Capitolul 0

Recapitulare

1)Aflarea c.m.m.d.c. i c.m.m.m.c.
Obs.: [ ] ( ) , , a b a b a b =
2)Numr prim
3)Numere prime ntre ele
4)Nr. raionale
{ } ; , , 0 Fractii ce se pot scrie cu numar finit de zecimale

=


a
a b Z b
b
Q
Exp. a=2,1234567891011... Q
2,1232323... 2,1(23) b Q = =
Obs.2 : Numr iraional fracie zecimal infinit i neperiodic
Obs.3 :R\Q este mulimea numerelor iraionale
Fraciile zecimale sunt:
a) finite au un numr finit de zecimale
b) infinite au o infinitate de zecimale
Cele infinte se rempart n neperiodice-nu se repet zecimalele
periodice-se repet zecimalele
Cele periodice se mpart n :
Periodice simple-nu apar cifre ntre virgul i perioad
Periodice mixte-apar cifre ntre virgul i perioad
Obs.4 :Transformri de fracii periodice- la numrtor se scrie tot
numrul din care se scade partea pn la perioad, iar la numitor se
pun attea cifre de 9 cte are perioada i atia de 0 cte cifre sunt
ntre virgul i perioad
Exp

=
99900
123 123456
) 456 ( 23 , 1 mixta

=
99
1 123
) 23 ( , 1 simpla
5) Mulimi de numere
6) ecuaia de gradul II
2
4 b ac =
2
1,2
0
2
b
x
a

=
1,2
0 x <
7) Formule utile : ( )( )
2 2
a b a b a b = +
( )
2
2 2
2 a b a ab b = + ( )
2
2 2
2 a b a ab b + = + +
( ) ( )
3
3 3
3 a b a b ab a b = ( ) ( )
3
3 3
3 a b a b ab a b + = + + +
( )( )
3 3 2 2
a b a b a ab b = + + ( )( )
3 3 2 2
a b a b a ab b + = + +
( )( )
1 2 1
....
n n n n n
a b a b a a b b

= + +
( )( )
1 2 1
....
n n n n n
a b a b a a b b

+ = + + + ,doar pentru n impar
Obs.: Triunghiul lui Pascal
9) Intervale de numere reale
10) Modulul unui numar real:

<
=
>
=
0 ,
0 , 0
0 ,
x x
x
x x
x
d semnul
plus numarului, exprim distana de la numr pn la origine
Obs.: Proprietati ale modulului: ; 0 0 : 0 ) = = a a a a
); 2 ; 2 ( 2 ) < a a b ) ; 2 ( ) 2 ; ( 2 > a a
< a a 2 R a a > 2
) ; c a b a b a b + b a b a d = ) i ;
b
a
b
a
=
Exp.: ( ) 2 1 3 2 1 3; 3 x x ( ) ( ) 2 2; 4 1; 2 x x
11)Inegaliatea mediilor (valabila pentru numere pozitive):
min( ) max( )
k h g a p k
a m m m m a unde
1
1
h n
k
k
n
m
a
=
=

armonic
1
n
n
g k
k
m a
=
=

geometric
3
1
n
k
k
a
a
m
n
=
=

aritmetic
2
1
n
k
k
p
a
m
n
=
=

ptratic
Obs:1: Egalitate are loc d.d.toate numerele sunt egale
Obs:2: Cea mai des folosita este
1 1
... ...
n
n n
a a n a a + +
Obs:3: De reinut cuvntul ar_g_at
12)Semnul suma si semnul produs , definiia factorialului
exp:
1
1 2 ...
n
k
k n
=
= + + +

2 2 2 2
1
1 2 ...
n
k
k n
=
=

Obs1:

=
=
n
k
n
1
1

=
+
=
n
k
n n
k
1
2
) 1 (

=
+ +
=
n
k
n n n
k
1
2
6
) 1 2 )( 1 (

2
3
1
( 1)
2
n
k
n n
k
=
+
=

Obs2:Constantele ies in fata sumei (respectiv produsului, insa la
produs la puterea n)

= =
=
n
k
n
k
k k
1
2
1
2
3 3

= =
=
n
k
n
n
k
k k
1
2
1
2
3 3
Obs3:Daca in interiorul sumei este suma (respectiv la produs e
produs),se distribuie suma (respectiv produsul).
Exp

= = =
+ = +
n
k
n
k
n
k
k k k k
1
2
1
3
1
3 2
) (

= = = =
= =
n
k
n
k
n
k
n
k
k k k k k
1
2
1
3
1
2 3
1
5
) (
Exp2.: Calculai suma ( )
2
2 2
1 3 ... 2 1 S n = + + +
Soluie: ( ) ( )
2
2
1 1
2 1 4 4 1
n n
k k
S k k k
= =
= = + =


2
1 1 1
( 1)(2 1) ( 1)
4 4 1 4 4
6 2
n n n
k k k
n n n n n
k k n
= = =
+ + +
+ = + =


