AFECTIUNILE

NOU-NASCUTULUI
AFECTIUNILE NOU-NASCUTULUI
In perioada de n.n. exista unele
suferinte si boli neintalnite in alte
perioade ale vietii.
In plus,bolile care apar si la varste
mai mari au manifestari particulare in
aceasta prima luna de viata.
TRAUMATISME OBSTETRICALE
DEFINITIE: Traumatismele obstetricale
sunt reprezentate de totalitatea leziu-
nilor traumatice mecanice si chimice
care apar in timpul nasterii.
Frecventa traumatismelor obstetricale:
5-7 cazuri la 1000 de nasteri.
ETIOLOGIE: macrosomia,disproportia
fat-bazin,prematuritatea,prezentatii
anormale,nasteri prelungite sau
precipitate.
1. LEZIUNI CRANIOCEREBRALE:
Bosa serosangvina: este o infiltratie
edematoasa si hemoragica a teg.si tesu-
tului subcutanat de la niv.scalpului.Ea
apare in cursul nasterilor prelungite sau
dificile,datorita diferentei dintre pres.
atmosferica si cea intrauterina. Aceasta
diferenta realizeaza o aspirare a partilor
moi craniene cu produc.de edem si
extravazare sangvina.
CLINIC: la niv.bosei cutia craniana este
deformata,consistenta moale;pielea este
echimotica.
EVOLUTIA: favorabila,cu remitere
spontana in cateva zile.
Cefalhematomul: este o colectie hemora-
gica localizata sub periostul unuia sau mai
multor oase craniene, ca urmare a ruperii
unor vase de sange in cursul nasterii.
Colectia sangvina este bine delimitata la
nivelul suturilor craniene.
Cea mai frecventa localizare este la nivel
parietal.
Colectia de sange se formeaza lent fiind
evidenta clinic la ore sau zile dupa
nastere.Rezorbtia ei se face tot lent in 2-8
sapt.,in functie de volumul hematomului.
NU se efect.punctionarea hematomului -
risc de infectie.
Hemoragia subaponevrotica: este o
acumulare masiva de sange sub
aponevroza epicraniana.Apare la cei
nascuti cu vacuum-extractor.
CLINIC: tumefactie a intregului scalp, cu
echimoze la niv.tegumentelor care acope-
ra deformarea craniana.Daca hemoragia e
masiva si rapida poate apare anemie
severa si icter sclero-tegumentar,uneori
deces.
TRATAMENT: adm.de sg.,vitam.K,
perfuzie cu plasma proaspata congelata
10 ml/kg.
Paralizii faciale: au un caracter spastic,
sunt de tip central si intereseaza muscu-
latura inferioara a hemifaciesului contro-
lateral.
ETIOLOGIE: - compresiunea pe nervii
faciali care se poate realiza intrauterin sau
in momentul nasterii; - hemoragii
meningocerebrale; - agenezii nucleare.
CLINIC: deformare faciala cu coltul gurii
coborat de partea afectata, sant nazo-
labial sters,ochiul nu se inchide complet.
Aceste modificari sunt mai evidente in
timpul plansului si se atenueaza in somn.
TRATAMENT: se va proteja ochiul prin
adm.de picaturi sintetice la fiecare 4
ore, 1-2 sapt. Daca dupa 1 sapt.boala
nu regreseaza va fi nevoie de
electrodiagnostic.


2. LEZIUNI TRAUMATICE
CERVICALE SI ALE CENTURII
SCAPULARE:
Fractura de clavicula: este frecventa
la copil in cursul nasterilor laborioase.
Frecvent sunt fracturi incomplete(in
lemn verde).Sunt asimptomatice,dar
dupa 7-10 zile se palpeaza calusul la
niv.liniei de fractura.

Alteori fracturile sunt complete.
Clinic: abolire a motricitatii spontane a
bratului,tumefierea zonei,crepitatii si
deformare in zona fracturii.
Exam radiologic confirma fractura si
exclude paralizia de brahial.
Tratamentul: - este ortopedic: consta in
imobilizarea umarului si bratului cu
fese elastice; + sedarea bolnavului.
Paralizia de plex brahial: - apare in cursul
nasterilor laborioase cand se exercita tractiune
pe cap si gat in efortul de degajare a umerilor.
- poate afecta nervul brahial superior sau inferior.
- Clinic: bratul afectat atarna flasc,in abductie si
rotatie interna,cu palma in pronatie;umarul este
coborat si antebratul in extensie in articulatia
cotului.
