domeniul de frecvenPN la cca. /? -=z.
@ontajul cu magnet permanent 'fig. /.//.c( este recomandat pentru mNsurNri la
frecvenPe joase ';^?-=z( Oi acceleraPii mai mici de /00g.
%uprafaPa de montare a suportului magnetic trebuie sN fie planN Oi curNPatN de
impuritNPi.
%e pot obPine rezultate bune 'fmaxa;?-=z, amaxa900mGs/( prin lipirea
accelerometrului cu un strat de cearN de albine tratatN 'fig. /.//.e(, alPi adezivi
'cleiuri, adezivi pentru mNrci tensometrice, ciment epox: sau cianocrilat, bandN
adezivN, ciment etc.( 'fig. /.//.d(, dar soluPia de montaj este acceptabilN atunci cRnd
locul de mNsurare nu trebuie scimbat frecvent.
%uprafaPa de montare trebuie sN fie curatN, indiferent de metoda de fixare, precizia
mNsurNtorilor la frecvenPe Qnalte fiind influenPatN de rigiditatea prinderii.
@ontajele cu rigiditate redusN au ca rezultat micOorarea frecvenPei de rezonanPN a
montajului Oi deci reducerea domeniului de frecvenPN util al accelerometrului.
$tilizarea palpatorului 'fig. /.//.f(, cu diverse vRrfuri interscimbabile de palpare, este
recomandatN la frecvenPe joase 'a;-=z(, Qn cazul unor mNsurNri de scurtN duratN,
realizate Qn scopul explorNrii structurii Qn vederea stabilirii ordinului de mNrime al
53
vibraPiei, sau pentru determinarea onor bNrPi modalec 'a liniilor de egalN amplitudine
a vibraPei(.
Captorul de gabarit mare, fixat pe un element cu rigiditate scNzutN, poate determina
mNrirea rigiditNPii locale a structurii, deci poate modifica caracteristicile miOcNrii
vibratorii, pe lRngN efectul creat de QncNrcare suplimentarN datN de greutate proprie a
traductorului.
Accelerometrele piezoelectrice moderne sunt foarte puPin sensibile la acPiunile
exterioare" umiditate, temperaturN, radiaPii nucleare, zgomot, cRmp electromagnetic,
zgomot triboelectric, coroziune etc.
Accelerometrele obiOnuite pot suporta temperaturi maxime pRnN la /?0dC,
dupN care are loc o depolarizare a cristalelor piezoelectrice, cu modificarea
ireversibilN a sensibilitNPii. Pentru temperaturi mai mari de <00dC sunt utilizate
accelerometre speciale prevNzute cu gNuri pentru rNcire cu apN 'fig. /./;.( sau cu
radiatoare rNcite cu aer 'fig. /./<(.

Fig. /./; Fig. /./<.
, atenPie bdeosebitNc trebuie acordatN semnalelor parazite" de origine
triboelectricN, de naturN electromagneticN, sau produse de bbuclele de masNc Oi care
sunt induse Qn cablurile electrice de conexiune ale accelerometrelor piezoelectrice,
avRnd valori comparabile cu semnalul util.
7gomotul triboelectric este datorat capacitNPilor parazite locale care apar Qntre
conductorul metalic al cablului de conexiune Oi izolaPia exterioarN a acestuia Oi este
produs de variaPiile de capacitate Oi de sarcinN localN, datoritN Qndoirii sau tensionNrii
repetate a cablului, fenomen care poate fi evitat prin fixarea corespunzNtoare a
cablului pe suprafaPa obiectului pe care se fixeazN accelerometrul 'fig. /./?(.
Fig. /./?
5'
7gomotul electromagnetic este indus Qn cablul accelerometrului atunci cRnd
acesta este plasat Qn cRmpuri electromagnetice variabile Oi poate fi redus prin
utilizarea cablurilor cu ecranare electricN dublN, sau prin utilizarea unui
preamplificator diferenPial. , altN sursN de zgomot o constituie bbuclele de masNc 'fig.
/./B.(, care apar atunci cRnd accelerometrul Oi aparatura de mNsurN sunt conectate
la masN Qn puncte diferite.
a( b(
Fig. /./B.
CNderea de tensiune
3
'fig. /./B.a( produce un zgomot de fond cu
frecvenPa rePelei, care se suprapune peste semnalul util. bCucla de masNc se poate
elimina prin conectarea aparaturii, la masN, Qntr-un singur punct 'fig. /./B.b(, cRt mai
aproape de aparatul de mNsurN, prin izolarea electricN a accelerometrului utilizRnd un
Otift filetat izolat Oi o rondea de micN, sau prin folosirea unui preamplificator cu intrare
flotantN.
Sncovoierea elementului pe care se fixeazN accelerometrul, poate influenPa precizia
de mNsurare a vibraPiilor, prin transmiterea eforturilor de Qncovoiere la cristalul
piezoelectric, efect care poate fi redus prin utilizarea unor accelerometre cu suprafaPN
de rezemare redusN.
$miditatea nu influenPeazN sensibilitatea accelerometrului care este montat
Qntr-o carcasN etanON realizatN prin sudurN, dar trebuie luate mNsuri speciale de
etanOare a conexiunii cablului cu accelerometrul, prin etanOarea cu mastic sau bandN
de cauciuc siliconic, vulcanizatN la temperatura mediului ambiant.
Alegerea optimN a tipului de traductor de vibraPii impune considerarea urmNtoarelor
criterii"
posibilitNPile de realizare ale scemei de mNsurare3
parametrii mNsuraPi 'deplasare, vitezN, acceleraPie(3
impedanPa mecanicN a sistemului mNsurat3
sensibilitatea traductorului3
55
domeniul dinamic3
domeniul de frecvenPN3
precizia de mNsurare3
condiPii de mediu 'umiditate, temperaturN, cRmpuri magnetice etc(.
PerformanPele sistemului de mNsurare nu depind numai de caracteristicile
traductorului, ci Oi de caracteristicile componentelor din scema de mNsurare.
Astfel, frecvenPa superioarN limitN a scemei este Qn general determinatN de
frecvenPa proprie a accelerometrului, a contactului, sau de frecvenPa purtNtoare
.fsY0,9'fn,fp(1, Qn timp ce frecvenPa inferioarN limitN depinde de caracteristicile
preamplificatorului sau a cablului de legNturN, respectiv de o frecvenPN limitN a
Qntregului sistem de mNsurN 'fiL90flim(.
Sn domeniul de frecvenPe cuprins Qntre fi Oi fs distorsiunile semnalului electric
transmis sunt minime Oi nu afecteazN sensibil precizia de mNsurare.
Domeniul dinamic este definit ca domeniul Qn care semnalul electric generat de
traductor este proporPional cu mNrimea mecanicN mNsuratN 'acceleraPie, vitezN,
deplasare(. 5imita superioarN a domeniului dinamic depinde de particularitNPile
constructive ale traductorului 'cursN, preQncNrcarea masei etc.(, Qn timp ce limita
inferioarN este influenPatN de zgomotul de fond al scemei, Qndeosebi al
preamplificNrii sau cablului electric de legNturN. %emnalul minim mNsurat trebuie sN
fie de ?T.B ori mai mare decRt zgomotul de fond al lanPului de mNsurare.
Domeniul de frecvenPN Oi domeniul dinamic depind Qn mare mNsurN de condiPiile de
montaj ale traductorului.
5!
Caracteristicile traductorilor de vibraPii
)abelul /.;.
5,
)ipul
traductorului
Parametrul
mNsurat
%ensibilitatea Domeniul de
frecvenPN
Domeniul
dinamic
Avantaje Dezavantaje
Piezoelectric acceleraPie '9,?^<(m6Gms-/ 0,/^90000=z ;000ms-/ &abarit redus.
@asN micN.
AcceleraPii mari.
*u funcPioneazN Qn regim
static.
ImpedanPN mare.
!lectric inductiv
cu bobinN
mobilN
6itezN.
Deplasare.
AcceleraPie.
/? m6Gms-/ 90^9000=z 0,9^;00 mmGs
0,09^90mm
0,/^/?00ms-/
ImpedanPN micN. FrecvenPN inferioarN limitatN.
%ensibil Qn cRmp magnetic.
&abarit Oi greutate mare.
Durabilitate limitatN.
@Nrci
tensometrice
-deplasare
-acceleraPie
- - - FuncPioneazN Oi Qn
regim static
FrecvenPN superioarN limitatN.
*ecesitN alimentare.
PotenPiometru -deplasare - - - ImpedanPN micN.
PreP redus.
FrecvenPN joasN.
Precizie Oi durabilitate redusN.
*ecesitN alimentare.
Capacitiv -deplasare 0,F6 - - FNrN contact.
%ensibilitate mare.
&reu de calibrat.
*umai pentru deplasNri mici.
*ecesitN alimentare.
+eluctanPN
variabilN
-deplasare - - - Precizie mare. *ecesitN alimentare.
Circuite complicate
Traducoare "enru !i$raii orsionale
Captorul pentru vibraPii torsionale, numit Oi torsiometru, poate fi seismic inductiv sau
rezistiv.