2
4 1
3
n
n

=
4
Obs.4: ! 1 2 ... n n = , operaii cu factorial
13) Calcularea sumelor de tipul:
0 0 0
0
1 1 1
1
2 2 2
1
3 3 3
1
) 1 2 ...
) 1 2 ...
) 1 2 ...
) 1 2 ...
a S n
b S n
c S n
d S n
= + + +
= + + +
= + + +
= + + +

14) rezolvarea inecuaiilor de gradul I (2 metode)
15) deducerea semnului pentru inecuaiile de gradul II
16) rezolvarea inecuaiilor ce conin produse sau rapoarte ale
expresiilor de gr.I sau II
17) Aproximarea numerelor reale Exp: a=12,345
Aproximarea prin lipsa: 12; 12,3 ; 12,34 ;12,345
Aproximarea prin adaos:13 ; 12,4 ; 12,35 ;12,346
Eroare absoluta : , a a
a
= unde a este aproximarea lui a;
18)Parte ntreag -ntregul mai mic sau egal dect numrul nostru,
se noteaza [x] (i este ntregul din stnga numrului)
Parte fracionar :se noteaza { } x , { } [ ] x x x =
Obs.: { } [ ) 0;1 x
Exp.: [ ] 2, 3 2 = i [ ] 2, 3 3 =
Obs.:Proprietati pentru parte intreaga si fractionara:
x x a = ] )[ d.d. ; Z x 0 } ){ = x b d.d. ; Z x
; ], [ ] )[ Z m x m x m c + = + ; }, { } ){ Z m x x m d = +
) 1 [ ] [ ] 1; e x x x x < < + [ ] )[ ] [ ] c x y x y + +
19) ecuaii cu parte ntreag [ ] ) (x f = g(x)
Etapa 1) notam [ ] ) (x f = k Z g(x) = k
Etapa 2) g(x) = k x = in functie de k
Etapa 3) [ ] ) (x f f(x) < [ ] ) (x f + 1 k f(x) < k+1
Etapa 4) inlocuim x in Etapa 2) inecuatie cu k
Etapa 5) se aleg din intervalul de solutii doar valorile intregi

20) Enun, propoziie, predicat
5
Enun-alturare de simboluri, de semen matematice, de simboluri
Propoziie-un enun despre care putem spune ca e adevarat sau fals
Predicat-un enun ce depinde de variablie i care pentru diferite
valori ale variabilelor devine propoziie

Valoare de adevr, tabele de adevar:






Obs. : numrul liniilor din tabel este egal cu 2
n
, unde n este
numrul propoziiilor care apar
Obs. p non p se completeaz invers decat la p
pq p sau q disjunctie e adevarata cand sau p sau q e
adevarata :
pq p si q conjunctie e adevarata cand si p si q e adevarata:
pq p implica q implicatie e falsa cand din adevarat se
obtine fals:
pq p echivalent cu q e adevarata cand si p si q au aceeasi
valoare de adevar:
tautologie -propozitie identic adevarata
antilogie -propozitie identic falsa
predicate enunturi ce depind de variabile si care, pentru diferite
valori ale variabilelor, devin propozitii
cuantificatorul existential : . x a i
cuantificatorul universal: ... => x
Obs: cuantificatorii pot comuta doar daca sunt de acelasi tip:
x y y x x y y x , , dar x y y x este falsa
21) Tipuri de teoreme :
a)teorema directa : I => C b)teoreme reciproca: C => I
c)teorema contrara: C =>I d)teorema a reciprocei: I=>C
Echivalena ( ) ( ) I C C I
Se arata (cu tabele) ca : (I => C) (C =>I ) si
p q p pq pq pq p q
1 1 0 1 1 1 1
1 0 0 1 0 0 0
0 1 1 1 0 1 0
0 0 1 0 0 1 1
6
(C => I ) ( I =>C) asadar de multe ori in loc sa aratam
I=>C, aratam ca : C =>I
22)Constructia lui P(k+1) daca stim P(k):
E1)inlocuim pe k cu k+1 in P(k)
E2)Comparam P(k) cu P(k+1) in functie de :primul element ,
ultimul element, regula sirului;
E3)Adunam, scadem,inmultim,impartim pe P(k) astfel incat sa
porneasca tot de unde porneste P(k+1) si sa se opreasca unde se
opreste P(k+1);
23)Egalitati demonstrate prin inductie:
I ) P(prima valoare posibila) adevarata
II) Presupunem P(k) adevarata (?)=>P(k+1) adevarata,
unde P(k):
P(k+1):.
Metoda I: Stim P(k)adevarata =>adevarata apoi adun, scad,
inmultesc sau impart astfel incat sa obtin ... )) 1 { ( = + k P M
s
Se
arata )) 1 ( ( + k P M
d
prin calcule.
Metoda II: Vreau sa arat P(k+1) adevarata,echivalent cu .
adevarata, echivalent cu..,echivalent cuadevarata
Deoarece s-au folosit relatii echivalente =>P(k+1) adevarata=>P(n)
adevarata N n
24)Inegalitati demonstrate prin inductie
I)P(prima valoare posibila) adevarata.
II)Presupunem ca P(k) adevarata =>(?)P(k+1) adevarata ,unde :
P(k):
P(k+1):
Stim P(k) adevarata=> apoi adun, scad, inmultesc sau impart astfel
incat sa obtin ... )) 1 { ( = + k P M
s
.. adevarata
.. )) 1 { ( + k P M
s