- Tratamentul: - ortopedic:imobilizarea bratului 2-
3 ore alternand cu perioade in care bratul este
lasat liber pt.pastrarea mobilitatii articulare.
- gimnastica medicala (masaje si
miscari pasive).
3. LEZIUNILE ORGANELOR
ABDOMINALE:
Leziuni hepatice:
- hematom subcapsular;
- ruptura de ficat.
Clinic: icter,polipnee,anemie, o forma-
tiune tumorala care se palpeaza in
hipocondrul drept.
Tratament: transfuzie de sange; inter-
ventie chirurgicala.
Ruptura de splina: - apare in cursul
nasterilor laborioase, macrosomie,
sifilis congenital.
- Clinic: anemie, formatiune tumorala
in hipocondrul stang.
- Tratament: - adm.de sange;
- splenectomie.
Hemoragia suprarenala:
- Clinic: - formatiune tumorala in
flancul stang sau drept;
- febra,paloare , cianoza,
semne de insuficienta suprarenala
acuta(colaps,convulsii,varsaturi,diaree
deshidratare).
- Tratament: adm.de sange,cortizon,
perfuzii cu sol.hidroelectrolitice.
4. LEZIUNILE PARTILOR MOI:
- eritem;
- purpura si petesii;
- echimoze;
- adiponecroza subcutanata.
HEMORAGII INTRACRANIENE
ETIOPATOGENIE:
- prematuritatea datorita deficitului
de factori de coagulare dependenti de
vitam.K.
- hipoxia prezenta la prematuri si
nou-nascuti normali;
- traumatismul prin aplicare de
forceps,prezentatie pelvina,nastere
precipitata,bazin ingust.
CLASIFICARE;
1. Hemoragia peri si intraventriculara
frecventa la prematuri si in caz de
hipoxie.
2. Hemoragia subarahnoidiana de
cauza predominant hipoxica.
3. Hemoragia subdurala - de cauza
traumatica.

Hemoragia peri si intraventriculara:
Hemoragia intraventriculara se produ-
ce la niv.vaselor mici si capilare din
jurul ventriculilor cerebrali, unde struc-
tura de sustinere a sistemului vascu-
lar lipseste. Aparitia hemoragiei este
favorizata si de prezenta hipoxiei
perinatale care redirectioneaza fluxul
sangvin cerebral spre zonele periven-
triculare.
CLINIC: - debut precoce in primele 2
zile de viata prin deteriorare neurolo-
gica severa.
Cand hemoragia este importanta n.n.
prezinta stare de soc,anemie severa,
bombarea FA,coma,convulsii,crize de
apnee,paralizie flasca si deces.
Cand hemoragia e usoara,clinic exista
doar anemie.
DIAGNOSTIC: - prin echo.transfonta-
nelara si CT.
PROGNOSTICUL: dep.de amploarea
hemoragiei.
Prevenirea hemoragiei consta in evitarea
manevrelor terapeutice agresive(ventilatie
asistata,pev) si manipularea cu mare
atentie a n.n. si prematurilor.
TRATAMENT: -mentinerea perfuziei cere-
brale prin adm.de transfuzii de sange,
sol.macromoleculare.
-pres.intracraniene prin efectuarea unei
punctii lombare;
- adm.de anticoagulante: vitam.K.
Hemoragia subarahnoidiana: se
datoreaza rupturii vaselor meningiene
emisferice.
Apare in nasterile laborioase cu
hipoxie si la prematurii de gradul III si
IV.
SIMPTOMATOLOGIA: este discreta si
poate lipsi; rar convulsii la 2-3 zile
dupa nastere.
EVOLUTIA: favorabila.
TRATAMENTUL: este nespecific.
Hemoragia subdurala: apare datorita
rupturii sinusului sagital,lateral si venelor
superficiale.
CLINIC: imediat dupa nastere n.n. respira
cu dificultate,prez.opistotonus, pupile
inegale,deviere asimetrica a ochilor,coma,
convulsii si stop respirator.
DIAGNOSTIC: prin punctie lombara,EEG,
CT,echo.transfontanelara.
TRATAMENT: punctii subdurale repetate
pana la eliminarea sangelui colectat.
EVOLUTIE: sechele neurologice, hidroce-
falie,deces.

DETRESA RESPIRATORIE
DEFINITIE: reprez.incapacitatea
apar.resp.de a asigura organismului
oxigenul si de a elimina CO2 la n.n. care
a respirat spontan sau a fost resuscitat.