Fig. /./A.
Captorul are frecvenPN proprie de ;=z Oi mNsoarN Qn domeniul frecvenPei de
?^9000=z deplasarea ungiularN, iar Qn domeniul 0^/=z mNsoarN acceleraPia
ungiularN.
2.$. %etode de analiz& a semnalului viroacustic
&.1.1. Anali!a :n #omeniul frecven/5
Analiza vibraPiilor Oi zgomotului, Qn scopul controlului vibroacustic al sistemelor
mecanice, constituie o metodN modernN Oi eficientN pentru determinarea condiPiilor de
funcPionare.
Analiza vibraPiilor Oi zgomotului se poate face"
Qn domeniul frecvenPN3
Qn domeniul timp3
Qn domeniul amplitudine3
cu metode speciale de analizN.
5.
9n fi7. &.&;. este pre!entat5 sc.ema
unui captor torsiometru in#uctiv #iferen/ial
care se compune #in6 1-mas5 seismic5 :n
rota/ie- &-arcuri- '-tra#uctor in#uctiv f5r5
contact- 1-:ntrefier varia,il- $-carcas5.
Captorul mNsoarN deplasarea
ungiularN relativN

, Qntre carcasN Oi
masa seismicN.
Captorul se monteazN cu o flanON Qn
capNtul arborelui la care se mNsoarN miOcarea
de rNsucire, semnalul electric obiOnuit fiind
transmis la aparatura de mNsurare prin
intermediul unui colector cu inele.
Analiza Qn domeniul frecvenPN a vibraPiilor Oi zgomotului generat de maOini Oi
utilaje, reprezintN o metodN modernN de control, pentru depistarea cauzelor
determinante, din urmNtoarele motive"
modificNri ale anumitor componente spectrale, Qn corelaPie cu defecte evolutive Oi care
nu afecteazN sensibil nivelul de vibraPii global, sunt detectabile Qn spectrul de frecvenPN3
o creOtere a nivelului global de vibraPii indicN modificNri funcPionale, dar nu dN nici o
indicaPie asupra cauzei, cauzele fiind adesea relevate prin modificNri Qnsemnate ale
unor componente din spectrul de frecvenPN.
Analiza semnalului vibroacustic Qn domeniul frecvenPN se poate realiza global, printr-o
filtrare ponderatN. Pentru analiza semnalului Qn domeniul audiofrecvenPN sunt utilizate
curbele de ponderare prezentate Qn fig. /./E.
Fig. /./E.
Curba de ponderare A este utilizatN pentru nivele de presiune acusticN reduse3
curba de ponderare C este utilizatN pentru nivele de presiune acusticN medii, iar curba
C pentru nivele ridicate. Curba de ponderare D este utilizatN pentru mNsurarea
zgomotului propdus de avioane. Sn mod obiOnuit se utilizeazN curba de ponderare A,
care este mai apropiatN de filtrarea ponderatN realizatN de aparatul auditiv. Curbele C Oi
C nu oferN corelaPii suficiente cu percepPia subiectivN a zgomotului.
Analiza semnalului vibroacustic Qn domeniul frecvenPN se poate face cu filtre"
cu bandN de frecvenPN de lNPime constantN3
cu bandN de frecvenPN de lNPime procentual constantN.
+ecomandNrile de alegere a modalitNPilor de analizN sunt destul de complexe Oi depind
Qntr-o mare mNsurN nu numai de caracteristicile semnalului studiat, ci Oi de
performanPele aparaturii.
Analiza de frecvenPN cu banda de filtrare constantN ';T9000 =z( este de preferat Qn
cazul semnalelor staPionare periodice, cu un numNr mare de componente armonice
50
stabile Qn spectru, sau Qn cazul studiului transmiterii vibraPiilor, al producerii deteriorNrilor
prin obosealN sau uzurN, cu toate cN la frecvenPe mari volumul rezultatelor obPinute
QngreuneazN interpretNrile3 o recomandare generalN indicN banda de filtrare QngustN, cu
lNPime constantN, concomitent cu o scarN liniarN de frecvenPe, pentru studiul vibraPiilor,
al cauzelor, al fenomenelor de rezonanPN Qn vibraPii.
Analiza cu bandN de lNPime procentual2constantN, faPN de frecvenPN, este indicatN, Qn
acelaOi timp, cu scara de frecvenPN logaritmicN, pentru fenomenele la care primele
armonici sunt importante Oi cu relativN instabilitate Qn frecvenPN datoritN unor uOoare
fluctuaPii de frecvenPN ale excitaPiei, turaPiei etc.
Sn cazul analizei de frecvenPN, cu filtre cu bandN cu lNPime constantN, Qn fiecare secundN
se pot studia C/GETC/G< poziPii de filtrare succesive 'C este lNPimea benzii Qn =z(.
+educerea timpului de analizN se poate realiza rotind cu vitezN amplificatN semnalul
Qnregistrat. Sn felul acesta lNPimea filtrului creOte proporPional, ceea ce permite o vitezN
mai mare de baleiere a domeniului de frecvenPN Oi deci un timp de analizN mai redus,
asigurRnd Qn acelaOi timp aceeaOi rezoluPie.
PosibilitNPi net superioare de reducere a timpului de analizN Ql oferN analiza spectralN Qn
timp real, care se preferN Qndeosebi la semnalele nestaPionare Qn amplitudine sau
frecvenPN.
Analizoarele Qn timp real, cu compresie de timp Oi filtrare digitalN, dupN o conversie
analog 2 digitalN, QnregistreazN semnalul Qntr-o memorie de tip digital.
@emoriile sunt recirculate cu vitezN mNritN, cu o amplificare deci a frecvenPelor, Qn
scopul analizei digitale '9, 9G;, 9G9/ octavN(.
Amplificarea frecvenPelor, implicit posibilitatea de mNrire a lNPimii benzii de filtrare Qn
acest mod, are ca efect o importantN reducere a timpului necesar analizei.
AcelaOi efect Ql are Oi filtrarea prin prelucrarea digitalN a datelor din memorie sau dintr-o
Qnregistrare continuN. Sn acest caz este de remarcat de asemenea cN prelucrarea
semnalului se poate realiza Qn mod continuu, prin Qnregistrarea continuN de semnale
noi, odatN cu QndepNrtarea celor veci.
Filtrarea digitalN este indicatN pentru filtrarea cu bandN de lNPime procentual constantN
Oi scarN logaritmicN Qn frecvenPN.
)enica de prelucrare a datelor, prin transformarea rapidN Fourier 'FF) 2 Fast Fourier
)ransform(, a condus la dispozitive Qn care analiza unui fragment de semnal se
realizeazN digital, concomitent, pentru toate componentele, desigur cu eficienPN sporitN
!2
Qn timp Oi Qn precizia datelor obPinute, cu recomandare pentru banda de filtrare
constantN Oi scarN liniarN.
!ste de remarcat de asemenea cN la analizoarele de tip digital menPionate existN
posibilitNPi de prelucrare la intervale Oi durate date de timp a unui numNr prestabilit, Qn
funcPie de precizia doritN, de fragmente de semnal care sunt mediate Oi ulterior
analizate sau prelucrate pentru determinarea spectrului, a funcPiilor de corelaPie etc.
Prelucrarea datelor Qn acest mod permite Oi efectuarea analizelor mai dificile Qn
domeniul de amplitudine sau de timp, analize statistice etc.
Sn efectuarea analizei Qntr-o modalitate sau alta intervin o multitudine de parametrii
specifici care depind fie de caracteristicile generale ale semnalului, fie de aparatura de
analizN sau Qnregistrare utilizatN.
&.1.&. Anali!a :n #omeniul timp
Analiza Qn domeniul frecvenPN, deOi foarte eficientN, nu reprezintN un instrument
universal capabil sN furnizeze un rNspuns despre starea maOinilor Oi utilajelor Qn orice
condiPii. Sn cazul unor excitaPii prin Ooc, sau avRnd caracter impulsiv, rNspunsul
sistemului va fi format din componente corespunzNtoare frecvenPelor proprii ale
structurii. Sn astfel de situaPii defectele vor modifica mai puPin spectrul de frecvenPe al
vibraPiilor sau zgomotului, dar mult mai probabil vor determina modificNri sesizabile cRt
priveOte evoluPia semnalului Qn domeniul timp.
Cea mai simplN modalitate de analizN Qn domeniul timp este medierea Qn timp Oi
exprimarea corespunzNtoare a rezultatelor fie ca mNrimi globale, fie ca spectre de
frecvenPN. Snregistrarea evoluPiei Qn timp a semnalului, implicit rePinerea valorii maxime,
constituie o altN metodN de analizN, iar compresia de timp oferN posibilitNPi net sporite,
Qn special la Qnregistrarea Qn memorie de tip digital.
Dispozitivele recente efectueazN, Qn timp real, concomitent analiza Qn domeniul timp Oi
frecvenPN.
Sn vederea reducerii sau ciar eliminNrii componentelor nedorite, se poate realiza o
operaPie de mediere Qn domeniul timp, Qnaintea efectuNrii analizei Qn domeniul frecvenPN.
Analiza semnalului Qn domeniul timp se constituie ca o modalitate principalN de studiu
pentru semnale nestaPionare tranzitorii Oi ciar staPionare aleatorii, Qn ce priveOte
punerea Qn evidenPN a unor frecvenPe dominante.
!1
&.1.'. Anali!a :n #omeniul amplitu#ine
Sn marea majoritate a cazurilor existN un mod tipic de evoluPie Qn timp a deteriorNrilor
cauzate prin fenomene de uzare. IniPial se manifestN defecte locale, singulare, care
genereazN excitaPii cu caracter impulsiv, de Ooc, a cNror frecvenPN creOte Qn timp Oi care
determinN apariPia unor vRrfuri ascuPite Qn rNspunsul structurii.
DistribuPia amplitudinilor globale sau filtrate Qntr-un interval de timp determinat,
constituie o soluPie simplN de analizN a semnalului Qn domeniul amplitudine. Dispozitive
adecvate permit prelucrarea rezultatelor Qn vederea trasNrii de istograme sau curbe de
distribuPie.
Prelucrarea digitalN complexN a semnalului, Qn sceme perfecPionate, oferN direct
distribuPii de probabilitate simple sau cumulate procentual, care simplificN considerabil
interpretarea.
&.1.1. Anali!a prin func/ia #e autocorela/ie
Introducerea unor tenologii superioare pentru prelucrarea datelor, pe baza algoritmului
FF), a permis perfecPionarea metodelor de analizN existente, precum Oi introducerea
unor metode noi, dintre care cele mai utilizate sunt" analiza prin funcPia de autocorelaPie
Oi analiza C!P%)+$@.
Analiza prin funcPia de autocorelaPie Qn domeniul timp indicN mNsura Qn care un semnal
x't( se coreleazN cu acelaOi semnal deplasat Qn timp, fiind definitN prin relaPia"

+
T
2
#t + t ) < + t ) <
T
1
lim + )
+eprezentarea graficN a funcPiei de autocorelaPie, Qn funcPie de deplasarea ,
formeazN corelograma procesului vibratoriu, a cNrei formN furnizeazN unele indicaPii
asupra conPinutului Qn frecvenPe. Corelograma admite pentru 4 0 un maxim, cu atRt
mai pronunPat, cu cRt conPinutul Qn frecvenPe Qnalte este mai bogat.
Sn fig. ;.B; este prezentatN forma corelogramei pentru"
un proces aleatoriu staPionar ideal 'zgomot alb( 'fig. /./F.a(3
proces aleatoriu de bandN largN 'fig. /./F.b(3
proces aleatoriu de bandN QngustN 'fig. /./F.c(.
!"
Fig. /./F
Din punct de vedere practic, aparatura care permite obPinerea funcPiei de autocorelaPie
foloseOte tenica FF) pentru transferul datelor din domeniul timp Qn domeniul frecvenPN
Oi apoi din nou Qn domeniul timp.
+ezultatele prezintN interes pentru studiul periodicitNPii semnalului vibroacustic,
separarea ecourilor etc.