E suficient sa aratam ca> < )) 1 ( ( + k P M
d
......
25)Divizibilitate demonstrata prin inductie
I)P(prima valoare posibila) adevarata
II)Presupunem P(k)adevarata=>(?)P(k+1) adevarata, unde:
P(k):
7
P(k+1):
Stiu P(k) adevarata. .......e divzibil cu c i Za c = ..... .
=>scoatem cea mai mare putere a lui k in functie de c, o inlocuim
in P(k+1) => P(k+1) adevarata =>P(n) adevarata, N n
26)Calculul unor sume prin metoda coeficientilor
nedeterminati:
E1)se scrie suma ca suma de termen general;
E2)se descompune termenul general in fractii simple de numitori
cunoscuti si numaratori necunoscutele A,B,C,etc.
E3)se aduce
d
M la acelasi numitor, egalam termenii liberi,
coeficientii lui k, ai lui
2
k ,etc=>sistem;
E4)Gasim coeficientii,gasim descompunerea, apoi dam valori lui
k=1,k=2,.....Se aduna => S=
Obs. In partea dreapta se reduc unii termeni
E5) Se demonstreaza suma prin inductie
Obs. Daca vrem inductie, se rescrie suma de termen general sub
form desfasurata pentru a ne fi mai simplu.
27) Probleme de numrare

Capitolul II
iruri de numere reale. Progresii

1)Moduri de definire a unui ir:
a)printr-o regul de calcul;
Exp: 2 1 = +
n
a n
b)relaie de recuren (se d un termen n funcie de cei precedeni);
Ex:
0
2; x =
1
3
n n
x x
+
= + sau

0
1; x =
1
5; x =
2 1
2 7;
n n n
x x x
+ +
= + +
Obs: recurene de ordinul 1, ordin 2, de ordin 3 etc.
2) ir mrginit: m, M a.. m
n
x M .
Obs: iruri mrginite, inferior dar nemrginite superior, sau
invers.
ir nemrginit este nemrginit la cel puin un capt
8
3) ir monoton: :
n
x m
1 , n n
x x
+
n ;
:
n
x m
1 , n n
x x
+
n ;
:
n
x s
1 , n n
x x
+
> n ;
:
n
x s
1 , n n
x x
+
< n ;
Obs: monotonia se inelege exact ca la funcii,
n
x m dac atunci
cnd crete indicele, crete i valoarea irului i m dac atunci
cand crete indicele scade valoarea irului.
Obs2: metoda practic de artare a monotoniei
se compar diferena
1 n n
a a
+
cu 0 , iar dac tim c are doar
termeni pozitivi putem compara i
1 n
n
a
a
+
cu 1.
4) Definiia progresiei aritmetice
n
a - progresie aritmetic
r a..
1 n n
a a r
+
= + .
Obs.:Metode de a demonstra c
n
a este progresie aritmetic
met 1:
1 1
2
n n n
a a a
+
+ = , n ;
met 2: E1) calculm
2 1 1
a a r =
E2) calculm
1 2 n n
a a r
+
=
E3) dac
1 2
, r r n N = atunci
n
a este progresie aritmetic, iar dac
1 2
r r atunci
n
a nu este progresie aritmetic
5) Deducerea termenului general al unei progresii aritmetice:
( )
1
1 .
n
a a n r = +
6)Deducerea sumei primilor n termeni ai unei progresii
aritmetice:
( ) ( )
1 1
2 1
2 2
n
n
a n r n a a n
S
+ +

= =
Obs.:Se folosete proprietatea specific a termenilor unei progresii
aritmetice
Daca
n
a progresie aritmetica atunci avem
1 2 1 1
...
n n p n p
a a a a a a
+
+ = + = = +
Obs: reciproc nu este adevrat.
9
7) Verificarea dac un ir e suma unei progresii aritmetice:
E1)
1 1
; a S = E2)
2 2 1
; a S S =
E3)Notm
1 2 1
; r a a = E4) Calculm
1
;
n n n
a S S

=
E5)Din
n
a gsim
1 n
a
+
, apoi calculm
1 2 n n
a a r
+
=
Daca
1 2
r r =
n
a este progresie aritmetic;
Daca
1 2
r r
n
a nu este progresie aritmetic.
8) Definiia progresiei geometrice:
n
b progresie geometric
0 q a..
1
.
n n
b b q

