Scolarul Deficient

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Studiu privind relatia dintre randamentul scolar si tulburarile de

limbaj la deficientul mintal
INTRODUCERE
Limba este ntiul mare poem al unui popor
Lucian Blaga

Limbaul uman ! care" n lumina #tiin$ei contemporane %e&ine cel mai important
miloc %e rela$ie ntre con#tiin$' #i realitatea obiecti&'" instrument al cunoa#terii" al crea$iilor
&alorilor cultural!morale #i al trans(orm'rii naturii! constituie unul %intre cele mai comple)e
(enomene psi*osociale+ El repre,int' actul (un%amental %e legitimare a omului #i %e situare a
sa pe scara e&olu$iei #i progresului materiei &ii+ Limbaul se reali,ea,' prin coor%onarea
unitar' a unui comple) %e sisteme a(erente #i e(erente+ Transpus n termenii teoriei
in(orma$iei" limbaul este re,ultatul acti&it'$ii unor organe %e coor%onare" care recep$ionea,'
%in e)teriorul organismului o serie %e semnale linguale" le %esci(rea,' con$inutul semantic #i"
pe ba,a acestora" elaborea,' semnale &erbale" inteligibile+
Limbaul este mai mult %ect un simplu miloc %e transmisie" ele este #i un tip aparte
%e con%uit' a in%i&i%ului" #i anume" %e con%uit' &erbal'" ce implic' acti&it'$i %i&erse
-&orbire" ascultare" sc*imb %e i%ei" re$inerea mesaelor sonore" repro%ucerea sau tra%ucerea
lor.+
/tu%iul limbaului presupune in&estigarea unor probleme cum ar (i0 perceperea
limbaului" n$elegerea %iscursului" memori,area (ra,elor #i a te)telor" ac*i,i$ia #i pro%ucerea
limbaului+
1nsu#irea limbaului este o acti&itate care presupune un e(ort n%elungat %in partea
in%i&i%ului+ 2ceasta" pentru c' te*nica %e recep$ionare -limbaul impresi&. #i %e e)primare
-limbaul e)presi&. a comunic'rii este una %in priceperile omene#ti cele mai complicate"
pentru nsu#irea c'reia este ne&oie" %e multe ori" %e un #ir ntreg %e ani+ 3inn%u!se seama %e
%i(icultatea coor%on'rii mi#c'rilor (oarte (ine ale aparatului (onoarticulator" un anumit
Pagina 1 din 136
procent al semenilor no#tri nu reu#esc s' st'pneasc' te*nica &orbirii" #i %e aceea pre,int'
tulbur'ri %e limba+
Tulbur'rile %e limba se %i(eren$ia,' %e particularit'$ile &orbirii in%i&i%uale" acestea
%in urm' repre,int' &aria$ii n limitele normalului+ 2st(el" unii oameni &orbesc nuan$at"
e)presi&" clar" cu sunetele bine conturate" n &reme ce al$ii" %impotri&'" au o &orbire mai pu$in
inteligibil'" obositoare" stri%ent' sau prea #optit'" cu sunete insu(icient sau mai pu$in
conturate+ Toate acestea nu sunt %ect mani(est'ri in%i&i%uale ale limbaului n limitele
normalului+
Tulbur'rile %e limba se %i(eren$ia,' %e aceste &aria$ii in%i&i%uale #i %e
particularit'$ile psi*o(i,iologice %e &'rst'" cte&a %intre caracteristicile %istincti&e ale
acestora (iin% 0 neconcor%an$a %intre mo%ul %e &orbire #i &rsta &orbitorului" caracterul
sta$ionar al tulbur'rilor %e limba" susceptibilitatea m'rit' la complica$ii neuro!psi*ice"
necesitatea aplic'rii unui tratament logope%ic+
2st',i" cn% #colari,area ncepe" %e regul'" la &rsta %e 4 ani" consoli%area &orbirii
corecte" la o &rst' ct mai timpurie" trebuie s' %e&in' una %in preocup'rile maore ale
n&'$'mntului pre#colar+
5re&enirea #i nl'turarea tulbur'rilor %e limba constituie o problem' comple)' a c'rei
re,ol&are trebuie s'!i interese,e %eopotri&' att pe speciali#ti ct #i pe to$i cei c*ema$i s'
contribuie la %es'&r#irea e%uca$iei &orbirii copiilor+
Dreptul la e%uca$ie #i n&'$'mnt" ca %rept (un%amental consemnat #i legi(erat prin
Declara$ia %repturilor %e(icien$ilor mintali #i prin Con&en$ia cu pri&ire la %repturile
copilului" a%optat' %e 2%unarea 6eneral' O+N+U+-78 noiembrie 9:;: < art+ 7= . presupune
n ca,ul persoanelor cu *an%icap (i,ic" sen,orial" mintal" comportamental sau social" temporar
sau permanent" asigurarea real' a egalit'$ii n preg'tirea #i %e,&oltarea personalit'$ii prin
e%uca$ie #i sociali,are+
Egali,area #anselor se re(er'" n principal" la tratamentul e%uca$ional %i(eren$iat" n
(unc$ie %e speci(icul *an%icapului" lucru reali,abil prin integrarea persoanelor *an%icapate n
institu$ii #colare speciale" ale c'ror planuri #i programe %e n&'$'mnt sunt elaborate n
(unc$ie %e tipul %e *an%icap+
1n pre,ent" instruirea" e%ucarea #i preg'tirea pentru munc' a copiilor *an%icapa$i" %eci
sistemul e%uca$iei speciale" constituie parte integrant' a sistemului general %e e%uca$ie #i
n&'$'mnt #i se reali,ea,' n unit'$i #colare speciale +
1n&'$'mntul special este un n&'$'mnt %esc*is care permite att intr'ri! %e la
ni&elul n&'$'mntului general" ct #i ie#iri" %ac' constat'm c' un copil (ace progrese care
Pagina 2 din 136
permit (ormularea unei speran$e %e a re&eni #i a (ace (a$' cerin$elor n clasele cu ele&i
normali+
>coala special' -aut'toare. constituie ca%rul speciali,at pentru instruirea" e%ucarea #i
orientarea socio ! pro(esional' a copiilor *an%icapa$i mintal < recuperabili +
5ornin% %e la i%eea integr'rii n &ia$a acti&' a copiilor #i tinerilor *an%icapa$i mintal"
n&'$'mntul special #i propune ca obiecti&e0 &alori(icarea ma)im' a poten$elor biologice #i
psi*ice ale copiilor %ebili mintali" stimularea #i corelarea %e,&olt'rii lor (i,ice #i intelectuale"
preg'tirea acestora pentru integrarea socio ! pro(esional' .+
Reali,area obiecti&elor enun$ate este posibil' prin urm'rirea a %ou' categorii %e
sarcini care se completea,' reciproc0
a. ! sarcini comune cu cele ale n&'$'mntului %e mas'" n%reptate spre %e,&oltarea
multilateral' a copiilor" narmarea lor cu un sistem minim %e cuno#tin$e" priceperi #i
%eprin%eri necesare a%apt'rii?
b. ! sarcini speci(ice n&'$'mntului special" &i,n% %iminuarea insu(icien$elor
acti&it'$ii cogniti&e #i a altor insu(icien$e asociate la %ebilul mintal+
2c$iunea %e recuperare nu se nc*eie %ect n momentul n care re,ultatele ob$inute n
procesul %e integrare socio < pro(esionala %e c'tre in%i&i,ii *an%icapa$i mintal nu atest'
calitatea #i e(icien$a muncii noastre + Ne ntreb'm" ns'" ce se ntmpla cu copii #i tinerii
*an%icapa$i mintal" n con%i$iile actuale %in $ara noastr'" cn% economia %e pia$' &a spori
mereu e)igen$ele (a$' %e ran%amentul in%i&i%ului n pro%uc$ie+ Oare aceast' re$ea %e institu$ii
speciali,ate #i m'surile ntreprinse pn' acum &or mai (i e(iciente sub aspectul recuper'rii
propriu!,ise a *an%icapa$ilor" care &or ntmpina n &iitor %i(icult'$i %in ce n ce mai multe n
procesul %e a%aptare pro(esional' #i integrare social' @
5entru a!i preg'ti mai bine pentru acest proces" n noua etap'" se impun m'suri
operati&e %e ameliorare a structurii #i con$inutului e%uca$iei lor speciale" ct #i o temeinic'
regn%ire a mo%alit'$ilor %e orientare #i %e preg'tire pentru munc'" precum #i %e protec$ie
social' +.
1n acest conte)t n&'$'mntul special pentru *an%icapa$ii mintal %in $ara noastr'"
a&n% un pro(un% umanism" cunoa#te un su(lu nou" re&itali,n%u!se n esen$a sa +
1n consecin$'" procesul recuperati& < conpensator %es('#urat asupra copilului
*an%icapat mintal" trebuie s' (ie o ac$iune unitar'" comple)'" cali(icat' #i permanent'+
De aceea" reu#ita in(luen$ei e%ucati&e asupra *an%icapului trebuie s' (ie ct mai
comple)' #i ct mai %urabil'" implicn% ntreaga personalitate a e%ucatului" n %i(erite
iposta,e ale acti&it'$ilor procesului %e n&'$'mnt #i %e corectare psi*o ! (i,ic'+
Pagina 3 din 136
Cel care %eci%e s' se %e%ice muncii %e recuperare #i re%are a societ'$ii a acestor ele&i"
obligatoriu trebuie s' probe,e eros pai%iAos" ceea ce implic' %e&otament n munca %e
n&'$are #i e%ucare" acestea con%ucn% spre maturitate" cu certe re,ultate la (iin$ele umane
*an%icapate+
Un alt aspect necesar unui a%e&'rat e%ucator este acela %e a r'mne mereu tn'r n
su(let #i n ac$iunile sale reali,ate cu ele&ii+ Implicarea e%ucatorului n acti&it'$ile ele&ilor
repre,int' secretul reu#itei certe n procesul %e (ormare #i consoli%are a personalit'$ii
ele&ului+
1ntregul proces %e n&'$'mnt %in #coala aut'toare are o (unc$ie terapeutic'" care
poten$ea,' capacitatea meto%elor #i proce%eelor pe%agogice %e a reali,a" ntr!o situa$ie
patologic'" e(ecte terapeutice" %e a reec*ilibra" restructura #i rea%apta ele&ul *an%icapat
mintal pe tot parcursul acti&it'$ii #colare+
5rintre terapiile utili,ate n #coala aut'toare se num'r' #i terapia logope%ic' + 2st(el"
este cunoscut (aptul c' toate (enomenele %in organismul uman sunt %iriate %e
compartimentul cel mai nalt al sistemului ner&os central < &orbirea (iin% cea mai
caracteristic' %intre toate mi#c'rile ce le (ace omul ." el (iin% singura &ietate care se
mani(est' prin interme%iul &orbirii+ La rn%ul s'u" 5ierre Banet spunea c' omul este un
animal &orb're$" care #i roste#te actele #i!i ac$ionea,' &orbele+ 5rin urmare" stu%ierea
&orbirii" corectarea ei atunci cn% este ca,ul" repre,int' o sarcin' plin' %e r'spun%ere" a&n%
menirea s' &in' n autorul tuturor celor care &orbesc %e(ectuos" ne(iin% n stare s'!#i mbrace
gn%urile n *aina unei &orbiri corecte" armonioase" #i care" %in aceast' cau,'" sunt ngr'%i$i
n acti&itatea lor pro%ucti&a" #i" n consecin$'" ocupa un loc i,olat in colecti&itatea umana+
Ciecare logope% care este su(icient %e generos #i %ornic s' &in' n autorul copiilor
care pre,int' tulbur'ri %e limba" are menirea" metamor(o,n%u!se ntr!un a%e&'rat
5igmalion" %e a (ace %in ace#tia lucr'tori %e &aloare #i %e a!i scoate %in starea lor %e i,olare+
C25ITOLUL I
CON/IDER23II 2/U5R2 TULBURDRILOR DE LIEB2B
L2 DECICIENTUL EINT2L
2+ CON/IDER23II 2/U5R2 TULBURDRILOR DE LIEB2B
C2UFELE TULBURDRILOR DE LIEB2B
Pagina din 136
Eul$i %intre (actorii care ac$ionea,' asupra (iin$ei umane sunt noci&i" in(luen$n%
negati& %e,&oltarea acesteia+ Organismul uman %ispune ns'" %e o anumit' re,isten$' (a$' %e
ace#ti (actori" care pot in(luen$a limbaul" %eteriorn%u!l +
/!a constatat c'" %e multe ori la ba,a tulbur'rilor %e limba se a(l' un comple) %e
cau,e" ce apar prin ac$iunea unor procese comple)e n perioa%a intrauterin' a %e,&olt'rii
('tului" n timpul na#terii sau %up' na#tere+
Dintre cau,ele care pot ac$iona n timpul sarcinii amintim0 %i(erite into)ica$ii #i
in(ec$ii" boli in(ec$ioase ale gra&i%ei" incompatibilitatea (actorului R+G+" caren$e nutriti&e"
traumatisme mecanice" care le,ea,' (i,ic organismul ('tului" traumatismele psi*ice su(erite
%e gra&i%'" ncepn% cu neacceptarea psi*ic' a sarcinii #i s(r#in% cu tr'irea unor stresuri"
(r'mnt'ri interioare" spaime care #i pun amprenta asupra %e,&olt'rii normale a ('tului #i
altele+
Din categoria cau,elor care ac$ionea,' n timpul na#terii men$ion'm0 na#terile grele #i
prelungite care %uc la le,iuni ale sistemului ner&os central" as(i)iile" ce pot %etermina
*emoragii la ni&elul scoar$ei cerebrale" %i(erite traume (i,ice #i altele+
1n s(r#it" a treia categorie o constituie cau,ele care ac$ionea,' %up' na#tere #i care
alc'tuiesc grupa cea mai mare + Ele pot (i mp'r$ite n patru categorii0
a. Cau,e organice < care pot (i %e natur' central' sau peri(eric'+ Este &orba %espre
%i(erite traumatisme mecanice care in(luen$ea,' negati& %e,&oltarea sistemului ner&os central
sau a(ectea,' nemilocit au,ul #i organele (onoarticulatorii + 1n ca,ul unor le,iuni la ni&elul
sistemului ner&os central se pot pro%uce" printre alte tulbur'ri" *an%icapuri %e limba ce au o
mare &arietate + Cu ct ,ona le,at' este mai ntins'" sau mai pro(un%'" cu att tulbur'rile sunt
mai comple)e" %eoarece sunt atin#i mai mul$i centri corticali responsabili pentru %i(erite
(unc$ii psi*ice+ De e)emplu" le,area timpanului mpie%ic' recep$ia corect' a limbaului #i
emiterea normal' a &orbirii" iar anomaliile %ento<ma)ilo<(aciale nu permit o participare
sincroni,at' a tuturor elementelor implicate n procesul &orbirii+ O asemenea situa$ie se
pro%uce #i n prognatism #i progenie" ca #i n macroglosie #i microglosie +
O anumit' (rec&en$' au in(ec$iile #i into)ica$iile cu substan$e c*imice"
me%icamentoase" cu alcool" care pot a(ecta organic sau (unc$ional mecanismele
neuro(i,iologice ale limbaului #i unele boli ale copil'riei" cum ar (i 0 meningitele" ence(alita"
scarlatina" rueola" poarul" etc+ pot %etermina *an%icapuri ale limbaului" att la ni&elul
central" ct #i peri(eric +
b. Cau,e (unc$ionale+ Ca urmare a acestor categorii %e cau,e se &or pro%uce tulbur'ri
ale limbaului care pri&esc att s(era sen,orial' -receptoarele. ct #i cea motorie -e(ectoare.+
Pagina ! din 136
Cau,ele (unc$ionale pot a(ecta oricare %in componentele pronun$'rii0 e)pira$ie" (ona$ie"
articula$ie+ 2st(el apar %eregl'ri ale proceselor %e e)cita$ie #i in*ibi$ie" %e nutri$ie la ni&elul
corte)ului" insu(icien$e (unc$ionale ale sistemului ner&os central" insu(icien$e ale au,ului
(onematic" care toate sunt %i(icil %e e&i%en$iat" %ar au implica$ii nemilocite asupra e&olu$iei
limbaului+
c. Cau,e psi*o!neurologice+ 2cestea in(luen$ea,' mai ales pe acei subiec$i care"
congenital" au o construc$ie anatomo!(i,iologic' cu implica$ii patologice+ 2semenea cau,e se
ntlnesc mai ales la copii %e(icien$i mintali" la aliena$ii mintal" la cei cu tulbur'ri %e memorie
#i %e aten$ie" la cei cu tulbur'ri ale repre,ent'rilor optice #i acustice+ Din aceast' categorie (ac
parte #i subiec$ii care mani(est' nencre%ere e)agerat' n posibilit'$ile proprii" timi%itate
e)cesi&'" ca #i supraaprecierea propriei persoane sau n('ptuirea" ce marc*ea,' negati&
structura limbaului #i a personalit'$ii n general+
%. Cau,e psi*osociale+ De#i n literatura %e specialitate se insist' mai pu$in asupra lor"
acestea nu sunt lipsite %e importan$'+ La o anali,' mai atent' s!a constatat c' ele au (rec&en$'
relati& mare" iar e(ectele lor negati&e impietea,' nu numai asupra %e,&olt'ri limbaului ci #i
asupra ntregii &ie$i psi*ice a omului+ Din aceast' categorie (ac parte unele meto%e gre#ite n
e%uca$ie" slaba %e,&oltare a &orbiri n ontogene,a timpurie" ncuraarea copilului mic n
(olosirea unei &orbiri incorecte pentru amu,amentul a%ul$ilor" toate con%ucn% la (ormarea
obi#nuin$ei %e(icitare" imitarea unor meto%e cu o &orbire incorect' n perioa%a constituirii
limbaului" tr'irea unor st'rii con(lictuale" stresante" suprasolicit'rile care (a&ori,ea,'
oboseala e)cesi&' -e)emplu < (enomenele %e biling&ism ap'rute prin obligarea copilului s'
n&e$e o limb' str'in' nainte %e a!#i (orma %eprin%erile necesare n limba matern' . etc+
Cunoa#terea cau,elor care pro&oaca tulbur'rile %e limba este important' pentru
%iagnosticarea corect' #i alegerea meto%elor" proce%eelor a%ec&ate n terapia corecti&!
recuperatorie+
7+ CRECHEN32 TULBURDRILOR DE LIEB2B >I IE5ORT2N32 CORECTDRII
LOR
De#i (rec&en$a tulbur'rilor %e limba constituie unul %in (actorii %e ba,' n aprecierea
importan$ei logope%iei" pn' n pre,ent nu e)ist' nic'ieri %ate statistice cu &aloare general'
pri&in% ntreaga popula$ie" ct #i anumite p'turi ale sale+
Pagina 6 din 136
Elaborarea unei asemenea statistici este (rnat' %e %i(icult'$ile pricinuite %e lipsa
unor criterii unanim acceptate #i clasi(icarea tulbur'rilor %e limba #i %e pre,en$a lor relati&
mic' n masa popula$iei" ceea ce pentru conclu%en$a %atelor presupune s' se cercete,e
colecti&it'$i (oarte mari . /tatisticile e)istente o(er' %ate contra%ictorii" pentru c' unele au n
&e%ere tulbur'rile scrisului" n timp ce altele se limitea,' %oar la tulbur'rile %e &orbire+ 1n
unele cercet'ri se inclu% #i (ormele u#oare ale unor tulbur'ri %e &orbire" mici %e&ieri %e la
&orbirea obi#nuit'" care se pot interpreta ns' #i ca &aria$ii n ca%rul &orbirii normale+ 1n
aceast' pri&in$'" n logope%ie nu e)ist' criterii pentru o %elimitare precis'+
5rocentaele copiilor cu tulbur'ri %e limba %i(er' %e la o $ar' la alta" %e la un
cercet'tor la altul+
La noi n $ar'" Emilia Boscaiu constat'" n 9:49" un procenta %e 9I"=JK la un num'r
%e ;J8 copii pre#colari e)amina$i #i :"J7K la un num'r %e =+84J ele&i e)amina$i -procentaul
sc',n% progresi& %e la 9="4K n clasa I" la L"8IK n clasa a IH!a.+
C+ 5'unescu" n 9:44" arat' c' tulbur'rile %e limba n rn%ul copiilor se ci(rea,' la
9;!78K n clasele mici" iar n 9:;I constat' c'" n rn%ul copiilor pre#colari #i al #colarilor
mici" procentaul *an%icapa$ilor &aria,' ntre 9L!7;K+
1n 9:;J " Emilia #i Nicolae Burc'u au reali,at" o in&estigare pri&itoare la (rec&en$a
tulbur'rilor %e limba+
Ei au elaborat un c*estionar logope%ic" ce a (ost %istribuit unui num'r %e 9+789 ca%re
%i%actice -JLL e%ucatoare #i 47I n&'$'tori. %in ,ece u%e$e+ Num'rul copiilor cu care lucrau
n acel an ca%re %i%actice in&estigate era %e =7+:77 -9L+9:J copii %e &rsta pre#colar' #i
9J+L7L copii %e &rst' #colar' mic'.+ Datele statistice obtinute n ca%rul acestei in&estiga$ii au
(ost %e 9="4JK la copiii pre#colari %in cele ,ece u%e$e" iar la ele&ii #colari" clasele I!IH"
tulbur'rile %e limba au (ost pre,ente n procent %e ;"=7K+
C*estionarul a (ost alc'tuit %e a#a manier'" nct ca%rele %i%actice in&estigate s'
n$eleag' clar c' tulbur'rile %e limba nu se restrng la tulbur'rile %e &orbire" ci c' acestea au
o s(er' mai larg'" inclu,n% #i tulbur'rile %e scriere" cele %e ritm #i in(luen$' etc+
O caracteristic' general' a statisticilor e)istente este aceea c' ele au e&i%en$iat
(rec&en$a ri%icat' a tulbur'rilor %e &orbire la &rste mici #i sc'%erea num'rului %e ast(el %e
ca,uri la &rstele mari+ 2cest (apt se e)plic' prin %e,&oltarea #i maturi,area aparatului
(onoarticulator pe %e o parte" iar pe %e alt' parte in(luen$ele e%ucati&e %irecte #i in%irecte
contribuie la %e,&oltarea &orbirii corecte+
Pagina " din 136
La %e(icien$ii %e intelect (rec&en$a tulbur'rilor %e limba este mult mai ri%icat' %ect
la copilul normal M e)ist' aici o legitate0 cu ct gra%ul %e(icien$ei mintale este mai mare cu
att #i (rec&en$a tulbur'rilor %e limba este mai mic'+.
O alt' caracteristic' a tulbur'rilor %e limba la copiii %e(icien$i mintal const' ntr!o
persisten$' mai mare #i o re,isten$' speci(ic' la ac$iunea %e corectare+
5ropor$ia statistic' a tulbur'rilor %e limba la copiii %e(icien$i mintal este %e 44K n
clasa I #i I9K la cei %in clasa a III!a+
5on%erea cea mai mare n rn%ul tulbur'rilor %e &orbire o au %islalia" mog*ilalia
-omiterea. #i paralalia -nlocuirea . sunetelor0 :="LK la copii %e &rst' pre#colar' cu tulbur'ri
%e limba #i ;:K la #colarii mici %e aceea#i categorie+
Toate aceste procente" cu toate neaunsurile lor" pun n e&i%en$' necesitatea corect'rii
tulbur'rilor %e limba" nu numai pentru u#urarea comunic'rii #i a integr'rii n procesul
instructi&!e%ucati&" %ar #i pentru (aptul c' tulbur'rile %e limba" n (unc$ie %e gra&itatea lor"
pro&oac' o serie %e mo%i(ic'ri negati&e la ni&elul personalit'$ii #i comportamentului
logopa$ilor+ 1ntr!o serie %e cercet'ri se men$ionea,' (aptul c' ele&ii cu tulbur'ri %e limba au
un ran%ament #colar re%us %atorit' posibilit'$ilor sc',ute %e integrare n acti&itate #i re(u,ul
%e a participa la actul comunicati&+
Dac' tulbur'rile scris!cititului se (ac mai pu$in sim$ite n comunicare" tulbur'rile
&orbirii %eranea,' mai mult #i n general" acestea le %etermin' a%eseori pe primele+ 5rin
urmare" se impune corectarea &orbirii orale n%at' ce apar primele semne ale tulbur'rii ei+
>coala" (amilia" societatea sunt interesate %eopotri&' n corectarea tulbur'rilor %e limba" ceea
ce %esc*i%e perspecti&a %e,&olt'rii armonioase a in%i&i%ului+ .
=+! REL23I2 DINTRE DEFHOLT2RE2 INTELECTU2LD >I LIEB2B L2
CO5ILUL DECICIENT EINT2L
Din &ec*imea istoriei umane" limbaul articulat a %e&enit un instrument al progresului
pentru c' este singurul sistem %e transmitere a unei in(orma$ii esen$iale" re,ultate %in
cunoa#tere #i acti&itate+
Rubinstein" n lucrarea sa E)isten$a #i con#tiin$a arat' c'" atunci cn% gn%irea
omului cercet'toare #i isco%itoare s!a ntors spre sine" ce s!a oprit n (a$a miracolului
limbaului miti,n%u!l+ 5rin el li se %escopereau n$elesuri" sensuri" semni(ica$ii ascunse
cunoa#terii nemilocite+
Pagina # din 136
Nu numai n %e,&oltarea istoric' a omului" ci #i n %e,&oltarea ontogenetic' a
psi*icului uman" rolul limbaului este consi%erabil+
6enetic" orice copil pose%' %e la na#tere poten$ialitatea %e a &orbi" %ar singur'"
aceast' poten$ialitate" nu este su(icient' pentru %e,&oltarea real' a limbaului+ 5entru ca un
copil s' n&e$e s' &orbeasc'" este necesar s' (ie e)pus n permanen$' unor stimul'ri pro&enite
%in ambian$a social'+
Delga%o spunea c'" creierul unui copil nu in&entea,' limbaul" nici nu alege ce limb'
s' n&e$eM 2ceasta %epin%e n ntregime %in in(orma$ia (urni,at' %e lumea e)terioar' .
Din momentul n care copilul ncepe s'!#i nsu#easc' limbaul" structurile &erbale #i
pun amprenta pe %e,&oltarea tuturor celorlalte procese psi*ice+
/!a pus problema %ac' stabilirea apari$iei #i %e,&olt'rii limbaului la copil poate o(eri
%ate su(iciente pentru aprecierea ni&elului lor intelectual+ Cercet'rile e(ectuate n acest sens
au pus n e&i%en$' comple)itatea rela$iilor %intre cei %oi termeni+ 1n ce ar consta rela$ia %intre
ni&elul intelectual #i limba la copiii %e(icien$i mintal@
1n urma unor cercet'ri mai &ec*i s!a rele&at (aptul c' apari$ia
ntr,iat' a limbaului repre,int' un in%iciu al %e,&olt'rii anormale a copilului+
2ceast' conclu,ie are acoperire numai par$ial" ntruct s!a %o&e%it (aptul c' %e(icien$a
mintal' nu implic' n mo% obligatoriu %e(icien$e %e limba" %e#i cea mai (rec&ent' cau,' a
apari$iei ntr,iate a limbaului" precum #i tulbur'rile %e limba care apar" o constituie
%e(icien$a intelectual'+
/tu%iile ce s!au e(ectuat n ceea ce pri&e#te procesele cogniti&e la %e(icientul mintal"
au pus n e&i%en$' %oi (actori0
ni&elul %e maturi,are a (unc$iilor neuronale?
e)perien$ele %e n&'$are ale copilului+
La %e(icientul mintal e)ist' suspiciunea unor le,iuni sau %is(unc$ii ale creierului" iar
e)perien$a copilului este limitat'" s'rac'+ Limitele pri&esc toate ni&elurile cunoa#terii" %ar
apar mai e&i%ente la ni&elul proceselor superioare0 gn%irea " consi%erat' ca stat maor al
intelectualului -ntruct orientea,'" con%uce #i &alori(ic' toate celelalte (unc$ii psi*ice. #i
limbaul+
Capacitatea copilului %e(icient mintal %e a gn%i este cea mai rele&ant' n stabilirea
ni&elului intelectual" precum #i a posibilit'$ilor %e a e(ectua anumite acti&it'$ii+.
Eai mult %ect att" %e(icien$a intelectual' s!a constatat n toate opera$iile gn%irii
n%eosebi n ceea ce pri&e#te generali,area" abstracti,area" n$elegerea sensurilor cu&intelor #i
re,ol&area %e probleme+ Or%on'rile" ierar*i,'rile" stabilirea asem'n'rilor #i %eosebirilor" a
Pagina $ din 136
raporturilor cau,ale #i sesi,area esen$ialului se (ac la un ni&el in(erior" sau se intro%uc criterii
care %emonstrea,' puerilismul gn%irii+.
La intrarea n #coal'" copilul *an%icapat mintal pre,int' o e)perien$' &erbal limitat'"
ceea ce (ace %i(icil procesul %e nsu#ire a cuno#tin$elor #i n&'$area citit!scrisului+ De#i n
ca,urile %e *an%icapat u#or el are posibilitatea s' n$eleag' &orbirea celor %in ur #i reu#e#te
s' se (ac' n$eles prin cu&inte #i propo,i$ii scurte" au o alc'tuire simpli(icat' %in punct %e
&e%ere gramatical" ntmpin' totu#i %i(icult'$i pregnante n ceea ce pri&e#te (olosirea (unc$iei
semiotice a cu&intelor #i n e)primarea %i(eren$elor #i nuan$elor (oarte numeroase ce e)ist' n
limba+ Ni&elul sc',ut al proceselor intelecti&e" iner$ia psi*ic'" slaba mobilitate #i &ocabularul
s'rac sunt (actorii principali care!#i pun amprenta pe n$elegerea &orbirii+
/ub aspectul cantit'$ii #i calit'$ii" limbaul %e(icientului mintal este net in(erior (a$' %e
normal" ntruct %e#i e)ist' un (lu) %e in(orma$ie" acesta nu reu#e#te s' (ie preluat %e
blocurile gn%irii" %atorit' iner$iei" rigi%it'$ii #i concreten$ei ce e)ist' la ni&elul acestuia+ 5e
lng' (aptul c' limbaul apare mai tr,iu" el are #i o e&olu$ie mult mai lent' %ect la normal+
De asemenea este pre,ent' ntr,ierea #i n ceea ce pri&e#te laturile0 (onetica" le)icala"
semantica #i gramaticala" la care se a%aug' marea (rec&en$' a tulbur'rilor %e limba+
Horbirea ntr,iat' #i a%esea %e(ectuoas' -%atorit' unor particularit'$i ale aparatului
(onator" ale anali,atorului &erbomotor #i anali,atorului au%iti&. caracterul situati& al
limbaului" utili,area i,olat' a cu&intelor" nen$elegerea sau slaba n$elegere a celor %in ur"
sunt parametrii %up' care se aprecia,' ni&elul %e,&olt'rii psi*ice re(lectn%" toto%at' ni&elul
i%ea$iei %e(icientului mintal+ Cormele sau tipurile %e comunicare pe care le (olose#te subiectul
se corelea,' nemilocit cu comportamentele speci(ice #i cu mobilitatea caracteristic'
personalit'$ii acestuia+ Cenomenele %e in(antilism sunt e(ecte #i ale imaturit'$ii &erbale" ce
repro%uc planurile nee&oluate ale intelectului+
Depen%en$a n$elegerii ling&istice a cu&ntului %e ni&elul opera$iilor mintale" %e
%i(icult'$ile abstracti,'rii #i generali,'rii nu!i con(er' copilului posibilitatea %e a se %esprin%e
%e semni(ica$ia obiectual' a cu&ntului pentru a e)prima rela$ii cau,ale #i categoriale %e(inirii
esen$ei elementelor &e*iculate+ 1n #coal'" ns'" copilul %ebil mintal n&a$' s' (ac' e(orturi #i s'
asimile,e cuno#tin$ele n mo% organi,at" s' con#tienti,e,e e)isten$ele impuse %e procesul
instructi&!e%ucati&i" s' %e&in' mai organi,at n ac$iuni #i gn%ire #i n general s'!#i
%iscipline,e ntreaga acti&itate psi*ic'+ 2tunci cn% stimularea limbaului se a%aug'
ac$iunilor #tiin$i(ice procesului instructi&!e%ucati&" se pot ob$ine progrese nsemnate la
maoritatea copiilor n %e,&oltarea proceselor cogniti&e #i n (ormarea unor tr's'turi %e
personalitate care u#urea,' integrarea lor n colecti&itate+ Totu#i" cu toate e(orturile %epuse" se
Pagina 1% din 136
men$in o serie %e caracteristici speci(ice limbaului in&oluntar" n care nota %ominant' este
aceea a comunic'rii incoerente #i a progresului lent pe linia (unc$iei semiotice a &orbirii+
De remarcat este (aptul c'" n ca,ul acestor copii %e(icien$i mintal" limbaul se supune
mai u#or in(luen$elor po,iti&e" n raport cu celelalte (unc$ii psi*ice #i ca atare este necesar ca
prin interme%iul acestuia s' se organi,e,e ntreaga acti&itate compensatorie #i
recuperatorie+.
La ei" %ecalaul %intre %e,&oltarea limbaului #i celelalte (unc$ii psi*ice este (oarte
e&i%ent' %atorit' (aptului c' posibilit'$ile %e n$elegere #i i%ea$ie r'mn limitate" n timp ce
capacitatea %e e)primare nregistrea,' progrese interesante" %e(icien$ii mintal putn% s'!#i
nsu#easc' unele (ormule stereotipe pe care s' le utili,e,e n con&ersa$ii simple+ Regulile
gramaticale sunt utili,ate %e(ectuos" ceea ce %etermin' o sc'%ere a clarit'$ii comunic'rii" la
care se a%aug' #i (rec&entele tulbur'ri ale pronun$iei" &ocii" ritmului &orbirii etc+ Imaturitatea
&orbirii (iin% principala #i cea mai stabil' caracteristic' a copilului %e(icient mintal" se
accentuea,' n raport cu gra&itatea %e(icien$ei mintale" putn% aunge pn' la marcarea
e)clusi&' a in(antilismului" caracteristic copiilor %in ontogene,a timpurie.
Di(eren$ele %intre &orbirea copilului %ebil mintal #i cea a normalului se accentuea,' #i
%atorit' (enomenelor %e perse&erare caracteristice structurilor mentale nee&oluate ale
primului+ 2ceste (enomene -%e perse&erare. se e)tin% %e la ni&elul cu&intelor #i propo,i$iilor
%n% o not' %e,agreabil' &orbirii" iar comunicarea %e&ine tot mai con(u,'!+. Caracteristic
copilului %ebil mintal este #i (aptul c' el ntmpin' %i(icult'$i n n$elegerea subconte)tului n
care se %es('#oar' con%uita &erbal'" ca #i n plasarea comunic'rii ntr!un conte)t organi,at+
2st(el" cele = straturi conte)tuale" #i anume0 conte)tul total" conte)tul e)plicat #i conte)tul
&erbal nu sunt organi,ate n comunicarea %e(icientului mintal #i nici nu apar bine %elimitate"
pentru c' transportul #i asimilarea in(orma$iei se reali,ea,' incomplet sau neorgani,at ntr!un
sistem mental unitar al cuno#tin$elor+
Con%uita &erbal' a acestor copii este %ominat' #i %e caracteristicile emo$ional!a(ecti&e
care nu ntot%eauna ntregesc con$inutul semnatic ci %impotri&' estompea,' cogni$ia+
Con%uita &erbal' nu r'mne aceea#i" ea se mo%i(ic' n raport cu e&olu$ia psi*ic' a
in%i&i%ului" cu ni&elul %e,&olt'rii cultural!e%ucati&e" cu particularit'$ile &rstei tipul %e
moti&a$ie #i nc'rc'tura a(ecti&'.+ Con%uita &erbal' #i gra%ul %e %e,&oltare intelectual' se
intercon%i$ionea,' re(lectn% gra%ul %e normalitate sau %eregl'ri posibile ale limbaului+ De
&reme ce &orbirea are aspecte intelectuale pur ling&istice" precum #i aspecte (onatorii"
au%iti&e #i articulatorii este (iresc s' ne a#tept'm ca o %e(icien$' s' (ie nso$it' %e aceea a
&orbirii+ Inteligen$a ca atribut al organi,'rii mintale" ct #i comportamental' este tributar'
Pagina 11 din 136
%i&erselor procese psi*ice ca0 n$elegerea" memoria" imagina$ia" ra$ionamentul #i mai ales
cu&ntul+
Copilul cu %ebilitate mintal' are posibilit'$i re%use %e concentrare" nu!#i poate
organi,a i%eile logic" opern% (ragmentar #i %iscontinuu" utili,n% un &ocabular s'rac n i%ei"
cu elemente intuiti&e imprecise" alteori eronate" iar transportul %e in(orma$ii se (ace incomplet
n ambele planuri" ale recep$iei #i ale emisiei+
/tructura limbaului se caracteri,ea,' prin imobilitate" rigi%itate" att pe linia
e)prim'rii" articul'rii #i succesiunii cu&intelor n propo,i$ii #i (ace" ct #i %in punct %e &e%ere
semantic #i %e structur' a i%eilor a or%inii #i succesiunii lor+ .
De#i &ocabularul %ebilului mintal se mbog'$e#te mai u#or #i mai rapi% n primele
clase" cunoa#te mai tr,iu" n clasele mari o perioa%' %e stagnare" %e ng*e$are" r'mnn%
rigi% lipsit %e suple$e intelectual'" concret #i s'rac+
1ncetineala e&olu$iei intelectuale marc*ea,' mai bine %ecalaul ntre ni&elul
intelectual -E+E+. #i &rsta real' -E+C+. #i se re(lect' n con%uita &erbal'" uneori printr!un
in(antilism al &orbirii pn' la &rsta naintat'" incoerent'" stereotipie+
De(icien$a intelectual' ngreunea,' n&'$area limbaului" mani(estarea unei con%uite
&erbale a%ec&ate" %atorat' nu numai slabei st'pniri a miloacelor ling&istice %ar #i al
reali,'rii %e(icitare a autocontrolului n n&'$area &erbal'+ Copilul %ebil mintal pose%'
(ormul'ri &erbale stereotipe n &e%erea unei con&ersa$ii simple" ce e)prim' trebuin$ele" #i
rela$iile n (amilie" #coal'" societate+ 2ccentuarea *an%icapului prin interme%iul limbaului
tulburat %uce la %eteriorarea (unc$iilor %e cunoa#tere" rigi%itate psi*omotorie" imaturi,are
a(ecti&'" #i nu att %in cau,a %ebilit'$i mintale" ct mai cu seam' lipsei %e n$elegere #i
comunicare prin limba+
La %ebilul armonic singura mani(estare %ominant' este %e(icien$a mintal' la cel
%i,armonic %e(icien$a mintal' este asociat' cu multiple (orme %e instabilitate psi*ic'"
reac$ii para%o)ale" pe lng' care se a%aug' tulbur'ri %e limba" complicate" re,istente la
tratamentul logope%ic" cu %ese rec'%eri sau treceri %e la o (orm' la alta+
La #colarii mici se remarc' %islaliile" %isle)iile" blbiala" %isgra(ia" iar la #colarii mari
%islaliile sca%" men$inn%u!se %isgra(iile #i %isle)iile+
1n&'$area citit!scrisului l'rge#te" oarecum" ori,ontul cuno#tin$elor" copilului #i
contribuie la %isciplinarea gn%irii sale+ La rn%ul ei" e)perien$a cogniti&' poate %e&enii
(actor %inami,ator n organi,area planurilor &erbale #i a n$elegeri %iscursi&e+ Constat'm
ast(el" c' gn%irea copilului se %e,&olt' n %epen%en$a %e limba" care are o importan$' (oarte
mare pentru %e,&oltarea intelectual'" rolul cu&ntului (iin% acela %e (ormare #i structurare a
Pagina 12 din 136
intelectualului" c*iar %ac' aceast' %e,&oltare este %iscontinu'" cu multe elemente %e stagnare
#i c*iar perioa%e %e regres+ Cu toate acestea" prin inclu%erea copiilor la acti&it'$i #colare prin
mo%alit'$i speci(ice #i prin &alori(icarea raportului n&'$are!%e,&oltare" aceste perioa%e pot (i
recuperate c*iar %ac' numai par$ial+
B+INCLUENT2 C2CTORILOR C2EILI2LI /I /COL2RI 2/U5R2
R2ND2EENTULUI /COL2R
Este cunoscut (aptul ca atitu%inea parintilor" ca %ealt(el si reactia me%iului social (ata
%e copiii cu tulburari %e limba in(luentea,a in mare masura per(ormantele scolare ale acestor
copii+
/tu%iin% atitu%inea a%optata %e parinti (ata %e copilul %e(icient"E+ C*i&a arata ca ea
%epin%e %e mai mul$i (actori0
gra%ul %e(icientului sau al anomaliei pe care o pre,int'?
(actorii a(ecti&i" sociali si culturali ai anturaului care con%itionea,a mo%ul in care
mama traieste aceasta realitate?
ni&elul %e aspira$ie (amiliala si &alori,area potentialitatilor intelectuale?
masura in care copilul nu a corespuns asteptarilor paterne in sensul unei reali,'ri
sociale sau intelectuale+
Unii %in parinti &a% numai aspectul %e in(irmitate si in consecin$a ei alinta copilul in
mo% e)cesi&+/unt unii parinti care i,olea,' copilul si se i,olea,' si pe ei+Copilul %e(icient are
ne&oie %e societatea normalilor %eoarece trebuie s!o cunoasca %e mic+
/epararea copilului %uce la o separare a parintilor" (apt care preu%icia,' %e multe ori
climatul (amiliei+
B+9 5si*oterapia (amiliei copilului %e(icient
/e pot stabili cte&a principii c'l'u,itoare pe care to$i cei care sunt implica$i in
procesul terapeutic trebuie sa si le insuseasca pentru reglarea comuna a rela$iilor cu (amilia+
5rocesul %e ree%ucare trebuie sa inceapa cat mai %e&reme si in mo% necesar in
(amilie+Logope%ul" pe langa in%icatiile generale trebuie sa in%ice in (iecare ca, in parte
e)ercitiile ce trebuie (acute si sa %emonstre,e cum sa proce%e,e in %i(erite situatii pentru
obtinerea unei &orbiri inteligibile+
5si*ologul sa in%ice mo%ele %e reactii ale parintilor la %i(eritele comportamente ale
copiilor %e(icienti pentru a obtine re,ultate a%aptati&e+
Pagina 13 din 136
Este contrain%icata goana %e la un me%ic la altul +In plus" se &a e)plica (amiliei cum
copilul %e(icient are ne&oie %e a(ectiunea parintilor si" in special a mamei pentru
imbunatatirea re,ultatelor scolare insa trebuie e&itate Nras(atul si Nin(antili,area+
Unitatea %e &e%eri si %e conceptie a parintilor cu ec*ipa %e ree%ucare si ulterior cu
scoala" este absolut necesara pentru obtinerea unor re,ultate importante+
5arintilor trebuie sa li se in%ice permanent o serie %e scopuri precise"
operationale"concrete" care sa urmareasca aspectele practice" sa le &ectori,e,e munca cu
copilul si sa poata (i atinse+
/e recoman%a ca pana la L!; ani copilul sa (ie crescut si e%ucat in me%iul (amilial+
Ca principiu general se in%ica o atitu%ine %e intelegere si buna&ointa (ata %e (amilie
pentru a nu se crea culpabilitati si %e,ec*ilibre (amiliale care %aunea,a mult copilului+
5lecan% %e la lucrarile lui GaOAins -9:44." Bernal -9:4:. si Pane -9:L4. s!a subliniat
permanent (aptul ca parintii pot (i &ectori principali ai terapiei logope%ice+
Un program %e (ormare a parintilor cu copii %e(icienti &a inclu%e urmatoarele etape0
5rima intre&e%ere+E&aluarea preliminara pentru a stabili problemele (amiliei +Copilul
este supus unui e)amen clinic si psi*ologic general iar parintilor li se aplica un test proiecti&
-Lusc*er. pentru aprecierea structurii personalitatii si un c*estionar pentru a masura
satis(actia conugala -LocAe!Qallace Earitol 2%estament In&entorR.+
9
"
7
/tabilirea unei linii %e re(erinta inaintea inceperii tratamentului pentru a masura
(rec&enta si intensitatea comportamentelor enante" semnalate la prima intre&e%ere+
Dupa ce terapeutul are su(iciente %ate asupra comportamentelor care pun probleme" el
incepe tratamentul care se %erulea,a in etape sistematice0
Conceptele in&atarii sociale+ /e %e,&olta la parinti intelegerea si insusirea acestor
concepte0aprobarea -intarirea po,iti&a." %e,interesul -e)tinctia. si atentia negati&a+
Cormarea %iscriminarii comportamentelor pentru a in&ata sa %eosebeasca
comportamentele copiilor si sa raspun%a la acestea intr!un mo% a%ec&at+
/tabilirea unui program concret00 terapeutul impreuna cu parintii stabilesc un in&entar
%e comportamente (rec&ent intalnite in relatiile pe care copilul le stabileste in relatiile sale cu
(amilia si pentru (iecare" comportamentul %e reactie al parintilor+ Camilia &a (i permanent
consiliata %e specialist+
1
Luscher, Max-Four Color Person, Pocket books, 1980,
2
Locke, J.H.,Wallace, .M. !hort "ar#tal $%&'uste"ent an& (re&#ct#on tests) Mar#a*e an& +a"#l,
l#-#n*,19.9, (a* /9
Pagina 1 din 136
Etapa post cura se initia,a cu scopul %e mentinere a ac*i,itiilor terapeutice" precum si
%e urmarire prin bilanturi sistematice repetate -(olloO!up.+
=
B 7+Copilul cu tulburari %e limba si scoala
Orice tulburare n s(era limbaului atrage mo%i(ic'ri n %e,&oltarea celorlalte (unc$ii #i
procese psi*ice" altern% ntreaga personalitate a ele&ului+
Orice ca%ru %i%actic trebuie #i poate inter&eni n ca%rul procesului instructi&!
e%ucati&" pentru pre&enirea #iSsau corectarea tulbur'rilor %e limba constatate la ele&ii s'i"
(olosin% miloace #i meto%e ct mai &ariate+
Reu#ita #colar' sau succesul se mani(est' prin n%eplinirea obiecti&elor impuse %e
programa #colar'" corespun,'toare &rstei" la un ran%ament superior" %eci este o e)presie a
concor%an$ei %intre posibilit'$ile" capacit'$ile #i interesele ele&ului" pe %e o parte #i e)igen$ele
#colii" pe %e alt' parte+
Copiii cu intelect normal" ca urmare a con#tienti,'rii" tr'iesc %ramatic mani(est'rile
tulbur'rilor %e limba" ceea ce le alterea,' #i mai mult con%uita &erbal'+ /ubliniin%
consecin$ele tulbur'rilor %e limba" C+ 5'unescu e&i%en$ia,' caracterul lor multiplu" att la
ni&elul #colii" mani(estate prin ntr,iere #colar'" %e,interes #colar" apatie" %e,interes pentru
lectur'" instabilitate #colar'" ct #i la ni&el (amilial" prin atitu%inea supraprotectoare a (amiliei
sau prin reac$ii %e opunere" %e respingere+
Din literatura %e specialitate" e%ucatoarele #i n&'$'torii au posibilitatea %e a alege o
multitu%ine %e e)erci$ii pentru corectarea tulbur'rilor %e pronun$ie" o(erin% (iec'rui copil
posibilitatea %e a e)ersa actul &orbirii n clas' sau acas'+
E)erci$iile sunt %e gimnastic' general'" ocuri %e mi#care nso$ite %e &orbire" e)erci$ii
%e gimnastic' pentru membre" trunc*i" pentru mobilitatea (e$ei" a ma)ilarelor #i a bu,elor" #+a+
5entru e%ucarea au,ului (onematic" e%ucatoarele #i mai apoi n&'$'torii -n special n
perioa%a preabece%ar' #i abece%ar'. (olosesc0 e)erci$ii %e imitare a sunetelor %in natur'" %e
pronun$are a unor serii %e silabe opuse" %in cu&inte paronime" %e %i(eren$iere a consoanelor
sur%e %e cele sonore" %e %i(eren$iere a sunetelor cu punct %e articulare apropiat" %e
trans(ormare a cu&intelor prin nlocuiri %e sunete sau silabe+
Dup' e)erci$iile %e articulare" se urm're#te pronun$area sunetelor n silabe #i cu&inte+
Urm'toarea etap' o repre,int' intro%ucerea cu&intelor n propo,i$ii" urm'rin%u!se
con#tienti,area #i automati,area lor n &orbire" (olosin% e)erci$ii %e memori,are a unor
&ersuri speci(ice pentru anumite sunete" po&estiri" repo&estiri" %iscu$ii %up' plan#e+
0
%rcan, P.,C#u"a*eanu,1.-Co(#lul &e+#c#ent "#ntal, 2&.Facla,3#"#soara,1980, (a* 024
Pagina 1! din 136
La clasa I" n&'$'torii p'strea,' ocul %i%actic ca mo%alitate %e %e,&oltare a capacit'$ii
%e e)primare oral'" (olosin% a%esea0
ocuri pentru acti&i,area" mbog'$irea #i %i&ersi(icarea &ocabularului ele&ilor 0 TCine
spune mai multe cu&inte %espre+++T" T5o&esti$i ce&a %espreT" T2 &enit toamnaT" TLa libr'rieT"
TCu ce c'l'torimT" T/pune un%e st'T" T6*ici ce eT" TCe s!a sc*imbatT" prin care se urm're#te
crearea unei atmos(ere permisi&e" posibilitatea %e a (orma %eprin%eri %e comportare
ci&ili,at'" (ormularea %e propo,i$ii corecte prin e)ersarea continu' a actului &orbirii+
ocuri pentru nsu#irea structurii gramaticale a limbii 0 TBaba!oarbaT" T2-al. cui esteT"
TEu spun una" tu spui multeT" TCe (ace sau ce (ac@T" TCum esteT" TCe #tii %espre mineT" prin
care se urm're#te articularea corect' a substanti&elor" (ormarea capacit'$ii %e anali,' #i
asociere" (ormarea pluralului" utili,area corect' a pronumelui personal"acor%ul /!5" acor%ul
substanti&!a%ecti&+
ocuri pentru %e,&oltarea e)prim'rii orale 0 TCine spune mai multe propo,i$iiT" TEai
spune ce&aT" T/pune o po&este %espre+++T" prin care se urm're#te mbog'$irea &ocabularului"
iar copiii cu e)primare %e(ectuoas' sunt auta$i s' (ormule,e propo,i$ii corecte #i clare+
memori,area &ersurilor #i %e,legarea g*icitorilor" completarea unor rebusuri" etc+
Intrarea copilului n lumea #colii a%uce cu sine o problematic' speci(ic'+ 1nsu#irea
citit!scrisului se (ace prin meto%a (onetic'" analitico!sintetic'" prin acti&it'$i %i(eren$iate
pentru (iecare ele&" n (unc$ie %e particularit'$ile %e &rst' #i in%i&i%uale+
/crisul este o acti&itate comple)'" %e aceea meto%ele #i proce%eele %e nsu#ire corect'
trebuie s' (ie %i&ersi(icate" (olosin% n acela#i timp meto%e Aineste,ice" (onomimice" %e
percep$ie &i,ual'" ling&istice" etc+
O mare parte %in greut'$ile ntmpinate la clasa I se %atorea,' imaturit'$ii #colare+
De#i la aceast' &rst' &orbirea este mult mai corect'" %isp'rn% %islalia (i,iologic'" totu#i
limbaul imaturilor #colar p'strea,' o serie %e particularit'$i0 relatarea e&enimentelor
po&estirilor" a impresiilor personale este a%esea incorect'" (iin% necesar' sus$inerea prin
ntreb'ri" unii mai pre,int' nc' tulbur'ri %e pronun$ie" precum #i unele tulbur'ri %e ritm #i
(luen$'+
Din punct %e &e%ere psi*ope%agogic multe %in gre#elile scris!cititului la #colarul mic