&.1.$. Anali!a C<PST(UM
CuvRntul C!P%)+$@ a fost obPinut prin anagramarea cuvRntului %P!C)+$@, QntrucRt
iniPial analiza C!P%)+$@ a fost definitN ca o analizN a spectrului de putere, al
logaritmului spectrului de putere al semnalului din domeniul timp. DacN se noteazN cu 8
'f( transformata directN Fourier a unei funcPii de timp x't(, spectrul de putere %x 'f( este
dat de relaPia"
"
ift "
" "
<
#t e + t ) < +A t ) < B + f ) E + f ) S

+



Iar C!P%)+$@$5 Cx ' ( este reprezentat prin relaPia"
"
ift "
<
"
< <
#t e + f ) S ln +AM f ) S NlnB + ) C

$lterior, pentru analiza C!P%)+$@ s-a impus o nouN definiPie bazatN pe utilizarea
transformatei Fourier inverse asupra logaritmului spectrului de putere"
#f e + f ) S ln +A f ) S Bln + ) C
ift "
< <
1
<

6ariabila independentN a C!P%)+$@$5$I are dimensiuni fizice de timp Oi are
denumirea de cvefrenPN. !fectuarea analizei C!P%)+$@ presupune procesarea
!3
semnalului x't( dupN etapele indicate Qn figura ;.B?, folosind analizoare dinamice de
spectru, bazate pe tenica FF), cuplate cu un calculator numeric.
Fig. ;.B
Fig. /.;0.
%pre deosebire de spectrul de frecvenPe, C!P%)+$@$5 este mai puPin sensibil la
caracteristicile dinamice ale structurii care influenPeazN relaPia rNspuns-excitaPie. 5a
aceeaOi excitaPie, spectrul de frecvenPe depinde mult de punctul Qn care se monteazN
traductorul pe structurN, Qn timp ce C!P%)+$@$5 este mai puPin sensibil la modificarea
punctului de mNsurN.
Forma spectrului de frecvenPe poate fi de asemenea modificatN considerabil de
scimbNrile de fazN introduse Qn procesul de propagare a semnalului.
$n alt avantaj important al analizei C!P%)+$@ rezidN Qn faptul cN toate benzile
laterale, ale unei frecvenPe din spectru, sunt grupate Qn C!P%)+$@, Qn principal, Qntr-o
singurN linie, numitN ramonicN, care conPine informaPii semnificative privind QnNlPimea
medie a benzilor laterale.
DupN identificarea Qn C!P%)+$@ a unei serii de ramonici, Qn general, este suficient sN
se determine numai prima Oi sN se neglijeze cele de ordin superior.
Capacitatea analizei C!P%)+$@ de a detecta unele periodicitNPi ascunse din spectru
oferN anumite avantaje Qn problemele practice de diagnosticare a defectelor.
!'
( ) [ ] t <
( ) [ ]
"
t < ( ) [ ]
"
t < ln ( ) [ ] M t < Nln
"
1

<)t+
( )
<
C ( ) [ ] t <
<)t+
Fig. /.;9.
Sn fig. /.;9.a. este prezentat spectrul de frecvenPe cu <00 linii obPinut prin analiza Qn
domeniul ;,?-=z ^ 9;,?-=z a semnalului obPinut de la o cutie de viteze, Qn care se
!5
[ ]
[ ] + )
+ )
t f
t x

evidenPiazN uOor prezenPa primelor trei armonice ale frecvenPei de angrenare, f4<,;-=z,
dar fNrN a putea fi evidenPiate cu claritate benzile laterale.
C!P%)+$@$5 realizat pe baza acestui semnal Oi prezentat Qn fig. /.;9.b. indicN ca
importante numai componentele de E? =z Oi ?0 =z corespunzNtoare vitezelor de rotaPie
a arborelui, toate componentele semnificative din C!P%)+$@ fiind ramonici ale uneia
dintre aceste douN frecvenPe.
%e constatN experimental cN un numNr mare de factori 'raportul semnalG zgomot,
lNPimea de bandN a filtrelor, factorul de formN al filtrelor, distanPa dintre benzile laterale
etc.( influenPeazN valorile C!P%)+$@ Oi de aceea trebuie sN se compare numai analize
C!P%)+$@ obPinute Qn condiPii identice.
Avantajul analizei C!P%)+$@, Qn comparaPie cu analiza Qn frecvenPN obiOnuitN, rezidN
Qn sensibilitatea sporitN a acesteia Oi simplificarea interpretNrii rezultatelor
experimentale, QntrucRt Qn C!P%)+$@ vRrfurile periodice din spectrul de frecvenPe sunt
cumulate.

&.1.8. "unc/ia #e r5spuns :n frecven/5

FuncPia de rNspuns Qn frecvenPN ='f(, numitN Oi funcPia de transfer, este definitN ca un
raport Qntre transformatele Fourier directe ale rNspunsului x't( Oi excitaPiei f't( ale unui
sistem mecanic"
='f( 4
Dintre aplicaPiile funcPiei de rNspuns Qn frecvenPN se menPioneazN"
determinarea caracteristicilor sistemului mecanic3
determinarea impedanPei mecanice, cRnd excitaPia f't( este o forPN, iar rNspunsul x't( o
vitezN3
studii privind efectul diverselor excitaPii asupra unui sistem mecanic.
&.1.;. Meto#a anali!ei mo#ale
!!
, structurN mecanicN realN, alcNtuitN dintr-o conexiune de elemente continue,
poate fi dinamic simulatN printr-un sistem cu un numNr finit de grade de libertate.
Precizia simulNrii depinde de valoare acceptatN pentru numNrul gradelor de
libertate. @iOcarea sistemelor cu numNr finit de grade de libertate este descrisN de un
sistem de ecuaPii diferenPiale de ordinul doi, care se poate scrie sub formN matricealN"
[ ] { } [ ] { } [ ] { } { } f < H < c < m + +
@etodele experimentale ale analizei modale urmNresc determinarea
caracteristicilor dinamice ale structurilor mecanice, respectiv aprecierea matricelor
masei .m1, de amortizare .c1 Oi de rigiditate .-1. Deoarece aceste matrici nu pot fi
mNsurate direct, Qn tenica experimentalN a analizei modale, caracteristicile dinamice
sunt deduse utilizRnd alte mNrimi, cum ar fi" pulsaPiile proprii ale structurii, amortizNrile
din sistem Oi forma modurilor proprii de vibraPie, care la rRndul lor pot fi apreciate
folosind funcPia de rNspuns Qn frecventN.
$n experiment de analizN modalN necesitN parcurgerea urmNtoarelor etape"
stabilirea tenicii de excitare a structurii3
stabilirea modului de extragere a datelor Oi de prezentare a acestora3
analiza datelor experimentale Oi extragerea caracteristicilor dinamice necesare
construirii unui model modal util Qn aplicaPiile ulterioare.
Sn funcPie de valoarea frecvenPei, excitaPia poate fi "
- la frecvenPe cu valori fixe3
- cu excitaPie sinusoidalN3
- cu excitaPie cu bandN largN de frecvenPN.
DupN numNrul punctelor de excitaPie, excitaPia poate fi"
- Qntr-un singur punct 'cu un singur excitator(3
- Qn mai multe puncte 'cu mai multe excitatoare(.
%tudiul experimental al vibra6iilor for6ate ale structurilor mecanice la o excita6ie
sinusoidal9 urm9re8te"
- identificarea propriet96ilor specifice ale structurii mecanice 'coeficien6i de amortizare,
constante elastice etc.(
- identificarea pulsa6iilor proprii 8i a modurilor proprii de vibra6ii3
- stabilirea unui model matematic, al structurii mecanice, :n scopul unei analiza
ulterioare prin simulare3
- verificarea studiilor teoretice privind transmiterea vibra6iilor :n structurile mecanice.
!,
+ealizarea unui model matematic optim al structurilor mecanice 8i determinarea
parametrilor dinamici ai acestora, permite aprecierea comport9rii dinamice a acestora
:nc9 din faza de proiectare 8i deci realizarea de modific9ri structurale :n scopul atenu9rii
vibra6iilor 8i zgomotului structural.
+Nspunsul structurii mecanice, pentru diverse valori ale excitaPiei, se QnregistreazN
grafic, obPinRnd diagrama amplitudine-frecvenPN din care rezultN"
- valorile frecvenPelor proprii, care coincid aproximativ cu valorile frecvenPelor pentru
care diagrama amplitudine-frecvenPN prezintN vRrfuri3
- valoarea amortizNrii corespunzNtoare fiecNrui mod propriu de vibraPie.
Anali!a mo#al5 cu e=cita/ia :ntr-un punct
Sn cazul tenicilor de analizN cu excitaPie Qntr-un punct, structura mecanicN este
excitatN Qn punctul i cu o forPN sinusoidalN fi 4 Fi sin t, iar rNspunsul este mNsurat Qn
punctul j 'fig. /.;/.(.
DatoritN manifestNrii fenomenelor de rezonanPN, pe frecvenPele proprii ale structurii
mecanice, puterea necesarN pentru menPinerea forPei de excitaPie la un nivel constant
este funcPie de frecvenPN, fapt ce implicN intercalarea unei bucle de reacPie pentru
menPinerea forPei de excitaPie constantN. +Nspunsul structurii este prezentat sub diverse
forme" deplasNri, viteze sau acceleraPii.
CunoscRnd experimental valoarea excitaPiei Oi valoarea rNspunsului, pentru diverse
valori ale frecvenPei de excitaPie, se calculeazN valoarea receptanPei 'raportul
deplasareGforPN( ji, ca o mNrime complexN"
ji4' ji(+Mi' ji(I
care se reprezintN grafic, obPinRnd diagrama amplitudine-pulsaPie sau diagrama
*:euist. Din analiza diagramelor se extrag Qn primul rRnd valorile pulsaPiilor proprii, iar Qn
al doilea rRnd, parametrii modali cu care se pot calcula matricele .m1, .-1, .c1.
!.
Fig. /.;/.
+eprezentRnd dependenPa receptanPei cu pulsaPia se obPine o variaPie cu o serie
de maxime la pulsaPii foarte apropiate de pulsaPiile proprii ale sistemului.
Atunci cRnd pulsaPiile proprii ale sistemului cu mai multe grade de libertate sunt relativ
depNrtate, fiecare maxim poate fi apreciat ca rNspunsul la rezonanPN al unui sistem cu
un singur grad de libertate.
+ezultN cN Qn cadrul acestei metode, valorile pulsaPiilor proprii sunt identificate cu
pulsaPiile pentru care se realizeazN vRrfuri Qn diagrama amplitudine-frecvenPN.
Sn cazul acestei metode este necesarN repetarea mNsurNrilor Qn suficient de
multe puncte, pentru a avea certitudinea cN odatN cu modificarea lentN pentru fiecare
punct al frecvenPei, toate modurile proprii s-au manifestat Qn curbele de rNspuns.
Atunci cRnd amortizNrile din sistem cupleazN modurile proprii de vibraPii, sau modurile
proprii se suprapun, valorile teoretice ale pulsaPiilor proprii sunt uOor diferite de valorile
extrase din diagrama rNspunsului.
A doua informaPie ce poate fi extrasN din curba de rNspuns Qn frecvenPN este
valoarea amortizNrii corespunzNtoare fiecNrui mod propriu de vibraPie, amortizare care
determinN de fapt mNrimea vRrfului de rezonanPN. FracPiunea de amortizare criticN r
se poate aprecia prin metoda punctelor de semiputere"
!0
"
r
r
r
k
m