=
Obs.:Metode de a demonstra c
n
b este progresie geometric
met 1:
2
1 1
,
n n n
b b b
+
= ; n
met 2:E1) calculm
2
1
1
b
q
b
=
E2) calculm
1
2
n
n
b
q
b
+
=
E3) dac
1 2
, q q n N = atunci
n
b este progresie aritmetic, iar
dac
1 2
q q atunci
n
b nu este progresie aritmetic
9) Deducerea termenului general al unei progresii geometrice:

1
1
.
n
n
b b q

=
10) Proprietate specific a termenilor
Dac
n
b este progresie geometric atunci

1 2 1 3 2 1
...
n n n p n p
b b b b b b b b
+
= = =
11) Deducerea sumei primilor n termeni ai unei progr
geometrice:
( )
1
1
1
; dac 1
1
; dac 1

= =

n
n
n
b q
q
S
q
S b n q

12) Verificarea dac un ir este suma unei progresii geometrice
folosim:E1)
1 1
; b S = E2)
2 2 1
; b S S =
10
E3) Notm
2
1
1
;
b
q
b
= E4) Calculm
1
;
n n n
b S S

=
E5) Din
n
b gsim
1 n
b
+
, apoi calculm
1
2
n
n
b
q
b
+
=
Dac
1 2
q q =
n
b este progresie geometric;
Dac
1 2
q q
n
b nu este progresie geometric.
13) Calcularea sumelor triunghiulare
2 1
1 2 3 ...
n
n
S a a n a

= + + + +
E1) Se scrie suma sub form triunghiular

2 1
2 1
2 1
1
1 ...
...
...
.....................................

n
n
n
n
n
S a a a
a a a
a a
a

= + + + + +
+ + + +
+ + +
+
+

E2) fiecare rnd e de fapt sum de progresie geometric
i vom obine
( ) ( ) ( )
( )
( )
1
1
2 1
1 1 1
1
....
1 1 1
1 1
1 ...
1

1 1
n n
n
n
n
n
n n
a a a
a a
S
a a a
a
n a
n a a a a
a
a a

= + + + =



+ + + +

=


Capitolul III
Funcii

1) Definiia funciei : f : A B este funcie x
f
D , i
corespunde un unic f ( x ) = y
f
Cd
2)Moduri de a defini o funcie :
diagrame, tabele sau analitic(prin formul)
3) Egalitatea a 2 funcii:
11
Funciile f i g sunt egale
( ) ( )
f g
f g
f
D = D
Cd = Cd
f x = g x , x D

Obs.: 2 funcii pot fie gale i dac nu au aceeai formul de definiie
4) numrul de funcii f : A B este
( )
cardA
cardB
5) Restricia i prelungirea unei funcii:
Fie : f A B . Dac
' '
/ A A f A este restricia lui f la
'
A
( ) ( )
'
1 1
: , f A B f x f x =
Fie : f A B . Dac
''
2
A A f este prelungirea lui f la
"
A
( )
( )
"
2 2
"
,
: ,
...,

f x x A
f A B f x
x A A

Obs: Att restricia ct i prelungirea unei funcii sunt egale cu
funcia dat pe domeniul comun.
6) Funcii numerice sunt funcii la care att domeniul ct i
codomeniul sunt submulimi ale lui R
7) Operaii elementare cu funcii
a) pentru funcii fr acolade se fac direct
b) pentru funcii cu acolade , exprimm funcii pe ax
8) Graficul unei funcii este ( ) { }
, ( ) =
f f
G x f x x D
Obs.: graficul unei funcii este de fapt o submulime a produsului
cartezian
f f
D Cd
9) reprezentarea geometric a graficului(reprezentarea unui
produs cartezian de mulimi)

Capitolul IV
Funcia de gradul I i funcia
de gradul II

1)Funcie afin ( ) f x ax b = +
Obs. 0 a funcie de gradul I
0 a = funcie constant
12
0, 0 a b = funcie liniar
2) definiia funciei de gradul al doilea
: f R R, f(x) = ax
2
+ bx + c , a 0
3) Forma canonic a funciei de gradul II
2
( )
2 4
b
f x a x
a a

= + +



Obs.:Poate dedus prin formarea ptratului perfect
Obs.2: Trebuie deduse rdcinile ecuaiei de gradul II
4)Trasarea G
f
, f(x) = ax
2
+ bx + c , a 0
E
1
) a > 0 f are minim, i
f
G va fi parabol cu ramurile n sus
a < 0 f are maxim, i
f
G va fi parabol cu ramurile n jos
E
2
) OY : x = 0 f(0) = A (0;..) G
f
OX: f(x) = 0 daca
0 > B (x
1
,0),C(x
2
,0) G
f
0 = B (x
1
,0) G
f
0 < G
f
Ox
E
3
) vrful V

a a
b
4
;
2

5) Studierea monotoniei, determinarea punctului minim
(maxim) Pentru a > 0 f s pe ;
2
b
a

si fs ,
2
b
a

;
Pentru a < 0 f s pe ;
2
b
a

si fs ,
2
b
a

Obs: a > 0 f are minim egal cu
a 4

, se atinge pentru x =
a
b
2

, iar
pentru a < 0 f are maxim egal cu
a 4

, se atinge pentru x =
a
b
2

,
6) Schema lui Horner - da catul si restul impartirii unui polinom la
polinoame de tipul X- ( respectiv X + ) ;
Etapa 1) se face tabel de tipul
Etapa 2) Linia a III-a se completeaza astfel : primul coeficient se
copiaza , se inmulteste cu rezultatul , se aduna in diagonala ;
13
Etapa 3) ultimul rezultat este restul , iar celelalte sunt coeficientii
catului , de grad cu 1 mai mic decat impartitorul ;