se pro%uc n limitele nomalului" n ca%rul #colari,'rii+ Dac' ele se prelungesc #i n clasele
urm'toare sunt consi%erate %isle)ii!%isgra(ii+
5rintre %i(icult'$ile cele mai (rec&ente ntlnite la &rsta #colar' mic' se pot aminti0
%i(icult'$i n reali,area gra(ic' a literelor? %i(icult'$i n corelarea comple)ului sonor cu
simbolul gra(ic? omisiuni %e litere" elemente gra(ice" silabe" (inale %e cu&nt" %i(tongi #i c*iar
Pagina 16 din 136
cu&inte? substituiri %e litere" silabe" cu&inte? a%'ugiri %e litere" silabe" cu&inte? in&ersiuni %e
litere" silabe" cu&inte? contopiri #i comprim'ri %e cu&inte? nerespectarea regulilor gramaticale+
1n&'$'torul trebuie s' inter&in' prin0 e)erci$ii %e legare a sunetelor %e repre,ent'rile
lor gra(ice" %e %i(eren$iere a sunetelor #i literelor asem'n'toare acustico!optic" %e anali,'
(onetic' a cu&intelor" %e scriere corect' a %i(tongilor" e)erci$ii cu grupuri %e consoane"
e)erci$ii pentru scrierea corect' a grupurilor ce!ci" ge!gi" c*e!c*i" g*e!g*i+
Dup' ce ele&ii scriu corect cu&intele se trece la scrierea n propo,i$ii" urm'rin%u!se
apoi automati,area ac*i,i$iilor+ 1n lucr'rile %estinate %isle)iei!%isgra(iei" E+ Her,a propune o
gam' &ariat' %e e)erci$ii %e copiere" transcriere" %ictare" compunere" auto%ictare ! ca
mo%alitate e(icient' %e reali,are a autocontrolului+
Optimi,area acti&it'$ilor instructi&!e%ucati&e se re(er' la alegerea &ariantei celei mai
bune pentru a ob$ine cu resurse minime o e(icien$' ma)im'+ Tratarea in%i&i%uali,at' a
ele&ului i u#urea,' acestuia reali,area unor sarcini #colare in%epen%ent %e colegii lui" autat
mai mult sau mai pu$in %e n&'$'tor+ Reu#ita n re,ol&area acestor sarcini are e(ect bene(ic
asupra personalit'$ii ele&ului" prin cre#terea ncre%erii n (or$ele proprii" prin %econ%i$ionarea
sa (a$' %e actul n&'$'rii+
1n&'$'torul poate optimi,a acti&it'$ile instructi&!e%ucati&e prin0
(olosirea (ormelor %e acti&itate (rontal'" pe grupe #i in%i&i%ual'?
%epistarea precoce a gre#elilor #i a %i(icult'$ilor tipice ale ele&ilor la ni&el in%i&i%ual?
reali,area abor%'rii in%i&i%uali,ate a ele&ilor?
(olosirea (i#elor %e lucru cu con$inut unic" %ar cu sarcini %e lucru in%i&i%uali,ate" a
(i#elor %e munc' in%epen%ent'" a (i#elor pentru (i)area #i consoli%area cuno#tin$elor" a (i#elor
%e recuperare" a (i#elor ca tem' pentru acas'" a (i#elor pentru &eri(icarea cuno#tin$elor?
m'rirea" &arierea proce%eelor %e (i)are" aplicare a cuno#tin$elor" priceperilor #i
%eprin%erilor?
reali,area concret'" pe obiecti&e" a trat'rii %i(eren$iate?
re,ol&area real' a acti&i,'rii ele&ilor" pe tot parcursul lec$iei?
l'rgirea posibilit'$ilor %e tratare %i(eren$iat' a ele&ilor" att n ca%rul lec$iei" ct #i prin
sarcini suplimentare pentru munca in%epen%ent'" n a(ara clasei+
5entru orice %asc'l este o %atorie sacra s'!i n&e$e pe ele&i s' se e)prime corect+
C+ ECECTELE NE62TIHE 2LE TULBURDRILOR DE LIEB2B 1N
CEE2 CE 5RIHE>TE COE5ORT2EENTUL HERB2L >I
Pagina 1" din 136
5/IGO!2CECTIH
Eult' &reme" pentru tulbur'rile %e comportament sunt incrimina$i (actorii socio!
economici #i cei (amiliali care" %e#i importan$i" nu sunt #i su(icien$i" pentru e)plicarea acestor
tulbur'ri" ignorn%u!se (aptul c'" pot e)ista #i al$i (actori speci(ici generatori %e tensiuni #i
(r'mnt'ri interioare" ct #i a mani(est'rilor e)terioare+
5rintre ace#ti (actori speci(ici se num'r' tulbur'rile %e limba+
Eul$i speciali#ti" printre care E+E+ G&atte&" /+ Borel!EaisonnR? C+ LuanaR" E+ 6+
2rnol%? E+ /eeman? E+ Critc*lR" au scos n e&i%en$' importan$a cunoa#terii *an%icapurilor
%e limba pentru n$elegerea #i e)plicarea comportamentului %eteriorat+
Ei au ar'tat c'" orict %e nensemnate ar (i *an%icapurile %e limba" ele #i pun
amprenta asupra comportamentului #i %in aceste moti&e acti&itatea cu logopa$ii trebuie s'
urm'reasc'" att %e,&oltarea &orbirii" ct #i a ntregii personalit'$i+
2st(el" s!a statornicit concep$ia cu pri&ire la a#a!numita terapie comple)' n
acti&itatea logope%ic' ce &i,ea,' stimularea #i %e,&oltarea ntregii &ie$i psi*ice+
1n momentul n care una %in (unc$iile esen$iale ale limbaului" #i anume" cea reglatorie
este %eteriorat'" se pro%uc perturb'ri n organi,area #i sistemati,area acti&it'$ii psi*ice ceea
ce %etermin' o permanent' stare %e ncor%are #i o sc'%ere a ncre%erii n propriile posibilit'$i+
5e %e alt' parte" *an%icapurile %e limba creea,' reticen$e e)agerate n rela$ionarea cu
cei %in ur #i o slab' integrare n colecti&+
2tunci cn% tulbur'rile %e limba apar pe (on%ul %e(icien$ei mintale" %e,or%inile
comportamentale %e&in tot mai persistente+
Este a%e&'rat c' pentru copiii care pre,int' %e(icien$e %e intelect" tulbur'rile %e limba
ne(iin% %ect par$ial con#tienti,ate" nu pro&oac' neap'rat tulbur'ri comportamentale+
2cest (apt este &alabil %oar pentru cei la care %e(icien$a intelectual' este pro(un%'+ 1n
sc*imb" *an%icapurile %e limba la copiii cu intelect %e limit' #i n ca,urile %e %ebilitate
mintal' u#oar'" pot constitui (actori traumati,an$i n plan comportamental+
2st(el" n (unc$ie %e gra&itatea logopatiei" ace#ti copii pot a%opta un comportament
negati&ist" %e&in nc'p'$na$i" &agabon%ea,'" au o atitu%ine %e(a&orabil' acti&it'$ii #colare+
Dislaliile #i blbiala" (rec&ente la ace#ti copii" constituie (actori stresan$i" nesiguran$a
accentun% %i(icultatea %e a%aptare #colar' #i social'" cren% %e,ec*ilibru ntre organism #i
me%iul social+
Teama %e e)primare &erbal' %e&ine permanent'" %eterminn% nencre%erea n
e%ucatori" logope%" colegi+
Pagina 1# din 136
Re$inerea n a %a r'spunsuri la lec$ie" agita$ia permanent'" instabilitatea motorie"
neaten$ia la e)plica$ii" pe (on%ul %ebilit'$i mintale" agra&ea,' tulbur'rile" att n plan &erbal"
ct #i comportamental+
La copiii cu %isle)o!%isgra(ie" tulbur'rile %e comportament se mani(est' prin re(u,ul
%e a scrie #i citi" ei %e&enin% negati&i#ti" cu atitu%ine in%olent' (a$' %e acti&it'$ile #colare+
Captul %e a (i pus s' citeasc' n (a$a colecti&ului %e ele&i #i neputin$a %e a citi corect"
cursi&" atrage ironia celorlal$i copii" ceea ce %etermin' accentuarea sensibilit'$ii a(ecti&e #i
re(u,ul %e a r'spun%e la lec$ii %e teama s' nu gre#easc'+
Con(lictele #i (r'mnt'rile interioare in(luen$ea,' negati& ran%amentul #colar" att prin
mani(est'rile men$ionate" ct #i prin (aptul c' oboseala psi*ic' se instalea,' (oarte repe%e+
Copilul nu mai ntre&e%e posibilitatea unei recuper'ri" reac$ionea,' ca urmare a acestor st'ri
prin %emisie n (a$a sarcinilor #colare+
Deseori ele&ii ne istorisesc greut'$ile ntmpinate n #coala general'" cn% nu nu!mi
pl'cea s' stau pe la ore" sau s' mearg' la #coal'+ De&ine clar' e&itarea unor acti&it'$i ce le!ar
(i pus n e&i%en$' #i mai mult *an%icapul+
Tr'irile #i (r'mnt'rile interioare in(luen$ea,' negati&" att (ormarea caracterului" ct
#i %e,&oltarea psi*ic' n ansamblul ei" ap'rn% (rec&ente oscila$ii #i contra%ic$ii n a%optarea
mo%alit'$ilor %e ac$iune mintal' #i practic'+ Eai mult %ect att" la copiii %e(icien$i mintali
tulbur'rile %e limba %etermin' regresia psi*ic' #i comportamental'" ca urmare a %e(icitului
(unc$iilor %e cunoa#tere #i e)primare" a imaturit'$ii a(ecti&e" a cre#terii sugestibilit'$ii"
impulsi&it'$ii #i rigi%it'$ii psi*omotorii+ 2ceasta #i pentru (aptul c' %e(icitul %e intelect (ace
%i(icil' aprecierea corect' #i a%ec&at' a situa$iilor %e &ia$' ce presupun a%aptarea
comportamental' prin anticiparea ac$iunii" a riscurilor #i mpreur'rilor (a&orabile n care se
a(l' subiectul la un moment %at+
De aici re,ult' c' tr's'turile %e personalitate ale acestor copii au gra% ri%icat %e
(ragilitate #i instabilitate" ast(el nct rela$ia %intre caracteristicile stabile #i cele instabile"
conturea,' o personalitate %i,armonic' #i imatur'+
Ori" tocmai rela$ia %intre caracteristicile stabile #i cele instabile %enot' un anumit tip
%e personalitate #i" n raport %e %ominarea uneia sau alteia" se conturea,' o personalitate
puternic'" bine structurat'" ori %impotri&'" o personalitate (ragila" lipsit' %e re,isten$' .
Interrela$iile e)istente ntre limba #i comportament sunt incontestabile" ntruct o%at'
cu conturarea personalit'$i copilului apare un comportament &erbal" nc'rcat %e semni(ica$ii"
con%uita &erbal' purtn% pecetea unor mani(est'ri speci(ice (iec'rui in%i&i% n parte" a (elului
cum sunt tr'ite" asimilate #i re(lectate in(luen$ele me%iului+
Pagina 1$ din 136
5rin interme%iul limbaului se e)prim' cel mai a%ec&at st'rile aptitu%inale #i anume
aptitu%inea (a$' %e sine" (a$' %e al$ii #i (a$' %e acti&itate+
2st(el" con%uita &erbal' %e(ine#te omul ca persoan'" cu toate atributele sale+
Deregl'rile limbaului in(luen$ea,' negati& mecanismele operati&e n plan i%eal #i
ac$ional" ceea ce %etermin' o %e,organi,are la ni&elul ntregii personalit'$i+
O%at' cu ameliorarea tulbur'rilor %e limba" se ob$in progrese importante n aceast'
%irec$ie" care sunt cu att mai mari cu ct logope%ul" ca #i ceilal$i (actori ai e%uca$iei" sunt mai
implica$i n corectarea #i %e,&oltarea limbaului+
5e ba,a anali,elor %e ca," a %atelor anamne,ei #i obser&'rii %irecte a subiec$ilor s!a
conturat un tablou simptomatologic al principalelor categorii speci(ice comportamentului
aberant n *an%icapurile %e limba0
! instabilitate a(ecti&'?
st'ri %epresi&e sau impulsi&e?
in%i(eren$a (a$' %e acti&itatea #colar'?
in%i(eren$a (a$' %e acti&itatea colecti&ului?
nesociabilitatea #i slaba integrare n colecti&?
ten%in$a %e e&a%are?
*ipersensibilitatea #i agresi&itatea?
%eteriorarea rela$iilor cu cei %in ur+
1nl'turarea unor asemenea comportamente" ct #i %e,&oltarea personalit'$ii
armonioase" s!a putut reali,a concomitent cu acti&itatea logope%ic' %e corectare a limbaului
care e)ercit' o in(luen$' po,iti&' in%irect' asupra comportamentului #i prin utili,area
psi*oterapiei %estinate ac$iunii nemilocite #i %e nl'turare a mani(est'rilor aberante+
Logopa$ii care reu#esc s' n$eleag' caracterul tran,itoriu al *an%icapurilor %e limba
(ac e(orturi sus$inute n acti&it'$ile e%ucati&e" ceea ce %uce la re,ultate ncuraatoare pe linia
corect'rii limbaului" ct #i pe %irec$ia nl'tur'rii tulbur'rilor %e comportament+
Ca atare o%at' cu unele progrese ob$inute n corectarea *an%icapurilor %e limba" se
mani(est' o ameliorare e&i%ent' a comportamentului+
Tot n aceast' perioa%' s!au mbun't'$it rela$iile %intre *an%icapa$i #i colegi" %e#i
integrarea n colecti& s!a reali,at mai greu #i numai %up' ce subiec$ii s!au con&ins %e
aptitu%inea n$eleg'toare a colegilor (a$' %e ei+
C*iar #i %up' aceast' etap' erau aten$i la toate mani(est'rile colecti&ului #i
nencre,'tori n cele mai nensemnate reac$ii+5re(erau o participare tacit' #i se antrenau n
acele ac$iuni care solicitau ct mai pu$in &orbirea+
Pagina 2% din 136
De subliniat r'mne (aptul c'" orice e#ec nregistrat pe linia terapiei logope%ice" orict
%e nensemnat" l poate trans(orma pe subiect n negati&ist #i recalcitrant (a$' %e acti&itatea
terapeutic'+
2colo un%e s!a ob$inut spriinul (amiliei #i al #colii" prin mani(estarea n$elegerii #i
tactului (a$' %e logopat" re,ultatele po,iti&e s!au ('cut repe%e sim$ite+
1mbinarea ac$iunii logope%ice cu cea psi*ologic' a (acilitat (ormarea automatismelor
%e limba corect #i %e,&oltarea comportamentelor integrati&e #i a%ec&ate sarcinilor pe care le
%es('#oar' subiec$ii+
1n (elul acesta s!au atenuat comple)ul %e in(erioritate" aungn% ca o%at' cu corectarea
*an%icapului %e limba s' %ispar'+
2ceast' meto%ologie a permis relie(area &alorii te*nicilor logope%ice #i a
instrumentelor %e psi*oterapie" pe %e o parte" iar pe %e alta" e(icacitatea ac$iunii combinate a
proce%eelor pe%agogice #i psi*ologice n e%ucarea *an%icapa$ilor+
5entru e)empli(icare &oi pre,enta 7 stu%ii %e ca,0
6+E+5+ < n &rst' %e 98"J ani" se) masculin" ele& n clasa a III<a >colii /peciale
NConstantin 5aunescu" Iasi+
Cace parte %intr!o (amilie alc'tuit' %in 4 persoane0 p'rin$ii #i I copii" -este al =!lea
copil.+
2 (ost n'scut la termen" a&n% o %e,&oltare somato!psi*ic' n limitele normale" pn'
la 4 luni" cn% a su(erit un traumatism cranian" prin c'%ere" ceea ce a in(luen$at %e,&oltarea
somato!psi*ic' ulterioar' a copilului+
2st(el" a mers la 7 ani #i a &orbit la I U ani" pre,entn% #i tulbur'ri %e &e%ere+ 2mnat
9 an %e la #coal'" a (ost nscris la clasa I a >colii %e mas' n anul #colar 7888S7889 + 2 repetat
clasa I %e 7 ori" %up' care" e)aminat %e Comisia %e Diagnostic #i Triere" i s!a pus %iagnosticul
%e Oligo(renie gra%ul I prin (actori postnatali" (iin% orientat c'tre >coala /pecial' n anul
7887+
1n urma e)amin'rilor me%ico!psi*o!pe%agogice" s!au constatat urm'toarele aspecte0
V+I+ <corespun%e %e(icitului mintal me%iu in(erior?
Capacit'$ile %e obser&are" intui$ie" %iscriminare &i,ual' sunt re%use?
Eemoria este mecanic' -re$ine timp n%elungat poe,ii" %ar nu se n$elege con$inutul.?
1n$elegerea este greoaie" limitat' la aspectele concrete ale obiectelor" (enomenelor #i
situa$iilor %e &ia$'?
6n%irea este concret intuiti&'" copilul neputn% sesi,a leg'turile generale" esen$iale
%intre obiectele #i (enomenele realit'$ii?
Pagina 21 din 136
Hocabularul este s'rac" iar e)primarea este greoaie?
1n ce pri&e#te &orbirea pre,int' %e(icien$e %e pronun$ie" respecti& sigmatism #i
parasigmatism+
Tulbur'rile %e pronun$ie sunt nso$ite %e %isle)ie" copilul neputn% reali,a sinte,a
literelor n cu&inte +
2cti&itatea gra(ic' este perturbat' %e omisiuni" in&ers'ri %e litere #i silabe" (u,iuni %e
cu&inte+
Disgra(ia se mani(est' #i prin neregularitatea %esenului" literelor #i %ispunerea lor
anar*ic' n pagin'+
Re,ultatele la n&'$'tur' sunt slabe #i %atorit' unei percep$ii %i(u,e" super(iciale a
materiei %e n&'$at+
/ub aspectul comportamental" copilul pose%' %eprin%eri %e con%uit' ci&ili,at'" n
sc*imb are o mare labilitate n mani(est'ri+
Este u#or in(luen$abil" cre%ul+ 1n colecti&itate este retras" pu$in comunicati&+ Este
*ipersensibil" interiori,at" nesigur" an)ios+
Instbilitatea a(ecti&' se mani(est' #i prin treceri rapi%e %e la o stare la alta" %e&enin%
nc'p'$nat #i nc*is n sine+
Este inconsec&ent" abulic" renun$n% u#or la acti&itate la cel mai mic obstacol+
/!au constatat %i(icult'$i accentuate %e a%aptare #i tulbur'ri emo$ionale ce agra&ea,'
%e(icitul intelectual+
Ciin% un ca, %eosebit" (a$' %e marea maoritate a ele&ilor" i s!a acor%at o aten$ie
%eosebit' n ca%rul acti&it'$ilor %e terapie corecti&!recuperatorie a%ec&at' particularit'$ilor
sale psi*ice+
1n ca%rul terapiei logope%ice s!a nceput cu acti&it'$i %e psi*oterapie+ Discu$iile libere
%es('#urat' ntr!o atmos(er' calm'" apropiat'" ocurile" %esenul reali,ate pe un (on% mu,ical
lini#titor" a a&ut ca e(ect %up' mai multe #e%in$e" ob$inerea cooper'rii copilului" acesta
ncepn% s' participe mai acti& #i ncet!ncet s' se acomo%e,e acti&it'$ilor n comun+
2tenuarea %i(icult'$ilor ntmpinate %e copil pe multiple planuri ale %e,&olt'rii
psi*ice care s!au obser&at ulterior" s!a %atorat #i conlucr'rii %intre logope% #i n&'$'tor" care s!
au in(ormat reciproc n pri&in$a e&olu$iei acestuia" precum #i punerea %e acor%" n ceea ce
pri&e#te meto%ele (olosite n acti&it'$ile e%ucati&!recuperatorii+
5rogresele nregistrate" %e#i mai lente %au posibilitatea (ormul'rii unui prognostic
po,iti&" att pe linia ac*i,i$iilor cogniti&e" ct #i n ceea ce pri&e#te integrarea n colecti&
G+C+E+ < n &rst' %e 99"7 ani" se) masculin" ele& n clasa a III!a a >colii speciale+
Pagina 22 din 136
Cace parte %intr!o (amilie organi,at'" alc'tuit' %in I persoane0 p'rin$ii #i 7 copii -este
primul copil.+
2 (ost n'scut la termen cu (orceps" a&n% o e&olu$ie psi*omotric' %e(icitar' <
*ipotro(ie staturo!pon%eral'" cri,e comitiale+ 2 mers %up' 9 an #i 4 luni #i a &orbit n urul
&rstei %e 7 ani+
1nscris n clasa I a >colii %e mas' n anul #colar 7889S7887 a nregistrat e#ecuri la
n&'$'tur' pre,entn% #i tulbur'ri %e comportament" (apt pentru care a (ost n%rumat spre
Comisia %e Diagnostic pentru e)aminare+
1n urma e)amin'rii me%ico!psi*ice s!a stabilit %iagnosticul %e Oligo(renie gra%ul I
prin (actorii perinatali #i orientat c'tre #coala aut'toare+ V+I+ corespun%e %e(icitului mintal
leer spre me%iu+
La nceput a (ost serioase probleme %e integrare" copilul a&n% cri,e %e &iolen$'"
lo&in%u!#i colegii" precum #i ten%in$a %e a p'r'si #coala" ceea ce a impus o supra&eg*ere
(oarte atent'+
Luat n e&i%en$a cabinetului me%ical %in #coal'" i s!a a%ministrat un tratament cu
(enobarbital" a&n%u!se n &e%ere cri,ele comitiale pe care le are" %in p'cate" la inter&ale
inegale+
La nceput e)aminarea a (ost %i(icil' %in cau,a lipsei %e cooperare a copilului+ 5e
parcurs" pe m'sur' ce s!a obser&at o oarecare integrare n colecti& #i a (ost posibil'
e)aminarea" s!a remarcat (aptul c' acest copil nu are tulbur'ri %e pronun$are" n sc*imb "
pre,int' %i(icult'$i n acti&itatea gra(o!le)ic'" pe %e o parte %atorit' %e(icien$elor %e au,
(onematic" iar pe %e alt' parte nensu#irii literelor+
Capacitatea %e anali,' (onogra(ic' este (oarte slab'" apar (rec&ente con(u,ii" optico!
acustice+ O a%e&'rat' problem' o constituie instabilitatea psi*o!motric' #i iritabilitatea
crescut' care in(luen$ea,' negati& aten$ia" memoria" concentrarea la lec$ii+
Necesitatea inter&en$iei logope%ice a (ost clar'" %ar pentru a putea (i #i e(icient'" s!a
nceput cu psi*oterapia +
1mbucur'tor a (ost (aptul c' am obser&at o pl'cere e&i%ent' %e %esena #i a colora+
1ncuran%u!l n acest sens" acti&itatea s!a %o&e%it bene(ic' pentru e&olu$ia ulterioar'
instructi&!e%ucati&' +
De#i %i(icult'$ile pe care le are acest copil le ntmpina" %atorit' mai ales tulbur'rilor
%e comportament" s!a conturat" totu#i" speran$a %e recuperare" n primul rn% n plan a(ecti&!
comportamental+
Pagina 23 din 136
5entru aceasta" mpreun' cu n&'$'toarea clasei #i e%ucatorul %e %up'!amia,' am
stabilit s' ne in(orm'm reciproc n leg'tur' cu orice mic progres" precum #i n abor%area unor
meto%e #i miloace %e e%ucare #i instruire comune+
D+ INCLUEN32 TULBURDRILOR DE LIEB2B 2/U5R2
R2ND2EENTULUI >COL2R
9+Ran%ament" e(icien$'" succes S insucces #colar
2bor%area procesului %e n&'$'mnt prin prisma e(icien$ei sale se impune ast',i cu tot
mai mult' insisten$'+
5roiectarea e%uca$ional' inclu%e ca sec&en$' intrinsec' #i nregistrarea re,ultatelor
ob$inute+
2cestea se obiecti&ea,' n comportamentul &erbal #i non&erbal al ele&ilor #i mbrac'
(orma ran%amentului #colar sau per(orman$elor #colare+
E'surarea per(orman$elor #i e)primarea lor cantitati&'" o(er' posibilitatea e&alu'rii
acestui proces+
Categoria %e e(icien$' e)prim' ni&elul %e concor%an$' %intre cerin$ele sociale #i
pro%usul procesului %e n&'$'mnt" materiali,at n elaborarea structurii interne a
personalit'$ii umane+
E(icien$a poate (i e&aluat' n interiorul sistemului %e n&'$'mnt" prin anali,a
re,ultatelor materiali,ate n pro%usul unor cicluri -mo%ule." ale acestuia #i n a(ara
sistemului %e n&'$'mnt" prin anali,a pro%usului (inal" respecti& a mo%ului n care
absol&en$ii se integrea,' n &ia$a social'+
5e plan psi*ologic" e(icien$a const' n %ep'#irea #i re,ol&area contra%ic$iilor interne
%intre solicit'rile obiecti&e" impuse %in e)terior #i starea %e %e,&oltare psi*ic' la care a auns
ele&ul+ Din aceast' perspecti&' ea mbrac' (orma succesului sau insuccesului #colar+
Dac' e(icien$a procesului %e n&'$'mnt presupune raportarea ran%amentului sau
per(orman$elor #colare la solicit'rile obiecti&e succesul S insuccesul #colar presupune
raportarea concomitent'" att la e)igen$ele e)treme ct #i la posibilit'$ile interne ale ele&ului+
1n consecin$'" calitatea acestor per(orman$e" m'surate #i e&aluate cu autorul
%i(eritelor instrumente %ocimologice" constituie criteriul %e apreciere a e(icien$ei procesului
%e n&'$'mnt #i ca%rul %e re(erin$' pentru anali,a succesului S insuccesului #colar+
Pagina 2 din 136
2celea#i per(orman$e" %esemnn% un anumit gra% %e e(icien$'" &or a&ea semni(ica$ii
psi*ope%agogice %i(erite %in punct %e &e%ere al reu#itei #colare+
Nuan$area este impus' %e %i(eren$ele care e)ist' ntre ele n ceea ce pri&e#te
posibilit'$ile lor interne %e a r'spun%e la solicit'rile e)terne" succesul S insuccesul #colar
presupunn% cu necesitate raportarea per(orman$elor la aceste posibilit'$i+
Din aceast' cau,'" aprecierea st'rii %e succes sau insucces nu se poate (ace lun% n
consi%erare criteriul e(icien$ei" e)primat n notele #colare ale ele&ilor+
/uccesul S insuccesul #colar mbrac' (orme concrete %e mani(estare" %i(erite %e la o
situa$ie la alta sau %e la un ni&el la altul+
Criteriul e(icien$ei" urmea,' s' (ie ntregit cu mani(est'rile psi*ope%agogice pe care le
implic' asemenea st'ri +
5ersonalitatea ele&ului con(er' speci(icitate mani(est'rilor %e succes sau insucces n
acti&itatea %e n&'$are+
Recunoscn% aceste %i(eren$e in%i&i%uale" generate %e con%i$ii interne" realitatea
#colar' o(er' posibilitatea %elimit'rii unor tipologii %e mani(estare+ 2st(el" n ceea ce pri&e#te
insuccesul #colar n literatura %e specialitate se (ace %istinc$ia %intre insuccesul generali,at #i
cel particular+
1n primul ca, este &orba %e ele&i care ntmpin' %i(icult'$i %e a%aptare la &ia$a #colar'
n ansamblu" care nu (ac (a$' baremurilor minime la maoritatea obiectelor %e n&'$'mnt+1n
ceea %e!a %oua categorie sunt inclu#i ele&i care ntmpin' greut'$i la unele obiecte %e
n&'$'mnt sau pentru o anumit' perioa%' %e timp+
5e %e alt' parte" insuccesul #colar este un (enomen %inamic" e&olu$ia lui parcurgn%
mai multe (a,e" %e intensitate &ariabil' #i cu mani(est'ri speci(ice+
De aceea se pot %elimita %ou' (a,e" una ini$ial'" ce mbrac' (orma r'mnerii n urm'
la n&'$'tur' #i alta (inal' %e insucces e&i%ent" relati& stabil" (apt consemnat prin corigen$' #i
repeten$ie" pe cn% r'mnerea n urm' la n&'$'tur' este o (a,' premerg'toare" cu mani(est'ri
oscilante care pre&estesc e#ecul+
Caracterul oscilant al acestei (a,e const' n e&olu$ia contra%ictorie pe care o cunoa#te"
aceasta nc*ein%u!se cu o stare %e succes sau insucces #colar+ R'mnerea n urm' la
n&'$'tur' este %eci" o (a,' %e insucces latent #i temporar+
/urprins' n sta%iile sale incipiente" cn% se pro%uc primele neaunsuri n munca
#colar' a ele&ului" cn% este numai un moment al e&olu$iei situa$iei sale #colare" r'mnerea n
urm' la n&'$'tur' poate (i %iriat' printr!o inter&en$ie pe%agogic' a%ec&at' spre n&ingerea
greut'$ilor #i asigurarea reu#itei la n&'$'tur'+
Pagina 2! din 136
/ocietatea contemporan' cu toate (enomenele #i mani(est'rile ei" multe %intre ele
ine%ite" ampli(ic' #i intensi(ic' solicit'rile obiecti&e ce se e)ercit' asupra copilului prin
interme%iul e%uca$iei+ 1n acest conte)t" problema succesului #i insuccesului #colar se impune
cu tot mai mult' acuitate+
1ntrebarea %e ce unii ele&i reu#esc s' (ac' (a$' acestei solicit'ri iar al$ii nu" polari,ea,'
tot mai mult preocup'rile psi*ope%agogice contemporane+ Nu ntmpl'tor lucr'rile re(eritoare
la con%i$iile reu#itei #i e#ecului la n&'$'tur' s!au nmul$it+ Datele statistice consemnea,'
cre#terea num'rului copiilor cu ten%in$e %e r'mnere n urm' la n&'$'tur'+
2ceasta nseamn' c' insuccesul #colar a ncetat s' (ie un (enomen peri(eric" aria #i
(ormele sale %e mani(estare e)tin,n%u!se tot mai mult+ Care!i sunt cau,ele #i mai ales cum
poate (i prentmpinat" sunt %ou' ntreb'ri corelati&e asupra c'rora mi!am n%reptat aten$ia+
7+ In(luen$a tulbur'rilor %e limba asupra re,ultatelor
ob$inute %e ele&i la limba romn'
2bor%n% problema corela$iei %intre tulbur'rile %e limba #i re,ultatele ob$inute %e
ele&i la limba romn'" cercetarea pe care am ntreprins!o s!a orientat c'tre aceast' %isciplin'
prioritar' n ca%rul tuturor celorlalte %iscipline %e n n&'$'mnt+
Eoti&a$ia a constat n (aptul c' limba romn' repre,int' milocul principal %e
comunicare ntre oameni+
5rin milocirea acestei (unc$ii (un%amentale care este comunicarea" limbaul %e&ine
instrument al gn%irii al ac$iunilor interiori,ate" nsu#irea #i %e,&oltarea lui ocupn% un loc
pri&ilegiat n procesul instructi&!e%ucati&+
5e %e alt' parte limba romn' #i logope%ia au (oarte multe elemente comune"
amn%ou' urm'rin% nsu#irea e)prim'rii corecte" orale" #i scrise a ele&ilor" (ormarea
priceperilor #i %eprin%erilor %e a!#i or%ona logic i%eile" %e a le %e,&olta #i %e a crea %up'
posibilit'$ile (iec'ruia" constituin% ast(el un spriin &aloros n n$elegerea #i aplicarea
cuno#tin$elor %obn%ite la celelalte %iscipline %e n&'$'mnt+ Eai mult %ect att"
preocuparea pentru (ormarea #i %e,&oltarea mecanismelor comunic'rii prin limba" abilitarea
acestor copii pentru i%enti(icarea #i (olosirea corect' a %i&erselor mesae orale #i scrise" cu
alte cu&inte n&'$area structurilor (onem!gra(ice comple)e" cu nc'rc'turi semantice #i
(ormale" %i(erite" au un rol important n a!i (ace ap$i pentru a tr'i n societate #i %e a e)ercita o
pro(esie+
Pagina 26 din 136
I%eea %e la care am pornit cu cercetarea %e (a$' se %esprin%e %in e)perien$a practicat'
n leg'tur' cu %i(icult'$ile pe care le ntmpin' la n&'$'tur'" ele&i cu tulbur'ri %e limba" %at
(iin% (aptul c' la ace#ti copii este perturbat' (unc$ia %e comunicare+
De#i s!a sus$inut i%eea c' re,ultatele #colare oglin%esc starea %e,&olt'rii intelectuale"
am constatat c'" aceast' opinie are o &alabilitate par$ial'+ 2#a %e e)emplu" gre#elile %e scris
re(lect' n primul rn%" nu starea %e %e,&oltare intelectual'" ci lipsa capacit'$ii %e a %i(eren$ia
#i pronun$a %i(erite sunete+
Tulbur'rile %e pronun$ie ngreunea,' procesul %e recep$ie %atorit' %e,organi,'rii
(ormei cu&intelor care" n acest (el #i pier% sensul #i %eci" ne(iin% n$elese" nu sunt re$inute+
De e)emplu" am constatat c' unul %intre e(ectele negati&e ale acestui (apt re,i%' n
incapacitatea sau slaba capacitate %e memorare a poe,iilor #i g*icitorilor %in manual+
Di(icult'$ile %e e)primare nu mai pot o(eri suportul necesar n construirea
propo,i$iilor" n comunicarea oral' #i scris'" n curn%" ace#ti copii nu %ispun %e posibilitatea
%e a elabora mesae &erbale #i prin urmare" nu reu#esc s' le structure,e logic+
De asemenea" ei nu reu#esc s' cunoasc' #i s' (oloseasc' corect normele limbii literare0
%e ortoepie" ortogra(ie" &ocabular #i gramatic'+ O consecin$' nu lipsit' %e importan$' a
in(luen$elor negati&e pe care le au tulbur'rile %e pronun$ie re,i%' n (aptul c' unii %intre
ace#ti copii e&it' comunicarea" acest (apt a&n% e(ecte asupra acti&it'$ii %e n&'$are #i
integrare +
2l'turi %e %e(icien$ele %e pronun$ie cu care sunt %eseori legate" tulbur'rile gra(o!
le)ice e)ercit' o in(luen$' negati&' (oarte mare asupra acti&it'$ii %e n&'$are" ngreunn%
procesul %e recep$ie #i emisie a mesaelor+
5erturbarea nsu#irii acestor instrumente esen$iale ale acti&it'$ii intelectuale are e(ecte
negati&e #i asupra mo%el'rii personalit'$ii copiilor+ Este %e n$eles importan$a ce se acor%'
nsu#irii scris!cititului" %ac' ne gn%im la consecin$ele gra&e ce le pot a&ea tulbur'rile lor
asupra situa$iei #colare" precum #i a reu#itei n genere+
Copii cu tulbur'ri %isle)o!gra(ice au o capacitate (oarte sc',ut' %e a citi #i scrie
corect" ('cn% %ese con(u,ii #i repet'ri ntre (onemele #i gra(emele asem'n'toare sub aspect
acustic #i optic+
5re,ente (rec&ent sunt #i omisiunile" in&ersiunile #i a%'ug'rile %e (oneme #i gra(eme"
silabe" cu&inte #i c*iar propo,i$ii+
6reutatea %e a combina cu&intele n unit'$i mai mari %e limba %uce la tulbur'ri ale
li,ibilit'$ii #i ale laturii semantice+
Pagina 2" din 136
Datorit' %i(icult'$ilor %e anali,' con#tient' a e(ementelor (onetice ale &orbirii #i ale
putin$ei %e a!#i repre,int' (ormele componente abstracte ce compun cu&intele" ace#ti copii au
greut'$i e&i%ente n n$elegerea celor citite #i n transpunerea corect' a i%eilor n scris" ceea ce
stnene#te comunicarea" ntr,iin% %e,&oltarea percep$iei #i a capacit'$ii %e obser&are
inten$ionat' #i n acela#i timp" a(ectn% %e,&oltarea memoriei #i a gn%irii &erbal!logice" (apt
ce se a(l' la ba,a %i(icult'$ilor ntmpinate n procesul %e cunoa#tere #i la s'r'cia e)perien$ei
lor sociale+
Ele&ii cu tulbur'ri %isle)o!gra(ice %in clasa a III!a nu #i!au nsu#it n totalitate
al(abetul pe care s'!l (oloseasc' n acti&it'$ile %e citire #i scriere" punn%u!I n %i(icultatea %e
a %es('#ura acti&it'$i mai complete" cum ar (i 0 citirea cursi&'" e)presi&'" con#tient' a unui
te)t" r'spunsul la ntreb'ri legate %e aceasta" pre%area con$inutului acestuia" copierea"
%ictarea" compunerea+
1n e(ortul pe care!l %epun pentru a citii #i a scrie ele&ii cu tulbur'ri %e citire #i scriere"
nu re$in con$inutul %e i%ei" n &e%erea a%ncirii n$elegerii #i a &alori(ic'rii caracterului
e%ucati& al te)tului+
Trebuie men$ionat (aptul c' %i(icult'$ile ntmpinate %e unii %intre ace#ti copii" nu se
%atorea,' numai %e(icien$ei mintale" %e#i aceasta are partea ei %e contribu$ie" ci (aptul c' se
constat' o anumit' r'mnere n urm' n ceea ce pri&e#te asimilarea cuno#tin$elor %atorate
tulbur'rilor pe care le pre,int'+
2st(el" ei nu reu#esc s' $in' pasul cu colegii lor care nu pre,int' ast(el %e *an%icapuri
ntruct se e)prim' mai greu" n$eleg cu %i(icultate" nu au un &ocabular corespun,'tor" cu alte
cu&inte" nu pose%' acele abilit'$i pe care s' se spriine acti&itatea %e cunoa#tere #i asimilare a
cuno#tin$elor care nu se (ac numai prin ac$iuni nemilocite #i obser&are %irect'" ci #i prin
leg'tura c'r$ilor+
Numai c' ace#ti copii nu au %eprin%erea %e a citii n gn%" -limbaul ne(iin%
interiori,at." ast(el c' ei nu pot r'spun%e la ntreb'rile care li se pun n leg'tur' cu cele citite"
sau s' re%ea con$inutul te)tului ntr!o succesiune logic'+
Ele&ii cu tulbur'ri %e limba nu se pot %escurca singuri n acti&it'$ile %e munc'
in%epen%ente" spriinul n&'$'torului (iin% absolut necesar+
1n spriinul celor a(irmate" cre% c' un e)emplu concret ar putea (i e%i(icator+ 5entru
acesta &oi pre,enta constat'rile ('cute n ca%rul unei acti&it'$i %e munc' in%epen%ent' la
limba romn' la clasa III!a +
Pagina 2# din 136
O prim' cerin$' a acestei acti&it'$i a constat n copierea unui (ragment %in lec$ia Cum
te mbraci iarna@ " iar a %oua cerin$' const' n completarea unor propo,i$ii simple cu cu&inte
care arat' ac$iunii" puse n parante,'+
Fi%arii MMMMM+
5as'rea MMMMM
Clopo$elulMMMM+-,boar'" ,i%esc" toarce" scrie" sun'.+
Ele&ul MMMMMM
Bunica MMMMMM
Ce s!a constatat @
1n primul rn%" ele&ii cu %i(icult'$i %e limba au solicitat repetarea instructaului"
apeln% mereu la spriinul n&'$'torului" n reali,area sarcini" sim$in%" toto%at'" ne&oia %e a (i
aproba$i n ceea ce (ac+
Cu toate acestea" nu au reu#it n totalitate s' (oloseasc' autorul acor%at" ceea ce s!a
obser&at n urma e)amin'rii lucr'rilor+
2st(el" unii %intre ele&i au completat propo,i$iile cu cu&intele %in parante,' n or%inea
n care au (ost %ate" ne(iin% selectate corect" ast(el ca propo,i$iile s' capete un sens logic+
5rin urmare" %ac' au ('cut gre#eli n (ormularea propo,i$iilor" cu toate c' au (ost
n%ruma$i ntr!o anumit' m'sur'" ne putem %a seama cum s!ar %escurca n situa$ia cn% nu
mai sunt %iria$i+
Un alt aspect care s!a obser&at este (aptul c' nu sunt su(icient %e aten$i" ntruct c*iar
#i la copiere (ac gre#eli+
2st(el" pe lng' (aptul c' nu respect' a#e,area corect' n pagin'" gra(ia este inestetic'"
lipsit' %e li,ibilitate" apar multe omisiuni" substituiri" in&en$iuni #i comprim'ri %e cu&inte +
De asemenea" nu %espart corect cu&intele n silabe" impietn% ortoepia care are implica$i n
procesul %e nsu#ire al ortogra(iei #i punctua$iei+
R'spun,'toare pentru aceast' stare %e lucruri este #i memoria motric'" n strns'
leg'tur' cu ceea &i,ual' care" (iin% %e(icitare" mpie%ic' procesul %e (i)are a %eprin%erilor
motrice re(le)e implicate n actul gra(ic+
5roblema este c'" la copiii cu tulbur'ri %e limba oboseala se instalea,' u#or" sca%e
interesul (a$' %e acti&itate" ceea ce %etermin' acumularea %e lacune n raport cu e)igen$ele
#colare+
Eai mult %ect att" ace#ti copii nregistrea,' mo%i(ic'ri comportamentale"
instaln%u!se o stare permanent'" (ie %e agita$ie" ner&o,itate" iritabilitate" (ie o stare %e
%eprimare" %e sc'%ere a &oin$ei" %e,orientare" %e,interes care %e,organi,ea,' acti&itatea %e
Pagina 2$ din 136
n&'$are+ 1n con%i$iile unui sistem ner&os (ragil sau n lipsa suportului a(ecti&" tr'irile
interioare %e&in %eosebit %e comple)e" punn%u!#i amprenta pe ntregul comportament ca #i
pe tulburarea unor (unc$ii psi*ice" printre care #i cee a scris!cititului+
1n (elul acesta" ce%area n (a$a %i(icult'$ilor nu poate %ect s' in(luen$e,e negati&
ran%amentul #colar+
C25ITOLUL II !
EETODOLO6I2" OBIECTIHELE >I I5OTEFELE LUCRDRII
EOTIH23I2 2LE6ERII TEEEI >I OBIECTIHELE UREDRITE
2#a cum am mai ar'tat" este binecunoscut rolul e)traor%inar pe care l are limbaul n
e&olu$ia #i %e,&oltarea psi*ic' a (iin$ei umane" ast(el ca" orice %ereglare la ni&elul acestuia"
%etermin' %eregl'ri la ni&elul %i(eritelor (unc$ii #i procese psi*ologice" n%eosebi la ni&elul
proceselor %e cunoa#tere+ 2m constatat " n acti&itatea cu ele&ii %ebili mintal c'" una %intre
cau,ele e#ecului #colar al acestor copii n constituie tulbur'rile %e limba+
5roblema in(luen$ei tulbur'rilor %e limba asupra ran%amentului #colar" ca #i asupra
e&olu$iei a(ecti&!comportamentale a %ebililor mintali este o preocupare mai &ec*e+
1ntr!a%e&'r unii %intre ace#ti copii ob$in re,ultate slabe la mai toate %isciplinele %in
n&'$'mntul special" n%eosebi la limba romn' #i matematic'" #i ntr!a%e&'r una %intre
cau,ele importante ale acestei st'ri %e (apt o constituie tulbur'rile %e limba+
5rece%entul (iin% creat" mi!am continuat acti&itatea %e cercetare" centrn%u!mi aten$ia
asupra ran%amentului #colar n general" -la limba romn' n special." ct #i n planul a(ecti&!
comportamental al copiilor %ebili mintali+
Lucrarea %e (a$'" respecti& Rela$ia %intre tulbur'rile %e limba #i ran%amentul #colar
are %rept scop e&i%en$ierea rela$iei %intre limba #i intelect0 m'sura n care tulbur'rile %e
limba in(luen$ea,' acti&itatea %e n&'$are" ca #i consecin$ele pe care le au re,ultatele sc',ute"
e#ecurile acestei acti&it'$i asupra comportamentului #i acti&it'$ii" #i implicit asupra a%apt'rii
#colare #i sociale+
Constat'rile la care am auns mi!au (ost utile n alegerea meto%elor" proce%eelor #i
miloacelor a%ec&ate acti&it'$ilor corecti&!recuperatorii+
Logope%ul" ca orice lucr'tor ce se %'ruie muncii sale" trebuie s' (ie permanent un
c'ut'tor %e mai bine+Ceea ce a reu#it s' (ac' nu trebuie s' repre,inte pentru el %ect un
Pagina 3% din 136
mo%est pas nainte" spre mai e(icient+ In(orma$ia la ,i n specialitate trebuie s' (ie %e&i,a" ceea
ce nseamn' implicit" permanenta mprosp'tare a instrumentelor cu care lucrea,'+
Ipote,ele cercet'rii0
Dac' limbaul are un rol %eosebit in %e,&oltarea psi*ic'" atunci structurile
personalit'$ii %e(icien$ilor mintal sunt mai pu$in e&oluate #i mai pu$in e(iciente" mai ales cele
ale intelectului" aspect e&i%en$iat in re,ultatele #colare slabe+
Dac' la copiii cu *an%icap mintal (rec&an$a #i amplitu%inea tulbur'rilor %e limba este
mare" atunci re,ultatele #colare mai slabe sunt %eterminate #i %e aceste %is(unc$ii prin
sc'%erea capacit'$ii lor %e repre,entare #i conceptuali,are +
EETODIC2 CERCETDRII
1n (a,a pree)perimental' a cercet'rii au (ost %epista$i ele&ii cu tulbur'ri %e &orbire %in
clasa a III!a+
5entru preci,area %iagnosticului logope%ic" ace#ti ele&i au (ost supu#i unei e)amin'ri
mai %etaliate in%i&i%uale+ 5entru %iagnostic am utili,at meto%ele u,uale" ca %e e)emplu"
%enumirea unor obiecte" con&ersa$ia" nara$ia" citirea unui te)t necunoscut #i repro%ucerea
celor citite etc+
5entru (iecare ele& cu %e(icien$e %e &orbire" am ntocmit o (i#' logope%ic'" care" n
a(ar' %e %atele personale #i %iagnosticul logope%ic" cuprin%e #i notele #colare ob$inute la
limba romn'" precum #i unele obser&a$ii asupra ac$iunii #i con%uitei ele&ului+
1n ntocmirea (i#elor am ('cut apel la autorul n&'$'toarei+
5entru a ob$ine %ate ct mai &alabile" n leg'tur' cu gra%ul %e %e,&oltare a limbaului
la ele&ii cu tulbur'ri %e limba" n compara$ie cu cei ('r' tulbur'ri %e limba am aplicat
urm'toarele probe0
DE/CRIERE2 5ROBELOR 25LIC2TE0
5robe pentru cunoa#terea ni&elului %e %e,&oltare a limbaului
Denumirea #i %escrierea imaginilor+
/e pre,int' ele&ilor un num'r %e I8 %e imagini+
Li se cere s' le %enumeasc' #i apoi spun' cte ce&a %espre (iecare imagine
i%enti(icat'+
Pagina 31 din 136
R'spunsurile se notea,' cu cte un punct pentru (iecare r'spuns corect+ De asemenea"
se notea,' tot ce spune copilul" pentru a putea (ace anali,a calitati&' a celor %ou' serii %e
r'spunsuri+
Recunoa#terea #i repro%ucerea unor nsu#iri contrarii %up' imagini #i obiecte+
/!au pre,entat copiilor un num'r %e imagini #i obiecte -98." cu propriet'$i
contra%ictorii #i anume0
Imaginea unei ciuperci mari #i a uneia mici?
O peni$' nou' #i una &ec*e?
O bucat' %e (ier tare #i o bucat' %e cauciuc moale?
Imaginea unui bloc nalt #i o cas' scun%'?
O bucat' %e *rtie nete%' #i un gla#papir ,grun$uros?
Imaginea unui b'trn #i a unui tn'r?
O bucat' %e sto(' c'lcat' #i una mototolit'?
Imaginea unui copil &esel #i a unui copil trist?
Desenul unei linii %repte #i a uneia curbe?
Dou' cutii %e aceea#i m'rime #i aceea#i (orm'" %ar una este goal'" iar cealalt' este
plin'?
Imaginile #i obiectele se pre,int' succesi&" n or%inea %at'" cu urm'toarele preci,'ri
&erbale0 2ceasta este o ciuperc' mare " ! i se arat' imaginea < iar aceasta este M copilul
trebuie s' spun' a%ecti&ul contrariu+
La (el se proce%ea,' #i cu celelalte imagini #i obiecte" consemnn%u!se num'rul %e
r'spunsuri corecte+ /e reia proba" %ar n sens in&ers -a%ic' se pre,int' nti imaginea ciupercii
mici #i apoi cea a ciupercii mari. #i a#a mai %eparte+
Din nou se consemnea,' r'spunsurile e)acte" se a%un' re,ultatele la cele %ou' serii %e
r'spunsuri #i se (ace me%ia+
Denumirea a 98 culori+
/!au pre,entat urm'toarele culori0 ro#u" &er%e" negru" ro," alb" &iolet" gri" galben"
maron" albastru+
/!a cerut copiilor s' le %enumeasc'" notn%u!se cu un punct (iecare r'spuns corect+
-2ne)a 9.+
Repetare %e numere+
Testul are urm'toarele serii %e numere0
/eria I W 7 < I
/eria a II!a W J! 4 < =
Pagina 32 din 136
/eria a III!a W I < L < = < 7
/eria a IH!a W ; < I < 4 < J < :
/eria a H!a W 4 < : < 7 < = < I < ;
/e &a anun$a copilul c' i se &or spune ni#te numere" pe care el &a trebui s' le repete+
Dac' copilul nu n$elege" se repet' seria %e numere" %ar nu se mai notea,'+
Dac' nu poate repeta %ect prima serie" prime#te %ou' puncte0 pentru seria a II!a < =
puncte? seria a III!a < I puncte? seria a IH!a < J puncte #i seria a H!a < 4 puncte+
/e consemnea,' coe(icientul ultimei serii repro%use corect+
Contrarii" ('r' obiecte sau imagini+
/e e)pun ; termeni" iar copilul &a spune termenul opus?
cal% M (rig -rece.?
uscat M u% -ume%.?
(rumos M urt?
neascult'tor M ascult'tor -cuminte.?
curat M mur%ar?
mare M mic?
u#or M greu?
&esel M trist -in%ispus" ne(ericit.+
/e notea,' cu cte un punct (iecare r'spuns corect+
Cunoa#terea sensului &erbelor+
Testul are %ou' serii %e cte 4 &erbe+
/eria I0 a tu#i" a (rec$iona" a coase" a arunca" a sp'la" a respira+
/e mimea,' tusea" iar ele&ul spune ce (acem #i a#a mai %eparte+
/eria a II!a? se cere ele&ului s' imite prin ac$iune sensului &erbelor0 a scrie" a se
apleca" a se balansa" a se ri%ica" a s'ri" a mpinge -ce&a.+
/e mimea,' scrierea cern% ele&ului s' (ac' la (el" apoi s' spun' ce (ace+
/e notea,' r'spunsurile corecte cu cte 9 punct (iecare+
5roba %e generali,are+
/e pre,int' ele&ilor trei serii %e imagini" repre,entn%0
2 < (ructe?
B < p's'ri?
C < mbr'c'minte+
Pagina 33 din 136
1n (iecare set e)ist' o imagine ce nu se nca%rea,' n grupa respecti&' #i pe care ele&ul
trebuie s!o %episte,e0 -2 < o (loare? B < un iepure? C ! oc*elari.+
/e cere ele&ilor s' spun' cu un cu&nt ce repre,int' (iecare serie %e imagini+
R'spunsurile se notea,' a%!literam pentru a permite anali,a calitati&' a acestora
-2ne)a 7.+
Completarea lacunelor %intr<un te)t+
Este o prob' scris'" constn% %intr!un nr+ %e : propo,i$ii #i (ra,e" cu leg'tur' ntre ele+
Din aceasta lipse#te cte un cu&nt" pe care ei &or trebui s'!l %escopere %in #irul %e cu&inte
%at n parante,'+
/!a ('cut (rumos" cerul este M+
/oarele este (oarte M++
Ioana #i Earia se plimb' pe cmp+ Ele a%un' M+
Ele sunt (oarte mul$umite au,in% cntecele (rumoase ale micilor MM
Deo%at' cerul se ntunec'" se acoper' %e M++
Ceti$ele se gr'besc s' se ntoarc' MM++
1nainte %e a aunge acas'" a nceput o mare MM
Ceti$ele se sperie %e ,gomotul MM++
: + Ele roag' s' (ie a%'postite ntr!o cas'" %eoarece plou' puternic #i nu au MM++" iar
*ainele lor erau complet MM+
-(ierbinte" albastru" p's'rele" (lori" nori" (urtuna" acas'" tunetului" umbrel'" u%e+.
La s(r#it se consemnea,' num'rul %e r'spunsuri corecte+
Dup' aplicarea celor ; probe" se a%un' re,ultatele tuturor acestora+
I+DE/CRIERE2 LOTULUI DE /UBIEC3I
5entru cercetare" am selec$ionat un nr+ %e 77 %e ele&i ai >colii /peciale NC+5aunescu"
Iasi+99 %intre ei au constituit grupa e)perimental'" iar ceilal$i 99 grupa %e control+
In alc'tuirea acestor 7 grupe au a&ut n &e%ere urm'torii (actori0
a. ni&elul %e,&olt'rii mintale?
b. gra%ul %e instruc$ie #colar'?
a. &rsta?
b. se)ul?
c. pre,en$a tulbur'rilor %e limba?
Pagina 3 din 136