Fig. /.;;.
dupN care se determinN masa modalN cu relaPia"

+Nspunsul unei structuri mecanice, consideratN ca un sistem liniar, poate fi determinat
pe baza principiului suprapunerii efectelor, avRnd rNspunsurile structurii Qn modurile
proprii Oi considerRnd cN Qn fiecare mod propriu sistemul rNspunde ca un sistem liniar cu
un grad de libertate.
)otuOi, ca urmare a contribuPiei introduse de modurile proprii nerezonante, rNspunsul
sistemului cu mai multe grade de libertate este diferit de rNspunsul la rezonanPN al
sistemului cu un grad de libertate.
@odificarea formei curbei rNspunsului, ca rezultat al manifestNrii modurilor nerezonante,
determinN erori Qn estimarea amortizNrilor. Pentru a excita un mod propriu de vibraPie,
excitaPia trebuie sN fie realizatN cu mai multe forPe, avRnd o anumitN distribuPie Qn cadrul
sistemului cu mai multe grade de libertate.
2.'. Te#nica de analiz& (n frecven)& a semnalului viroacustic
Analiza Qn frecvenPN urmNreOte descompunerea unui semnal complex Qn
componente armonice, obPinRnd spectrul de frecvenPN al semnalului.
%pectrul de frecvenPN al vibraPiilor Oi zgomotelor este utilizat la controlul,
diagnosticarea Oi monitorizarea stNrii de funcPionare a maOinilor.
,2

r
1 "
"
r
"
1
"
"
r
f
f f
f "
f f

unde f
r
este frecvenPa proprie a
modului propriu, iar f
9
Oi f
/
sunt
frecvenPele la care amplitudinea
miOcNrii este redusN cu " Qn raport
cu valoarea maximN la rezonanPN 'fig.
;.BE(. Constanta elasticN -
r
se
determinN pe baza valorii receptanPei
la rezonanPN"
+ ) .
1
H
r ji r
r

Analiza Qn domeniul frecventN se realizeazN, clasic, prin trecerea semnalului de analizat

printr-un sistem care conPine urmNtoarele blocuri funcPionale 'fig. /.;<.("
preamplificator de intrare3
- filtru de bandN3
- detector3
- Qnregistrator sau displa:.

%emnal
de intrare
Fig. /.;<
Aparatele care realizeazN analiza de frecvenPN se numesc, uzual, analizoare. Analiza Qn
domeniul frecvenPN se poate clasifica astfel"
analiza de frecvenPN cu filtre"
-cu lNPime de bandN constantN3
-cu lNPime de bandN procentual constantN3
analiza de frecvenPN succesivN"
- Qn trepte3
- continuN3
analiza de frecvenPN Qn timp real '+!A5 )I@!("
- cu filtre de tip analog Qn paralel3
- cu filtre de tip digital3
analiza Fourier 'FA%) F,$+I!+ )+A*%F,+@ , FF)(.
Pentru realizarea analizei de frecvenPN trebuie Qndeplinite urmNtoarele condiPii generale"
domeniul de frecvenPN analizat trebuie sN acopere domeniul de frecvenPN al
fenomenului studiat3
puterea de rezoluPie a filtrNrii trebuie sN fie cQt mai ridicatN3
timpul necesar analizei trebuie sN fie cQt mai redus3
Alegerea modalitNPilor de analizN se realizeazN Qn funcPie de caracteristicile semnalului
studiat Oi de performanPele aparaturii.
Analizoarele analogice pot fi"
cu filtre discrete3
cu filtru acordabil3
paralele Qn timp real3
cu compresia timpului.
,1
Amplificator
intrare
%ilru &eecor
Onre&istrator
isplaP
&.$.1. Anali!orul cu filtre #iscrete
%emnalul de la traductorul de vibraPii este condiPionat de un preamplificator Oi aplicat
unui grup de * filtre, ale cNror benzi de frecvenPN sunt alese astfel QncRt sN acopere tot
domeniul de frecvenPN dorit.
Detectorul este conectat succesiv la ieOirea fiecNrui filtru, pentru mNsurarea puterii
semnalului pe fiecare bandN de frecvenPN 'fig. /.;?(.
Fig. /.;?.
6iteza de baleiere a filtrelor poate fi controlatN Oi sincronizatN cu viteza unui Qnregistrator
de nivel care QnregistreazN spectrul. Din considerente economice numNrul filtrelor Qntr-
un astfel de analizor este limitat.
&.$.&. Anali!orul cu filtru acor#a,il
Acest analizor are un singur filtru cu frecvenPN centralN reglabilN, care poate fi baleiat pe
Qntreg domeniul de frecvenPe utilizat 'fig. /.;B.(. Filtru acordabil poate fi realizat atRt cu
lNPime de bandN constantN, cRt Oi cu lNPime de bandN procentual constantN. SntrucRt
timpul de rNspuns al unui filtru este cu atRt mai mare cu cRt lNPimea de bandN este mai
micN, viteza de baleiere trebuie corelatN cu lNPimea de bandN.
Fig. /.;B.
Analizoarele cu filtre discrete sau cele cu filtru acordabil, pot analiza numai semnale
staPionare. Sn acest scop semnalul trebuie Qnregistrat pe o buclN de bandN magneticN
sau Qntr-o memorie numericN.
&.$.'. Anali!orul paralel :n timp real
,"
Acesta obPine Qntregul spectru de frecvenPe, Qn paralel, de la acelaOi semnal de intrare
'fig. /.;A.(. Analizoarele paralele, Qn timp real, permit obPinerea mult mai rapidN a
spectrului, fiind QnsN mai scumpe Oi cu rezoluPie limitatN.
Fig. /.;A.
&.$.1. Anali!orul cu compresia timpului
)impul necesar realizNrii analizei Qn frecvenPN este limitat inferior de timpul de rNspuns
al filtrului, care este corelat cu lNPimea de bandN. @Nrirea vitezei de analizN se poate
realiza prin creOterea lNPimii de bandN C, ceea ce ar implica o micOorare a rezoluPiei
analizorului. Pentru a menPine aceeaOi rezoluPie se poate realiza o Qnregistrare a
semnalului la o vitezN, dupN care, Qn scopul analizei, se redN semnalul cu o vitezN de @
ori mai mare, ceea ce face ca toate frecvenPele sN fie mNrite de @ ori. Sn felul acesta se
obPine aceeaOi rezoluPie, cu un filtru cu lNPimea de bandN de @ ori mai mare Oi deci un
timp de analizN de @ ori mai mic.
, modalitate simplN de realizare a compresiei timpului este de a Qnregistra semnalul pe
buclN de bandN magneticN 'utilizRnd un magnetofon cu modulaPie Qn frecvenPN( la o
vitezN mai micN, iar redarea sN fie la o vitezN mai mare, obPinRndu-se un factor maxim
de accelerare @490. $tilizarea unei memorii numerice pentru Qnregistrarea semnalului
permite QnsN, cu multN uOurinPN, creOterea vitezei de mii de ori. Aceste analizoare nu pot
realiza analiza Qn timp real.
&.$.$. Anali!orul cu filtre numerice
$n filtru numeric este un bloc de calcul numeric, care primeOte la intrare o secvenPN de
valori numerice 'formatN obiOnuit din eOantioane din semnalul obPinut de la un traductor
Qn mod continuu(, executN o serie de operaPii numerice asupra fiecNrii valori de intrare Oi
furnizeazN, la ieOire, cRte un eOantion, pentru fiecare eOantion primit la intrare.
,3
df e f X f X
'ft

" 1
+ ) + ) )
++ ) ) t x
dt e t x
'ft

"
+ )
Analizoarele Qn timp real cu filtre numerice sunt construite pentru lNPimi de bandN de 9G;
octavN '
"3
`(, deci cu lNPime de bandN procentual constantN Oi sunt destinate atRt
pentru controlul, cRt Oi pentru diagnosticarea Oi monitorizarea maOinilor Qn funcPionare.
%unt utilizate de asemenea la mNsurarea Oi analiza zgomotului.
&.$.8. Anali!orul ""T
)recerea semnalului din domeniul timp Qn domeniul frecvenPN Oi invers se poate realiza
cu ajutorul transformatei Fourier"
8'f(4 4
x't(4
Sn cazul semnalelor periodice, trecerea Qn domeniul frecvenPe se poate realiza prin
descompunerea Qn serie Fourier, Qn procesul de transformare fiind necesarN numai o
perioada a semnalului. $n semnal continuu Oi periodic, Qn domeniul timpului, este
transformat Qntr-un spectru discret Qn domeniul frecvenPN 'fig. /.;E.(.
Sn cazul semnalelor periodice, trecerea Qn domeniul frecvenPe se poate realiza prin
descompunerea Qn serie Fourier, Qn procesul de transformare fiind necesarN numai o
perioada a semnalului. $n semnal continuu Oi periodic, Qn domeniul timpului, este
transformat Qntr-un spectru discret Qn domeniul frecvenPN 'fig. /.;E.(.