7) Inecuatii cu fractii de tipul
) (
) (
x Q
x P
> 0 sau
) (
) (
x Q
x P
< 0
Etapa 1) se descompune numaratorul si numitorul in produs de
factori de gradul I sau de gradul II ( Nu se simplifica )
Etapa 2) se face tabel de semne , fiecare linie continand unul din
factori, se separa zimtat numaratorul de numitor
Etapa 3)ultima linie se completea folosind :

0
= 0;
0

= / ;
0
0
= /
si regula semnelor ;
Etapa 4) se alege x corespunzator , daca avem respectiv , se ia
inchis in valoarea corespunzatoare lui 0 si deschis unde este / , iar
pentru < respectiv > se iau doar intervale deschise
Obs :
) (
) (
x Q
x P
<
( )
0
( )
P x
Q x
< se aduce la acelasi numitor
Obs.2 :Deducerea semnului funciei de gradul II, deducerea
tabelului de semne Practic, folosim:
2
0, 0 ax bx c a + + =
Etapa 1) se rezolva ecuatia
1,2
2
b
x
a

= unde
2
4 b ac =
Etapa 2) se alege linia corespunzatoare cazului nostru din tabelul
x x
1
x
1
= x
2
x
2

>0
( ) sgn a 0 ( ) sgn a 0 ( ) sgn a
=0
( ) sgn a 0 ( ) sgn a
<0
( ) sgn a


Puterile lui x in ordine
descrescatoare
Coeficientii corespunzatori
( pt x - )
- (pt x + )

14
Observatie : Intre radacini e semnul lui a pentru >0 , deci
cand =0 ( respectiv <0) nu are unde sa fie
semnul lui a
Obs. : Etapa 1) se calculeaza D=
dominant coeficient
liber
D
termen
D
; unde D
este divizor
Etapa 2) se face schema lui Horner pentru x - , unde este
divizor , pana obtinem restul 0 , celelalte linii se taie.
Etapa 3) se scrie proba impartirii : Deimpartit = Impartitor
Cat + Rest
Etapa 4) Restul =0 Ecuatia devine (x - ) (.) =0 x
= sau=0
Observatie : Daca cea de-a doua paranteza are gradul mai mare
decat 2 , o descompunem din nou cu Horner,
8) Familii de parabole
a) Determinarea locului geometric pentru vrfurile unei familii de
parabole
E
1
) Scriem coordonatele vrfurilor x
v
=
a
b
2

y
v
=
a 4



E
2
) Se gsete m din cea mai simpl, se nlocuiete n cealalt.
E
3
) Se obine o relaie ntre x
v
i y
v
care nu depinde de m acea
relaie este locul geometric cutat.
E
4
) Se transpune locul geometric n figura corespunztoare.
b)Determinarea punctelor fixe pentru o familie de parabole
E
1
) notm f (x) = y, ordonm n funcie de m
E
2
) obinem m (.) + = 0
(..) = 0

... = 0
E
3
) se rezolv sistemul x = .. y = .., aceste puncte sunt
puncte fixe cerute
9) Folosirea semnului funciei de gradul II pt. a gsi min sau
max unei expresii
15
Obs. distana ntre 2 puncte
10)Situarea rdcinilor unei ecuaii fa de parametrii reali,
parametrii notai cu , ,
E
1
)Se scriu relaiile sub forma < x
1
< < x
2
< (eventual )
E
2
) Se fac axele de coordonate , se situeaz numerele , , , se
face G
f
cu ramurile n sus (deci a > 0) deoarece condiiile vor fi
acelai
E
3
) Se pun condiii de tip: ( .)
2
a f nr
b
a

E
4
) Se rezolv fiecare condiie , se intersecteaz intervalele.
Obs.1: condiii de tip
> 0 dac rdcinile sunt distincte (sau apare cuvntul ambele)
0 dac rdcinile pot fi egale
< 0 dac f nu are rdcinile reale (sau dac f pstreaz semn
constant)
Obs.2: condiii de tip af (nr.)
Gsim semnul lui f (nr.), deci semnul lui af (nr.) va fi acelai
Obs.: Dac vreo rdcin poate fi unul din numere, se pune
af (nr.) respectiv af (nr.) 0
Obs. 3 : condiii de tip
2
b
a