1n (unc$ie %e ace#ti (actori" am c'utat ca" ntre cele 7 grupe s' nu e)iste %i(eren$e"
%ect sub aspectul pre,en$ei sau absen$ei tulbur'rilor %e limba+
2st(el" prin aplicarea testelor %e inteligen$' ne&erbal' 6oo%enoug* #i Dearborn #i
corelarea re,ultatelor ob$inute" am c'utat s' elimin %i(eren$ele prea mari n ceea ce pri&e#te
ni&elul %e,&olt'ri mintale %in momentul ini$ial al cercet'rii+
Coe(icien$ii %e inteligen$' ob$inu$i corespun% %ebilit'$ii mintale u#oare #i me%ii la to$i
ele&ii+
1n ceea ce pri&e#te gra%ul %e instruc$ie #colar'" to$i ele&ii apar$in claselor a III <a "
instrui$i #i e%uca$i n >coala /pecial' NC+5aunescu" %eci cunosc acela#i tratament e%uca$ional+
Hrsta cronologic' &aria,' ntre ; #i 99 ani" iar n pri&in$a se)ului" to$i sunt b'ie$i+
Di(eren$a %intre cele 7 grupe" %up' cum am mai men$ionat const' n aceea c'" 99 ele&i
%in cei 77 au tulbur'ri %e limba" iar ceilal$i 99 nu pre,int' tulbur'ri propriu!,ise %e limba"
ni&elul %e,&olt'rii acestuia corespun%e ni&elului %e,&olt'rii lor mintale+