Examenul clinic este definitoriu pt. sdr. de
detresa respiratorie:
1. simptome respiratorii:
- polipnee,dispnee,tiraj;
- perioade de apnee (peste 10 sec.);
- semne de lupta respiratorie: tiraj inter-
costal,subcostal,suprasternal;infunda-
re xifoidiana,balans toraco-abdominal,
bataile aripilor nasului,geamat
expirator.
- cianoza generalizata,care cedeaza la
adm.de oxigen.
2. Simptome neurologice:
- tulburari de tonus si reactivitate;
- convulsii.

3. simptome cardiovasculare:
- paloarea tegumentelor cu cresterea
timpului de recolorare ;
- tahicardie;
- puls slab si hipotensiune arteriala.
4. hipotermie.
ETIOLOGIE:
1. Afectiuni respiratorii:
- Detresa respiratorie tranzitorie;
- Detresa respiratorie idiopatica (boala
membranelor hialine);
- Aspiratia de lichid amniotic;
- Infectii pulmonare;
- Pneumotorax.
2. Alte afectiuni: hernia diafragma-
tica,atrezia de esofag,laringomalacia,
cardiopatii congenitale,acidoza meta-
bolica,hipoglicemia,hipo si hiperter-
mia,hemoragia cerebrala,edemul
cerebral,miopatii,asfixia la nastere.
1. DETRESA RESPIRATORIE
IDIOPATICA (BOALA MEMBRANE-
LOR HIALINE): apare la prematuri.
Se caracterizeaza prin atelectazie
difuza datorita insuficientei de
surfactant si hipoperfuziei
pulmonare.
Reprezinta principala cauza de
morbiditate si mortalitate neonatala
(30-60%).
CLINIC: semne de detresa respiratorie
(polipnee,retractie sternala,retractia spatii-
lor intercostale,geamat expirator, batai ale
aripilor nasului,murmurului respirator,
edeme si hipotensiune arteriala).
Apoi apar cianoza,crize de apnee, hipo-
termie,agravarea semnelor de insuficienta
respiratorie,evol.spre deces.
PARACLINIC:hipoglic.,hipocalcemie,hipo-
xemie,hipercapnie,hiperbilirubinemie.
Rg.pulm.: opacitati difuze simetrice, bilate-
rale ce pot conflua in imagini atelectatice
intinse.
EVOLUTIA: - frecvent nefavorabila spre
deces prin aparitia unor complicatii
severe: septicemie, pneumonie, pneumo-
torax,hemoragie cerebrala,colaps.
- rar favorabila, cu ameliorare
spontana in 4-5 zile (datorita cresterii
secretiei de surfactant).
PROFILAXIA: prevenirea prematuritatii,
evitarea operatiei cezariene,trat.imaturitatii
pulmonare la fat.
TRATAMENTUL:
- Dezobstructia cailor respiratorii,
mentinerea permeabilitatii lor,introd.
unei sonde nazo-gastrice pt. a evacua
continutul gastric.
- adm.de oxigen umidifiat;
- ventilatie asistata se recomanda in:
apnee prelungita,pH arterial sub 7,20,
pO2 arterial sub 50 mmHg;
pCO2 arterial peste 60 mmHg.
- Se mentine temp.corpului la 36-37.
- Se instaleaza o pev cu glucoza 10%, 60
ml/kg/zi+ electroliti.
- Se va efectua rapid un bilant hemodina-
mic si biologic.
- se va corecta acidoza metabolica prin
adm.de bicarbonat de sodiu 42, 2-3
ml/kg, in ritm de 1 ml/min.,fara a depasi 4
ml/kg/zi.
- se va face corectia cu electroliti in functie
de valorile ionogramei sangvine.
- antibioterapie de protectie.
2. DETRESA RESPIRATORIE
TRANZITORIE : este cea mai
frecventa forma de detresa
respiratorie. Alveolele si caile
respiratorii fetale sunt pline su lichid
pulmonar secretat de celulele
pulmonare. La nastere, in conditii de
suferinta fetala si neonatala,acest
lichid se resoarbe lent ceea ce va
determina tulburari respiratorii in
primele 24 ore dupa nastere.
CLINIC: n.n. prez.imediat dupa nastere o
respiratie superficiala,frecventa (80-100
resp/min), geamat, cianoza, batai ale
aripilor nasului, tiraj, distensie toracica.
Rg.card-pulm.: transparentei parenchi-
mului pulmonar,opacitati lineare orientate
de la periferie catre hil,linii scizurale,
cardiomegalie.