. Se pun doar pentru numere din afara

rdcinilor i aceste condiii sunt x
v
< numr
2
b
a

< numr
sau x
v
> numr
2
b
a

> numr


16
GEOMETRIE
Capitolul 0
Recapitulare

1)Linii importante n triunghi(definiie, punct de intersecie,
proprieti) definitie, punct de intersectie, proprietati:
a)mediana-uneste varful triunghiului cu mijlocul laturii opuse,se
intersecteaza in G -centru de greutate situat la 1/3 din baza si 2/3
din varf
b)inaltimea-perpendiculara din varf pe latura opusa,se
intersecteaza in H-ortocentru (poate pica in afara triunghiului)
c)bisectoarea-imparte unghiul in doua parti egale,se intersecteaza
in I-centrul cercului inscris
d)mediatoarea-perpendiculara pe mijlocul laturii,se intersecteaza
in O-centrul cercului circumscris(poate sa nu treaca prin varf)
e)linia mijlocie-uneste mijloacele a doua laturi, e paralela cu a treia
si este egala cu din baza
2) Triunghiul isoscel
3) Triunghiul echilateral
4) Paralelogramul
5) Dreptunghi
6) Cercul, patrulater inscriptibil
7) Cazuri de asemnare, Teorema fundamental a asemnrii,
Teorema lui Thales

Capitolul 1
Vectori
1) Segment orientat, vector
Segment orientat -un segment pe care meninem o ordine a
punctelor
Vector-orice reprezentant al mutimii segmentelor orientate paralel
de acelasi sens si lungime
Obs.:Vectorul este diferit de segmentul orientat
17
Se noteaza, v AB = iar segmentul orientat ABrespectivv , desi
in unele probleme se confund
Obs.: Translaie-se mut paralel fr a-l roti sau a-i modifica
lungimea
2.Egalitatea a doi vectori: CD AB = daca si numai daca AB,CD
au acelasi sens, aceeasi directie si aceeasi lungime
3.Suma a doi vectori-fortele care dau rezultanta, sunt de tipurile:
a)coliniari,acelasi sens
b)coliniari, sens opus
c)necoliniari-regula triunghiului (regula poligonului)
-regula paralelogramului
Obs.2: BA AB =
Exp:
a) A B C AC BC AB = +

b) A B M C CM CB AB = + se anuleaza
partea comuna
c) A

B
C
B
d) C
A

D
4.Produsul unui vector cu un numar real: mareste sau
micsoreaza, schimba sau pastreaza sensul
5. AM mediana in triunghiul ABC ( ) AC AB AM + =
2
1

6.ABCD paralelogram-daca si numai daca DC AB = sau M
P MD MB MC MA + = +
7.G-centru de greutate pentru ABC daca si numai daca
18
a) 0 = + + GC GB GA sau
b) MG MC MB MA P M 3 = + +
8. Impartirea unui segment intr-un raport dat
Dac
MC
BM
k = A exterior avem AC
k
k
AB
k
AM
+
+
+
=
1 1
1

Obs. Relaia e adevrat nu doar dac A este exterior
9. Condiie de coliniaritate , , coliniare A B C , , a b c R
astfel nct 0, aMA bMB cMC M + + =

un punct din plan
10. Vector de poziie al unui punct
Fie O un punct fix...numit pol i M un punct oarecare al planului,
vectorul de poziie al punctului M este M OM r =


Obs.: Vectorul de poziie e unic
Obs.: Exprimarea unui vector n funcie de vectorii de poziie ai
capetelor segmentelor B A AB r r =


Obs.:Vectorul de poziie al unui punct ce mparte un segment ntr-
un raport dat
Dac AB este un segment i M un punct interior astfel nct
AM
k
MB
=

atunci
1
1 1
M A B
k
r r r
k k
= +
+ +


Obs. Uneori relaia se folosete sub forma
( ) ( ) 1 , 0,1 M A B r mr m r m = +


Obs.: Vectorul de poziie al punctelor importante ntr-un triunghi
( )
1
3
G A B C r r r r = + +

se poate generaliza pentru oricte puncte
Obs.: Condiia de paralelogram
ABCDparalelogram A C B D r r r r + = +


Obs. :.Condiia de coliniaritate a 3 puncte : Punctele A, B i M sunt
coliniare M A B r r r = +

, unde , , 1 R + =
11 . Teorema lui Thales
n ABC avem MN este paralel cu dreapta BC
AM AN
MB NC
=
19
12.Teorema lui Menelaos: Fie triunghiul ABC si
BC A AC B AB C
' ' '
, , . Atunci:
' ' '
, , C B A sunt coliniare
daca si numai daca 1
'
'
'
'
'
'
=
A C
B C
B A
C A
C B
A B

13. Teorema lui Ceva: Fie triunghiul ABC si
BC A AC B AB C
' ' '
, , .Atunci
' ' '
, , CC BB AA
concurente daca si numai daca 1
'
'
'
'
'
'
=
B C
A C
A B
C B
C A
B A

Obs.: Teorema lui Menelaos se foloseste pentru a arata
coliniaritatea unor puncte, iar Teorema lui Ceva pentru concurenta
unor drepte.