/TUDIU DE C2F I
I+ D2TE DE IDENTICIC2RE 2 CO5ILULUI0
NUEE E+
5RENUEE 5+
D2T2 N2>TERII 94+97+9::J
LOCUL N2>TERII I2>I
R2N6UL N2>TERII 9
COD NUEERIC 5ER/ON2L 9:J9794774L4I
RELI6IE greco!catolic'
N23ION2LIT2TE romn'
ETNIE romn'
IN/TITU3I2 DE OCROTIRE centru %e plasament C+2+ Rosetti

II+ DE/CRIERE2 CO5ILULUI0
II+9+ Descrierea (i,ic'0 copilul a (ost n'scut normal -prin ce,arian'" la termenul %e
#apte luni" #i a a&ut o greutate la na#tere %e 7;88 g+
Din punct %e &e%ere (i,ic" a mers la 7 anisi a &orbit la I 9X7 ani+
Nu pre,int' semne particulare+
Pagina 3! din 136
II+7+ Istoricul %e,&olt'rii0
2+ 2specte legate %e me%iul n care a (ost crescut #i stimulat copilul0
E+5+ a (ost crescut n (amilie pn' n 9::;" ast(el c'" cre#terea ngriirea #i stimularea
copilului s!au ('cut ntr!un me%iu (amilial normal+ La 4 luni a su(erit un traumatism cranian
prin ca%ere+
B+ 2specte legate %e ata#ament
E+5+ este ata#at %e ambii p'rin$i cu care este n rela$ii apropiate+ 5e perioa%a
intern'rii n centrul %e plasament a colaborat cu asisten$ii sociali #i cu pro(esorii %in #coala %e
mas' ns' au (ost situa$ii con(lictuale cu unii colegi pe care le!a re,ol&at ('r' s' cear' autorul
cui&a+ Uneori" se in*ib' ns' %ac' este stimulat" cooperea,'+
II+=+ 2specte ale %e,&olt'rii psi*o!motorii0
De(icit mintal me%iu spre in(erior+
5ersonalitate ec*ilibrat'? temperament sang&inic?
De,&oltare socio!a(ecti&'0 cooperant" sociabil? rareori apar blocae in*ibiti&e+
2utonomie personal' #i social' bine %e,&oltat'+
Ritm %e lucru lent
De,&oltare cogniti&' #i a limbaului0 %islalie -sigmatism si paraprotacism.? %isgra(ie!
%isle)ie+
De,&oltare psi*o!motorie0 u#oar' instabilitate psi*o!motorie
Conclu,ii+ Recoman%ari0
Y Terapie comportamental'?
Y Terapie logope%ica?
Y 5si*oterapie %e suport?
Y /priin (amilial a%ec&at?
Y /timulare permanent' n actul n&'$'rii+

III+ /T2RE2 DE /DNDT2TE0
2ntece%ente (amiliale patologice0 cei %oi p'rin$i neag' e)isten$a n (amilie a unor boli
cronice sau unor boli in(ecto!contagioase+
2ntece%ente personale patologice0 e)ceptn% %e(icien$a mintal' u#oar'" copilul a
pre,entat #i bolile copil'riei+
Haccin'ri0 pn' n pre,ent" copilul a (ost &accinat0 BC6" 25" DT5" 2RR" RDT" IDR+
Pagina 36 din 136
2lte anali,e importante0 copilul a (ost e&aluat me%ical prin interme%iul anali,elor0
GIH < -negati&." *emoglobina 9="I g K" e)u%at na,o!(arigian < absen$i streptococ B <
*emolitic" REC < 7L4J" coproculturi #i uroculturi perio%ice+
E)amen somatic general0
Y Tulbur'ri %e static' #i motricitate < u#oar' instabilitate psi*o!motorie?
Y Tulbur'ri ale organelor %e sim$ < tulburari %e &e%ere?
Y /tare %e nutri$ie < anore)ie+

IH+ EDUC23I20
E+5+ are &rsta %e 98"= ani #i a (ost nscris la #coala special' C+ 5'unescu+
La testele 6oo%enoug* si Dearborn obtine coe(icienti care il inca%rea,a in limitele
%e(icitului mintal me%iu spre in(erior+

H+ I/TORIC 2L IN/TITU3ION2LIFDRII CO5ILULUI0
9+ De un%e &ine copilul la prima a%mitere ntr!o unitate %e ocrotire@
Copilul a (ost crescut n (amilie pn' n 9J+87+7887+
7+ Cine a solicitat institu$ionali,area copilului@
5'rin$ii+
=+ Ce ncerc'ri %e pre&enire a institu$ionali,'rii au (ost interprinse n acel moment@
Nu s!a putut pre&eni institu$ionali,area %atorit' lipsei con%i$iilor %e cre#tere #i
e%ucarea copilului n (amilie+
I+ /uccesiunea unit'$ilor prin care a trecut copilul0
IN/TITU3I2 DE OCROTIRE D2T2 INTERNDRII EOTIH23IE
5ERIO2D2
C+ 5+ C+2+ Rosetti 9J+87+7887 lipsa resurselor
I luni
>coala special' C+ 5'unescu 8;+8:+9::; ne&oi speciale
I ani
J+ De c'tre cine a (ost &i,itat copilul0
NUEE 5RENUEE 6R2D DE RUDENIE NR+ HIFITELOR
EH mama s'pt'mnal
EC tata bilunar
EB (rate ; ori
EN bunica matern' 99 ori
Pagina 3" din 136

HI+ 5L2/2EENTE 2LE CO5ILULUI ECECTU2TE 5ZND 1N 5REFENT
Copilul nu a (ost plasat n (amilii %e asisten$i maternali" n (amilia l'rgit' sau n
(amilii (oster!care %eoarece %urata intern'rii n centrul %e plasament a (ost scurt' iar (amilia a
$inut leg'tura cu copilul+

[+ D2TE DE/5RE C2EILI2 CO5ILULUI0
9+ I%entitatea p'rin$ilor0
E2E2 T2T2
NUEE+ 5RENUEE E++2+ 5+C
D2T2 N2>TERII 79+8L+9:4I 77+87+9:47
EDUC23IE 98 clase 98 clase
/T2TUT E2RIT2L c's'torit' c's'torit
OCU523I2 #omer' muncitor
-Eol%omec /+2+.
DOEICILIUL str+ Hasile Lupu" nr+ 9J7" bl+ B9" sc+ 2" et+ I" ap+
I" Ia#i
RELI6IE greco!catolic' greco!catolic'
N23ION2LIT2TE romn' romn'
ETNIE romn' romn'
7+ I%entitatea (ra$ilor0
E+C n+ 94+97+9::J -sor' geam'n'.
E+C n+ 78+8=+9::L
E+BC n+ 7:+8;+9::;
=+ Date %espre (amilia l'rgit'0
bunicii materni < E2" L7 ani" com+ Ciorte#ti" I/
EN" L8 ani" com+ Ciorte#ti" I/
bunicii paterni < /I" %ece%at" 9::;
/H" L= ani" com+ 5ocreaca" I/
I+ Istoricul social al copilului #i al (amiliei0
Pagina 3# din 136
copilul pro&ine %intr!o (amilie legal constituit' n 9:;=+ Din c's'toria lui E+H cu E+C
au re,ultat %oI gemeni -%intre care unul este E5. #i %oi b'ie$i+
E5 a urmat pn' n 788=" cursurile #colii generale Ionel Teo%oreanu iar n clasa a
II!a a pre,entat un e#ec #colar %atorit' ritmului %e lucru lent #i a unor st'ri %e in*ibi$ie+
5e ;+8:+788= se eliberea,' Certi(icatul %e E)perti,' #i orientare #colar' #i
pro(esional' n care E+5+ este n%reptat spre n&'$'mntul special+ 2st(el urmea,' la #coala
special' C+ 5'unescu clasele II!III+
E)tras %in certi(icatul %e e)perti,' #i orientare #colar' %in 7J+84+788=
Tipul0 %e(icien$' mintal' intelectual'
6ra%ul0 intelect %e limit' S%islalie -sigmatism si paraprotacism. %isgra(ie!%isle)ieX
personalitate ec*ilibrat'" cooperant' S blocae in*ibiti&e S inteligen$' practic' #i social' n
limite normale S autonomie personal' #i social'+

Recoman%'ri curriculare0
! plan %e n&'$'mnt #i programe #colare speci(ice #colii pro(esionale" clasa %e ucenici
-integrare in%i&i%ual'" anul I.+
Recoman%'ri pri&in% reabilitarea0
Terapie comportamental'
Terapie logope%ica
5si*oterapie %e suport
E&olutia copilului pe parcursul terapiei logope%ice
5rogresele au (ost bune0copilul a raspuns po,iti& e(orturilor logope%ului si s!a a%aptat
ritmului %e lucru +Re,ultatele sunt bune in sensul ca E+5+ a inregistrat o e&olutie in ceea ce
pri&este scrisul si cititul+pre,inta inca %i(icultati in pronuntia sunetului Ns +
Toate aceste progrese s!au re(lectat in re,ultatele scolare " ele&ul promo&an% anul
scolar cu me%ii superioare comparati& anilor prece%enti+ /uccesul acestor prime re,ultate a
constituit inceputul &in%ecarii si integrarii in colecti&ul clasei+ Legatura cu copilul este in
continuare pastrata prin se%intele %e logope%ie si se urmareste e&olutia limbaului si
comportamentului in ca%rul scolii si (amilie+
De la inceput s!a obser&at o rapi%a si %inamica integrare in acti&itate" %ar cu
alternarea perioa%elor %e buna per(ormanta si %e insucces total+ In general e&olutia a (ost
lenta" cu un ritm oscilant+
Pagina 3$ din 136
2 continuat sa se mentina mult timp o e)citabilitate crescuta+ O %at pro%us" (ocarul %e
e)citatie persista mult+ /!a mentinut mult timp si incapacitatea copilulu %e a asculta" %e a (i
atent la ce au,ea si %e a %i(erentia comple)ele sonore+
E(ectuarea e)ercitiilor %e gimnastica ale aparatului articulator a necesiatat o perioa%a
in%elungata+ Eult timp E+5+ n!a putut su(la pe gura" (luiera" um(la obraii" balonul" scuipa
%atorita inertiei bu,ei superioare" a obrailor+ Limba n!a putut (ace contactul cu bolta palatina"
ast(el ca elementele %e articulatie %e(ectuoase au persistat+ /!a mentinut o perioa%a
in%elungata o inconstanta si nestatornicie a perceptiilor acustice care se inrautateau in ca, %e
boala" situatii tensionate" %e abatere a atentiei au%iti&e acti&e+
Unele sunete au (ost pronuntate corect" %ar cu articulatie necorespun,atoare+ Nu s!a
insistat insa asupra reali,arii punctelor corecte" %eoarece starea aparatului articulator nu!i
permite aceasta+ 2st(el pentru Nr" limba nu &ibra in atingerea sa cu partea anterioara aa
palatului" ci punctul %e articulare s!a mentinut peste bu,a superioara+ /unetul Nl a (ost
articulat mult timp %i(u, spre Nn lucru ce i!a pro%us copilului greutati %eosebite la
memorarea si (olosirea litereil+
In pronuntarea consoanelor e)plo,i&e Ns N, Nt" a suieratoarelor Ns N" a
intampinat %i(icultati %eosebite %atorita lipsei presiunii subglotice si inertiei limbii+ /unetele
Np" NbN% au (ost inlocuite cu un su(lu na,al+
2samblarea sunetelor in silabe" %ar mai ales a silabelor in cu&inte a (ost %i(icila"
pier,an% %eseori sunete si mai ales silabe" in special pe cele (inale in&ersan% si %enaturan%
silabele si cu&intele+ 5e masura imbogatirii &ocabularului" multe cu&inte au (ost pronuntate
tot mai corect si (olosite mai %es+ Treptat &orbirea a %e&enit mai coerenta" %ar s!a mentinut
agramata+ In general &orbirea re(lectata era mult mai corecta %ecat cea in%epen%enta"
persistan% un (oarte slab control au%iti&+
In pri&inta insusirii scris cititului %esenarea literelor a (ost reali,ata cu usurinta"
rapi%itate in e)ecutare" %ar le!a memorat (oarte greu %upa multe e)ercitii stabilin% cu (oarte
multa greutate legatura %intre (onem si gra(em+ 2 intampinat greutati si la legarea sunetelor
in silabe si a silabelor in cu&inte+ Dupa aceea a reusit sa reali,e,e o anali,a si sinte,a a
sunetelor -orala. la ni&elul silabei" a cu&intelor a trecut la scrierea lor+ 5reocupat %e prima
litera o uita pe urmatoarea" uita silabele %enaturan% si sc*imban% cu&antul+
O e&olutie mai rapi%a a inregistrat!o citirea" per(ormantele in &ite,a si corectitu%ine
intrecan%u!le cu mult pe cele %in scriere+
5rogrese e&i%ente s!au obser&at si in reali,area operatiilor %e calcul aritmetic+ Dupa
un an %e terapie logope%ica" an in care posibilitatile articulatorii" %e pronuntare a cu&intelor"
Pagina % din 136
%e (ormulare a propo,itiilor au crescut simtitor E+5+ a trecut in clasa a %oua continuan% si
terapia logope%ica+
/i in acest an preocuparile au (ost in%reptate tot in %irectia reali,arii pronuntiei
corecte" %e,&oltarii limbaului oral si scris" %eoarece persistau inca imper(ectiuni in
articularea limbaului oral si scris" o &orbire agramaticala cu lipsa in special a (le)iunilor"
&erbe si substanti&e" un &ocabular sarac" limitat la cu&intele ce semnalau necesitati ime%iate+
In scriere continuau sa apara greutati %atorita tulburarilor au,ului (onematic si
%i(icultatilor in reali,area anali,ei si sinte,ei (onetice si &erbale+ 2st(el apareau pier%eri a
silabelor" (inalurilor cu&intelor" omiterea literelor" o serie %e constructii gramaticale eronate+
2&an% %ea unele cunostiinte in %irectia scris!cititului si socotitului" copilul s!a
inca%rat bine la inceput" a capatat incre%ere si siguranta" in&atatoarea se %eclara multumita"
ne%umeriri a&an% insa cu particularitatile limbaului lui+ I s!a e)plicat starea copilului si a (ost
s(atuita sa actione,e cu calm si rab%are pentru a nu %uce la aparitia altor tulburari psi*ice+
Totusi" E+5+ in scurt timp a %e&enit tinta ironiilor colegilor" ceea ce l!a %emorali,at" i!
a pro&ocat cri,e %e plans si re(u,ul %e a merge la scoala+ 2u (ost necesare o serie %e alte
%iscutii cu in&atatoarea" colegii" cu el pentru inlaturarea (actorilor traumati,anti si
reec*ilibrarea a(ecti&a" care s!a obtinut relati& usor+
2spectul cel mai %e(icitar ramanan% tot la ni&elul limbaului oral si la transcrierea
acestuia" accentul s!a pus in continuare pe corectarea si %e,&oltarea lui+
2 (ost (olosita mult timp &orbirea pe ba,a %e intrebari" urmarin%u!se prin aceasta
reali,area unei participari acti&e si constiente" %e,&oltarea in continuare a au,ului (onematic
cat si al limbaului si gan%irii+ 5rin interme%iul intrebarilor s!a urmarit toto%ata reali,area
usurintei %e a &orbi si gan%i+ In acest scop s!a urmarit" pe langa (ormarea priceperii %e a
raspun%e corect si (ormarea priceperii %e a pune intrebari+
/!a insistat mult asupra e)punerilor libere" a po&estirilor stiin% ca po&estirile maresc
atentia" sporesc %orinta %e a intelege si toto%ata e(ortul %epus pentru aceasta" obisnuin%u!l pe
copil cu prelucrarea pe plan mintal a unor intamplari &ariate si neasteptate+
5aralel cu aceasta s!au continuat e)ercitiile pentru in&atarea scris!cititului" un%e se
intalneau aceleasi greutati %in limbaul oral" %atorate in primul ran% tulburarilor %e organi,are
temporala" care nu permiteau respectarea corecta a succesiunii sunetelor" silabelor" cu&intelor
in propo,itii" tulburari accentuate si %e instabilitatea atentiei si memoriei au%iti&e+
/TUDIU DE C2F II

Pagina 1 din 136
I+ D2TE DE IDENTICIC2RE 2 CO5ILULUI
NUEE E
5RENUEE B+/+
D2T2 N2>TERII I+8:+9::J
LOCUL N2>TERII I2>I
R2N6UL N2>TERII 7
COD NUEERIC 5ER/ON2L 9:J8:8:I774LLI
RELI6IE orto%o)'
N23ION2LIT2TE romn'
ETNIE romn'
IN/TITU3I2 DE OCROTIRE Centrul %e plasament C+2+
Rosetti

Copilul a (ost crescut %e p'rin$ii naturali ns' ace#tia nu au locuit mereu mpreun'"
cren% o stare %e insecuritate pentru minor+
B+ 2specte legate %e ata#ament0
BE/ a %e,&oltat un ata#ament %e tip nesigur (a$' %e ambii p'rin$i %atorit' %eselor
sc*imb'ri inter&enite+ 2re re,er&e n a se impune n grup #i pre,int' o oarecare %epen%en$'
(a$' %e asisten$ii sociali %in centru" apeln% %eseori la ace#tia pentru a (i n$eles #i ncuraat+ 1n
rela$iile cu colegii %e clas' #i centrul %e plasament este timi%+
II+ 7+ 2specte ale %e,&olt'rii psi*o!motorii0
De(icien$a mintal' u#oar'" V W 4J
Caren$e mari e%ucati&e #i socio!a(ecti&e?
Tulbur'ri %e limba0 %islalie -%e e&olu$ie." polimor('?
Eemorie < capacitate re%us' %e stocare #i re$inerea in(orma$iilor+
2ten$ie0 instabil'+
1ntr,iere me%ie n %e,&oltarea psi*o!motorie+
Ni&elul cuno#tin$elor generale0 (oarte sc',ut pe (on%ul %e(icitului intelectual u#or <
me%iu #i a nestimul'rii+
Imaturitate socio!a(ecti&'+
Conclu,ii+ Recoman%'ri0
Pagina 2 din 136
Y Terapie logope%ic'?
Y 5rogram %e recuperare in%i&i%uali,at?
Y 5si*oterapie %e suport+

III+ /T2RE2 DE /DNDT2TE

2ntece%ente (amiliale patologice
! Una %in m'tu#ile materne su(er' %e *epatit' cronic'?
2ntece%ente personale patologice0
De la na#tere pn' n pre,ent" copilul a pre,entat rueol'" grip' #i o opera$ie %e
e)tirpare a amig%alelor+
Haccin'ri0 pn' n pre,ent" copilul a (ost &accinat BC6" T+ COV" GE5+ B" HHR" IDR+
2lte anali,e importante0 minorul a (ost e&aluat me%ical prin interme%iul anali,elor0
*emoglobina 9="J K" GIH < -negati&." e)amen RC" e)u%at na,o!(aringian" coproculturi #i
uroculturi perio%ice+
! tulbur'ri %e static' #i motricitate0 instabilitate motorie?
! tulbur'ri ale organelor %e sim$0 nu pre,int'?
! stare %e nutri$ie0 bun'+

IH+ EDUC23I2
Copilul" n &rst' %e 98"9 ani" a urmat gr'%ini$a special' %in ca%rul #colii C+
5'unescu n anul 9:::!7889 %atorit' constat'rii %e(icien$ei mintale u#oare %in Certi(icatul
%e E)perti,' #i orientare #colar' #i pro(esional' %in 9=+8:+7888+ 1n anul #colar 7887!788=a
urmat clasa I la #coala special' C+ 5'unescu con(orm planului %e n&'$'mnt #i programelor
#colare speci(ice #colii speciale pentru %e(icien$i mintal+ H+ I/TORIC 2L
IN/TITU3ION2LIFDRII CO5ILULUI
5n' la %ata %e 97+87+7887 copilul a (ost crescut n (amilie ns' a a&ut statut %e intern
par$ial -centru %e ,i. n perioa%a 7;+99+7888 < 97+87+7887+
5'rin$ii+
Nu s!a putut pre&eni institu$ionali,area %atorit' lipsei resurselor #i alternati&elor+
Pagina 3 din 136
5ERIO2D2
C+5+ C+2+ Rosetti! centrul %e ,i 7;+99+788I lipsa con%i$iilor
9J luni
C+5+ C+2+ Rosetti < intern 97+87+7884 lipsa con%i$iilor L
luni
6r'%ini$a special' 9=+8:+7889 preg'tire #colar' 9
an
>coala special' C+ 5'unescu 9=+8L+7884 ne&oi speciale 9
an