TRATAMENT: O2, pev cu gluc. 10%
EVOLUTIE: favorabila fara sechele.
COMPLICATII: rare: pneumomediastin,
pneumotorax.
3. DETRESA RESPIRATORIE PRIN
ASPIRATIE AMNIOTICA:
La fatul normal glota ramane inchisa;ea se
deschide intermitent doar pt.a elimina
lichidul pulmonar.In cursul asfixiei fetale
se prod.o relaxare a sfincterului laringian
cu aparitia unor miscari de gasping,emisie
de meconiu in lichidul amniotic si aparitia
sdr.de aspiratie de meconiu.Patrunderea
de meconiu in CRI determina atelectazie
pulmonara si pneumonita chimica de
iritatie.
Sdr.de aspiratie de meconiu este mai
frecvent la n.n supramaturati.
CLINIC: semne de hipoxie cronica intra-
uterina,tegumente impregnate cu meco-
niu,hipotonie musculara,tulburari respira-
torii: cianoza,distensie toracica, polipnee,
tiraj.La auscultatie pulmonara: raluri
bronsice pe ambele arii pulmonare.
Rg.card-pulm.: opacitati micro sau
macronodulare alternand cu zone de
emfizem, cardiomegalie.
EVOLUTIE:- favorabila in 3-4 zile;
- spre deces(30%).
TRATAMENT: - se va institui rapid;
- aspirarea meconiului din cavitatea
bucala si trahee; apoi din stomac.
- in cazuri grave respiratie asistata;
- antibioterapie si efectuare de culturi.
ASFIXIA NEONATALA
DEFINITIE: Reprezinta absenta instalarii
respiratiei in primul minut dupa degajarea capului
prin canalul pelvigenital.Rezulta:
- alterarea schimburilor respiratorii de gaze;
- scaderea frecventei cardiace;
- perfuzarea defectuoasa a organelor vitale
(creier,inima,rinichi).
Este cea mai mare urgenta la nastere.
Intarzierea interventiei medicale duce la leziuni
severe si permanente ale SNC.
INCIDENTA: 15-40%
ETIOLOGIE:
1. Suferinta intrauterina:
Hipoxie si ischemie: - insuficienta utero-
placentara (DZ,HTA,boli pulmonare,
anestezie generala,hTA);
Anemie materna: - placenta previa,
hemoragii feto-materne;
Ischemie: - travaliu laborios,eclampsie;
2. Suferinta intrapartum:
Traumatisme obstetricale:- disproportie
cefalo-pelvina;prezentatii patologice;
distocii.
3. Suferinta postpartum:
Boli congenitale: MCC,miopatii,miastenia
gravis,depresia SNC (traumatisme,
acidoza,medicatie materna),infectii,
malformatii pulmonare (hipoplazie
pulmonara,apnee,laringomalacie,imaturi-
tate,membrane hialine).
Ca urmare a tulburarilor in schimburile
gazoase apar tulburari respiratorii,
cardio-vasculare si metabolice.
In functie de durata hipoxiei, apneea
poate fi:
- primara: frecventa card.peste 100/min.,
pres.art.normala,cianoza tegumentelor,
miscari spontane prezente,raspuns reflex
la aspiratia secretiilor nazale.
- secundara: frecveta card.sub 100/min.,
tens.art.scazuta,tegumente albe,lipsa
miscarilor spontane,lipsa raspunsului la
stimulare.
DIAGNOSTIC: se bazeaza pe :
- Anamneza
- Factori de risc
- Determinarea scorului Apgar la 1 minut si
la 5 minute dupa nastere. Un scor mai mic
decat 7 implica tulburari in dezvoltarea
neuropsihica.
- Evaluarea leziunilor SNC:prin modificarea
mecanismelor reflexe existente la nastere.
Leziunile cerebrale produse de hipoxie
nu pot fi evaluate cu exactitate la nastere
ci abia dupa 3-4 luni,cand SN incepe sa
se maturizeze.
FORME CLINICE:
1. Asfixia usoara sau moderata (asfixia
albastra):
Scor Apgar 4-7
Gasping sau apnee primara
Cianoza
Frecventa card. regulata peste
100/min.,pulsatia cordonului
ombilical
Grimase ale fetei,flexia membrelor.
2. Asfixia severa (alba):
Scor Apgar 0-3
Tegumente palid-cenusii
Hipotonie musculara accentuata
Frecventa card.sub 100/min.