Capitolul 2
Trigonometrie

1) Proprieti n triunghiul dreptunghic cu m(A) = 90
ABC drept < = >
2
BC
AM = , AM mediana
T. lui Pitagora ABC drept < = >
2 2 2
AC AB BC + =
T. catetei ABC drept < = >
2
AB BC BD = , unde BD este
proiecia catetei AB pe ipotenuz
T. nlimii ABC drept < = >
2
AD BD CD =
Centrul cercului circumscris este mijlocul ipotenuzei
Raza cercului circumscris este jumtate din ipotenuz
Ortocentrul este intersecia nlimilor
Valori ale funciilor trigonometrice
.
sin
cat op
ip
= ;
ip
alat cat.
cos = ;
alat cat
op cat
tg
.
.
= ;
op cat
alat cat
ctg
.
.
= ;
secanta unui unghi
1
sec
cos
B
B
= ,
cosecanta unui unghi
1
cosecB
sin B
=
20
( ) sin 90 cos x x =

, ( ) cos 90 sin x x =

Obs.: Rezolvarea triunghiului dreptunghic gasirea tuturor
elementelor daca stim doua dintre ele. Sunt cazurile:
a)(I; C) b)(I; U) c)(C; U
alaturat
) d)(C; U
opus
) e)(C; C)
2) Tabelul trigonometric
0 30 45 60 90
sin 0
2
1

2
2
2
3
1
cos 1
2
3
2
2
2
1

0
tg 0
3
1 1
3
\
ctg \
3
1
3
1 0
linie de
constructie
2
0
2
1

2
2
2
3
2
4
E
1
) in linia de constructie se pun cifrele de la 0 la 4
E
2
) se extrage radical din fiecare
E
3
) rezultatul se imparte la doi si se trece la sinus
3) Cercul trigonometric- este un cerc cu centul n origine, de raz
1 parcurs n sens invers acelor de ceasornic n care considerm
dreptele: Oxcos; Oysin; dreapta tangent n A este tg, dreapa
tangent n B este ctg
Obs.: Deducerea valorilor funciilor sin i cos din cerc
se pot calcula doar dac unghiurile au valoarea 0 , axe +

30 , axe +


45 , 60 axe axe + +


E1) Se considera unghiul orientat de la Ox
E2) Se duce proiectia pe Ox cos si pe Oysin
E3) Lungimile corespunztoare proieciei sunt valorile din tabelul
trigonometric, dac punctul e pe una din axe valoarea este 0 sau 1,
n rest valorile sunt
2
1
,
2
2
,
2
3

21
E4) Se alege semnul (referitor la cele patru cadrane) si lungimea
proiectiei
Obs.: 1)perioada funciilor sin i cos dedus din cerc
2)monotonia funciilor sin i cos dedus din cerc
3) Deducerea valorilor funciilor tg i ctg din cerc
4) perioada funciilor tg i ctg dedus din cerc
4) Echivalena grade radiani - se folosete regula de 3 simpl
180 ........................................

..........................................x

Dac se tie se gsete x, i dac se tie x se gsete
5) reducere la cercul trigonometric
Se da un unghi mai mare de 360

, se cere sa-l exprimam fata de

valori ale unghiului din [ ) 0; 2
E1)Se scot ntregii din fracie, se folosete
A R
C
B B
= + unde C este
ctul mpririi lui A la B, iar R este restul mpririi
E2) Folosim periodicitatea funciilor sin i cos, adic
( ) sin sin 2 , x x k k Z = , ( ) cos cos 2 , x x k k Z = i se obtine
un unghi [ ) 0; 2
6. Reducerea la primul cadran
Suntem cu un unghi situat n cerc, dorim s l aducem n primul
cadran. Cum ( ) sin sin x k x = , ( ) cos cos , x k x k Z = , i
sin cos ,
2
k
x x k Z

=


cos sin ,
2
k
x x k Z

=


observm
c nu putem folosi
2
t

cci m-ar duce n funcie complementar.

Folosim aadar t , t respectiv 2 t
Dac suntem n Cd. II, dac din scdem unghiul obinem o
valoare din Cd. I
Dac suntem n Cd. III, dac din unghi scdem obinem o
valoare din Cd. I
Dac suntem n Cd. IV, dac din 2 scdem unghiul obinem o
valoare din Cd. I
22
Se deduc formulele de reducere
Cd II Cd III Cd IV
cos cos( -t) cos (t- ) cos (2 -t)
sin sin ( -t) sin (t- ) sin (2 -t)
Obs.: Semnele se aleg corespunzator cadranelor
7) Formule trigonometrice fundamentale
a) sin
2
x +cos
2
x =1
b) cos (a + b) = cos a cos b sin a sin b
cos (a b) = cos a cos b + sin a sin b
Obs.: cos pastreaza functia, schimba semnul
c) sin (a+b) = sin a cos b cos a sin b
sin (ab) = sin a cos b +cos a sin b
Obs.: sin schimba functia, pastreaza semnul
d) ( )
1
tga tgb
tg a b
tga tgb
+
+ =