J+ De c'tre cine a (ost &i,itat copilul@
B+E+ mam' 9I ori
B+C+ tata 98 ori

(amilii (oste < care" %eoarece (amilia a ntre$inut leg'tura cu el #i a %orit reintegrarea lui
(amilial'+

[+ D2TE DE/5RE C2EILI2 CO5ILULUI
E2E2 T2T2
NUEE+ 5RENUEE B+E
B+C+
D2T2 N2>TERII 9L+89+9:L8
9I+8I+9:4J
EDUC23I2 opt clase opt
clase
/T2TUT E2RIT2L nec's'torit'
nec's'torit
Pagina din 136
OCU523I2 ('r' muncitor
necali(icat
DOEICILIUL I2>I" str+ Decebal" nr+ 9
RELI6IE orto%o)' orto%o)
N23ION2LIT2TE romn'
romn'
ETNIE romn'
romn'
%in rela$ia %e concubina a lui B+C+ cu B+E+ a mai re,ultat #i B+2+" ocrotit' prin
plasament n C+ 5+ C+2+ Rosetti+
bunicii materni0 B+/+" %ece%at n 9::J+
B+L+ " 48 ani" str+ I+C+ Br'tianu" nr+ 4" I/
bunicii paterni0 B+N+" L; ani" com+ /c*itu!Duca" I/
B+2+" L8 ani" com+ /c*itu!Duca" I/
I+ Istoricul social al copilului0
BE/ este re,ultatul unei rela$ii %e concubina al lui BC cu BE+ Din aceast' rela$ie a
mai re,ultat #i minora B2" n &rst' %e : ani care" %e asemenea" a (ost ocrotit' n centrul %e
plasament C+2+ Rosetti+ Eoti&ul intern'rii a (ost lipsa con%i$iilor %e cre#tere #i e%ucarea
a%ec&at' a minorului+ 2st(el" n perioa%a 7;+99+7888 ! 97+87+7887" BE/ a a&ut statut %e
intern par$ial urmn% centrul %e ,i %in centrul %e plasament C+2+ Rosetti %up' care" timp %e
#apte luni" a (ost internat n centrul %e plasament C+2+ Rosetti+
5'rin$ii au locuit n %i&erse locuri (ie mpreun'" (ie separa$i" moti&ul sc*imb'rii %ese a
a%resei (iin% (aptul c' pleac' ('r' s'!#i ac*ite %atoriile+ 2ce#tia &in aproape ,ilnic la ru%e
-bunica" %oi unc*i" o m'tu#'. cu care se ceart' uneori a(ln%u!se n rela$ii tensionate+
5e 77+98+7889" p'rin$ii locuiau mpreun' #i au *ot'rt s' ia minorii n (amilie o%at' la
trei s'pt'mni+

J+ /itua$ia material' a (amiliei0precara" mama locuieste la bunicii materni" intr!o casa
cu 7 camere+

[I+ 5ER/O2NE RELEH2NTE 5ENTRU REFOLH2RE2 C2FULUI0
Pagina ! din 136
5ersoanele care au autat la solu$ionarea ca,ului sunt p'rin$ii care au ntre$inut rela$ia
cu minorul prin &i,ite" %n%u!i acestuia sentimentul c' este iubit+

[II+ 2N2LIF2 CZE5ULUI DE COR3E
2specte po,iti&e0
Y 2ta#amentul p'rin$i!copil?
Y 5osibilitatea tat'lui %e a ntre$ine (amilia+
2specte negati&e0
Y Lipsa unui &enit stabil al mamei?
Y Tipul %e rela$ie al celor %oi p'rin$i?
Y Lipsa %e e)perien$' a p'rin$ilor n cre#terea unui copil cu %e(icien$' mintal'?
Y Rela$ii tensionate cu (amilia l'rgit'+

E)tras %in Certi(icatul %e e)perti,' #i orientare #colar' %in 7I+8:+78870
Tipul < %e(icien$a mintal'
6ra%ul < u#oar' S%islalie %e e&olutie"polimor(aS caren$e e%uca$ionale" *ipomne,ie %e
(i)are S u#oar' instabilitate aten$iei S imaturitate psi*o!a(ecti&' S %eprin%eri %e munc'
intelectual' nestructurate+
Y 5lan %e n&'$'mnt
Y 5rograme #colare speci(ice #colii publice clasei III
! terapia motricit'$ii?
! terapie logope%ica
! terapie cogniti&!comportamental'+
Recoman%'ri pri&in% satis(acerea CE/0
! a%aptarea cerin$elor #colare?
meto%e %i(eren$iate %e lucru+
E&olutia copilului pe parcursul terapiei logope%ice0
5entru inceput s!au obser&at a&ersiuni %in partea copilului in sensul abentei %e la
se%inte" absente care au (ost corectate %e logope% prin intro%ucerea unor elemente atracti&e
Pagina 6 din 136
precum mu,ica si ocurile+/!a lucrat pe %e,&oltarea unor %eprin%eri %e munca intelectuala
structurate care sa!l aute sa inregistre,e progrese in acti&itatea scolara+
In ceea ce pri&este %islalia %e e&olutie" polimor(a" terapia logope%ica a reusit sa
stope,e acest proces" incepan%u!se corectarea tuturor grupelor %e (oneme a(ectate+ 5e parcurs
s!au e&i%entiat progrese &i,ibile in ceea ce pri&este articulatia!pronuntia sunetelor a(ectate si
s!au imbunatatit re,ultatele scolare+ In pre,ent se continua terapia pentru (ormarea %eprin%erii
%e a articula corect toate sunetele+ In plan comportamental" se urmareste ameliorarea
stabilitatii atentiei si a laturii psi*o!a(ecti&e+
E)amenul logope%ic a scos la i&eala (aptul ca %e,&oltarea limbaului si a &orbirii sunt
(oarte limitate %atorita mo%i(icarilor aparatului (ono!articulator+ Eal(ormatiile boltii si &alului
palatin il impie%ica pe copil in e)ecutia corecta a sunetelor+Copilul nu poate pronunta
consoanele0 r" s" )+" in sc*imb poate pronunta na,ali,at toate &ocalele+ /unetele 0 ce" ci" ge" gi
sunt a(ectate (iin% inlocuite cu un su(lu na,al+2u,ul (onematic nu este a(ectat+2tentia au%iti&a
este (oarte buna+ Horbirea e)presi&a este limitata si %e(ormata+ Hocabularul acti& este re%us"
capacitatea %e e&ocare a cu&intelor este re%usa" (iin% pre(erate mimica si gesturile+
Diagnosticul logope%ic a (ost cel %e %islalie polimor(a %atorata %espicaturii &elo!
palatine+
5rognosticul logope%ic este %e e&olutie lenta pe toate palierele limbaului+
Terapia logope%ica a urmarit mai multe planuri+ 2cti&itatea logope%ica a %ebutat cu
gimnastica aparatului (ono!articulator" urmarin%u!se %e,&oltarea si e%ucarea miscarilor
necesare articularii corecte a sunetelor si pronuntarii cu&intelor+ 2ceste e)ercitii %e
gimnastica au a&ut rolul %e a imbunatati (unctia motorie a sistemelor cerebrale ramase +/!au
reali,at e)ercitii %e gimnastica pentru bu,e" limba si &alul palatin " a%ministran%u!se probe
sub (orma %e oc+ De asemenea s!au e(ectuat e)ercitii pentru e%ucarea respiratiei"pentru
(ormarea inspirului si e)pirului pro(un%" %ia(ragmatic" intens" pentru (ormarea su(lului bucal
si e%ucarea e)pirului bucal in (unctie %e sunet+
In continuare s!a trecut la corectarea pronuntiei pornin% %e la articularea corecta a
sunetelor si %e la particularitatile articulatorii+ In acti&itatea %e corectare s!au utili,at imagini
&i,uale si motorii" a%ministrate sub (orma %e oc+ La inceputul (iecarei ore" s!a e)ersat cate&a
minute la pronuntarea i,olata a sunetelor+
Dupa emiterea sunetului %e(icitar" s!a trecut la intro%ucerea sunetului in silabe+
Copilul trebuie sa pronunte cu&inte ce contin sunete in silabe %irecte si in&erse"%upa
e)emplu"in (ata oglin,ii logope%ice+5roba se e)ecuta in mai multe se%inte"pana la pronuntia
in%epen%enta corect+
Pagina " din 136
Intro%ucerea sunetului in cu&inte se (ace sub in%rumarea logope%ului+
Copilului i se cere sa pronunte cu&inte monosilabice"bisilabice"polisilabice" ce contin
sunetul a(ectat+
Di(erentierea sunetelor la ni&elul silabelor si cu&intelor se (ace solicitan% copilului sa
sesi,e,e %i(erentele %intre silabele si cu&intele au,ite+/e cere copilului sa preci,e,e prin ce se
%eosebesc silabele sau cu&intele au,ite+
Etapa automati,arii consta %in e)ersarea sunetului %e(icitar in propo,itii0 se cere
copilului sa pronunte propo,itii simple in care este pre,ent in cu&inte sunetul %ee(icitar" in
po,itia %e inceput"miloc si (inal+2ceste e)ercitii se reali,ea,a treptat"respectan%u!se prncipiul
pasilor mici si al %i(icultatii gra%uale+
E)ersarea sunetului %e(icitar corectat in scurte po&estiri" poe,ii si g*icitori se
reali,ea,a pre,entan% copilului po&esti cunoscute "in imagini "ase,ate or%onat si i se solicita
sa spuna po&estea care presupune (olosirea unor cu&inte continan% sunetul %e(icitar corectat+
Treptat s!au intro%us %i(erite combinatii consonantice" gra%ul %e %i(icultate marin%u!
se treptat marin%u!se in (unctie %e ritmul %e insusire corecta a acestora %e catre copil+ 5e tot
parcursul se%intelor" copilul a (ost incuraat permanent si recompensat cu %ulciuri si buline iar
in a(ara se%intelor s!a conlucrat cu in&atatorul pentru ca copilul sa (ie stimulat si in clasa+
La (inalul e)perimentului" copilul se a(la in (a,a corectarii acti&e a &orbirii+
/TUDIU DE C2F III

NUEE 5+
5RENUEE I+
D2T2 N2>TERII 94+97+9::J
LOCUL N2>TERII I2>I
R2N6UL N2>TERII 9
COD NUEERIC 5ER/ON2L 9:J9794774L4I
N23ION2LIT2TE romn'
ETNIE romn'

Pagina # din 136
#apte luni" #i a a&ut o greutate la na#tere %e 7;88 g+
Din punct %e &e%ere (i,ic" s!a %e,&oltat normal+
2 (ost nascut in a(ara casatoriei si crescut %e bunici+ Eama l!a parasit" s!a recasatorit
si nu i se cunoaste %omiciliul+De remarcat ca mama este oligo(rena+
5+I+este ata#at %e ambii bunici cu care este n rela$ii apropiate+ 5e perioa%a intern'rii
n centrul %e plasament a colaborat cu asisten$ii sociali #i cu pro(esorii %in #coala %e mas'
ns' au (ost situa$ii con(lictuale cu unii colegi pe care le!a re,ol&at ('r' s' cear' autorul
De(icit mintal me%iu+
5ersonalitate ec*ilibrat'? temperament melancolic?
De,&oltare socio!a(ecti&'0 tulburari %e comportament prin (actori progenetici+
Ritm %e lucru lent
De,&oltare cogniti&' #i a limbaului0%e(icit mintal me%iu" %islalie -progenie."%isle)o!
%isgra(ie+

2ntece%ente (amiliale patologice0 cei %oi bunici neag' e)isten$a n (amilie a unor boli
Pagina $ din 136
GIH < -negati&." *emoglobina 97"= g K" e)u%at na,o!(arigian < absen$i streptococ B <
Y Tulbur'ri ale organelor %e sim$ < nu pre,int'?
Y /tare %e nutri$ie < buna+

IH+ EDUC23I20
5+I+ are &rsta %e 98": ani #i a urmat pn' n 788=" cursurile #colii generale Ionel
Teo%oreanu iar n clasa a II!a a pre,entat un e#ec #colar+ Urm'torii %oi ani a (ost nscris' la
#coala special' C+ 5'unescu+
5e 7J+84+788I s!a %at Certi(icatul %e e)perti,' #i orientare #colar' care a *ot'rt
orientarea catre scoala speciala cu %iagnosticul %ebilitate mintala asociata cu tulburari %e
comportament prin (actori progenetici+

Bunicii+
5ERIO2D2
I luni
>coala special' C+ 5'unescu 8;+8:+7887 ne&oi speciale
I ani
Pagina !% din 136
/C tata bilunar
/B (rate ; ori
EN bunica matern' 99 ori


E2E2 T2T2
NUEE+ 5RENUEE 5+H 5+C
D2T2 N2>TERII 79+8L+9:4I 77+87+9:47
OCU523I2 #omer' muncitor -5ro%al
/+2+.
DOEICILIUL str+Cu,a Ho%a" nr+ 9J7" bl+ 9" sc+ 2" et+ I" ap+ I"
Ia#i
RELI6IE greco!catolic' greco!catolic'
ETNIE romn' romn'
5+C n+ 78+8=+9:;L
5+C n+ 7:+8;+9:;;
bunicii paterni < 5+I" %ece%at" 9::;
5+H" L= ani" com+ 5ocreaca" I/
Pagina !1 din 136
copilul pro&ine %intr!o (amilie legal constituit' n 9:;=+ Din c's'toria lui 5+H cu 5+C
au re,ultat %ou' gemene #i %oi b'ie$i+
5+I a urmat pn' n 788=" cursurile #colii generale Ionel Teo%oreanu iar n clasa a
II!a a pre,entat un e#ec #colar %atorit' ritmului %e lucru lent #i a unor st'ri %e in*ibi$ie+
pro(esional' n care 5+I este n%reptat' spre n&'$'mntul special+ 2st(el urmea,' la #coala
special' C+ 5'unescu clasele II!III +
6ra%ul0 intelect %e limit' S personalitate ec*ilibrat'" cooperant' S %islalie
-progenie."%isle)o!%isgra(ieS blocae in*ibiti&e S inteligen$' practic' #i social' n limite
normale S autonomie personal' #i social'+
! plan %e n&'$'mnt #i programe #colare speci(ice #colii speciale+
Terapie logope%ica
In &orbirea spontana se inregistrea,a o &orbire (luenta si ritmica " totusi mai apar
sunete gresite pe care %emersul logope%ic incearca sa le corecte,e"in ciu%a (aptului ca sunt
pre,ente %e la nastere+ In ce pri&este gra(ismul " s!au remarcat progrese %eosebite " reusin% sa!
si organi,e,e o scriere li,ibila" corecta" cu o buna or%onare macrospatiala+ /i!a insusit mai
greu un ritm normal %e citire" s!au mentinut mai mult timp omisiuni" inlocuiri" in&ersiuni"
sunete si litere suplimentare" o instabilitate a atentiei+
5e parcursul stabilirii (luentei &orbirii si pe masura progreselor inregistrate la scriere!
citire" precum si succese scolare l!au mobili,at si incuraat mai mult " stimulan%u!i &ointa si
obtinan% re,ultate mai bune atat in plan scolar cat si in relatiile cu colegii si cu ca%rele
%i%actice+
Intrucat 5+I+ a&ea probleme %e insusirea scris!cititului trebuie lucrat" in primul ran%" in
aceasta %irectie+
E)ercitiile utili,ate in scopul inlaturarii %isgar(iei au (ost preluate in etapa corectional!
compensatoare si %e stimulare a %e,&oltarii neuromotorii" (iin% treptat complicate si a%aptate
la speci(icul %e(icientei constate si incluse la orele %e caligra(ie" ca e)ercitii prealabile
Pagina !2 din 136
scrierii" precum si la orele %e e%ucatie (i,ica sau intro%use ca pau,e acti&e in timpul lectiilor+
2st(el apar imbunatatiri sub aspectul coor%onarii" preci,iei supletei miscarilor %isparan%
complet %isabilitate manuala" gestica neintentionata" saca%ata" nearmonioasa+ In paralel cu
e)ercitiile %e stimulare neuromotorie trebuie utili,ate si ocuri cu implicarea simultana a
anali,atorilor au%iti&i" &i,uali" motrici in care sa se respecte intonatia speci(ica propo,itiilor
enuntiati&e e)clamati&e si interogati&e pentru a %e %uce rolul puncuatiei in scriere si pentru
intelegerea %eplina a celor citite+
Trebuie aplicate e)ercitii ortoepice si %e scriere cu caracter repro%ucti&" care constau
in transcrieri si copieri in ritm impus si accelerat progresi&+ 2ceste e)ercitii sunt prece%ate %e
lectura e)presi&a si %e anali,a ortogra(ica si %e punctuatie a cu&intelor" propo,itiilor si
te)telor+
In acelasi timp trebuie sa se aiba in &e%ere si pre&enirea %i,armoniei e&oluti&e
intre%e,&oltarea intelectuala si cea a aptitu%inilor motrice pentru ca %e,&oltarea neuromotrica
sa (ie corespun,atoare celei a ni&elului %e %e,&oltare psi*ica+
In (ormarea %eprin%erilor %e scris!citit trebuie a&ut in &e%ere nu numai ni&elul %e
%e,&oltare psi*o!motrica a subiectului ci si raportul e)istent intre %i(erite elemente ale acestei
%e,&oltari" cum ar (i0 stare generala %e sanatate" ni&elul %e,&oltarii motrice" stapanirea
sc*emei corporale" un minimum %e repre,entari spatio!temporale" o anumita maturitate si
ec*ilibru a(ecti&" o anumita moti&atie si capacitate %e concentrare si %e e(ort" precum si
pre,enta" pe (on%ul ni&elului %e %e,&oltare intelectuala" a (unctiei %e simboli,are"
concreti,ata in capacitatea %e intelegere si %e utili,are a limbaului ca miloc %e comunicare+
Eani(estarile %isle)iei in acest ca, au (ost0 nerespectarea sensului %reapta!stanga la
%esen in ca%rul e)ercitiilor gra(ice pregatitoare pentru scriere" %escompunerea %e(ectuoasa a
cu&intelor in silabe" sunete si in&ers" %e asamblare a elementelor (onetice in unitati &erbale"
con(u,iile au%iti&e si &i,uale persistente" greutati in retinerea imaginilor gra(ice a unor litere
sau in (ormularea i%eilor etc+
2semenea mani(estari au (ost inlaturate prin e)ercitii in%i&i%uale %e tip (ormati&+
Daca in pre,ent subiectul cu %i(icultati re,ol&a sarcinile scolare numai %aca primeste autor"
apelan%u!se la procesele care sunt in (ormare" cu timpul el &a aunge" in ba,a acestor
e)ercitii" sa le re,ol&e in%epen%ent" pe ba,a (unctiilor psi*ice %ea (ormate+
5entru automati,area citirii se scriu pe cartonase cu&inte compuse %in literele in&atate
%e subiect+ E)ercitiile se aplica in%i&i%ual" ,ilnic cate cinci sau ,ece minute " pana la in&atare+
Treptat se intro%uc si e)ercitii %in manual+ Dupa ce subiectul aunge la per(ormanta %e a
recunoaste si %e a citi cu&intele scrise pe cartonase se trece la insusirea unor cu&inte %e gra%e
Pagina !3 din 136
%i(erite %e %i(iculate" asimilan% in a acest (el citirea cursi&a+ 2st(el" subiectul a reusit sa!si
insuseasca temeinic imaginea gra(ica a cu&intelor e)ersate" citin%u!le in%epen%ent corect+
2sa cum se poate obser&a in re,ultatul e)perti,ei" subiectul se caracteri,ea,a prin
instabilitate motrica+ 2st(el" in ca,ul lui 5+I+ este necesara organi,area si con%ucerea motorie
generala" si anume (ormarea si %e,&oltarea miscarilor (un%amentale -gestul rectiliniu si gestul
rotati&.+ De asemenea" in ca,ul lui 5+I+ s!a a&ut in &e%ere si organi,area con%uitelor si
structurilor percepti& motrice" si anume organi,area sc*emei corporale si lateralitatea" precum
si organi,area spatiala -cunoasterea notiunilor" orientarea spatiala" organi,area elementelor
%in spatiul inconurator" intelegerea relatiilor spatiale.+
5si*omotricitatea este pro(un% implicata in structurarea partilor &i,ibile ale
personalitatii si in austarea comple)a a comportamentului in%i&i%ual in %i&ersele situatii %e
&iata+ Tulburarile psi*omotrice au un puternic impact asupra imaginii %e sine a subiectului"
(apt care %etermina o serie %e %is(unctii in planul personalitatii acestuia+
/!a reali,at si o terapie a relationarii" psi*o%rama repre,entan% (orma cea mai
comple)a a mo%ului %e organi,are si utili,are a relatiilor interpersonale pentru obtinerea unei
im&estigatii psi*ologice si a unor e(ecte terapeutice compensatoare+ 5si*o%rama a (ost o
(orma %e terapie prin care subiectul si!a recastigat capacitatea %e a (i spontan %e a!si stapani
propria (iinta si %e a cunoaste -controla. propriile alegeri+ /ubiectul trebuie pri&it si apreciat
in conte)tul relatiilor sale sociale+ In psi*o%rama" (iecare membru al grupului este si poate
%e&eni agent terapeutic pentru oricare alt membru+ 5si*oterapia &i,ea,a recuperarea
%isponibilitatilor subiectului" a capacitatii sale %e a (i a%aptat spontan si optim+ Orice
persoana se poate corecta %aca primeste in(ormatii %espre ea insasi" %aca este autata sa se
cunoasca" sa se inteleaga" sa se e)prime asa cum este+
Din cele cate&a sute %e te*nici %e pro%uctie psi*o%ramatica" cele aplicate in ca,ul lui
5+I+ au (ost0 pre,entarea unui rol -subiectul se pre,inta pe sine intr!un rol semni(icati& pentru
rolul sau %e a (i." in&ersare %e rol -subiectul intra in rolul unei alte pesrsoane si in&ers." %ublul
-o persoana %in grup" %e obicei un ego au)iliar il repre,inta sau il oaca pe subiectul
protagonist." soliloc&iul -protagonistul &erbali,ea,a un monolog interior" el Ngan%este cu
&oce tare" ca si cum ar (i singur." aparte!ul -altcine&a e)prima trairile protagonistului" trairi
pe care el nu le poate e)prima sau &erbali,a in &iata reala." oglin%a -egourile au)iliare il
repre,inta pe subiectul protagonist" el &a,an%u!si ast(el intr!o oglin%a psi*ologica propriile
mani(estari si mai ales" reactiile emotionale.+
5si*o%rama a (ost a%aptata la scopurile terapiei" la ni&elul %e inteligenta" la ni&elul %e
so(isticare psi*ologica si %e maturi,are a eului subiectilor %in ca%rul grupuli %e terapie+
Pagina ! din 136
5si*o%rama nu a (ost nicio%ata impusa nici %e catre un participant nici %e monitorul!terapeut?
aceasta nu este un spectacol" ci o terapie in pro(un,imea grupului" o meto%a care con(era" prin
actiune autenticitatea in%i&i%uala" prin catarsisul pe care il pro&oaca" prin cri,a %e constiinta"
prin elaborarea" punerea in or%ine a rolurilor si a%ec&area acestora la situatia actuala a lui 5+I+
In ceea ce pri&este comunicarea" primele obiecti&e ce au (ost atinse sunt0 %oban%irea
intelegerii cu&antului &orbit si (ormarea capacitatii %e e)primare intr!o multitu%ine %e
acti&itati %e &orbire si ascultare" gasirea unui stil a%ec&at %e raspuns in (ata interlocutorului+
Capacitatile e)presi&e inclu% &orbirea" gesturile si e)presiile (aciale? capacitatile interacti&e
inclu% contacul &i,ual si luarea cu&antului pe ran% in con&ersatii? capacitatile recepti&e inclu%
au,ul si &a,ul+ 2cti&itatile reali,ate in programul %e inter&entie in%i&i%uali,at au (ost stabilit
in (unctie %e capacitatile lui 5+I+ si %e ac*i,itiile pe care acesta ar (i trebuit sa le pose%e+
2&an% in &e%ere particularitatile psi*oin%i&i%uale ale copilului si simptomatologia pe care o
pre,inta este probabil ca procesul %e recuperare &a (i unul %e lunga %urata" unele %e(iciente
amelioran%u!se" iar altele (iin% recuperate c*iar total+

/TUDIU DE C2F IH
NUEE D+
5RENUEE C+
D2T2 N2>TERII 7=+8L+9::J
LOCUL N2>TERII I2>I
R2N6UL N2>TERII 9
COD NUEERIC 5ER/ON2L 9:J8L7=774L4I
N23ION2LIT2TE romn'
ETNIE romn'

II+9+ Descrierea (i,ic'0 pre,int' *ipotro(ie staturo!pon%eral'+
Din punct %e &e%ere (i,ic" s!a %e,&oltat normal" e)ceptan% *ipotro(ia staturo!
pon%eral'+
Pagina !! din 136
2+2specte legate %e me%iul n care a (ost crescut #i stimulat copilul0
5ro&ine %intr!o (amilie %e,organi,ata+%e mentionat ca mai are %oi (rati cu intelect %e
limita +
D+C+ este ata#at %e ambii p'rin$i+ 5e perioa%a intern'rii n centrul %e plasament
a colaborat cu asisten$ii sociali #i cu pro(esorii %in #coala %e mas' ns' au (ost situa$ii
con(lictuale cu unii colegi pe care le!a re,ol&at ('r' s' cear' autorul cui&a+ Uneori" se
in*ib' +
Oligo(renie gra% I prin (actori progenetici
De,&oltare socio!a(ecti&'0 cooperant" sociabil? uneori apar blocae in*ibiti&e+
Ritm %e lucru lent
De,&oltare cogniti&' #i a limbaului0 %e(icitului mintal me%iu+La e)amenul logope%ic
%iagnosticul este0 %islalie!%isgra(ie

2ntece%ente personale patologice0 e)ceptn% %e(icitul mintal me%iu" copilul a
Pagina !6 din 136

IH+ EDUC23I20
D+C+ are &rsta %e 98"4 ani iar n clasa a II!a a pre,entat un e#ec a (ost nscris la #coala
special' C+ 5'unescu+
5e 7J+84+7887 s!a %at Certi(icatul %e e)perti,' #i orientare #colar' care a *ot'rt
e)istenta %e(icitului mintal me%iu+La e)amenul logope%ic %iagnosticul este0 %islalie!%isgra(ie+

5'rin$ii+
Nu s!a putut pre&eni institu$ionali,area %atorit' lipsei con%i$iilor %e cre#tere #i e%ucare
a copilului n (amilie %atorita %e(icientei mintale si %e limba
5ERIO2D2
DH mama s'pt'mnal
DC tata bilunar
DB (rate ; ori

Pagina !" din 136

E2E2 T2T2
NUEE+ 5RENUEE DH DC
D2T2 N2>TERII 79+8L+9:L7 77+87+9:L8
OCU523I2 #omer'
muncitor-EOLDO5L2/T /+2+.
DOEICILIUL str+ 5ro(esor paul" nr+ 9J" bl+ B9" sc+ 2" et+ I" ap+
I" Ia#i
RELI6IE catolic' greco!catolic'
ETNIE romn' romn'
DC n+ 94+97+9:;J
DB n+ 78+8=+9:;L
DB n+ 7:+8;+9:;;
bunicii paterni < DI" %ece%at" 9::;
DH" L= ani" com+Ra%ucaneni" I/
copilul pro&ine %intr!o (amilie legal constituit' n 9:;=+ Din c's'toria lui DH cu DC
au re,ultat %ou' gemene #i %oi b'ie$i+
Pagina !# din 136
5e ;+8:+7887 se eliberea,' Certi(icatul %e E)perti,' #i orientare #colar' #i
pro(esional' n care D+C+ este n%reptat' spre n&'$'mntul special+ 2st(el urmea,' la #coala
special' C+ 5'unescu clasele I!III+

E)tras %in certi(icatul %e e)perti,' #i orientare #colar' %in 7J+84+7887
Tipul0 %e(icit mintal
6ra%ul0me%iu" %islalie-sigmatism.!%isgra(ie
! plan %e n&'$'mnt #i programe #colare speci(ice #colii speciale
Y Terapie comportamental'