Fig. /.;E.
,'
E)f
H
+ Q

"
T
"
T
t if "
#t e + t ) <
T
1
H
<)t+ Q
t if "
H
H
H
H
e + f ) E

+

$n semnal discret, aperiodic, va genera un

spectru continuu 'fig. /.;F.(.

Fig. /.;F.
DacN semnalul Qn domeniul timp este discret Oi periodic, spectrul obPinut Qn domeniul
frecvenPN va fi, de asemenea, discret Oi periodic 'fig. /.<0.(.
DacN Qn domeniul timp semnalul este descris prin * eOantioane Qntr-o perioadN, Qn
domeniul frecvenPN spectrul va conPine de asemenea * eOantioane.
Fig. /.<0.
Sn anul 9FB? a fost elaborat un algoritm de calcul rapid al transformatei discrete Fourier
'F.F.).(. Deoarece semnalul generat de traductor are o variaPie continuN, este necesarN
trecerea semnalului printr-un bloc de eOantionare, care conPine Oi un convertor analog-
digital 'fig. /.<9.(.
Fig. /.<9.
Algoritmul FF) considerN o Qnregistrare din domeniul timp ca un bloc format din *
eOantioane egal distanPate, pe care le transformN Qntr-un bloc de * eOantioane egal
distanPate Qn domeniul frecvenPN. )oate eOantioanele din domeniul timp sunt necesare
pentru calculul fiecNrei linii din domeniul frecvenPN.
,5
'((
k
))
R
H
in "
1 R
2 H
n
e + t ) <
R
1

<)t
n
+Q
R
H
in "
1 R
2 H
H
e + f ) E

)ransformata discretN Fourier se

preteazN la o evaluare directN prin metode
numerice, utilizRnd avantajele tenicii de
calcul numeric.
'(() )
n
ift "
n
n
n
e + t ) <

<)t
n
+Q
#t e + f ) E
f
1
"
fs
"
fs
iftn "
s

%e evidenPiazN astfel simetria Qntre domeniile timp

Oi frecvenPN a transformatelor Fourier, periodicitatea
Qntr-un domeniu determinRnd o evoluPie continuN Qn
celNlalt domeniu.
2
T
N 1
"

FrecvenPa cea mai joasN ce poate fi evidenPiatN de analiza FF) este determinatN de
lungimea QnregistrNrii Qn domeniul timpului.
FrecvenPa maximN ce poate fi evidenPiatN este" fmax 4
unde" )
+
- durata QnregistrNrii3 *- numNrul de eOantioane care este fixat prin procesul
de implementare al algoritmului FF) 'uzual * 4 90/<(.
@odificarea valorii pentru fmax se realizeazN prin scimbarea duratei QnregistrNrii.
Calculele necesare efectuNrii algoritmului FF) necesitN un timp finit, funcPie de numNrul
de eOantioane *, dar Oi de viteza procesorului utilizat.
DacN acest timp de calcul )FF) Y )+ atunci analiza se numeOte analiza Qn timp real.
FrecvenPa pentru care )+ devine egal cu )FF) determinN lNPimea de bandN analizatN
Qn timp real. Analizoarele de frecvenPN ce folosesc tenica FF) fac parte din categoria
analizoarelor Qn timp real, putRnd furniza, practic instantaneu, o reprezentare graficN a
spectrului pe un displa: Qncorporat, spectru care este continuu reactualizat.
6iteza de mNsurare a analizorului FF) este determinatN de rezoluPia mNsurNrii Oi de
timpul de calcul necesar transformNrii.
+ezoluPia Qn frecvenPN a analizorului FF) este determinatN de numNrul de linii spectrale
Oi de disponibilitatea de a realiza f7oom FF)c. @ajoritatea analizoarelor FF) actuale
oferN <00 componente reale Qn domeniul frecvenPN.
Domeniul dinamic apreciazN capacitatea aparatului de a analiza semnale cu
amplitudine micN Qn prezenPa unor semnale cu amplitudine mare.
$tilizare unei scNri logaritmice, pentru amplitudine, permite reprezentarea simultanN a
unor componente care au raportul amplitudinilor mai mare de 9000.
@edierea numericN urmNreOte atRt creOterea preciziei mNsurNrii, atunci cRnd
componentele spectrului au amplitudini variabile, cRt Oi curNPirea de componente
parazite introduse de nivelul ridicat al zgomotului de fond sau de vibraPiile generate de
maOinile vecine.
!liminarea zgomotului Oi a altor componente parazite, se poate realiza prin mediere
sincronN, care impune existenPa unui trigger sincronizat cu maOina de la care se culege
semnalul, ceea ce permite obPinerea Qn domeniul timp a mai multor secvenPe de semnal,
sincronizate, care sunt mediate Qnainte de realizarea transformNrii. Prin mediere,
semnalele parazite, nesincronizate, vor fi atenuate mult, sau ciar anulate.
@emorarea valorilor de vRrf, pentru fiecare frecvenPN, la un numNr de secvenPe din
domeniul timpului, permite urmNrirea evoluPiei Qn timp a acestora, ceea ce este util Qn
,!
cazul QncadrNrii analizorului dinamic Qntr-un sistem de monitorizare, valorile de vRrf
evidenPiind scimbNrile de sarcinN sau de vitezN.Analizorul dinamic are interfaPN
standard pentru conectarea la Qnregistratorul numeric sau ecipamentul de calcul, ceea
ce creeazN multiple posibilitNPi de stocare automatN a datelor de analizN. Pentru
monitorizarea stNrii maOinilor pot fi preferate analizoarele Qn timp real cu lNPime de
bandN procentual constantN, cu utilizarea unei scNri logaritmice pentru frecvenPN, iar
pentru diagnoza deteriorNrii se vor prefera analizoarele cu lNPime de bandN constantN
pe scara liniarN Qn frecvenPN. CRnd se urmNreOte realizarea unui control de calitate, prin
monitorizarea spectrului, este suficientN efectuarea analizei pe un domeniu limitat de
frecvenPe Oi este preferatN analiza cu lNPime de bandN constantN.
&.$.;. Anali!a oom ""T
Fig. /.</.
)enica 7oom FF) este utilN pentru analiza unor semnale modulate cu o frecvenPN
joasN 'semnale generate de de vibraPiile roPilor dinPate, rulmenPi(, analiza semnalelor
care conPin un numNr mare de armonici, pentru separarea unor rezonanPe cu frecvenPe
foarte apropiate etc.
2.6. Dia!nosticarea viroacustic& a rulmen)ilor
&.8.1. Consi#era/ii teoretice
,,
Atunci cRnd se doreOte o rezoluPie mare pe o
porPiune limitatN de spectru, se foloseOte aOa numita
analizN 7oom FF). Domeniul de interes, cuprins Qntre
frecvenPele f
9
Oi f
/
se selecteazN mutRnd originea
pentru domeniul de frecvenPN la valoarea f
9
,
concomitent cu trecerea semnalului printr-un filtru
numeric trece jos, pentru eliminarea tuturor
componentelor, cu excepPia benzii cuprinse Qntre f
9
Oi
f
/
'fig. /.</.(.
[ ] Hz
n
f
'
!2

Analiza Qn domeniul timp sau frecvenPN a semnalului emis de rulmenPi a permis

evidenPierea unui numNr Qnsemnat de vRrfuri semnificative, corelate cu urmNtoarele
frecvenPe specifice cinematicii Oi dinamicii rulmenPilor"
frecvenPa de rotaPie a inelului interior"
frecvenPa de rotaPie a coliviei faPN de inelul exterior fix"

,
_

cos
#

1
1"2
n
f
m
S
ce
frecvenPa de rotaPie a coliviei faPN de inelul interior Qn rotaPie"

,
_

+ cos
#

1
1"2
n
f
m
S
ci
frecvenPa de rotaPie a corpurilor de rulare faPN de inelul exterior fix"

1
1
]
1

,
_

"
m
S
S
m
4e
cos
#

1
1"2
# n
f
unde" n este turaPia arborelui Oi a inelului interior3 DD diametrul corpului de rulare3
dm - diametrul mediu al rulmentului3 g - ungiul de contact.
PoziPia vRrfurilor Qn spectrul de frecvenPN a rulmentului, Qn funcPie de natura
defectului, este datN Qn tabelul /.<.
)abelul /.<.
!lement )ipul abaterii geometrice PoziPia vRrfului Qn spectrul de
frecvenPN, .=z1
Inel interior CNtaie radialN fi
,ndulaPie
i ci
pf m$f t

Defect singular'pitting(
i ci
pf m$f t
Inel exterior ,ndulaPie
Defect singular 'pitting(
ce
m$f
Corp de
rostogolire
6ariaPia de diametru
ce
mf
,ndulaPie
ce 4e
pf mf " t
Defect singular
ce 4e
pf mf " t
,.
cu m 4 9,/,;,T , p 4 0,9,/,;,T.. , 7 4 nr. corpurilor de rulare. 5a aceste frecvenPe ale
armonicelor excitaPiei se mai poate adNuga Oi frecvenPa care corespunde succesiunii
intrare 2 ieOire a corpului de rostogolire din defecte singulare"