( )
1
tga tgb
tg a b
tga tgb

=
+

Obs.: tg la numarator pastreaza semnul, la numitor este
schimbat
e) ( )
1 ctga ctgb
ctg a b
ctga ctgb

+ =
+

( )
1 ctga ctgb
ctg a b
ctga ctgb
+
=

8) Deducerea formulelor trigonometrice pentru dublul unui
unghi
a) sin 2x = 2sinxcosx
b) cos 2x = cos
2
x sin
2
x = 2cos
2
x 1 = 1- 2sin
2
x
c) tg 2x =
2
2
1
tgx
tg x

d)
( )
2
1
2
2
ctgx
ctg x
ctgx

=
Obs.: notm tg
2
x = (tgx)
2
, analog pentru celelalte;
Obs.2:
3
cos3 4cos 3cos x x x =

3
sin3 4sin 3sin x x x =
9) Transformarea produselor in sume
23
a) sin a cos b =
2
1
( sin(ab) + sin(a+b))
b) cos a cos b =
2
1
(cos(ab) +cos(a+b))
c) sin a sin b =
2
1
(cos(ab) cos(a+b))
: obs Se deduc prin verificarea lui M
10a) Trasarea graficului sin
a) sin : [-1;1]
b)

c)sin nu e bijectiva, alegem restrictia
sin : [- 2 ; 2 ] [-1; 1]
d) sin inversabila, sin
-1
not arcsin
arcsin:[-1;1] [- 2 ; 2 ]
a) sin
s
crescatoare pe [- 2 ; 2 ] si sin
s
descrescatoare pe
[ 2 ;
2
3
]
10b) Trasarea graficului cos
a) cos : [-1;1]
b)

c) cos nu e bijectiva, alegem cos : [0; ] [-1;1]
24
d) cos
-1
not arccos, arccos : [-1;1] [0; ]

e) cos
s
descrescatoare pe [0; ] cos
s
crescatoare pe

[ ; 2 ]
11a) Trasarea graficului tg
a) tg : \ {
2

+k / k Z }
b)

c) tg nu e bijectiva, alegem restrictie tg : (- 2 ; 2 )
d) tg
-1
not arctg, arctg : (- 2 ; 2 )

e) tg

este strict crescatoare pe (- 2 ; 2 )
11b) Trasarea graficului ctg
a) ctg : \{ k / k Z}
b)

c) ctg nu e bijectiva, alegem ctg : (0; )
d) ctg
-1
not arcctg, arcctg (0; )
e) ctg strict descrescatoare pe (0; )
Obs.: Graficul functiei si graficul arc. sunt simetrice fata de
prima bisectoare.
Obs.: asimptote
Obs.: 1)perioada funciilor sin i cos dedus din cerc
25
2)monotonia funciilor sin i cos dedus din cerc
3) Deducerea valorilor funciilor tg i ctg din cerc
4) perioada funciilor tg i ctg dedus din cerc
5)monotonia funciilor tg i ctg dedus din cerc
12) Transformarea sumelor in produs
b) sin a + sin b = 2 sin
2
b a +
cos
2
b a

c) sin a sin b = 2 sin
2
b a
cos
2
b a +

d) cos a + cos b =2 cos
2
b a +
cos
2
b a

e) cos a cos b = 2 sin
2
b a +
sin
2
b a

: obs sin sin = 2 sin. . . . . cos cu sin pastrand semnul, cos
schimbandu-l; cos + cos = 2 cos cos
cos cos = 2 sin sin
13)Produs scalar a doi vectori ( ) cos ( , ) u v u v u v =

, unde
( , ) u v

este unghi orientat trigonometric
Obs.:Proprieti ale produsului scalar: a) u v v u =


b)
( )
0, 0 0 u v u v u v =


c)
2
u u u =


14) Demonstrarea concurenei nlimilor unui triunghi
folosind produsul scalar
15) Teorema cosinusului A bc c b a cos 2
2 2 2
+ = si analoagele.
Obs.: Exprimarea cos
bc
a c b
A
2
cos
2 2 2
+
= si analoagele
16) Functii trigonometrice ale unghiului pe jumatate
bc
c p b p A ) )( (
2
sin

=
bc
a p p A ) (
2
cos

=
) (
) )( (
2 a p p
c p b p A
tg

=
) )( (
) (
2 c p b p
a p p A
ctg


=
26
Obs: Se foloseste
2
cos 1
2
cos
x x +
=
17) relaia lui Stewart Fie ABC i ( ) D BC . Atunci are loc
relaia
2 2 2
AB DC AD BC AC BD BD DC BC + =
18)teorema medianei:
( )
2 2 2
2
2
4
a
b c a
m
+
=
19) Teorema sinusurilor
Oricare ar fi triunghiul ABC R
C
c
B
b
A
a
2
sin sin sin
= = =
20) lungimea bisectoarea ( )
2
a
bc
l p p a
b c
=
+