5rogresele au (ost imbucuratoare" copilul inregistran% re,ultate bune in pronuntia
sunetelor sigmatice+ /!a a%aptat usor ritmului %e lucru muncin% cu serio,itate si cu %orinta %e
a!si insusi cat mai repe%e %eprin%erile %e scris+
2u persistat greselile %e or%in gramatical" %atorita (olosirii incorecte a unor ca,uri si
timpuri in relatiile %intre %i(erite parti %e propo,itii "precum si unele greutati in (olosirea
semnelor %e punctuatie+
Toate acestea s!au re(lectat in re,ultatele scolare" ele&ul promo&an% anul scolar cu
me%ii superioare comparati& anilor prece%enti+ /uccesul acestor prime re,ultate a constituit
inceputul &in%ecarii si integrarii in colecti&ul clasei+ Legatura cu copilul este in continuare
pastrata" terapia urmarin% e&olutia limbaului si comportamentului in ca%rul scolii si
colecti&ului %e colegi+
In ca,ul lui D+C+" in ceea ce pri&este actiunea lu%ica si organi,area proceselor a(ecti&!
moti&ationale" se impune %isciplinarea trairilor a(ecti&e" culti&area capacitatii %e stapanire %e
sine" a emotiilor primare" e)plo,i&e" e%ucarea mo%alitatilor %e e)teriori,are a starilor
a(ecti&e+
Bocul este mo%alitatea prin care se a(irma si se strucurea,a eul si personalitatea+
Ne&oia %e oc il constituie necesitatea relatiilor a(ecti&e cu me%iul %e %e,&oltare+ Innici o
acti&itate umana" poate cu e)ceptia creatiei artistice" nu e)ista o traire a(ecti&a mai intensa ca
Pagina !$ din 136
in oc+ Trairea totala a situatiei %e oc e)prima participarea a(ecti&a+ Ciin% legat %e moti&atia
eu!lui in con%itiile a(ectogene" ocul poate sa repre,inte si o (ormula %e ec*ilibrare sau %e
compensare+
Bocul o(era posibilitatea subiectuluio %e a se e)prima prin interme%iul unei e)periente
speciale" ceea ce nu inga%uie sau nu stimulea,a con%itiile %e e)istenta+ Curentul impulsurilor"
%orintelor" intereselor care alcatuiesc eul cauta o iesire %in (ictiune in oc" atunci can%
realitatea nu!i o(era cai su(iciente %e mani(estare+
In ocul simbolic reapar mai ales con(lictele a(ecti&e+ Bocul simbolic poate sa
ser&easca la lic*i%area con(lictelo" %ar si la compensarea trebuintelor nesatis(acute" la
rasturnari %e roluri -supunere si autoritate." la eliberarea si e)tin%erea eu!lui" etc+
Bocul permite sa se gaseasca in (ictiune o in%eplinire a trebuintelor (un%amentale" %ar
si o compensare" prin bucuria pe care o pro%uce" a insuccesului su(erit in alte %irectii+
5si*oterapia %e e)presie este utili,ata pentru %isciplinarea trairilor a(ecti&e" culti&area
capacitatii %e stapanire %e sine" a emotiilor primare" e)plo,i&e" e%ucarea mo%alitatilor %e
e)teriori,are a starilor a(ecti&e+
Dansul repre,inta o (orma %e e)presie %e mare comple)itate+ El constituie in primul
ran% o (orma (un%amentala %e mani(estare a actiunii" a miscarii" a %plasarii in spatiu in
&irtutea unor trairi a(ecti&e+ 2st(el" %ansul poate constitui o (orma %e comunicare a unor
trairi" a unor con(licte interioare+
Din punctul %e &e%ere al comportamentului general" %ansul ree%uca impunan% prin
ritmicitate si coor%onare %e ansamblu a miscarilor corpului+
Culti&area %e stapanire a emotiilor primare" e)plo,i&e se poate reali,a prin
interme%iul meloterapiei+ 2ceasta poate %etermina %iminuarea tensiunilor" re%ucerea
agresi&itatii" imbogateste cooperarea in ca%rul grupului" stimulea,a munca in ec*ipa+
Organi,area timpului liber" in ca,ul lui D+C+ este necesara consta in incre%intarea
sarcinilor ce presupun acti&itati si responsabilitati sociale (orman%u!i ast(el u%ecata si
con%uita morala+
In ceea ce pri&este acti&itatile e)trascolare! cercuri" me%itatii" acti&itati cultural!
sporti&e" organi,ate %e scoala se recoman%a ca in general" continutul lor sa (ie corelat cu
procesul %e in&atamant in scopul completarii instructiei ce se poate (ace in scoala" in scopul
preci,arii si cercetarii pe &iu a unor aspecte" (enomene" ca si pentru e&itarea suprapunerilor si
paralelismelor+
Pagina 6% din 136
6ama acti&itatilor e)trascolare" este necesar sa aiba un continut instructi&!e%ucati&
%ar si recreati& luan% pe cat posibil un caracter %e oc si sa (ie a%aptata inclinatiilor si
aspiratiilor subiectilor+
Diriarea intereselor subiectului trebuie (acuta cu tact" in ca%rul unor %iscutii in care
acestuia sa i se e)plice cu rab%are scopurile si necesitatile e%ucatiei" sa (ie calau,it" cu spirit
%e raspun%ere" competenta si atentie pentru atigerea scopurilor lui+ Ca%rele %i%actice" parinti
si insotitor" prin %i(erite actiuni pe care le!au organi,at" au contribuit la e%ucarea intereselor
subiectului" la orientarea lui scolara si pro(esionala" la (ormarea atasamentului pentru
acti&itatea intelectuala si pentru munca in general+
Cara in%oiala ca o prima organi,are -globala. a timpului subiectului o organi,ea,a
scoala care" prin orare u%icios intocmite ii ocupa ele&ului patru!sase ore ,ilnic in ca%rul
procesului %e in&atamant+ In a(ara acestora" subictul mai poate participa la in(rumusetarea si
buna gospo%arire a scolii" la acti&itatea (ormatiilor si ansamblurilor artistice" a ec*ipelor
sporti&e etc+
Timpul trebuie ast(el organi,at %e catre subiect incat sa!i permita buna pregatire a
temelor" ser&itul mesei" re,ol&area treburilor gospo%aresti ce ca% in sarcina sa" participarea la
acti&itatea cercurilor" a (ormatiilor artistice etc+ si oaca+
Deorece aparitia tulburarilor %e comportament este %eterminata %e o %i&ersitate %e
cau,e si %emersul %e re,ol&are a acestora presupune abor%ari si actiuni multiple+ 2st(el" in
practica inter&entiei" urmarin% re,ol&area tulburarilor %e comportament ale subiectului se pot
%istinge mai multe elemente+
2bor%area psi*ologica se concentrea,a pe inter&entia (armacologica" %e e)emplu
pentru a re%uce an)ietatea sau pentru a reprima comportamentul agresi& sau pentru a se
re%uce comportamentul osesional!ritualist+
2bor%area sociala accentuea,a importanta unui me%iu %e &iata normal" %e calitate si"
in special" ne&oia %e a trata subiectul cu %i(icultati in in&atare cu respect si %emnitate" precum
si pentru a o(eri o mai mare autonomie in me%iul lui %e &iata+ 5remisa %e la care porneste
aceasta abor%are este ca " %aca subiectul este tratat bine" el &a reactiona in mo%uri mai
a%ec&ate+
2bor%area e%ucationala sublinia,a importanta %e,&oltarii abilitatilor si %eprin%erilor"
precum si a e)perientei personale %eoarece subiectul tin%e sa!si (oloseasca orice %eprin%ere
%isponibila pentru a!si reali,a trebuintele+
Pagina 61 din 136
Cea psi*ologica urmareste inlaturarea starilor psi*ice con(lictuale" a sentimentelor %e
in(erioritate si consoli%area trasaturilor po,iti&a %e personalitate" %ublata %e crearea unei
moti&atii superioare pentru acti&itate+
Terapia comportamentala porneste %e la constatarea ca stimulii po,iti&i -recompense.
intaresc comportamentul in timp ce stimulii negati&i-pe%epsele . il re%uc sau ani*ilea,a+
Oricum" este contrain%icata a%monestarea sau pe%epsirea copilului pentru un comportament+

/TUDIU DE C2F H
NUEE L+
5RENUEE 6+
D2T2 N2>TERII I+8:+9::J
LOCUL N2>TERII I2>I
R2N6UL N2>TERII 7
COD NUEERIC 5ER/ON2L 9:J8:8:I774LLI
RELI6IE orto%o)'
N23ION2LIT2TE romn'
ETNIE romn'
Rosetti

2+ 2specte legate %e me%iul n care a (ost crescut #i stimulat copilul0 L+6+ 98"4 ani"
(ace parte %intr!o (amilie numeroas' -4 copii.+
Tat'l este bolna& T+B+C+ Copilul a (ost ncre%in$at la nceput leag'nului %e copii+
Dosarul ele&ului nu cuprin%e #i alte %ate anterioare &enirii sale n scoala++
L+6+ a %e,&oltat un ata#ament %e tip nesigur (a$' %e tata %atorit' sc*imb'rilor
inter&enite+ 2re re,er&e n a se impune n grup #i pre,int' o oarecare %epen%en$' (a$' %e
asisten$ii sociali %in centru" apeln% %eseori la ace#tia pentru a (i n$eles #i ncuraat+ 1n
rela$iile cu colegii %e clas' #i centrul %e plasament este timi%+
Pagina 62 din 136
De(icien$a mintal' u#oar'" %ebilitate mintal'" cu etiologie necunoscut'+
Tulbur'ri %e limba0 %islalie" -sigmatism. < %isgra(ie+
Copilul pre,int' #i tulbur'ri %e comportament" cri,e %e &iolen$' " ten%in$a spre
&agabon%a
2ten$ie0 instabil'+


! tulbur'ri ale organelor %e sim$0strabism
! ! stare %e nutri$ie0 bun'+

IH+ EDUC23I2
Pagina 63 din 136
%e E)perti,' #i orientare #colar' #i pro(esional' %in 9=+8:+9:::+ 1n anul #colar 7887!7887884
a urmat clasele I!III la #coala special' C+ 5'unescu con(orm planului %e n&'$'mnt #i
programelor #colare speci(ice #colii speciale pentru %e(icien$i mintal+

H+ I/TORIC 2L IN/TITU3ION2LIFDRII CO5ILULUI
5'rin$ii+
5ERIO2D2
9J luni
luni
an
an

L+E+ mam' 9I ori
L+C+ tata 98 ori

Pagina 6 din 136
(amilial'+

E2E2 T2T2
NUEE+ 5RENUEE L+E
L+C+
9I+8I+9:4J
clase
nec's'torit
necali(icat
RELI6IE orto%o)'
orto%o)
N23ION2LIT2TE romn'
romn'
ETNIE romn'
romn'
%in rela$ia %e concubina a lui L+C+ cu B+E+ a mai re,ultat #i L++2+" ocrotit' prin
plasament n C+ 5+ C+2+ Rosetti+
bunicii paterni0 L+N+" L; ani" com+ /c*itu!Duca" I/
L+2+" L8 ani" com+ /c*itu!Duca" I/
Eoti&ul intern'rii a (ost lipsa con%i$iilor %e cre#tere #i e%ucarea a%ec&at' a minorului+
2st(el" n perioa%a 7;+99+7888 ! 97+87+7887" BE/ a a&ut statut %e intern par$ial urmn%
Pagina 6! din 136
centrul %e ,i %in centrul %e plasament C+2+ Rosetti %up' care" timp %e #apte luni" a (ost
internat n centrul %e plasament C+2+ Rosetti+

J+ /itua$ia material' a (amiliei0precara

5ersoanele care au autat la solu$ionarea ca,ului sunt bunicii care au ntre$inut rela$ia

2specte po,iti&e0
Y 2ta#amentul bunici!copil?
2specte negati&e0

E)tras %in Certi(icatul %e e)perti,' #i orientare #colar' %in 7I+8:+788=0
6ra%ul < u#oar' S caren$e e%uca$ionale" *ipomne,ie %e (i)are S %islalie" -sigmatism. <
%isgra(ieS u#oar' instabilitate aten$iei S imaturitate psi*o!a(ecti&' S %eprin%eri %e munc'
Y 5lan %e n&'$'mnt
Y 5rograme #colare speci(ice #colii publice clasei I
Pagina 66 din 136
! meto%e %i(eren$iate %e lucru+
E&olutia a (ost buna0copilul a raspuns po,iti& e(orturilor logope%ului si s!a a%aptat
ritmului %e lucru +Re,ultatele sunt bune in sensul ca L+6+ a inregistrat o e&olutie in ceea ce
pri&este scrisul si cititul+pre,inta inca %i(icultati in pronuntia sunetului Ns +
Toate aceste progrese s!au re(lectat in re,ultatele scolare " ele&ul promo&an% anul
scolar cu me%ii superioare comparati& anilor prece%enti+ /uccesul acestor prime re,ultate a
constituit inceputul &in%ecarii si integrarii in colecti&ul clasei+ Legatura cu copilul este in
continuare pastrata prin se%intele %e logope%ie si se urmareste e&olutia limbaului si
comportamentului in ca%rul scolii si (amiliei+
5si*oterapia cuprin%e ansamblul meto%elor curati&e utili,an% miloace psi*ologice"
prin cu&intele si prin actiunile sale un terapeut cauta" uneori cu autorul unui grup"sa
atenue,e su(erinta unei personae ale carei tulburari au o componeta psi*ologica
semni(icati&a+
In campul &ast al psi*oterapiilor specialistii utili,ea,a"a%eseori prin
conugare"merto%ele0psi*oterapia psi*analitica" psi*oterapia %e (amilie" consilierea
psi*ologica" socioterapiile" ergoterapia" psi*oterapiile ocupationale" artterapia-care" in (unctie
%e criteriile %e clasi(icare se intrepatrun%.+
Din aceasta %i&ersitate sunt (olosite acele meto%e si procee%e a%ec&ate speci(icului
tulburarii
%e limba" &arstei" se)ului" particularitatilor psi*ologice ale copilului logopat+/e poate
e&i%ential importanta psi*oterapilor ocupationale si socioterapia in ca%rul terapiei tulburarilor
%e limba+ Din categoria psi*oterapiilor ocupationale (ac parte ergoterapia"
artterapia si lu%oterapia+
Ergoterapia se poate organi,a si e(ectua si in grupuri terapeutice (iin% ast(el %irect
legata %e
socioterapie+ Ea consta in %es(asurarea unor practice"pana la acti&itati %e tip
creati&-cum
ar (i mo%elaul.+
Toto%ata" prin ergoterapie se a&antaea,a %etasarea subiectului %e %ominantele
%eterminate %e traumatismele psi*ice su(erite anterior" %istragerea lui %e la preocuparea %e
e)perientele negati&e parcurse si impe%icarea actuali,arii acestora? se (a&ori,ea,a
Pagina 6" din 136
intercomunicarea umana" stabilirea unor relatii psi*osociale si a%aptarea la conte)tele social!
uman+
Cormele artterapiei -meloterapie" terapia prin artele plastice!%esen"picture"sculptura.
sunt"
toto%ata" legate si %e categoria socioterapilor in con%itile in care subiectii actionea,a
in comun+
/ocioterapiile se utili,ea,a in scopul asigurarii con%itiei psi*ologice normale a
subiectului" pentru (acilitarea integrarii sociale+acestea sunt reali,abile (iin%ca speci(icul
principal al socioterapiilor este sa asigure e)ersarea comportamentului social+ In ca%rul
actiunilor %e socioterapie se e)ten% interrelatiile si interactiunile in grup" %an%u!le"
toto%ata"participantilor sentimentul %e in%epen%enta"%e ec*ilibru si libertatea in
actiune"stimulan%u!le si capacitatea %e initiati&a+
Caracteristicile"principiile si scopurile socioterapiei se regasesc in alte (orme %e
terapii!ergoterapia" lu%oterapia" psi*o%rama!impreuna (acan% parte %in categoria
psi*oterapiei integratoare+
5si*o%rama are &aloarea atat ca meto%a terapeutica" cat si ca miloc %e cunoastere a
subiectului+In ca%rul ei terapeutul poate obser&a gan%urile" preocuparile" sentimentele"
%ispo,itiile etc care!l auta sa!si (orme,e o imagine %espre structura su(leteasca a subiectului
si particularitatile acesteia+
Eo%alitatile %e organi,are a psi*o%ramei sunt %i(erite %e la o ec*ipa la alta %e
psi*oterapeuti+
In general" se lucrea,a cu I!J copiii %e aceleasi se) si %e &arsta omogena intr!un ca%ru
su(icient %e mare si neutru pentru mani(estarea copiilor si (ara public+ Depin%e %e priceperea
con%ucatorului ca sa cree,e o atmos(era permisi&a -proprie tuturor logopatilor." tema %e ucat
paote (i o come%ie" o po&este" %ar si o impro&i,atie a copiilor participanti+ Rolurile le imparte
terapeutul sau si le impart copiii intre ei+ De (apt" rolurile se pot sc*imba" (iin%ca in
interpretare e)ista o libertate totala" participantii putan% intro%uce impro&i,atiile %e te)t"
mimica" gestica" miscarile pe care le %oresc+
In psi*o%rama copilul isi re&e%e con(lictele sub (orma %e oc" si le poate e)teriori,e,e
si aceasta e)teriori,are (iin% luci% ail auta sa se cunoasca mai bine si sa se trans(orme+
Toto%ata" e)primarea spontana in ocul %ramatica antrenea,a in ambianta %e oc" %es(asurarea
a(ecti&a? permite relatiei intersubiecti&e" interpersonale si o comunicare simbolica cu &aloare
%e cat*arsis+
Pagina 6# din 136
In conclu,ie" psi*oterapia urmareste sa (orme,e o atitu%ine (ata %e comunicare si (ata
%e sine insusi ca &orbitor+ 5entru a abor%a comunicarea (ara teama si an)ietate" pentru a
e)perimenta cu success situatiile %e &orbire trebuie ca logope%ul sa!si %e,&olte o atitu%ine
po,iti&a (ata %e el insusi ca &orbitor+
5entru reali,area acestor atitu%ini sunt recoman%ate urmatoarele acti&itati0
Incuraarea si consoli%area acti&itatilor cu caracter artistic? cantatul" recitatul"
%esenatul ce contribuie la %es(asurarea cu placere a terapiei+
Ea se aplica cu succes la copii si are re,ultate (oarte interesante la prea%olescenti+
Initierea si mentinerea unei comunicari %esc*ise" sincere %eoarece copilul trebuie sa
simta incre%ere in posibilitatile terapeutului %e a!al auta" acesta (iin% un suport moral %e!a
lungul terapiei+
Terapeutul sa incurae,e %iscutia %esc*isa %espre tulburarea %e limba si sa re%uca
conspiratia tecerii care a%esea in&aluie tulburarea %e &orbire+ Discutia &a crea o atmos(era
%e totala acceptare ce &a in(luienta estimarea proprie a copilului
2cti&itatile %espre cum pot %e&eni un bun &orbitor &or auta copilul sa reali,e,e ca
in comunicare mai mult %espre cum &orbeste cine&a este important si ce are %e spus+
Discutarea atributiilor globale ale copilului in comunicare ste (oarte important in
procesul sc*imbarii atitu%inale+ Can% copilul spune nu pot sau nicio%ata trebuie sa se
e)plice copilului in(luienta %iscutiilor cu sine asupra propriului comportament+ 2st(el"
sc*imbarea %iscutiei negati&e cu sine intr!o con&ersatie po,iti&a cu sine sunt sarcini
&iabile atat pentru terapeut cat si pentru copil+
Eeto%e si proce%ee speci(ice logope%ice se (olosesc pentru (ormarea %eprin%erii %e a
articula correct+ Daca este ne&oie" o parte %in aceste e)ercitii &or (i reluate+
La inceput se &a incerca emiterea corecta a sunetelor pe ba,a %e onomatopee sau
coarticulare+ Daca nu se reuseste se &or (ace e)ercitii speciale+ In (ata oglin,ii" logope%ul &a
%emonstara care este po,itia limbii" bu)elor" obrailor" %esc*i%erea gurii" actul respirator"
intensitatea &ocii+ 5rin imitatie se &a cere si copilului sa reali,e,e articualrea coretcata
asunetului+ La ne&oie este autat si mecanic+
Dupa aceasta etapa %e articualare a sunetelor" urmea,a pronuntarea sunetelor - mai
intai cele sur%e" apoi cele sonore.+ /e &or intro%uce apoi sunetul in silabe %irecte" in%irecte
intre &ocale" apoi asociat cu consoane" ocupan% %i(erite po,itii - initial" me%ian" (inal.+
Cu&intele &or (i intro%use in propo,itii uramarin%u!se consoli%area si automati,area lor in
&orbire+ In acest scop se &or memora la inceput &ersuri sub (orma (ramantarilor %e limba"
urmarin% sa pre%omine sunetul impostat+ Tot in aceasta etapa a consoli%arii sunetelor" se &or
Pagina 6$ din 136
(olosi mult po&estirile" incepan%u!se cu repo&estirile %eoarece acestea sunt mai usoare+ 5rin
ele se &a urmari corectarea &orbirii sub aspect articulator" %ar si (ormarea %eprin%erii %e a se
e)prima in propo,itii scurte" coretce sub aspect grammatical si %e apo&esti cursi&e si logic+ /e
&a urmari e)ercitarea &orbirii sub toate aspectele -(onetic" le)ical" gramatical." e)ersan% in
acelasi timp memoria" gan%irea" atentia+ La inceput e bine sa (oloseasca po&estirile ilustarete"
pe tablouri care &or (i commentate pe ran% si apoi se &a inc*ega o po&estire scurta"
respectan% succesiunea momentelor principale in(atisate prin ilustratie+
Urmea,a apoi etapa %e &eri(icare a sunetelor impostate si a gra%ului %e automati,are
in &orbirea curenta+ La ba,a acestei etape &or sta tot po&estirile" care &or (i insa mai ample"
mai bogate in continut" care sa o(ere posibilitati %e interpretare" %e apreciere proprie+ La
clasele II!IH se pot (olosi si repo&esti %upa te)te citite %e ei sau %e logope% -scris sau oral"
compuneri %upa plan %at sau %upa tablouri.
/e recoman%a ca primele lecturi sa (ie (acute pe te)te prelucrate+
Ultima etapa este intor%ucerea sunetului in te)te obisnuite" in &orbirea curenta+
5reocupati %e continutul po&estirii" logica &orbirii" sensul celor spuse" se poate intampla
copilul sa nu mai acor%e su(icienta atentie sunetului impostat" putan%u!se &eri(ica ast(el
gra%ul %e consoli%are a pronuntiei corecte+ La ne&oie se re&ine cu e)ercitii e(ecuate in etapele
anterioare+
5entru corectarea grupului %e consoane un%e pot sa apara omisiuni sau sc*imbarea
locului" %atorate unei slabe capacitati %e anali,a sau %e %ie(rentiere %in ,ona &erbo!motorie"
se (ac e)ercitii %e anali,a (onetica+ /e %espart in silabe cu&intele care contin grupul %e(icitar"
se anali,ea,a grupul %e consoane" se articulea,a sunetele separate pentru constienti,area
locului si mo%ului %e articulare" se articulea,a apoi pe silabe" prelungin% primul sunet" apoi se
unesc silabele in cu&intele respecti&e+
/TUDIU DE C2F HI
NUEE I+
5RENUEE C+
D2T2 N2>TERII 9+97+9::4
LOCUL N2>TERII I2>I
R2N6UL N2>TERII 9
COD NUEERIC 5ER/ON2L 9:49789774L4I
RELI6IE orto%o)a
Pagina "% din 136
N23ION2LIT2TE romn'
ETNIE romn'

#apte luni" #i a a&ut o greutate la na#tere %e 7:88 g+
Din punct %e &e%ere (i,ic" a mers la 7 ani si a &orbit la = ani+
I+C+ a (ost crescut n (amilie pn' n 9::;" ast(el c'" cre#terea ngriirea #i stimularea
copilului s!au ('cut ntr!un me%iu (amilial normal+ La : luni a su(erit un traumatism cranian
prin ca%ere+
I+C+ este ata#at %e ambii p'rin$i cu care este n rela$ii apropiate+ 5e perioa%a
intern'rii n centrul %e plasament a colaborat cu asisten$ii sociali #i cu pro(esorii %in #coala %e
mas' ns' au (ost situa$ii con(lictuale cu unii colegi pe care le!a re,ol&at ('r' s' cear' autorul
De(icit mintal me%iu+
De,&oltare socio!a(ecti&'0 cooperant" sociabil+
Ritm %e lucru lent
De,&oltare cogniti&' #i a limbaului0 %isgra(ie!%isle)ie+

Pagina "1 din 136
GIH < -negati&." *emoglobina 9="L g K" e)u%at na,o!(arigian < absen$i streptococ B <
Y Tulbur'ri ale organelor %e sim$ < tulburari %e &e%ere?

IH+ EDUC23I20
I+C+ are &rsta %e :"= ani #i a (ost nscris la #coala special' C+ 5'unescu+
La testele 6oo%enoug* si Dearborn obtine coe(icienti care il inca%rea,a in limitele
%e(icitului mintal me%iu+

5'rin$ii+
5ERIO2D2
I luni
>coala special' C+ 5'unescu 8;+8:+9::; ne&oi speciale
I ani
Pagina "2 din 136
IH mama s'pt'mnal
IC tata bilunar
IB (rate 7 ori
EN bunica matern' J ori


E2E2 T2T2
NUEE+ 5RENUEE I+H+ I+C+
D2T2 N2>TERII 79+8L+9:4I 77+87+9:47
OCU523I2 #omer' muncitor -Inter
E)pres /+2+.
DOEICILIUL str+Ho&i%eniei" nr+ 9J" bl+ B9" sc+ 2" et+ I" ap+ I"
Ia#i
RELI6IE catolic' catolic'
ETNIE romn' romn'
/C n+ 94+97+9::J -sor' geam'n'.
/BC n+ 78+8=+9::L
/BC n+ 7:+8;+9::;
Pagina "3 din 136
bunicii paterni < I+I+" %ece%at" 9::;
I+H+" L= ani" com+ 5ocreaca" I/
copilul pro&ine %intr!o (amilie legal constituit' n 9:;=+ Din c's'toria lui IH cu IC au
re,ultat %oI gemeni -%intre care unul este I+C+. #i %oua (ete+
I+C+ a urmat pn' n 788=" cursurile #colii generale 5etru 5oni iar n clasa a II!a a
pre,entat un e#ec #colar %atorit' ritmului %e lucru lent #i a unor st'ri %e in*ibi$ie+
pro(esional' n care /I este n%reptat spre n&'$'mntul special+ 2st(el urmea,' la #coala
special' C+ 5'unescu clasele II!III+

6ra%ul0 intelect %e limit' S %isgra(ie!%isle)ieS personalitate ec*ilibrat'" cooperant' S
perceptie slabaSmemorie sca,utaS inteligen$' practic' #i social' n limite normale S autonomie
personal' #i social'+

! plan %e n&'$'mnt #i programe #colare speci(ice #colii pro(esionale" clasa %e ucenici
-integrare in%i&i%ual'" anul I.+
Terapie comportamental'
Terapie logope%ica
E&olutia copilului pe parcursul terapiei logope%ice
Copilul a reusit sa %epaseasca %i(icultatile %e scris!citit prin multiple e)ercitii (acute
sub in%rumarea logope%ului %ar se mai pastrea,a unele omisiuni sau a%augiri %e litere
%atorita problemelor in ceea ce pri&este memoria si ni&elul inteligentei+ 2st(el" e)ercitiile si!
au %o&e%it e(icienta in acti&itatea %e anali,a a actiunilor %e scris!citit in care inter&ine
Pagina " din 136
constienti,area si concentrarea atentiei+ Incuraat %e progresele (acute" I+C+ s!a implicat mai
mult in clasa si a reusit sa!si imbunatateasca re,ultatele scolare+
In corectarea %isgra(iei si %isle)iei trebuie sa se aiba in &e%ere cate&a obiecti&e
importante in raport %e care se a%opta meto%ele si proce%eele cele mai a%ec&ate+ Dintre
acestea enumeram urmatoarele0 simptomatologia si %iagnosticul logope%ic %i(erential" natura
etiologiei %isle)o!%isgra(iei" %aca tulburarile %e scris!citit sunt %ublate %e o alta %e(icienta
- %e intelect" sen,oriala" psi*ica.ni&elul %e,&oltarii psi*ice a logopatului" care sunt re,ultatele
scolare ale logopatului" &arsta logopatului" ni&elul %e %e,&oltare a limbaului in general"
speci(icul %ominatiei si a lateralitatii" caracteristicile perceptiei au%iti&e si &i,ual!Aineste,ice"
speci(icul orientarii saptio!temporale" re(lectarea in planul personalitatii a tulburarilor %e
limba+
Ca si in ca,ul corectarii tulburarii %e limba" si in terapia %isle)o!gra(iei se pot (olosi
%oua categorii %e meto%e si proce%ee0 meto%e si proce%ee cu caracter general si meto%e si
proce%ee cu caracter speci(ic logope%ic+
2ceasta categorie &i,ea,a in%irect corectarea %isle)o!gra(iei" %ar ele sunt %eosebit %e
importante %eoarece" pe %e o parte" pregatesc subiectul %in punct %e &e%ere psi*o!(i,ic" pentru
aplicarea meto%ologiei speci(ic logope%ice" iar pe %e alta parte (orti(ica organismul si
(acilitea,a e(ectele actiunii meto%elor %in categoria celor speci(ice+
E)ercitii pentru %e,&oltarea musculaturii %egetelor si a mainii au o importanta
%eosebita pentru (ormarea miscarilor (ine ale %egetelor si mainii" ceea ce contribuie la o mai
buna tinere a instrumentului %e scris" e&itarea oboselii si alunecarea (acila pe (oaia %e scris"
cresterea &ite,ei actiunii si a%optarea unei scrieri corecte+ Toate e)ercitiile trebuie sa
contribuie la sincroni,area grupelor %e musc*i antrenati in actul scrierii ceea ce %uce la
reali,area miscarilor economicoase+ 2ceste e)ercitii trebuie sa se %es(asoare sub (orma
ritmica+ De asemenea e)ercitiile (i,ice generale sunt importante pentru (orti(icarea generala a
organismului" %ar si pentru reali,area organi,arii saptio!temporale si pentru %e,&oltarea
miscarilor (ine si sincroni,ate+
E%ucarea si %e,&oltarea au,ului (onematic pri&este capacitatea %e a i%enti(ica si
%i(erentia sunetele limbii" %e a %istinge intre sunet si litera" intre sunet si repre,entarea sa
gra(ica+ E)istenta tulburarilor au,ului (onematic sau slaba %e,&oltare a acestuia %etermina
%i(icultati nu numai la ni&elul emisiei" %ar si la cel al %iscriminarii literelor si repre,entarii lor
in planul gra(ic+ Colosirea cu&intelor sinonime si paronime este %eosebit %e e(icace la taote
&arstele+
Pagina "! din 136
In (ormarea %eprin%erilor %e scris!citit (unctionarea corecta a acti&itatii %e orientare si
structurare spatiala %e&ine con%itie sine!\ua!non" pentru ca trasarea semnelor gra(ice si
urmarirea succesiunii %es(asurarii literelor in cu&inte" a cu&intelor in (ra,e" a succesiunii
ran%urilor si pastrarea spatiilor %intre ele se constituie in (a,e ale procesului %e ac*i,itie
le)ico!gra(ica+ /unt in%icate e)ercitiile care sa %uca la constienti,area raporturilor stanga!
%reapta" inainte!inapoi" %easupra!%e%esupr" sus!os+
Disle)o!%isgra(ia %etermina o stare %e neliniste si teama %e insucces" ceea ce!l (ace pe
subiect sa traiasca momente stresante+ Repetarea insuccesului scolar accentuea,a starea %e
oboseala intelectuala si (i,ica+ Cu timpul" se instalea,a o *ipersensibilitate a(ecti&a si o stare
%e repulsie (ata %e procsul instructi&e" in general" si (ata %e acti&itatea %e scris!citit" in
special+
5entru inlaturarea unor ast(el %e comportamente" cel mai e(icace proce%eu este acel al
psi*oterapiei+ Ea se (oloseste cu scopul %e a inlatura starile psi*ice" con(lictuale" %eterminate
%e %e(icienta %e scris!citit+ In primul ran% trebuie urmarit sa se inlature teama patologica ca
&a comite greseli si sa se inlature sentimental %e in(erioritate instalat+
Un loc aparte il ocupa ocul < R+ /c*iling apelea,a la ocul curati& logope%ic+ In
scopuri similare se pot (olosi %esenul si %ramati,are
Este necesar sa amintesc o serie %e cerinte in terapia speci(ic logope%ica a %isle)o!
%isgra(iei0
Can% tulburarile le)ico!gra(ice sunt mani(estari ale re(lectarii &orbirii %e(icitare"
acti&itatea %e corectare trebuie sa inceapa cu inlaturarea %islaliei" rinolaliei" balbaielii" %upa
meto%ologia cunoscuta+
Inceperea acti&itatii terapeutice cat mai %e timpuriu si o%ata cu mani(estarea primelor
elemente cu caracter %isle)o!%isgra(ic+
Cormarea si %e,&oltarea %eprin%erilor %e anali,a!sinte,a" atat in plan ling&istic" cat si
in cel logic+
Trebuie sa se aiba in &e%ere o serie %e principii generale care sa %irectione,e
acti&itatea %e terapie 0corectarea cat mai %e timpuriu a %isle)o!%isgra(iei? e)ercitiile e(ectuate
sa (ie in raport cu gra&itatea tulburarilor %isle)o!%isgra(ice? colaborarea si participarea acti&e
a logopatului la acti&itatea logope%ica ? colaborarea cu parinti logopatului? colaborarea cu
in&atatorii"e%ucatorii in &e%erea mani(estarii tactului si inga%uintei necesare (ata %e ele&ul
logopat? e)ercitiile e(ectuate sa se ba,e,e pe materialul pe care il (oloseste ele&ul in scoala+
Pagina "6 din 136
Obisnuirea logopatului sa!si concentre,e acti&itatea psi*ica"si in primul ran% gan%irea
si atentia" asupra procesului %e anali,a!sinte,a a elementelor componente ale gra(o!le)iei (ace
parte %in meto%ele si proce%eele speci(ice+
/ubiectul &a (i in&atat sa %escompuna elmentele gra(ice si le)ice %in care este (ormat
cu&antul" apoi propo,itia si uni(icarea lor pentru a le putea re%a in mo% unitar si cursi&e in
scris!citi+
5rin (ormarea capacitatii %e constienti,are a erorilor tipice %isle)ice!%isgra(ice
subiectul in&ata sa!si controle,e in plan mental si actional" intreaga acti&itate necesara
comportamentului le)ico!gra(ic+ 2tentionarea asupra greselilor trebuie sa (ie insortita %e
in%icarea corecta a mo%ului %e scris!citit+
In ca,ul omiterii sau substituirii unor litere se apelea,a la (i)area si recunoasterea
sunetului cu care incepe cu&antul+ 2ceasta contribuie la (ormarea asociatiilor %intre (oneme si
gra(eme" cat si la %i(erentierea acestora+
De,&oltarea capacitatii %e sesi,are a relatiei %intre (onem!gra(em" litera!gra(em si
(onem!litera+
5roce%ee0 intr!un te)t se sublinia,a litera sau literele a(ectate? subiectul citeste singur
te)tul" sub supra&eg*erea logope%ului" si sublinia,a literele sau cu&intele intampina %i(icultati
si apoi le transpune in scris? %upa principiul %e la simplu la comple)" se citesc litere" grupuri
%e litere sau cu&inte %e pe sc*eme!planse" apoi se &or scrie? la imaginile mai greu %a e&ocat
se poate scrie inceputul %enumirii ca apoi sa (ie completat %e copil+
De,&oltarea capacitatii %e %iscriminare au%iti&a" &i,uala si Aineste,ic!motrica
/e recoman%a (olosirea unor proce%ee care sa stimule,e si sa (acili,e,e anali,a si
sinte,a (onetica a structurii cu&intelor si propro,itiilor + Re,ultatele sunt mai bune %aca se
porneste %e la cu&inte mono si bisilabice" ca in (inal sa se aunga la cele polisilabice +/e poate
(olosi scrierea colorata cu una sau mai multe culori+
5entru %e,&oltarea capacitatii %e %iscriminare se pot (olosi comparatiile pentru
%istingerea asemanarilor si %eosebirilor intre %i(erite grap*eme si litere+ p!b!%" m!n" s!s+
-componenta &i,uala. ,!" s!s" (!&" -componenta au%iti&a.+
Citirea imaginilor i,olate si in suita! stimulea,a si contribuie la %e,&oltarea &orbirii
copilului" %e,&olta interesul pentru citit si poate (i apreciat ca o etapa ce contine elemente %e
organi,are a acti&itatii mentale +
Deprin%erile %e citit!scris selecti&e! consta in in%icarea cu&intelor si propo,itiilor
apreciate ca (iin% critice sau care au un anumit gra% %e %i(icultate ce poate %etermina erori
Pagina "" din 136
tipice si pe care subiectul trebuie sa le citeasca si sa le citeasca si sa le scrie+ Citit!scris
selecti& tre,este interesul si moti&atia pentru %esa&arsirea actiunii+
Citirea simultana si scrisul sub control!subiectul citeste o%ata cu terapeutul si scrie
sub supra&eg*erea acestuia+ Ciecare greseala este corectata ime%eat" ceea ce intareste
incre%erea in posibilitatile sale %e scriere!citire+
Citirea si scrierea in perec*e!%oi subiecti citesc si scriu in acelasi timp si se corectea,a
reciproc prin sc*imbarea alternati&e a rolurilor+ Eeto%a este e(icienta prin mentinerea starii
%e &igilenta" (ormarea!%e,&oltarea moti&atiei competitionale si a satis(actiei pentru succesul
implinit+
Citirea si scrierea in sta(eta! un copil %in grup citeste sau scrie pe tabla una sau mai
multe propo,itii" apoi in%ica un alt coleg care sa continue actiunea+ /timulea,a atentia pentru
a corecta greselile si sa poata continua actiunea+
Cititea si scrierea in sta(eta greselilor!subiectul citeste sau scrie pana in momentul
comiteri unei greseli"apoi continua un alt goleg in mo% asemantor+ /e poate alcatui un
clasament pentru a stimula interesul %e a obtine un re,ultat bun+
Citirea si scrierea cu caracter ortoepic!(iecare silaba care se citeste sau scrie cu
%i(icultati este repetata %e %oua ori"spre %eosebire %e celelalte ce se scriu si se citesc normal +
Citirea si scrierea pe roluri!(iecare subiect in%eplineste un rol in ca%rul unei po&estiri
si &a citi sau scrie numai acea parte care se re(era la rolul cu care a (ost in&estit+ El in&ata sa
(ie atent" se obisnuieste cu starea %e asteptare" ceea ce %uce treptat la %e,&oltarea ec*ilibrului
%intre e)citatie si in*ibitie+
Citirea si scrierea pe sintagme! subiectul trebuie in&atat sa sesi,e,e sensul celor citite
si scrise si sa cuprin%a in campul sau percepti& unitatile sintactice purtatoare %e semni(icatii+
E)ercitii %e copiere "%ictare si compunere+ Cele mai multe greseli se (ac la compunere
+ copierea contribuie la reali,area %eprin%erilor motorii si la obisnuirea subiectului cu (orma
gra(emelor si cu %i(erentele %intre ele+ Dictare este mai %i(icila pentru %isle)o!%isgra(ici si %e
aceea trebuie alese te)te scurte si organi,ate in (unctie %e posibilitatile subiectului+
Corectarea tulburarilor %e &orbire se (ace inaintea sau concomitant cu terapia %isle)o!
gra(iei+Eaoritatea tulburarilor %e &orbire se transpun in limbaul scris!citit+ /i in acest ca, se
respecta principiul %e la simplu la comple)+
Terapia %isle)o!gra(iei trebuie sa &i,e,e %e,&oltarea limbaului si stimularea
acti&itatii psi*ice+
Pagina "# din 136
E)plicarea cu&intelor" a semni(icatiei lor si a sensului propo,itiei cu care se e)ersea,a"
ca si solicitarea subiectului sa (ormule,e po&estiri" compuneri" auto%ictari" (acilitea,a
stimularea acti&itatii psi*ice pentru transpunerea i%eilor in planul comportamental &erbal+
Corectarea con(u,iilor %e gra(eme si %e litere" con%itie %e ba,a in terapia tulburarilor
gra(o!le)ice+
/!au (olosit e)ercitii care sa urmareasca (ormarea capacitatii %e %iscriminare mai intai
a gra(emelor si literelor separate" apoi in combinatii %e cu&inte monosilabice" bi si trisilabice+
Este necesar sa se (oloseasca si grupurile %i(tongilor" tri(tongilor pentru ca aici au loc cele
mai multe con(u,ii+ 5o,itia ocupata in cu&inte %e literele a(ectate trebuie sa &arie,e la
inceputul" milocul si (inalul cu&antului+
/TUDIU DE C2F HII