1
1
]
1

,
_

"
m
S m
4e
cos
#

1
4 "
# n
f
unde b este lungimea defectului pe circumferinPa cNii de rulare.
%e observN Qn primul rRnd numNrul mare de componente detectabile, fapt care
subliniazN dificultNPile unei interpretNri Oi identificNri corecte.
Fig. /.<;.
Sn figura ?.9< este prezentat spectrul de frecvenPN a unui rulment radial cu
defecte pe inelul interior. Sn afara vRrfurilor dependente de turaPie, analizele efectuate
au evidenPiat Oi vRrfuri specifice unor rezonanPe, independente de turaPie ca poziPie Qn
spectrul de frecvenPN. 5a aceste frecvenPe se mai adaugN Oi urmNtoarele frecvenPe"
-armonicele Oi subarmonicele frecvenPei de rotaPie a arborelui" mf
9
sau fiGm
'cu m Qntreg Oi pozitiv(, Qndeosebi la turaPii mai mari de ;000 rotGmin.3
-armonicele Oi subarmonicele frecvenPei de rotaPie a coliviei" mfce sau fceGm3
-frecvenPele proprii ale arborelui sau coliviei.
Analiza spectrului de frecvenPN, Qn scopul controlului vibroacustic al rulmenPilor
presupune determinarea prin calcul a tuturor frecvenPelor enumerate.
CoincidenPa dintre frecvenPele mNsurate Oi evidente ca vRrf de amplitudine Oi
frecvenPele calculate poate oferi date cu caracter de diagnostic.
,0
&.8.&. Ac.i!i/ia 4i procesarea semnalului vi,roacustic al rulmen/ilor
Controlul prin vibraPii este, de regulN, de preferat datoritN simplitNPii operaPiei Oi Qn acest
scop rulmenPii de controlat se monteazN cu inelul interior pe un arbore Qn rotaPie, care la
rRndul sNu este rezemat pe lagNre de alunecare silenPioase.
)raductorul de vibraPii preia semnalul de pe inelul exterior al rulmentului nemontat Qn
carcasN, prin intermediul unui palpator, rulmentul fiind QncNrcat cu o sarcinN radialN sau
axialN de control.
Sn figura /.<<. este dat lanPul de aciziPii Oi procesare a semnalului de vibraPii.
Analiza spectrului de frecvenPN, Qn scopul diagnosticNrii, necesitN determinarea prin
calcul a tuturor frecvenPelor la care pot sN aparN vRrfuri Qn spectru.
CoincidenPa dintre frecvenPele calculate Oi frecvenPele la care spectrul prezintN vRrfuri
permite identificarea cauzelor.
.2
Fig" /.<<.
.1
CAPITOLUL '
Stan# e=perimental.
."
".1. Testari pe rulmenti din otel si #irizi (pe standul de turatie
ridicata)
Au ca scop"
%tabilirea performantelor rulmentilor ibrizi si din otel 'moment de frecare,
temperatura de ecilibru, cantitate optima de lubrifiant, rezistenta la gripare, etc.(.
6alidarea modelului analitic de predictie a parametrilor cinematici si dinamici ai
rulmentilor radiali-axiali cu bile din otel si nitrura de siliciu3
".2. %ateriale utilizate
'.&.1. (ulmenti #in otel si .i,ri!i seria ;&>8CTAP1
Pe standul de turatie ridicata s-au testat rulmenti din otel si ibrizi din seria A/0BC)AP<.
+ulmentii ibrizi au fost obtinuti prin inlocuirea bilelor din otel cu bile din nitrura de siliciu
de acelasi diametru. Precizia dimensionala a elementelor rulmentilor din otel si ibrizi
din seria A/0BC)AP<, precum si compozitia cimica a otelului de rulmenti +$59-6 'AI%I
?/900( si a nitrurii de siliciu '%i
;
*
<
( sunt date in )abelul ;.9.
.3
)abelul ;.9." Precizia dimensionala si caracteristicile fizico-cimice ale elementelor rulmentilor din otel si ibrizi - seria ;&>8CTAP1
Tip rulment (ulment #in otel si .i,ri# (ulment #in otel (ulment .i,ri#
Material Otel (UL1-+
)AISI $&1>>*
?itrura #e siliciu
)@IP Si'?1*
Aall 7ra#e '
*arametrul si unitatea de masura Inel interior Inel e=terior Aila
iametrul (mm* ;0 B/ F.?/?
/ugozitatea caii de rulare, /a ( m* 0.0A.. 0.9 0.0B?.. 0.9 0.09E.. 0.0;? 0.09.. 0.09<
Coeficientul 2oisson, 0.; 0./?
ensitatea, (3g. m
4
* AE00 ;/00
5odulul de elasticitate, 6 (72a* /0E ;9<
uritate 8 2,
,
C, )'1, (3g. mm
2
* A00 9A00
Conductivitate termica 8 2,
,
C, ,
(9.m.
,
C*
<; ;0.A
Caldura specifica, c (:.3g.
,
C* <B0 E90
Compozitia c0imica
(;t. <*
C" 0.F? - 9.9 `
%i" 0.9A - 0.;A `
@n" 0./? - 0.<? `
Cr" 9.;0 - 9.B? `
%i;*<" hF;`
>/,; M Al/,; h A
`
.'
*ota"
9. +ulmentii sunt de fabricatie $+C3
/. Colivia este din textolit si este gidata pe inelul exterior3
#ocul dintre colivie si inelul exterior, respectiv interior, este" e c
T
( ) "5" . 2 .. " . 2
mm, respectiv i c
T 1.,"5+ .. !5 . 1 )
.
#ocul bila colivie este 4c
T ( ) 2.1!"5 .. 13,5 . 2
mm.
'.&.&. Ulei mineral @B si a#itivul polimeric
Pentru testari pe reometrul Couette, pe masina cu doua discuris, pe masina cu < bile si
pentru ungerea rulmentilor din otel si ibrizi testati pe standul de turatie ridicata s-au
utilizat probe de ulei mineral =F neaditivat si aditivat cu 0.?, 9.0, 9.? si /.0 ` polietilena.
Caracteristicile de catalog ale uleiului =F si ale polietilenei utilizate ca aditiv sunt date in
)abelele ;./. si .;.
)abelul ;./" Caracteristicile de catalog ale uleiului mineral =F
+lei mineral #idraulic ,-
*arametrul Unitate #e
masura
+aloare
'iscositatea cinematica c%t
;; 'la /0
0
C(
E.? - 90 'la ?0
0
C(
9.A-9.F 'la 900
0
C(
ensitatea igGm
;
EF? 'la 9?
0
C(
Conductivitate termica 8 2,
,
C ]GmG
0
C 0.9<
Caldura specifica #GigG
0
C /000
%ndicele minim de vascositate - F0
2unct de inflama"ilitate
0
C 9<0
2unct de congelare
0
C -9F
'aloarea ma$ima a indicelui de
neutralizare
mg i,=G g /
'aloarea ma$ima a indicelui de
saponificare
mg i,=G g /.?
'aloarea ma$ima a cantitatii de su"stante
insolu"ile in solventi organici ` 0.00?
)abelul ;.;." Caracteristicile polietilenei utilizate ca aditiv
Polietilena
.5
*arametrul Unitate #e masura +aloarea
ensitatea 8 2,
,
C igG m
;
F/?
7rupuri metilice per 1,, C atomi - <B
7reutate moleculara medie molGg
9./ 90
?
2unct de congelare
0
C -E0 to -F0
2unct de topire
0
C 990
Cristalinitate - <E
!o$icitate - 0
".". Instalatia e.perimentala utilizata la testarea rulmentilor radiali-a.iali cu ile
din otel si ceramice (#irizi)
Ca urmare a studiului de sinteza realizat asupra standurilor existente si a posibilitatilor
de crestere a turatiei de antrenare, a fost posibila gasirea unor solutii de modernizare a
unui stand de turatie ridicata, elaborarea unei noi metode de testare a rulmentilor cu
bile la turatie ridicata, precum si proiectarea unui nou dispozitiv de testare a rulmentilor
cu bile din otel si ceramice. Cateva vederi de ansamblu ale standului modernizat,
precum si ale ecipamentelor si dispozitivelor utilizate in testarea rulmentilor ibrizi,
sunt prezentate in Figurile ;.9., ;./. si ;.;.
.!
.,
1
*
+
,
-
.
/
0
11
2
11
/
+
,
0
1+
1*
1-
%i&ura 3.1.
%i&ura 3.".
Figura ;.;.
'.'.1. Partea mecanica a instalatiei e=perimentale
Partea mecanica a instalatiei experimentale este reprezentata pe Figurile ;.9..- ;.;.
%-a utilizat un batiu in greutate de cca. ; tone, al unui stand de testat brose si
electrobrose. Catiul ales ofera rigiditate mare si o buna capacitate de amortizare a
vibratiilor. %-a proiectat si fabricat un suport din otel ,5C<? '9(, in forma literei 5, a
carei suprafata de bazare si fata au fost rectificate prin frezare. Pe partea din spate s-
a prevazut o nervura centrala de rigidizare. &reutatea acestui suport metalic este de
cca. /?0 ig. Pe acest suport s-a montat vertical gidajul '/(, bucsa elastica ';( si
electrobrosa '<(. +otorul in scurtcircuit al electrobrosei este rezemat pe un tandem
spate in spate de / x ; rulmenti radiali axiali de dimensiuni mici, cu bile din otel.
+ulmentii respectivi sunt lubrifiati prin circuitul de ungere 'B( cu ceata de ulei ';0-A0
picaturi ulei textilG minut, presiunea aerului / bari( furnizata de catre instalatia de
ungere cu ceata '9?(. Carcasa statorica a electrobrosei '<( este prevazuta cu un
..
*1
+
,
1
10
1,
12
1/
*1
1.
circuit tur - retur 'A( de racire cu apa. Arborele noului dispozitiv '?( de testat rulmenti
cu bile din otel si ceramice din seria A/0BC - prezentat in Figura ;.<. si descris in
amanuntime - este atasat prin infiletare la arborele electrobrosei '<(.
Atat arborele 'rotorul( electrobrosei '<(, cat si arborele dispozitivului '?( au fost
ecilibrati dinamic, astefl incat bataia maxima radiala sa fie / jm. In scopul masurarii
momentului de frecare de la nivelul cailor de rulare exterioare din rulmentii ibrizi s-a
montat o lamela elastica 'F(, pe care sunt lipite doua marci tensometrice. 5amela 'F(
bloceaza stiftul '9;(, montat in carcasa dispozitivului '?(. Dispozitivul de testat
rulmenti '?( este lubrifiat, prin furtunul 'E( si teava de ungere '9/(, cu ceata de ulei
'?0-A0 picaturi ulei idraulic =FG minut, presiunea aerului ;.? bari( provenita de la
instalatia de ungere cu ceata '9B(. Partea mecanica descrisa anterior permite
antrenarea dispozitivului de testat rulmenti ibrizi '?( la valori ale parametrului de
viteza D x * 'diamterul interior rulment x turatie arbore( de pana la ; x 90
B
.mm x
rpm1.
'.'.&. %escrierea #ispo!itivului #e testat rulmenti ra#iali-a=iali cu ,ile #in
otel si ceramice
%cita dispozitivului de testat rulmenti este reprezentata in Figura ;.<..
.0
Figura ;.?." %cita dispozitivului de testat rulmenti radiali-axiali cu bile din otel si
ceramice
Pe arborele '9( sunt montati in 8 rulmentii de testat '/(. $ngerea rulmentilor de testat
cu ceata de ulei se efectueaza cu ajutorul tevii infundate ';(, prevazuta cu orificii
laterale directionate catre interstitiiile dintre colivie si inelele exteriore ale rulmentilor
'/(. Pretensionarea rulmentilor '/( se realizeaza prin intermediul carcasei formate din
corpul filetat '<( si bucsa deplasabila '?(, pe care apasa doua siruri de cate 9B arcuri
elicoidale 'B( montate in serie si separate de catre inelul 'A(, pretensionate elastic
prin intermediul capacului filetat 'E(. Capacul filetat 'E( este incis spre exterior cu o
flansa oarba 'F(, fixata cu suruburile '90(.
@asurarea momentului de frecare de la nivelul contactelor bile G cai de rulare
exterioare din rulmentii '/( se efectueaza cu ajutorul a doua marci tensometrice lipite
pe ambele parti ale lamelei elastice '99(, fixata la carcasa filetata '<( prin intermediul
piesei '9/(. %ubansamblul inelelor exterioare ale rulmentilor de testat nu are contact
direct cu arborele '9(. )eava de ungere ';( nu atinge corpul filetat '<(, fiind introdusa
printr-o fanta sub forma de sector cilindric in interiorul dispozitivului, fara a avea
contact cu carcasa.
@asurarea temperaturii inelelor exterioare ale rulmentilor '/( se poate realiza cu
termocuplurile '9;(, care realizeaza contacte punctuale cu inelele exterioare prin
orificiile executate in carcasa filetata '<( si bucsa deplasabila '?(. Practic, s-a preferat
masurarea temperaturii medii a dispozitivului cu ajutorul unui aparat de masurare cu
laser tip +a:nger @8< '/0 - Figura ;.<.(, montarea termocuplurilor introducand un
semnal parazit greu controlabil, care influenteaza momentul de frecare pe inelul
exterior al rulmentilor de testat. Dispozitivul este prevazut, deasemenea, cu un capac
'9<( in partea dinspre capatul filetat al arborelui '9(, fixat cu suruburile '9?(,
neexistand contact intre capac si arbore. Partea filetata a arborelui '9( se
insurubeaza in locul pietrei de rectificat al unei electrobrose de turatie ridicata 'B0 000
rpm(.
'.'.'. Partea #e actionare electrica a instalatiei e=perimentale
02
Partea de actionare electrica a instalatiei experimentale este reprezentata pe Figurile
;.9. 2 ;.;.
!lectrobrosa '<( contine un motor asincron trifazat cu rotor in scurtcircuit alimentat de