Absenta raspunsului la stimuli
Pulsatiile cordonului ombilical slab
perceptibile
Necesita ventilatie asistata si
resuscitare.
3. Sdr.de encefalopatie hipoxic-
ischemica:
Scor Apgar 0-3
Convulsii urmate de anomalii motorii
in prima saptamana de viata
Semne clinice de suferinta
intrapartum
Tratament: Diazepam i.v,i-rect.; venti-
latie artificiala; Furosemid; transfuzii.
TRATAMENT: reanimarea n.n. cu
asfixie la nastere este indicata daca
dupa 1 minut nu s-a instalat respiratia
spontana. Reprezinta cea mai mare
urgenta in neonatologie.
VEZI RESUSCITAREA N.N. IN SALA
DE NASTERI.
INFECTIILE NEONATALE
Reprezinta a 3 cauza de deces la n.n.
dupa malformatiile congenitale si
detresa respiratorie idiopatica.
INCIDENTA: 1%. Este mult mai mare la
n.n. prematuri, dismaturi si mai ales la
cei internati in sectii aglomerate si
fara circuite corespunzatoare.
FACTORI FAVORIZANTI:
Infectia materna,disgravidia,ruperea
prematura a membranelor,diabetul
matern;
Echipamente contaminate utilizate
pentru reanimarea n.n;
Apa din incubatoare contaminata cu
germeni Gram - ;
Utilizarea cateterului intrauterin.

FACTORI ETIOLOGICI:
E.coli tip K1;
Streptococ de grup B;
Listeria monocytogenes;
Stafilococcus aureus;
Enterobacteriaceae;
Stafilococi coagulazo-pozitivi
- specifici pentru sectiile de prematuri;
Campylobacter;
Treponema palidum.
FORME CLINICE:
1. INFECTIA INTRAUTERINA
Efectul unei infectii asupra produsului
de conceptie depinde de tipul si de
agresivitatea factorului infectios si de
stadiul de dezvoltare al copilului:
- Inainte de stadiu embrionar,infectia
evolueaza agresiv determinand moartea
produsului de conceptie.
- In perioada embrionara,cand are loc
organogeneza, infectiile pot produce
malformatii si deces.
- In timpul perioadei fetale infectia poate
determina: nastere prematura,infectie
cronica,vindecare cu sau fara defect sau
moartea fatului.

VIRUSURILE implicate cel mai frecvent in
infectiile neonatale sunt: v.citomegalic,
v.herpetic,v.rubeolic,v.urlian,v.rujeolic,
v.varicelo-zosterian,v.coxsackie B.
Infectia cu v. citomegalic
Determina embrio- si fetopatii: micro-
cefalie,microftalmie,purpura tromboci-
topenica,hepatosplenomegalie,
sdr.hiperbilirubinemic,detresa respira-
torie,anomalii osoase.
Diagnosticul: este serologic.
Nu exista terapie etiologica.
Supravietuitorii au leziuni neurologice
grave: sdr.West,microcefalie.
Toxoplasmoza congenitala
Este produsa de Toxoplasma gondii.
La n.n. sunt 3 forme clinice de boala:
Forma generalizata cu:
detresa respiratorie,miocardita,purpura
trombocitopenica,hepatosplenomegalie;
Forma meningoencefalitica cu:
afectarea ochilor,sdr.de iritatie cerebrala,
hidrocefalie;
Forma de infectie vindecata cu defect cu :
hidrocefalie,corioretinita,calcificari cere-
brale.
Primoinfectia materna se trateaza cu
Rowamicina timp de 4-6 sapt,
50mg/kg.,Pirimetamina,Sulfadiazina.
N.n. infectat se trateaza din a 7-a zi
de viata cu Pirimetamina 1mg/kg/zi
sau Sulfadiazina 0,5 g/kg/zi, timp de
20 zile.
Infectia herpetica genitala materna
Contamineaza n.n. si produce 2 forme
clinice de boala:
Forma diseminata cu mortalitate f. mare
(90%).Se manifesta prin: hepatospleno-
megalie,icter cu BD,diateza hemoragica,
convulsii,stare de soc.
Forma localizata poate evolua spre deces
sau spre vindecare cu sechele severe:
leziuni oculare(conjunctivita,keratita,corio-
retinita,cicatrici corneene,cataracta,cecita-
te);leziuni cutanate (vezicule,ulceratii);
leziuni cerebrale.
TRATAMENTUL PREVENTIV:
evitarea contactului gravidei cu
persoane infectate cu v.herpetic;
nastere prin cezariana la gravida cu
herpes genital.