NUEE C+
5RENUEE I+
D2T2 N2>TERII I+99+9::J
LOCUL N2>TERII I2>I
R2N6UL N2>TERII =
COD NUEERIC 5ER/ON2L 9:J998II774LLI
RELI6IE orto%o)'
N23ION2LIT2TE romn'
ETNIE romn'
Rosetti

Copilul a (ost crescut %e p'rin$ii naturali"intr!o (amilie organi,ata" cren% o stare %e
securitate pentru minor+
Pagina "$ din 136
C+I+ a %e,&oltat un ata#ament %e tip sigur (a$' %e ambii p'rin$i %atorit' griii pe care
acestia au mani(estat!o (ata %e cei cinci copii ai (amiliei+ 2re re,er&e n a se impune n grup #i
pre,int' o oarecare %epen%en$' (a$' %e asisten$ii sociali %in centru" apeln% %eseori la ace#tia
pentru a (i n$eles #i ncuraat+ 1n rela$iile cu colegii %e clas' #i centrul %e plasament este
sociabil+
De(icien$a mintal' u#oar'" V W 4J
Caren$e e%ucati&e #i socio!a(ecti&e?
Tulbur'ri %e limba0 %islalie !%isgra(ie?
2ten$ie0 instabil'+
me%iu+


! tulbur'ri ale organelor %e sim$0 nu pre,int'?
Pagina #% din 136

IH+ EDUC23I2
%e E)perti,' #i orientare #colar' #i pro(esional' %in 9=+8:+7888+ 1n anul #colar 7887!788=a
urmat clasa I la #coala special' C+ 5'unescu con(orm planului %e n&'$'mnt #i programelor
#colare speci(ice #colii speciale pentru %e(icien$i mintal+
5'rin$ii+
5ERIO2D2
9J luni
luni
an
an

C+E+ mam' 9; ori
C+C+ tata 97 ori

Pagina #1 din 136
(amilial'+

E2E2 T2T2
NUEE+ 5RENUEE C+E
C+C+
9I+8I+9:4L
EDUC23I2 opt clase opt clase
necali(icat
N23ION2LIT2TE romn'
romn'
ETNIE romn'
romn'
%in rela$ia lui C+C+ cu C+E+ au mai re,ultat inca I copii ocrotiti in (amilie+
B+L+ " 48 ani" str Hasile Lupu" nr+ 4" I/
bunicii paterni0 C+N+" L; ani" com+/arca" I/
C+2+" L8 ani" com+ /arca" I/
C+I+ este re,ultatul unei rela$ii normale %e casatorie al lui CC cu CE+ Din aceast'
rela$ie au mai re,ultat inca J minori B2+ Eoti&ul intern'rii a (ost lipsa con%i$iilor %e cre#tere
#i e%ucarea a%ec&at' a minorului+ 2st(el" n perioa%a 7;+99+7888 ! 97+87+7887" C+I+ a a&ut
statut %e intern par$ial urmn% centrul %e ,i %in centrul %e plasament C+2+ Rosetti %up'
care" timp %e #apte luni" a (ost internat n centrul %e plasament C+2+ Rosetti+
Pagina #2 din 136
5'rin$ii au locuit n %i&erse locuri (ie mpreun'" (ie separa$i" moti&ul sc*imb'rii %ese a
a%resei (iin% (aptul c' pleac' ('r' s'!#i ac*ite %atoriile+ 2ce#tia &in aproape ,ilnic la ru%e
-bunica" %oi unc*i" o m'tu#'. cu care se ceart' uneori a(ln%u!se n rela$ii tensionate+
5e 77+98+7889" p'rin$ii locuiau mpreun' #i au *ot'rt s' ia minorul n (amilie o%at' la
trei s'pt'mni+

J+ /itua$ia material' a (amiliei0precara" mama locuieste la bunicii materni" intr!o casa
cu 7 camere+

5ersoanele care au autat la solu$ionarea ca,ului sunt p'rin$ii care au ntre$inut rela$ia

2specte po,iti&e0
Y 2ta#amentul p'rin$i!copil?
2specte negati&e0

E)tras %in Certi(icatul %e e)perti,' #i orientare #colar' %in 7I+8:+78870
6ra%ul < oligo(renie gra%ul I -etiologie nepreci,ata. S%islalie!%isgra(ieS caren$e
e%uca$ionale" *ipomne,ie %e (i)are S u#oar' instabilitate aten$iei S imaturitate psi*o!a(ecti&' S
%eprin%eri %e munc' intelectual' nestructurate+
Y 5lan %e n&'$'mnt
Y 5rograme #colare speci(ice #colii publice clasei III
Pagina #3 din 136
/!au obser&at a&ersiuni %in partea copilului in sensul abentei %e la se%inte" absente
care au (ost corectate %e logope% prin intro%ucerea unor elemente atracti&e precum mu,ica si
ocurile+/!a lucrat pe %e,&oltarea unor %eprin%eri %e munca intelectuala structurate care sa!l
aute sa inregistre,e progrese in acti&itatea scolara+
In ceea ce pri&este %islalia si %isgra(ia"tulburari ce riscau sa se stabili,e,e" terapia
logope%ica a reusit sa stope,e acest proces" incepan%u!se corectarea tuturor grupelor %e
(oneme a(ectate+ 5e parcurs s!au e&i%entiat progrese &i,ibile in ceea ce pri&este articulatia!
pronuntia sunetelor a(ectate si s!au imbunatatit re,ultatele scolare+ In pre,ent se continua
terapia pentru (ormarea %eprin%erii %e a articula corect toate sunetele+ In plan
comportamental" se urmareste ameliorarea stabilitatii atentiei si a laturii psi*o!a(ecti&e+
Eeto%ele si proce%eeele (olosite in corectarea %islaliei" ca si a celorlalte tulburari %e
&orbire" trebuie selectate si a%aptate speci(icului (iecarei tulburari si copil in parte+ Daca
%islalia este se&era si %aca sunt si alte mo%i(icari" se,oriale" neurologice"%e motricitate"
a(ecti&e" etc" atunci se impune intr!o prima etapa e(ectuare unor e)ercitii suplimentare+
In corectarea %islaliei se aplica" la inceput o serie %e meto%e cu caracter general in
(unctie %e gra&itatea tulburarii+ 2cestea urmaresc sa pregateasca si sa (acilite,e aplicarea
meto%elor si proce%eelor logope%ice in%i&i%uali,ate in (unctie %e ca, si %e natura %ialaliei
5entru corectarea %isaliei se pot %istinge %oua categorii mari %e meto%e si proce%ee si
anume 0
In categoria meto%elor si proce%eelor generale sunt cuprinse 0 gimnastica si
miogimnastica corpului si a organelor care participa la reali,area pronuntieie? e%ucarea
respiratiei si a ec*ilibrului %intre e)pir si inspire? e%ucare au,ului (onematic? e%ucarea
personalitatii" inlaturarea negati&ismului (ata %e &orbire si a unor tulburari comportamentale+
Pagina # din 136
5entru imbunatatirea motricitatii generale si a miscarilor (ono!articulatorii se pot
in%ica o serie %e e)ercitii care au o importanta %eosebita nu numai pentru %e,&oltarea
limbaului %ar si pentru sanatatea organismului +E)ercitiie (i,ice generale au scopul %e a
usura %es(asurarea unor miscari comple)e ale %i(eritelor grupuri %e musc*i care i!au parte la
acti&itatea %e respiratie si la (unctionarea aparatului (onoarticulator+ /e %isting
%oua categorii mari %e e)ercitii si anume0 unele cu scopul %e a rela)a organismul si
musculature aparatului %e emisie" e)ercitii utile in pronuntarea maoritatii sunetelor limbii
romane si a altele %e incor%are care se (olosesc in special in timpul pronuntarii sunetelor
sur%e+
5entru %e,&oltarea organelor (onoarticulatorii se recoman%a o serie %e e)ercitii ce se
re(era la %e,&oltare miscarilor e)presi&itatii (aciale" linguale" man%ibulare" labiale etc+

E%ucarea respiratiei si a ec*ilibrului %intre inspir si e)pir are un rol importanat nu
numai in asigurarea unor (uncti biologice %ar si in pronuntie+In timpul e)pirului" su(lul (ace
sa &ibre,e coar%ele &ocale necesare pentru pro%ucerea sunetelor+5resiunea e)pirului si a
inspirului se mo%i(ica in (unctie %e (iecare sunet+ Unii logopati incearca sa &orbeasca si in
timpul inspirului nu numai al e)pirului -cum este normal.+ In (elul acesta pronuntarea %e&ine
%e(ectoasa prin %e(ormarea sunetelor" omisiunea sau inlocuirea lor in cu&int si mai ales prin
aparitia unor tulburari ale ritmului si ca%entiei &orbirii+
E)ercitiile %e respiratie se %es(asoara in (unctie %e &arsta %islalicului0 la copii mici ele
se pot %es(asura sub (orma ocului utili,an%u!se o serie %e ucarii in care sa se su(le? la copiii
mai mari se pot utili,e materiale %i%actice &i,uale" spirometrul" cat si e)ersarea e)pir!inspir
pe ba,a apelarii la intelegere+ /e recoman%a ca e)ercitiile %e
respiratie sa (ie e(ectuate o%ata cu pronuntarea si sa se reali,e,e la inceput cu autorul
cantului si al recitarii %e poe,ii ritmice+
2u,ul (onematic" a%ica capacitatea %e a in%enti(ica si %i(erentia sunetele limbii
contribuie alaturi %e alte elemente la reali,area unei pronuntari corecte+ 5rin acti&itatea %e
%e,&oltare a au,ului (onematic se creea,a un sistem relational intre mo%alitatea sen,oriala %e
percepe si crearea unor imagini i%eale la ni&eluri superioare+ De(icientele au,ului (onematic
(ac imposibil autocontrolul au%iti& si %islalicului (ace e(orturi %e in%reptare a &orbirii pe ba,a
motrico!Aineste,ica a aparatului %e emisie+ In general" la %islalici sunt
e(icace pronuntarea" %i(erentierea si i%enti(icarea cu&intelor sinonime si paronime+
Consi%eram ca pentru %e,&oltarea au,ului (onematic sunt mai importante e)ercitiile in
cu&inte %ecat pronuntare sunetelor i,olate" asa cum in corectarea %islaliei cu&antul oaca un
Pagina #! din 136
rol *otarat+ 2st(el" in reali,area pronuntiei corecte %islaliculreuseste sa e(ectue,e o
comparati&e intre propria sa pronuntie receptionala %e la persoanele %in urul sau si sa
reali,e,e un autocontrol" pe ba,a au,ului"asupra emisiei &ocale+
E%ucarea personalitatii
%islalicului trebuie sa inceapa o%ata cu corectarea %islaliei in%i(erent %e &arsta %islalicului +
E%ucarea personalitatii trebuie sa
urmareasca 0re%area incre%erii in propriile posibilitati" crearea con&ingerii ca %ilalia eate o
tulburare pasagera care pote (i corectata" crearea incre%erii in logope%" inlaturatrarea
negati&ismului si re%earea optimismului 2st(el" corectarea tuturor tulburarilor %e
limba este con%itioanata nu numai %e e(icacitatea meto%elor logope%ice" ci si %e o serie %e
(actor ice tin %e particularitatile psi*oin%i&i%uale ale *an%icapatilor %e limba
Re,ultatele cele mai bune in e%ucarea personalitatii le are psi*oterapia+
5si*oterapia (oloseste o serie %e meto%e si te*nice psi*ope%agogice in &e%erea
restabilirii ec*ilibrului psi*o!(i,ic al logapatului" incercan%a sa stearga %in mintea copilului
cau,elel care au %eclansat tulburarea %e limba" sa inlature si sa pre&ina unele simptome
crean% in (elul acesta" con%itii (a&orabile pentru acesta pentru actiunea proce%eelor
logope%ice %in ca%ru unui tratament complet +
5si*oterapia se constitue %intr!un comple) %e meto%e terapeutice prin care se
uramareste intarirea personalitatii" intarirea cunostintei si imbunatatirea a(ecti&a+
In practica logope%ica psi*oterapia urmareste restabilirea psi*icului logopatului
prin0e%ucarea personalitatii"
!e%ucarea unei aprecieri corecte a propriului %e(ect si al me%iului social"
!in(luentarea microme%iului social+
Eeto%ele psi*oterapeutice" utili,ate asta,i" prin in(luentarea %i(eritelor &erigi
perturbate ale unitatii biopsi*osociale in(antile+5si*oterapia generala &i,ea,a eliminarea
con(lictelor psi*ice ce au %eterminat tulburarea %e limba si restructurarea personalitatii +
5entru a reali,a aceasta este necesar0 sa se e)plice logopatului cau,ele si con%itiile
con(lictelor pentru ca" prin ri%icarea acestora la ni&elul constintei" ele sa %ispara"re,ol&area
relatiilor negati&e -copil!me%iu" copil!copil" copil!pro(esor" copil!parinte"etc+. acomo%area la
colecti& prin capatarea a(ecti&a a copilului+
Camilia logopatului" prin mani(estarile %e neincre%ere si %e retinere constitue
obstacolul" uneori %i(icil in terapie+ De aceasta " este necesar sa li se e)plice parintilor
tulburarea %e limba %in care su(era copilul" cau,elel %eclansarii" comportarea (ata %e copil"
Pagina #6 din 136
cum se %es(asoara terapia comple)a" care este rolul parintilor in terapie si cum sa asigure
regimul %e &iata propriilor copii logopati+
Eo%i(icarea conceptiei" a opticii si a mo%alitatilor comportamentale trebuie sa %uca la
inlaturarea tensiunii intra(amiliare+ 2cesta se reali,ea,a prin0 cunoasterea personalitatii
parintilor" %in con&orbirile anamestice" &i,ite la %omiciliu" %iscutii %i(erite in grupuri %e
parinti" resturucturarea atitu%ini parintilor" atat in cursul se%intelor in%i&i%uale" cat si in
ca%rul se%intelor collecti&e+ In ca%rul se%intelor colecti&e este posibila cunosterea relatiilor
%intre parinti si copil" cat si optical lor in legatura cu tulburarea %e limba al copilului+
/e &a initia un proces %e reconsi%erare a greselilor e%ucati&e" %escoperirea propriilor
greseli si eliminarea lor+ 2ceasta &i,ea,a trans(ormarea parintelui intr!un element principal
psi*oterapeutic si logope%ic" prin organi,area regimului %e &iata al copilului in (amilie"
organi,area acti&itatii logope%ice si uramarirea re,ultatelor+
/TUDIU DE C2F HIII

NUEE 2+
5RENUEE 2+
D2T2 N2>TERII 9:+97+9::J
LOCUL N2>TERII I2>I
R2N6UL N2>TERII 7
COD NUEERIC 5ER/ON2L 9:J979:774L4I
RELI6IE orto%o)a
N23ION2LIT2TE romn'
ETNIE romn'

II+9+ Descrierea (i,ic'0 copilul a (ost n'scut normal #i a a&ut o greutate la na#tere %e
=;88 g+
Din punct %e &e%ere (i,ic" s!a %e,&oltat normal+
Pagina #" din 136
2 (ost nascut intr!o (amilie organi,ata cu trei copii+
2+2+este ata#at %e ambii parinticu care este n rela$ii apropiate+ 5e perioa%a intern'rii
n centrul %e plasament a colaborat cu asisten$ii sociali #i cu pro(esorii %in #coala %e mas'
ns' au (ost situa$ii con(lictuale cu unii colegi pe care le!a re,ol&at ('r' s' cear' autorul
De(icit mintal leer+
5ersonalitate ec*ilibrat'? temperament melancolic?
De,&oltare socio!a(ecti&'0 tulburari %e comportament prin (actori progenetici+
Ritm %e lucru lent
De,&oltare cogniti&' #i a limbaului0%e(icit mintal leer" %isgra(ie"tulburari %e &oce
-bra%ilalie."tulburari %e ritm+

2ntece%ente (amiliale patologice0 cei %oi bunici neag' e)isten$a n (amilie a unor boli
GIH < -negati&." *emoglobina 97"= g K" e)u%at na,o!(arigian < absen$i streptococ B <
Pagina ## din 136
Y /tare %e nutri$ie < buna+

IH+ EDUC23I20
2+2+ are &rsta %e 98"9 ani #i a urmat pn' n 788=" cursurile #colii generale Ionel
Teo%oreanu iar n clasa a II!a a pre,entat un e#ec #colar+ Urm'torii %oi ani a (ost nscris' la
#coala special' C+ 5'unescu+
5e 7J+84+788I s!a %at Certi(icatul %e e)perti,' #i orientare #colar' care a *ot'rt
orientarea catre scoala speciala cu %iagnosticul %ebilitate mintala asociata cu tulburari %e
comportament+

Bunicii+
5ERIO2D2
I luni
I ani
2+C tata bilunar
2+B (rate ; ori
2+/ sora J ori
EN bunica paterna = ori

Pagina #$ din 136

E2E2 T2T2
NUEE+ 5RENUEE 2+H+ 2+C
D2T2 N2>TERII 79+8L+9:LI 77+87+9:47
OCU523I2 #omer' muncitor -Eurocris
Impe) /+2+.
DOEICILIUL str+ 2l+ Lapusneanu" nr+ J7" bl+ B9" sc+ 2" et+ I"
ap+ I" Ia#i
RELI6IE orto%o)a orto%o)a
ETNIE romn' romn'
2C n+ 94+97+9:;J -sor' geam'n'.
2+B+C+ n+ 78+8=+9:;L
2+B+C+ n+ 7:+8;+9:;;
bunicii materni < E+2" L7 ani" com+Comarna" I/
E+N" L8 ani" com+ Comarna" I/
bunicii paterni < 2+I" %ece%at" 9::;
2+H" L= ani" com+ Belcesti" I/
copilul pro&ine %intr!o (amilie legal constituit' n 9:;=+ Din c's'toria lui 2+H cu 2+C
au re,ultat o (ata #i %oi b'ie$i+
2+2+ a urmat pn' n 788=" cursurile #colii generale 2l+ I+Cu,a iar n clasa a II!a a
pre,entat un e#ec #colar %atorit' ritmului %e lucru lent #i a unor st'ri %e in*ibi$ie+
Pagina $% din 136
pro(esional' n care 5+I este n%reptat' spre n&'$'mntul special+ 2st(el urmea,' la #coala
special' C+ 5'unescu clasele II!III +
6ra%ul0 intelect %e limit' S personalitate ec*ilibrat'" cooperant' S %isgra(ie" tulburari
%e &oce -bra%ilalie." tulburari %e ritmS blocae in*ibiti&e S inteligen$' practic' #i social' n
limite normale S autonomie personal' #i social'+
! plan %e n&'$'mnt #i programe #colare speci(ice #colii speciale+
Terapie logope%ica
In &orbirea spontana se inregistrea,a o &orbire (luenta si ritmica atunci can% nu se
simte stresat + In ce pri&este gra(ismul " s!au remarcat progrese %eosebite " reusin% sa!si
organi,e,e o scriere li,ibila" corecta" cu o buna or%onare macrospatiala+
/e lucrea,a in continuare cu copilul pentru obtinerea unui ritm constant %e &orbire+
5e parcursul stabilirii (luentei &orbirii si pe masura progreselor inregistrate la scriere!
citire" precum si succese scolare l!au mobili,at si incuraat mai mult " stimulan%u!i &ointa si
obtinan% re,ultate mai bune atat in plan scolar cat si in relatiile cu colegii si cu ca%rele
%i%actice+
Comple)itatea tulburarilor a impus initierea unor terapii comple)e" urmarin%u!se
actionarea asupra %i(eritelor laturi0 articulatorie" a %e,&oltarii limbaului" %e,&oltarii
motricitatii generale si (ine" memoriei" atentiei" a(ecti&itatii si nu in ultimul ran%
psi*ocomportamentale+
2&an% in &e%ere comple)itatea tulburarilor" am reali,at un program in%i&i%uali,at
care urmarea ac*i,itionarea gra%ata a abilitatilor %e comunicare+
In prima etapa s!a urmarit0
!(ormarea unei respiratii costo!%ia(ragmatice
!inlaturarea tulburarilor motricitatii organelor %e &orbire" pentru a crea posibilitatea
articularii corecte a %i(eritelor sunete
!%e,&oltarea au,ului (onematic pentru o buna sesi,are si %i(erentiere a sunetelor
Pagina $1 din 136
!e)ercitii pentru concentrarea atentiei" stimularea memoriei
5rimele e)ercitii au (ost e)ercitii %e gimnastica a aparatului (ono!articulator" in
&e%erea inlaturarii apra)iei acestuia si e)ercitii %e gimnastica respiratorie pentru e%ucarea
respiratiei" a ec*ilibrului %intre inspir si e)pir in scopul asigurarii unor (unctii biologice+
2m trecut apoi la miscari mai comple)e si mai precise a bu,elor" limbii" obrailor" pe
ba,a imitarii" in (ata oglin,ii" (ara emitere %e sunete+
5e masura %iminuarii %i(icultatilor articulatorii am trecut la emiterea sunetelor+ In
pre,ent emite" re(lectat" &ocalele a" e" i" o" u" intampinan% greutati la " '" precum si silabe
(ormate %in 7 &ocale 0 au" ua" ai" ou" eu+ Emite silabe %esc*ise (ormate %in consoanele m" n" p"
b" t" % -e)+ ma" me" mi" m" mu? n" ne" no" nu" ni? pa.+
Rosteste o serie %e cu&inte ]apa^" ]asa^" ]%a%a^" ]buba^" ]%oi^" ]copii^" ]gata^" ]Ina^"
]pui^" ]*ai^" ]paru^!patru" ]pa%on^ <par%on" ]ute^ < uite" ]pocu^ < porcul" ]coco^ < cocos"
]baca^! &aca" ]mao^ < maro+ /e insista asupra %i&ersi(icarii cu&intelor in&atate" nu asupra
corectitu%inii pronuntiei+
2socia,a silabe 0 pa!pa" ta!ta" ma!ma" na!na" co!co" %a!%a" ba!ba+
Cormulea,a propo,itii simple 0 ]nu pun^ < nu spun" ]te!am pins^ < te!am prins+
Coloseste cu&inte < &erbe" in special" cu rol %e propo,itie 0^%a^" ]*ai^" ]ute^"]poua^"
]apa^+
/pune si recunoaste onomatopeele emise %e %i(erite animale si pasari %omestice"
in%ican% sursa acestora 0 ]cane^!caine <*am!*am" ]baca^!&aca!mu!mu" ]pui^!pui!pui!pui" ]oi^!
oaie!be!be" ]coco^!cocos" precum si alte onomatopee cunoscute+
Recunoaste si in%ica la cerere toate animalele si pasarile" inclusi& cele pe care nu le
poate imita 0 rata" gaina" calul" porcul" pisica+
In &e%erea ameliorarii %isgra(iei s!au e(ectuat e)ercitii pentru %e,&oltarea motricitatii
(ine+ 2 reusit sa treca ast(el %e la ]ma,galituri^ la linii in spatiul gra(ic al caietului < si
anume 0 linie oblica %reapta!stanga" linie %reapta ori,ontala si &erticala" punctul+ Colorea,a
imagini mari" ramanan%" cel mai a%es" in spatiul %esenului+ Reuseste partial sa trase,e
contururile (ormelor geometrice+
/i!a imbogatit mult limbaul pasi&" in%ican% la cerere %i(erite obiecte %in spatiu 0 casa"
clasa" me%iu+
/ortea,a %upa (orma si culoare (ara a putea &erbali,a+ De asemeni" cunoaste sensul
notiunilor %e spatialitate -sus" os" pe" sub" langa. si notiunile percepti&!motrice %e (orma"
marime" culoare+
Pagina $2 din 136
Ciin% integrat in colecti&ul clasei" s!a obisnuit sa stea in banca %esi nu timp
in%elungat" sa respecte normele si regulile impuse %e in&atatoare+
Colegii %in clasa l!au acceptat" il auta can% are ne&oie" il spriina can% nu reuseste sa
(aca ceea ce %oreste <e) +il auta sa traga (ermoarul la *aina+
In urma sociali,arii" se obser&a sca%erea agresi&itatii atat (ata %e a%ulti" cat si (ata %e
colegi+
5rognosticul logope%ic este %e e&olutie lenta pe toate liniile 0 articulatorie" a
limbaului" intelectului" scris!cititului" cu posibilitati limitate %e recuperare pe linia limbaului
oral <scris+
E)ercitiile au (ost e(ectuate in or%inea urmatoare 0
!e)ercitii %e gimnastica a aparatului (ono!articulator si e)ercitii %e gimnastica
respiratorie pentru e%ucarea respiratiei (araScu la emitere %e sunete+
!emite" re(lectat" &ocalele a" e" i" o" u" intampinan% greutati la " '" precum si silabe
(ormate %in 7 &ocale 0 au" ua" ai" ou" eu+
!emite silabe %esc*ise (ormate %in consoanele m" n" p" b" t" % -e)+ ma" me" mi" mo"
mu ? na" ne" no" nu" ni ? pa.+
!rosteste cu&intele ]apa^" ]asa^" ]%a%a^" ]buba^ " ]%oi^" ]copii^" ]gata^" ]Ina^" ]pui^" ]*ai^"
]paru^!patru" ]pa%on^<par%on" ]ute^<uite" ]pocu^ < porcul" ]coco^! cocos" ]baca^!&aca" ]mao^<
maro+
!asocia,a silabe 0 pa!pa" ta!ta" ma!ma" na!na" co!co" %a!%a" ba!ba+
!(ormulea,a propo,itii simple0 ]nu pun^ < nu spun" ]te!am pins^ < te!am prins+
Coloseste cu&inte S &erbe cu rol %e propo,itie 0^%a^" ]*ai^" ]ute^"]pou^" ]apa^+
!spune si recunoaste onomatopeele emise %e %i(erite animale si pasari %omestice"
in%ican% sursa acestora0 ]cane^!caine <*am!*am" ]baca^!&aca!mu!mu" ]pui^!pui!pui!pui" ]oi^!
oaie!be!be" ]coco^!cocos+
In &e%erea ameliorarii %isgra(iei s!au e(ectuat e)ercitii pentru %e,&oltarea motricitatii
(ine+
!a trecut %e la ]ma,galituri^ la linii in spatiul gra(ic al caietului < si anume0 linie oblica
%reapta!stanga" linie %reapta ori,ontala si &erticala" punctul+
! colorea,a imagini mari" ramanan% cel mai a%es" in spatiul %esenului+ Reuseste partial
sa trase,e contururile (ormelor geometrice+
!si!a imbogatit mult limbaul pasi&" in%ican% la cerere %i(erite obiecte %in spatiu0 casa"
clasa" me%iu+
!sortea,a %upa (orma si culoare (ara a putea &erbali,a+
Pagina $3 din 136
!cunoaste sensul notiunilor %e spatialitate -sus" os" pe" sub" langa. si notiunile
percepti&!motrice %e (orma" marime" culoare+