la un convertizor miniatural static de frecventa '99( 'C@%F-A09(. Convertizorul '99(
este dotat cu logistica de protectie la suprasarcini si temperatura, astfel incat orice
depasire a parametrilor nominali de lucru conduce la oprirea automata a intregii
instalatii experimentale.
Pentru a mentine invariabila capacitatea de suprasarcina mecanica a motorului la
diferite cupluri rezistente, convertizorul variaza atat frecventa cat si tensiunea, printr-
un circuit intermediar de c.c. 'electrobrosa functioneaza la cuplu constant(.
@otorul are un singur numar de poli.)uratia de sincronism a electrobrosei este afisata
digital pe panoul convertizorului. Alunecarile in motoarele asincrone trifazate cu rotor
in scurtcircuit sunt cuprinse intre /.. ? `.
Figura ;.B." Curba de variatie a alunecarii motorului asincron in functie de turatie
!talonarea circuitului de masurare a turatiei s-a realizat utilizand doua aparate" un
taometru si un stroboscop. In urma masuratorilor s-a determinat ecuatia curbei de
alunecare a motorului electrobrosei, in functie de aceasta cunoscandu-se turatia
reala a rotorului in functie de turatia de sincronism indicata de convertizor 'Figura
;.B.(.
01
'.'.1. Partea #e ac.i!itie #e #ate
Partea de acizitie de date permite monitorizarea momentului de frecare de la nivelul
cailor de rulare exterioare ale rulmentilor ibrizi de testat 'montati pe arborele
dispozitivului(. 5antul de acizitie de date cuprinde 'Figura ;.A.("
Figura ;.A." 5antul de acizitie de date
%tructura mecanica 'carcasa dispozitivului de testat rulmenti, stift de blocare a
carcasei, lamela elastica de forma grinzii de egala rezistenta la incovoiere, pe
care sunt montate doua marci tensometrice cu rezistenta +49/0 J(3
Placa de conditionare a semnalului 'punte tensometrica( %C-/0<;-%& *ational
Instruments '9E(, care are rolul de a conecta direct marcile tesometrice la placile
de acizitie de tip *ational Instruments '*I - DAk(3
Placa de acizitie PC-5AC-9/003
Interfata grafica 'instrument virtual construita cu ajutorul programului 5AC6I!]3
Calculator Pentium II '9A(3
)erminale 'imprimanta CA*,* 5CP-E00 si monitorul '9F(.
@arcile tensometrice au fost etalonate cu greutati etalon, graficul de etalonare fiind
redat in Figura ;.E.
0"
Structura
mecanica
Punte
tensometrica
SC1"2'31SU
Lamela
elastica
Placa #e
ac(i-itii
PC1LA?1
1"22
Interfata
LA?3I;V
Calculator
Pentium II
Imprimanta
Monitor
Stift
>
>.>&$
>.>$
>.>;$
>.1
> 1>> C>> 1&>> 18>> &>>>
M
D
?
E
m
F
U D+F
Figura ;.E." &raficul de etalonare al marcilor tensometrice
Instrumentul virtual utilizat, realizat in 5ab6I!], este reprezentat in "i7ura '.B.
Figura" ;.F. Instrumentul virtual realizat in 5ab6I!]
03
Pentru masurarea temperaturii carcasei si arborelui dispozitivului, precum si a
inelelor exterioare ale rulmentilor de testat, se utilizeaza aparatul de masurare cu
laser tip +a:nger @8< '/0 - Figura ;.;.( Acesta masoara intensitatea radiatiilor
infrarosii emise de corpul tinta si calculeaza temperatura suprafetei acestuia.
Concomitent, la aparatul cu laser se poate monta un teromcuplu tip # sau i, in partea
de jos a ecranului fiind afisata temperatura suprafetei corpului atins de varful
termocuplului.
'.'.$. Con#itiile #e #esfasurare ale testarilor pe rulmenti
Pe parcursul tuturor testelor desfasurate pe rulmenti s-au monitorizat momentul de
frecare pe inelul exterior al rulmentilor de testat si temperatura medie de lucru. Au
fost testati rulmenti din otel si ibrizi - seria A/0BC)AP<. Pentru ungerea si racirea
rulmentilor de testat cu ceata de ulei a fost utilizat un uleiul mineral =F neaditivat si
aditivat cu 0.?` polietilena, proprietatile acestuia fiind indicate anterior. Conditiile de
testare sunt prezentate in )abelul ;.<.
)abelul ;.<." Conditiile de testare a rulmentilor pe standul de turatie ridicata
)ip rulment 5ubrifiant Presiune
a aerului
.bari1
*r.
picaturi
)empera-
tura,
) .
0
C1
)uratia,
* .rpm1
Forta
axiala,
Fa .*1
,tel - %eria
A/0BC)AP<
$lei =F
neaditivat
/.< F.. // <0.. A/ 0..;? 000 ?0.. F00
$lei =F aditivat
0.?` P!
/.< 9B A/ 0..;? 000 ?0.. <00
=ibrid
-%eria
A/0BC)AP<
$lei =F
neaditivat
/.< 9.? .. 9B <0 .. A/ 0..<< 000 ?0.. <00
%-au desfasurat urmatoarele tipuri de testari"
a( )estari comparative, pentru masurarea momentului de frecare din rulmentii ibrizi
si din otel la temperaturi prestabilite
b( )estari efectuate in vederea stabilirii temperaturii de ecilibru
0'
c( )estari efectuate in vederea stabilirii influentei aditivului polimeric asupra
momentului de frecare din rulmenti
d( )estari efectuate in vederea stabilirii numarului optim de picaturi de ulei
e( )estari efectuate in vederea detectarii limitei de gripare a rulmentilor din otel si
ibrizi
f( )estari efectuate in vederea stabilirii capabilitatii rulmentilor ibrizi de functiona
fara gripare in conditii de intreruperi accidentale ale cetii de ulei 'loil sut-offl(
Dupa fiecare test s-a verificat etalonarea marcilor tensometrice, aceasta coincizand
cu cea initiala pe parcursul tuturor testelor desfasurate. 5a scimbarea probei de ulei
din rezervorul instalatiei de ungere s-a spalat instalatia cu acetona si s-a uscat in
curent de aer.
".$. %asurarea momentului de frecare si a temperaturii de ec#iliru
din rulmentii de turatie inalta - o metoda de apreciere a
dinamicii si fiailitatii rulmentilor
)eoria dezvoltata in aceasta teza are ca finalitate"
- modelul dinamic imbunatatit, cu considerarea a ? grade de libertate si a
modificarii jocului intern ca urmare a considerarii ajustajelor de montare si a
dilatarii centrifugale a arborelui3
- modelul de estimare al pierderilor prin frecare din rulmentii radiali-axiali cu bile din
otel si material ceramic3
- modelul de estimare a fiabilitatii rulmentilor radiali-axiali cu bile din otel si material
ceramic.
6erificarea exprimentala a rezultatelor modelului de predictie a durabilitatii rulmentilor
depaseste cadrul acestei teze.
Puterea pierduta prin frecare este o marime fizica ce poate fi estimata pe baza
momentului de frecare din rulmenti. Fiabilitatea rulmentilor de turatie ridicata poate fi
dictata de fenomenele dinamice care insotesc functionarea acestora, durabilitatea
rulmentilor respectivi, inregistrata la turatii joase si medii, putand fi scurtata
05
substantial de deteriorari accidentale, precum" griparea, ruperea coliviei si uzura
rapida. @asurarea momentului de frecare din rulmentii de turatie ridicata poate oferi
informatii importante privind performantele dinamice si fiabilitatea rulmentilor testati.
@asurarea momentului de frecare din intreg rulmentul este greu de realizat la turatii
ridicate. )uratia arborelui fiind foarte mare, exista pericolul desprinderii mijloacelor de
masurare care vin in contact cu acesta. @asurarea momentului de frecare de pe
contactele bileG cale de rulare exterioara poate fi realizata insa prin blocarea
subansamblului inel exterior-carcasa prin intermediul unei lamele elastice pe care s-
au lipit marci tensometrice 'masurare rezistiva(.
Dupa cunostinta autorului, in literatura nu se gasesc date experimentale privind
marimea momentului de frecare din rulmentii ibrizi cu bile din nitrura de siliciu. In
aceste conditii, testarea la turatii ridicate a rulmentilor cu bile din otel si nitrura de
siliciu 'identici din punct de vedere al geometriei(, poate oferi informatii referitoare la"
- marimea momentului de frecare, si implicit a pierderilor prin frecare si a fiabliitatii
rulmentilor din otel si ibrizi3
- temperatura de ecilibru inregistrata in rulmenti la diferite turatii si sarcini externe3
- posibilitatile de crestere a turatiei arborelui rezemat pe rulmentii testati3
- rezistenta la gripare a rulmentilor testati, etc.
In scopul aprecierii performantelor mai sus mentionate, s-au efectuat testari
comparative, pentru masurarea momentului de frecare din rulmentii ibrizi si din otel
la temperaturi prestabilite.
".'. /ezultate numerice si e.perimentale ale testarilor efectuate pe
rulmenti radiali-a.ilali de turatie ridicata cu ile din otel si
nitrura de siliciu
)estari comparative, pentru masurarea momentului de frecare din rulmentii ibrizi si
din otel la temperaturi prestabilite
0!
Aceste testari urmaresc masurarea momentului de frecare din rulmentii de otel si
ibrizi cu geometrie identica si exploatati in aceleasi conditii de temperatura si sarcini
externa aplicata. Pentru un singur rulment A/0BC)AP< din otel, care functioneaza in
conditii de ungere cu ulei, turatia limita indicata de catalogul de rulmenti este ;E 000
.rpm1. Pentru rulmentii A/0BC)AP< din otel care functioneaza in tandem 8 'DF -
lface to facel(, turatiile limita depind de pretensionare si metoda de ungere, pentru
diferite pretensionari si ungere cu ceata de ulei si respectiv jet de ulei avand valorile
indicate in )abelul ;.?. conform Catalogului )!+,@ IA%I si respectiv Catalogului
$+C .9FF;1.
Pretensinarile axiale corespund unui singur rulment. %e observa ca valorile
pretensionarilor recomandate de cele doua cataloage difera, valorile turatiei limita
fiind orientative. Pentru acest set de testari comparative s-au ales turatii limita mai
mari decat valorile indicate de catalog pentru rulmentii din otel"
- pentru desfasurarea testelor pe rulmenti din otel" *
limita
4 ;? 000 .rpm13
- pentru rulmentii ibrizi" *
limita
4 << 000 .rpm1, adica turatia maxima a lmotorului 9l a
convertizorului de frecventa.
)abelul ;.?." 6alorile orientative ale turatiilor limita pentru rulmentii din otel
A/0BC)AP< in tandem 8
)ipul pretensionarii )uratia limita .rpm1
5 - usoara
'lligtl(
990 .*1 - )!+,@
F0 .*1 - $+C
/? /00 .rpm1 - ceata de ulei
/E ?00 '0.A? x *
limita
( -jet ulei
@ - moderata
'lmoderatel(
;/0 .*1 - )!+,@
'9E0 .*1( - $+C
9F E00 .rpm1 - ceata de ulei
// E00 '0.B x *
limita
( -jet ulei
% - grea, severa
'leav:l(
B<0 .*1 - )!+,@
';B0 .*1( - $+C
9/ B00 .rpm1 - ceata de ulei
9? /00 '0.< x *
limita
( -jet ulei
0,
In Figura ;.90. se prezinta variatia momentului de frecare in functie de turatie, pentru
rulmenti A/0BC din otel si ibrizi, lubrifiati cu ceata de ulei 'p
aer
4/.< bari, 9B picaturi
de ulei =F(, la temperatura de A/
0
C, forta axiala pe dispozitiv Fa4/00 si <00 .*1.
Figura ;.90." !fectul fortei axiale si a turatiei asupra momentului de frecare - rezultate
numerice si experimentale
*otatii" % - * 4 rezultate numerice pentru rulmentii din otel 'lsteell(3
% - ! 4 rezultate experimentale pentru rulmentii din otel3
= - * 4 rezultate numerice pentru rulmentii ibrizi3
= - ! 4 rezultate experimentale pentru rulmentii ibrizi.
Dispozitivul a fost incalzit la o temperatura superioara celei prestabilite pentru testare,
dupa care s-a lasat o perioada de cca. 9? minute pentru omogenizarea temperaturii
dispozitivului si atingerea valorii de temperatura dorite. %-a incarcat dispozitivul cu
forta axiala dorita, apoi s-a variat turatia, inregistrandu-se valorile momentelor de
frecare. Incercarile la temperatura prestabilita s-au efectuat rapid 'in cca. 9 minut(,
pentru a pastra aproximativ aceeasi valoare a temperaturii de lucru. Fiecare valoare
0.
>
>.>1
>.>&
>.>'
>.>1
>.>$
>.>8
>.>;
>.>C
>.>B
>.1
> $ 1> 1$ &> &$ '> '$ 1> 1$ $>
? DrpmF = 1>
'
M