TRATAMENTUL CURATIV:
Idoxuridina 50-100 mg/kg/zi,5 zile si
Citozin-Arabinozid sau Vidarabina 15
mg/kg/zi,10zile.
Infectia materno-fetala cu virusul
hepatitei B: apare la mamele
purtatoare asimptomatice de Ag.Hbs
sau la cele bolnave de hepatita B.
Contaminarea: - intrauterin,prin
sangele matern;
- in momentul nasterii
prin sangele si materiile fecale
materne;
- dupa nastere prin
laptele matern.
Infectia produce prematuritate,distrofie intraute-
rina,icter,sdr.hemoragic,coma sau poate fi
asimptomatica.
TRATAMENTUL PROFILACTIC:
- Ig , 0,5ml,i.m,la n.n. provenit din mama cu
hepatita acuta;doza se repeta dupa 1 luna.
- Daca mama este purtatoare cronica de Ag.Hbs
si Ag. Hbe, se va adm. Ig antihepatita B,
0,4ml/kg la nastere,apoi 2 doze similare la
interval de 4 luni.
In maternitate n.n. infectati vor fi izolati de ceilalti
n.n.,scutecele si lenjeria se vor incinera,dar nu
se va separa copilul de mama.
Se va contraindica alimentatia la san.
SDR. DE INFECTIE AMNIOTICA
Apare in conditii de travaliu prelungit,cu
membrane amniotice rupte de peste 24
ore, cu lichid amniotic fetid care poate
infecta fatul.
Doar 7% din n.n. rezultati din nasteri cu
membrane rupte prezinta infectie
amniotica.
CLINIC: septicemie sau meningita
purulenta in primele 4 zile dupa nastere.
TRATAMENT: antibioterapie conform
amtibiogramei.
2. SEPTICEMIA NEONATALA
Este o boala bacteriana produsa
de Streptococ grup B,E.coli tip K1,
Listeria,Stafilococ auriu,Piocianic,
Proteus,Salmonela,etc.
Incidenta bolii: 1 la 1000 n.n.
Evolutia: - spre deces 20-75%;
- supravietuitorii prezinta
sechele neurologice.
Infectia septicemica secundara apare la
prematuri,dismaturi,la cei cu malformatii
congenitale,in caz de aspiratie de meco-
niu,hipoxie,hemoragie meningo-cerebrala;
la cei care necesita terapie intensiva,
cateterismul venei ombilicale,respiratie
artificiala.
Debutul bolii este insidios.
Simptomatologia este necaracteristica:
n.n. prezinta o alterare progresiva a starii
generale,febra,stare toxico-septica,convul-
sii,coma,cianoza,respiratie neregulata,
polipnee,tahicardie,diaree,varsaturi.
Diagnosticul pozitiv: izolarea in
hemocultura a germenului patogen.
Alte posibilitati de depistare bacteriologica
sunt prin:urocultura,coprocultura,cultura
din aspiratul faringian si bronsic.
Tratamentul: cu antibiotice se va incepe
inainte de aparitia rezultatului hemoculturi-
lor. Initial se va adm.o asociere de antibio-
tice care sa actioneze pe germeni G+ si
G -.Dupa aparitia rezultatului bacteriologic
si a antibiogramei se va face un tratament
tintit. Administrarea antibioticelor se va
face i-v cel putin 14 zile.

-Alimentatia va fi parenterala.
-Se va instala o sonda de aspira-
tie nazo-gastrica.
-Se va mentine constanta tempe-
ratura mediului ambiant.
-Se vor corecta acidoza metaboli-
ca si dezechilibrele hidroelectro-
litice.
-Se va adm oxigen.
-Se vor monitoriza functiile vitale.
3. MENINGITA PURULENTA
Reprezinta consecinta unei
septicemii neonatale.
Incidenta: 5 la 10.000 de nasteri.
Semne clinice: nespecifice: febra,
hipotonie musculara,plafonarea
privirii,paralizii oculare,disparitia
reflexelor noenatale,convulsii,
bombarea FA.
Diagnostic: punctie lombara si
evidentierea unui LCR tulbure,cu
celularitate crescuta si cu germeni
prezenti (E.coli tip K1, streptococ grup
B, piocianic, Listeria).
- hemocultura este pozitiva in 70% din
cazuri.
Evolutia: vindecare; recidiva; deces.
Tratament: cu antibiotice in fct.de
germenii izolati. Se vor adm. i-v si
intrarahidian.