e

D
?
E
m
F
S - ? )"a01>> ?* S - < )"a01>> ?*
S - ? )"a0&>> ?* S - < )"a0&>> ?*
@ - ? )"a01>> ?* @ - < )"a01>> ?*
@ - ? )"a0&>> ?* @ - < )"a0&>> ?*
experimentala a momentului de frecare de pe inelul exterior a fost obtinuta ca medie
a cinci determinari.
%e observa ca exista o buna concordanta intre rezultatele teoretice si experimentale,
atat pentru rulmentii ibrizi cat si pentru cei din otel.
Cresterea sarcinii axiale are ca efect cresterea momentului de frecare din rulmenti.
5a turatia de ;? 000 .rpm1, diferentele dintre valorile experimentale ale momentelor
de frecare din rulmentul ibrid si cel din otel depind de sarcina, dupa cum urmeaza"

L ! . 35 L 122
)otel+
)(i4ri#+ )otel+

e
e e
#
# #
, pentru "a 0 &>> D?F3

L 3 . ", L 122
M
M M
)otel+ e
)(i4ri#+ e )otel+ e

, pentru "a 0 1>> D?F.

5a turatii mari '* L /0000 .rpm1(, valorile momentelor de frecare din rulmentii ibrizi
sunt mai mici decat cele obtinute pentru rulmentii din otel, datorita micsorarii
sarcinilor de contact bileG cale de rulare exterioara 'forte centrifuge si momente
giroscopice reduse(, precum si datorita vitezelor de alunecare si miscarilor de spin
mai mici.
Pentru forta axiala de /00 .*1 si domeniul de turatii /0 000.. << 000 .rpm1, parametrul
de ungere are valori cuprinse intre /.E si 9.;, coeficientul de starvare variind intre
0.A si 0./?. ,data cu dublarea fortei axiale aceste valori scad foarte putin, grosimea
filmului de lubrifiant si fenomenul de starvare nefiind influentate decat in mica masura
de parametrul de sarcina.
Pentru turatii de aproximativ 90 000 .. 9? 000 .rpm1, valorile momentelor de frecare
din rulmentii ibrizi si din otel sunt apropiate, diferenta dintre fortele centrifuge care
actioneaza asupra bilelor din otel si material ceramic nefiind semnificativa, iar regimul
de ungere fiind preponderent !=D '
3 W
(.
Conclu!ii6
00
%-a realizat un studiu teoretic privind metodele de diagnosticare vibroacustice
a rulmentilor 'etapa contract C*C%I% 2 tip A(
%-au desfasurat testari pe rulmenti ibrizi si rulmenti din otel in vederea
monitorizarii momentului de frecare din rulmenti si a temperaturii dezvoltate in
rulmenti
%-a pus la punct un lant de acizitii de date in vederea masurarii momentului
de frecare din rulmenti prin metode rezistive 'tensometrie(
)uratiile de limita pentru rulmentii din otel si rulmentii ibrizi in conditii de
ungere cu ceata de ulei sunt"
*
lim. otel
4 ;? 000 .rpm1
*
lim. ibrid
4 << 000 .rpm1
+ulmentii ibrizi sunt superiori ca si performante rulmentilor din otel
122
Ai,lio7rafie6
13 Carbu Dragan G0c#izi)ia 1i procesarea semnalului viroacusticGrbu
Politenium, /00< I%C* FA;-B/9-900-/
*3 Paleu, 6., Cercetari teoretice si experimentale privind dinamica si fiabilitatea
rulmentilor ibrizi, )eza de doctorat, pp. //F, Iasi, '/00/( /
-3 Prisacaru, &., %tudiu si cercetari privind optimizarea geometriei interne a
rulmentilor radiali cu role cilindrice cu incarcare complexa, )eza de doctorat,
Iasi, '9FFA(.
+3 ,laru, D.*., Cercetari pentru cresterea turatiei la rulmentii radiali si radial-axiali
cu bile, )eza de doctorat, Iasi, '9FF/(.
,3 Cercea, @., Cazele cercetarii experimentale, 6ol.9, Iasi, 9FFA.
23 Pavelescu, D., @usat, @., )udor, A., )ribologie, !ditura Didactica si
Pedagogica, Cucuresti, '9FAA(, pp. <00.
;. Cracaoanu, I., Paleu 6., Functionarea rulmentilor ibrizi cu bile ceramice cu
auto-vindecare 'self ealing( la turatii ridicate si in conditii de ungere cu ceata
de ulei, 5ucrare prezentata la %esiunea %tudenteasca de Comunicari
%tiintifice, $.).I., Fac. De @ecanica - @ai /00?.
C. 5iciu, @., Paleu, 6., )estarea rulmentilor radiali-axiali cu bile la turatii ridicate
in conditii de ungere cu ceata de ulei si incarcare pur axiala, Proiect de
diploma, sesiunea iunie /00?.
/3 &rejda, C., !rror @otion of a =ard Dis- Drive %pindle, @acine D:namics
+esearc 5aborator:, Penn %tate $niversit:.
121