/TUDIU DE C2F I[
NUEE C+
5RENUEE E+
D2T2 N2>TERII 7=+8;+9::J
LOCUL N2>TERII I2>I
R2N6UL N2>TERII 9
COD NUEERIC 5ER/ON2L 9:J8;7=774L4I
N23ION2LIT2TE romn'
ETNIE romn'

Din punct %e &e%ere (i,ic" s!a %e,&oltat normal" e)ceptan% *ipotro(ia staturo!
pon%eral'+
5ro&ine %intr!o (amilie %e,organi,ata+%e mentionat ca mai are %oi (rati cu intelect %e
limita +
C+E+ este ata#at %e ambii p'rin$i+ 5e perioa%a intern'rii n centrul %e plasament
in*ib' +
Oligo(renie gra% I prin (actori progenetici
Pagina $ din 136
Ritm %e lucru lent
De,&oltare cogniti&' #i a limbaului0 %e(icitului mintal me%iu+La e)amenul logope%ic
%iagnosticul este0 %isle)ie!%isgra(ie


IH+ EDUC23I20
C+E+ are &rsta %e 98"I ani #i a urmat clasa I la scoala N6*eorg*e 2sac*i iar n clasa
a II!a a pre,entat un e#ec a (ost nscris la #coala special' C+ 5'unescu+
e)istenta %e(icitului mintal me%iu+La e)amenul logope%ic %iagnosticul este0 %isle)ie!
%isgra(ie+

Pagina $! din 136

5'rin$ii+
5ERIO2D2
C+H mama s'pt'mnal
C+C tata bilunar
C+B (rate ; ori


E2E2 T2T2
NUEE+ 5RENUEE C+H C+C
D2T2 N2>TERII 79+8L+9:L7 77+87+9:L8
Pagina $6 din 136
OCU523I2 #omer'
muncitor-EOLDO5L2/T /+2+.
DOEICILIUL str+ 5ro(esor paul" nr+ 9J" bl+ B9" sc+ 2" et+ I" ap+
I" Ia#i
RELI6IE catolic' orto%o)a
ETNIE romn' romn'
C+C n+ 94+97+9:;J -sor' .
C+B+C n+ 78+8=+9:;L
C+B+C n+ 7:+8;+9:;;
bunicii materni < E2" L7 ani" com+Costuleni" I/
EN" L8 ani" com+ Costuleni" I/
bunicii paterni < C+I" %ece%at" 9::;
C+H" L= ani" com+Ra%ucaneni" I/
copilul pro&ine %intr!o (amilie legal constituit' n 9:;=+ Din c's'toria lui C+H cu C+C
au re,ultat %oi b'ie$I si o (ata+
pro(esional' n care C+E+ este n%reptat' spre n&'$'mntul special+ 2st(el urmea,' la #coala

6ra%ul0me%iu"%isle)ie!%isgra(ie
Pagina $" din 136

5rogresele au (ost imbucuratoare" copilul inregistran% re,ultate bune la citit+ /!a
a%aptat usor ritmului %e lucru muncin% cu serio,itate si cu %orinta %e a!si insusi cat mai
repe%e %eprin%erile %e scris+
2u persistat greselile %e or%in gramatical" %atorita (olosirii incorecte a unor ca,uri si
timpuri in relatiile %intre %i(erite parti %e propo,itii "precum si unele greutati in (olosirea
semnelor %e punctuatie+
Toate acestea s!au re(lectat in re,ultatele scolare" ele&ul promo&an% anul scolar cu
me%ii superioare comparati& anilor prece%enti+ /uccesul acestor prime re,ultate a constituit
inceputul &in%ecarii si integrarii in colecti&ul clasei+ Legatura cu copilul este in continuare
pastrata" terapia urmarin% e&olutia limbaului si comportamentului in ca%rul scolii si
colecti&ului %e colegi+
E)amenul logope%ic a scos la i&eala (aptul ca %e,&oltarea limbaului si a &orbirii sunt
(oarte limitate %atorita mo%i(icarilor aparatului (ono!articulator+ Eal(ormatiile boltii si &alului
palatin il impie%ica pe copil in e)ecutia corecta a sunetelor+Copilul nu poate pronunta
consoanele0 r" s" )+" in sc*imb poate pronunta na,ali,at toate &ocalele+ /unetele 0 ce" ci" ge" gi
sunt a(ectate (iin% inlocuite cu un su(lu na,al+2u,ul (onematic nu este a(ectat+2tentia au%iti&a
este (oarte buna+ Horbirea e)presi&a este limitata si %e(ormata+ Hocabularul acti& este re%us"
capacitatea %e e&ocare a cu&intelor este re%usa" (iin% pre(erate mimica si gesturile+
Diagnosticul logope%ic a (ost cel %e %islalie polimor(a %atorata %espicaturii &elo!
palatine+
5rognosticul logope%ic este %e e&olutie lenta pe toate palierele limbaului+
Terapia logope%ica a urmarit mai multe planuri+ 2cti&itatea logope%ica a %ebutat cu
gimnastica aparatului (ono!articulator" urmarin%u!se %e,&oltarea si e%ucarea miscarilor
necesare articularii corecte a sunetelor si pronuntarii cu&intelor+ 2ceste e)ercitii %e
gimnastica au a&ut rolul %e a imbunatati (unctia motorie a sistemelor cerebrale ramase +/!au
reali,at e)ercitii %e gimnastica pentru bu,e" limba si &alul palatin " a%ministran%u!se probe
sub (orma %e oc+ De asemenea s!au e(ectuat e)ercitii pentru e%ucarea respiratiei"pentru
(ormarea inspirului si e)pirului pro(un%" %ia(ragmatic" intens" pentru (ormarea su(lului bucal
si e%ucarea e)pirului bucal in (unctie %e sunet+
Pagina $# din 136
In continuare s!a trecut la corectarea pronuntiei pornin% %e la articularea corecta a
sunetelor si %e la particularitatile articulatorii+ In acti&itatea %e corectare s!au utili,at imagini
&i,uale si motorii" a%ministrate sub (orma %e oc+ La inceputul (iecarei ore" s!a e)ersat cate&a
minute la pronuntarea i,olata a sunetelor+
Dupa emiterea sunetului %e(icitar" s!a trecut la intro%ucerea sunetului in silabe+
Copilul trebuie sa pronunte cu&inte ce contin sunete in silabe %irecte si in&erse"%upa
e)emplu"in (ata oglin,ii logope%ice+5roba se e)ecuta in mai multe se%inte"pana la pronuntia
in%epen%enta corect+
Intro%ucerea sunetului in cu&inte se (ace sub in%rumarea logope%ului+
Copilului i se cere sa pronunte cu&inte monosilabice"bisilabice"polisilabice" ce contin
sunetul a(ectat+
Di(erentierea sunetelor la ni&elul silabelor si cu&intelor se (ace solicitan% copilului sa
sesi,e,e %i(erentele %intre silabele si cu&intele au,ite+/e cere copilului sa preci,e,e prin ce se
%eosebesc silabele sau cu&intele au,ite+
Etapa automati,arii consta %in e)ersarea sunetului %e(icitar in propo,itii0 se cere
copilului sa pronunte propo,itii simple in care este pre,ent in cu&inte sunetul %ee(icitar" in
po,itia %e inceput"miloc si (inal+2ceste e)ercitii se reali,ea,a treptat"respectan%u!se prncipiul
pasilor mici si al %i(icultatii gra%uale+
E)ersarea sunetului %e(icitar corectat in scurte po&estiri" poe,ii si g*icitori se
reali,ea,a pre,entan% copilului po&esti cunoscute "in imagini "ase,ate or%onat si i se solicita
sa spuna po&estea care presupune (olosirea unor cu&inte continan% sunetul %e(icitar corectat+
Treptat s!au intro%us %i(erite combinatii consonantice" gra%ul %e %i(icultate marin%u!
se treptat marin%u!se in (unctie %e ritmul %e insusire corecta a acestora %e catre copil+ 5e tot
parcursul se%intelor" copilul a (ost incuraat permanent si recompensat cu %ulciuri si buline iar
in a(ara se%intelor s!a conlucrat cu in&atatorul pentru ca copilul sa (ie stimulat si in clasa+
La (inalul se%intelor" copilul se a(la in (a,a corectarii acti&e a &orbirii+
/TUDIU DE C2F [
NUEE C+
5RENUEE H+
D2T2 N2>TERII 97+8I+9::J
LOCUL N2>TERII I2>I
R2N6UL N2>TERII 9
Pagina $$ din 136
COD NUEERIC 5ER/ON2L 9:J8I97774L4I
RELI6IE orto%o)a
N23ION2LIT2TE romn'
ETNIE romn'

Din punct %e &e%ere (i,ic" s!a %e,&oltat normal+Nu se cunosc %ate anterioare intrarii
copilului in centrul %e plasament+
5ro&ine %intr!o (amilie %e romi +
C+H+ este ata#at %e ambii p'rin$i+ 5e perioa%a intern'rii n centrul %e plasament
in*ib' +
Debilitate mintala usoara+
Ritm %e lucru lent
De,&oltare cogniti&' #i a limbaului0 %e(icitului mintal leer+La e)amenul logope%ic
%iagnosticul este0 %isle)ie!%isgra(ie
Pagina 1%% din 136


IH+ EDUC23I20
D+C+ are &rsta %e 98"; ani #i a urmat cursurile scolii NIonel Teo%oreanu iar n clasa a
II!a a pre,entat un e#ec a (ost nscris la #coala special' C+ 5'unescu+
e)istenta %e(icitului mintal me%iu+La e)amenul logope%ic %iagnosticul este0 %isle)ie!
%isgra(ie+

5'rin$ii+
5ERIO2D2
Pagina 1%1 din 136
C+H mama bilunar
C+C tata bilunar


E2E2 T2T2
NUEE+ 5RENUEE C+H C+C
D2T2 N2>TERII 79+8L+9:L7 77+87+9:L8
OCU523I2 #omer' muncitor
DOEICILIUL str+ Tatarasi nr+ 9J" Ia#i
RELI6IE orto%o)a orto%o)a
ETNIE romn' romn'
C+C n+ 94+97+9:;J -sor' .
C+B+C n+ 78+8=+9:;L
C+C n+ 7:+8;+9:;;
Nu se cunosc %ate %espre (amilia largita+
Pagina 1%2 din 136
Copilul pro&ine %intr!o (amilie legal constituit' n 9:;=+ Din c's'toria lui C+H cu C+C
au re,ultat %oi b'ie$i+
pro(esional' n care C+H+ este n%reptat spre n&'$'mntul special+ 2st(el urmea,' la #coala

6ra%ul0me%iu" %isle)ie!%isgra(ie

Desi la inceput s!au inregistrat a&ersiuni %in partea lui C+H" aceste absente au (ost
corectate %e logope% prin intro%ucerea unor elemente atracti&e precum mu,ica si ocurile+/!a
lucrat pe %e,&oltarea unor %eprin%eri %e munca intelectuala structurate care sa!l aute sa
inregistre,e progrese in acti&itatea scolara+
In ceea ce pri&este %isle)ia ce risca sa se stabili,e,e" terapia logope%ica a reusit sa
stope,e acest proces" incepan%u!se corectarea tuturor grupelor %e (oneme a(ectate+ 5e parcurs
s!au e&i%entiat progrese &i,ibile in ceea ce pri&este articulatia!pronuntia sunetelor a(ectate si
s!au imbunatatit re,ultatele scolare+ In pre,ent se continua terapia pentru (ormarea %eprin%erii
%e a articula corect toate sunetele+ In plan comportamental" se urmareste ameliorarea
stabilitatii aten$iei si a laturii psi*o!a(ecti&e+
De la inceput s!a obser&at o rapi%a si %inamica integrare in acti&itate" %ar cu
alternarea perioa%elor %e buna per(ormanta si %e insucces total+ In general e&olutia a (ost
lenta" cu un ritm oscilant+
2 continuat sa se mentina mult timp o e)citabilitate crescuta+ O %at pro%us" (ocarul %e
e)citatie persista mult+ /!a mentinut mult timp si incapacitatea copilulu %e a asculta" %e a (i
atent la ce au,ea si %e a %i(erentia comple)ele sonore+
Pagina 1%3 din 136
E(ectuarea e)ercitiilor %e gimnastica ale aparatului articulator a necesiatat o perioa%a
in%elungata+ Eult timp C+H+ n!a putut su(la pe gura" (luiera" um(la obraii" balonul" scuipa
%atorita inertiei bu,ei superioare" a obrailor+ Limba n!a putut (ace contactul cu bolta palatina"
ast(el ca elementele %e articulatie %e(ectuoase au persistat+ /!a mentinut o perioa%a
in%elungata o inconstanta si nestatornicie a perceptiilor acustice care se inrautateau in ca, %e
boala" situatii tensionate" %e abatere a atentiei au%iti&e acti&e+
Unele sunete au (ost pronuntate corect" %ar cu articulatie necorespun,atoare+ Nu s!a
insistat insa asupra reali,arii punctelor corecte" %eoarece starea aparatului articulator nu!i
permite aceasta+ 2st(el pentru Nr" limba nu &ibra in atingerea sa cu partea anterioara aa
palatului" ci punctul %e articulare s!a mentinut peste bu,a superioara+ /unetul Nl a (ost
articulat mult timp %i(u, spre Nn lucru ce i!a pro%us copilului greutati %eosebite la
memorarea si (olosirea litereil+
In pronuntarea consoanelor e)plo,i&e Ns N, Nt" a suieratoarelor Ns N" a
intampinat %i(icultati %eosebite %atorita lipsei presiunii subglotice si inertiei limbii+ /unetele
Np" NbN% au (ost inlocuite cu un su(lu na,al+
2samblarea sunetelor in silabe" %ar mai ales a silabelor in cu&inte a (ost %i(icila"
pier,an% %eseori sunete si mai ales silabe" in special pe cele (inale in&ersan% si %enaturan%
silabele si cu&intele+ 5e masura imbogatirii &ocabularului" multe cu&inte au (ost pronuntate
tot mai corect si (olosite mai %es+ Treptat &orbirea a %e&enit mai coerenta" %ar s!a mentinut
agramata+ In general &orbirea re(lectata era mult mai corecta %ecat cea in%epen%enta"
persistan% un (oarte slab control au%iti&+
In pri&inta insusirii scris cititului %esenarea literelor a (ost reali,ata cu usurinta"
rapi%itate in e)ecutare" %ar le!a memorat (oarte greu %upa multe e)ercitii stabilin% cu (oarte
multa greutate legatura %intre (onem si gra(em+ 2 intampinat greutati si la legarea sunetelor
in silabe si a silabelor in cu&inte+ Dupa aceea a reusit sa reali,e,e o anali,a si sinte,a a
sunetelor -orala. la ni&elul silabei" a cu&intelor a trecut la scrierea lor+ 5reocupat %e prima
litera o uita pe urmatoarea" uita silabele %enaturan% si sc*imban% cu&antul+
O e&olutie mai rapi%a a inregistrat!o citirea" per(ormantele in &ite,a si corectitu%ine
intrecan%u!le cu mult pe cele %in scriere+
5rogrese e&i%ente s!au obser&at si in reali,area operatiilor %e calcul aritmetic+ Dupa
un an %e terapie logope%ica" an in care posibilitatile articulatorii" %e pronuntare a cu&intelor"
%e (ormulare a propo,itiilor au crescut simtitor C+H+ a trecut in clasa a %oua continuan% si
terapia logope%ica+
Pagina 1% din 136
/i in acest an preocuparile au (ost in%reptate tot in %irectia reali,arii pronuntiei
corecte" %e,&oltarii limbaului oral si scris" %eoarece persistau inca imper(ectiuni in
articularea limbaului oral si scris" o &orbire agramaticala cu lipsa in special a (le)iunilor"
&erbe si substanti&e" un &ocabular sarac" limitat la cu&intele ce semnalau necesitati ime%iate+
In scriere continuau sa apara greutati %atorita tulburarilor au,ului (onematic si
%i(icultatilor in reali,area anali,ei si sinte,ei (onetice si &erbale+ 2st(el apareau pier%eri a
silabelor" (inalurilor cu&intelor" omiterea literelor" o serie %e constructii gramaticale eronate+
2&an% %ea unele cunostiinte in %irectia scris!cititului si socotitului" copilul s!a
inca%rat bine la inceput" a capatat incre%ere si siguranta" in&atatoarea se %eclara multumita"
ne%umeriri a&an% insa cu particularitatile limbaului lui+ I s!a e)plicat starea copilului si a (ost
s(atuita sa actione,e cu calm si rab%are pentru a nu %uce la aparitia altor tulburari psi*ice+
Totusi" C+H+ in scurt timp a %e&enit tinta ironiilor colegilor" ceea ce l!a %emorali,at" i!
a pro&ocat cri,e %e plans si re(u,ul %e a merge la scoala+ 2u (ost necesare o serie %e alte
%iscutii cu in&atatoarea" colegii" cu el pentru inlaturarea (actorilor traumati,anti si
reec*ilibrarea a(ecti&a" care s!a obtinut relati& usor+
2spectul cel mai %e(icitar ramanan% tot la ni&elul limbaului oral si la transcrierea
acestuia" accentul s!a pus in continuare pe corectarea si %e,&oltarea lui+
2 (ost (olosita mult timp &orbirea pe ba,a %e intrebari" urmarin%u!se prin aceasta
reali,area unei participari acti&e si constiente" %e,&oltarea in continuare a au,ului (onematic
cat si al limbaului si gan%irii+ 5rin interme%iul intrebarilor s!a urmarit toto%ata reali,area
usurintei %e a &orbi si gan%i+ In acest scop s!a urmarit" pe langa (ormarea priceperii %e a
raspun%e corect si (ormarea priceperii %e a pune intrebari+
/!a insistat mult asupra e)punerilor libere" a po&estirilor stiin% ca po&estirile maresc
atentia" sporesc %orinta %e a intelege si toto%ata e(ortul %epus pentru aceasta" obisnuin%u!l pe
copil cu prelucrarea pe plan mintal a unor intamplari &ariate si neasteptate+
5aralel cu aceasta s!au continuat e)ercitiile pentru in&atarea scris!cititului" un%e se
intalneau aceleasi greutati %in limbaul oral" %atorate in primul ran% tulburarilor %e organi,are
temporala" care nu permiteau respectarea corecta a succesiunii sunetelor" silabelor" cu&intelor
in propo,itii" tulburari accentuate si %e instabilitatea atentiei si memoriei au%iti&e+
/TUDIU DE C2F [I
NUEE 2+
Pagina 1%! din 136
5RENUEE I+
D2T2 N2>TERII I+849::J
LOCUL N2>TERII I2>I
R2N6UL N2>TERII 7
COD NUEERIC 5ER/ON2L 9:J84:I774LLI
RELI6IE orto%o)'
N23ION2LIT2TE romn'
ETNIE romn'
Rosetti

2+ 2specte legate %e me%iul n care a (ost crescut #i stimulat copilul0 2+I+"4 ani" (ace
parte %intr!o (amilie numeroas' -4 copii.+
Tat'l este bolna& T+B+C+ Copilul a (ost ncre%in$at la nceput leag'nului %e copii+
Dosarul ele&ului nu cuprin%e #i alte %ate anterioare &enirii sale n scoala++
2 %e,&oltat un ata#ament %e tip nesigur (a$' %e tata %atorit' sc*imb'rilor inter&enite+
2re re,er&e n a se impune n grup #i pre,int' o oarecare %epen%en$' (a$' %e asisten$ii sociali
%in centru" apeln% %eseori la ace#tia pentru a (i n$eles #i ncuraat+ 1n rela$iile cu colegii %e
clas' #i centrul %e plasament este timi%+
De(icien$a mintal' u#oar'" %ebilitate mintal'" cu etiologie necunoscut'+
Tulbur'ri %e limba0 +Disle)ie!%isgra(ie" tulburari %e ritm si (luenta+
Copilul pre,int' #i tulbur'ri %e comportament" cri,e %e &iolen$' " ten%in$a spre
&agabon%a
2ten$ie0 instabil'+
Pagina 1%6 din 136


Nu sunt inregistrate+
tulbur'ri %e static' #i motricitate0 instabilitate motorie?
tulbur'ri ale organelor %e sim$0strabism

IH+ EDUC23I2
Copilul" n &rst' %e 98"Lani" a urmat gr'%ini$a special' %in ca%rul #colii C+
%e E)perti,' #i orientare #colar' #i pro(esional' %in 9=+8:+9:::+ 1n anul #colar 7887!7887884
a urmat clasele I!III la #coala special' C+ 5'unescu con(orm planului %e n&'$'mnt #i
programelor #colare speci(ice #colii speciale pentru %e(icien$i mintal+

5'rin$ii+
Pagina 1%" din 136
5ERIO2D2
9J luni
luni
an
an

2+E mam' 9I ori
2C+ tata 98 ori

(amilial'+

E2E2 T2T2
NUEE+ 5RENUEE 2+E 2+C+
9I+8I+9:4J
clase
nec's'torit
Pagina 1%# din 136
necali(icat
DOEICILIUL I2>I"str+5etre Ispirescu"nr J
N23ION2LIT2TE romn'
romn'
ETNIE romn'
romn'
Din rela$ia lui 2C+ cu 2+E+ a mai re,ultat #i 2+2+" ocrotit' prin plasament n C+ 5+
C+2+ Rosetti+
bunicii paterni0 2+N+" L; ani" com+ /c*itu!Duca" I/
2+2+" L8 ani" com+ /c*itu!Duca" I/
Eoti&ul intern'rii a (ost lipsa con%i$iilor %e cre#tere #i e%ucarea a%ec&at' a minorului+
2st(el" n perioa%a 7;+99+7888 ! 97+87+7887" 2+I+ a a&ut statut %e intern par$ial urmn% centrul
%e ,i %in centrul %e plasament C+2+ Rosetti %up' care" timp %e #apte luni" a (ost internat n
centrul %e plasament C+2+ Rosetti+

J+ /itua$ia material' a (amiliei0precara

5ersoanele care au autat la solu$ionarea ca,ului sunt bunicii care au ntre$inut rela$ia
2specte po,iti&e0
Y 2ta#amentul bunici!copil?
2specte negati&e0
Pagina 1%$ din 136

E)tras %in Certi(icatul %e e)perti,' #i orientare #colar' %in 7I+8:+788=0
6ra%ul < u#oar' S caren$e e%uca$ionale" *ipomne,ie %e (i)are S %isle)ie!
%isgra(ie"tulburari %e ritm si (luenta S imaturitate psi*o!a(ecti&' S %eprin%eri %e munc'
Y 5lan %e n&'$'mnt
Y 5rograme #colare speci(ice #colii publice clasei I
5aralel cu e)ercitiile logope%ice s!au %es(asurat se%intele %e psi*oterapie -in%i&i%uale
si %e grup." urmarin%u!se restabilirea ec*ilibrului psi*o!emotional cocomitent cu stabilirea
ritmului corect %e &orbire+
2cti&itatea %e ree%ucare a ritmului &orbirii a (ost esalonata in patru perioa%e0
5erioa%a %e acomo%are si (ormare a %eprin%erilor %e acti&itate or%onata" %e (ormare si
ascutire a au,ului (onematic+ 2ceasta perioa%a a constat %in0 e)ercitii %e respiratie ritmica?
e)ercitii %e miscari ritmice? ocuri simple" usoare! care sa cuprin%a miscari %e ritm ec*ilibru"
siguranta (olosirii intregului corp? obisnuirea copilului cu noul mo% %e &orbire -&orbire clara"
rara" accentuata ritmic" prelungita si legata.+
In aceasta perioa%a s!a apelat la po&esti scurte si atracti&e+
5si*oterapia se (oloseste cu scopul %e a inlatura starile psi*ice" con(lictuale"
%eterminate %e %e(icienta %e scris!citit+ In primul ran% trebuie urmarit sa se inlature teama
patologica ca &a comite greseli si sa se inlature sentimental %e in(erioritate instalat+
Pagina 11% din 136
Un loc aparte il ocupa ocul < R+ /c*iling apelea,a la ocul curati& logope%ic+ In
scopuri similare se pot (olosi %esenul si %ramati,are
Este necesar sa amintesc o serie %e cerinte in terapia speci(ic logope%ica a %isle)o!
%isgra(iei+ Can% tulburarile le)ico!gra(ice sunt mani(estari ale re(lectarii &orbirii %e(icitare"
acti&itatea %e corectare trebuie sa inceapa cu inlaturarea %islaliei" rinolaliei" balbaielii" %upa
meto%ologia cunoscuta+
Inceperea acti&itatii terapeutice cat mai %e timpuriu si o%ata cu mani(estarea primelor
elemente cu caracter %isle)o!%isgra(ic+
Cormarea si %e,&oltarea %eprin%erilor%e anali,a!sinte,a" atat in plan ling&istic" cat si
in cel logic+
Trebuie sa se aiba in &e%ere o serie %e principii generale care sa %irectione,e
acti&itatea %e terapie 0corectarea cat mai %e timpuriu a %isle)o!%isgra(iei? e)ercitiile e(ectuate
sa (ie in raport cu gra&itatea tulburarilor %isle)o!%isgra(ice? colaborarea si participarea acti&e
a logopatului la acti&itatea logope%ica ? colaborarea cu parinti logopatului? colaborarea cu
in&atatorii"e%ucatorii in &e%erea mani(estarii tactului si inga%uintei necesare (ata %e ele&ul
logopat? e)ercitiile e(ectuate sa se ba,e,e pe materialul pe care il (oloseste ele&ul in scoala+
Obisnuirea logopatului sa!si concentre,e acti&itatea psi*ica"si in primul ran% gan%irea
si atentia" asupra procesului %e anali,a!sinte,a a elementelor componente ale gra(o!le)iei (ace
parte %in meto%ele si proce%eele speci(ice+
/ubiectul &a (i in&atat sa %escompuna elmentele gra(ice si le)ice %in care este (ormat
cu&antul" apoi propo,itia si uni(icarea lor pentru a le putea re%a in mo% unitar si cursi&e in
scris!citi+
5rin (ormarea capacitatii %e constienti,are a erorilor tipice %isle)ice!%isgra(ice
subiectul in&ata sa!si controle,e in plan mental si actional" intreaga acti&itate necesara
comportamentului le)ico!gra(ic+ 2tentionarea asupra greselilor trebuie sa (ie insortita %e
in%icarea corecta a mo%ului %e scris!citit+
In ca,ul omiterii sau substituirii unor litere se apelea,a la (i)area si recunoasterea
sunetului cu care incepe cu&antul+ 2ceasta contribuie la (ormarea asociatiilor %intre (oneme si
gra(eme" cat si la %i(erentierea acestora+
De,&oltarea capacitatii %e sesi,are a relatiei %intre (onem!gra(em" litera!gra(em si
(onem!litera
5roce%ee0 intr!un te)t se sublinia,a litera sau literele a(ectate? subiectul citeste singur
te)tul" sub supra&eg*erea logope%ului" si sublinia,a literele sau cu&intele intampina %i(icultati
si apoi le transpune in scris? %upa principiul %e la simplu la comple)" se citesc litere" grupuri
Pagina 111 din 136
%e litere sau cu&inte %e pe sc*eme!planse" apoi se &or scrie? la imaginile mai greu %a e&ocat
se poate scrie inceputul %enumirii ca apoi sa (ie completat %e copil+
De,&oltarea capacitatii %e %iscriminare au%iti&a" &i,uala si Aineste,ic!motrica
/e recoman%a (olosirea unor proce%ee care sa stimule,e si sa (acili,e,e anali,a si
sinte,a (onetica a structurii cu&intelor si propro,itiilor + Re,ultatele sunt mai bune %aca se
porneste %e la cu&inte mono si bisilabice" ca in (inal sa se aunga la cele polisilabice /e poate
(olosi scrierea colorata cu una sau mai multe culori+
5entru %e,&oltarea capacitatii %e %iscriminare se pot (olosi comparatiile pentru
%istingerea asemanarilor si %eosebirilor intre %i(erite grap*eme si litere+ p!b!%" m!n" s!s+
-componenta &i,uala. ,!" s!s" (!&" -componenta au%iti&a.+
Citirea imaginilor i,olate si in suita! stimulea,a si contribuie la %e,&oltarea &orbirii
copilului" %e,&olta interesul pentru citit si poate (i apreciat ca o etapa ce contine elemente %e
organi,are a acti&itatii mentale +
Deprin%erile %e citit!scris selecti&e! consta in in%icarea cu&intelor si propo,itiilor
apreciate ca (iin% critice sau care au un anumit gra% %e %i(icultate ce poate %etermina erori
tipice si pe care subiectul trebuie sa le citeasca si sa le citeasca si sa le scrie+ Citit!scris
selecti& tre,este interesul si moti&atia pentru %esa&arsirea actiunii+
Citirea simultana si scrisul sub control!subiectul citeste o%ata cu terapeutul si scrie
sub supra&eg*erea acestuia+ Ciecare greseala este corectata ime%eat" ceea ce intareste
incre%erea in posibilitatile sale %e scriere!citire+
Citirea si scrierea in perec*e!%oi subiecti citesc si scriu in acelasi timp si se corectea,a
reciproc prin sc*imbarea alternati&e a rolurilor+ Eeto%a este e(icienta prin mentinerea starii
%e &igilenta" (ormarea!%e,&oltarea moti&atiei competitionale si a satis(actiei pentru succesul
implinit+
Citirea si scrierea in sta(eta! un copil %in grup citeste sau scrie pe tabla una sau mai
multe propo,itii" apoi in%ica un alt coleg care sa continue actiunea+ /timulea,a atentia pentru
a corecta greselile si sa poata continua actiunea+
Citirea si scrierea in sta(eta greselilor!subiectul citeste sau scrie pana in momentul
comiteri unei greseli"apoi continua un alt goleg in mo% asemantor+ /e poate alcatui un
clasament pentru a stimula interesul %e a obtine un re,ultat bun+
Citirea si scrierea cu caracter ortoepic!(iecare silaba care se citeste sau scrie cu
%i(icultati este repetata %e %oua ori"spre %eosebire %e celelalte ce se scriu si se citesc normal +
Citirea si scrierea pe roluri!(iecare subiect in%eplineste un rol in ca%rul unei po&estiri
si &a citi sau scrie numai acea parte care se re(era la rolul cu care a (ost in&estit+ El in&ata sa
Pagina 112 din 136
(ie atent" se obisnuieste cu starea %e asteptare" ceea ce %uce treptat la %e,&oltarea ec*ilibrului
%intre e)citatie si in*ibitie+
Citirea si scrierea pe sintagme! subiectul trebuie in&atat sa sesi,e,e sensul celor citite
si scrise si sa cuprin%a in campul sau percepti& unitatile sintactice purtatoare %e semni(icatii+
E)ercitii %e copiere "%ictare si compunere+ Cele mai multe greseli se (ac la compunere
+ copierea contribuie la reali,area %eprin%erilor motorii si la obisnuirea subiectului cu (orma
gra(emelor si cu %i(erentele %intre ele+ Dictare este mai %i(icila pentru %isle)o!%isgra(ici si %e
aceea trebuie alese te)te scurte si organi,ate in (unctie %e posibilitatile subiectului+
Corectarea tulburarilor %e &orbire se (ace inaintea sau concomitant cu terapia %isle)o!
gra(iei+Eaoritatea tulburarilor %e &orbire se transpun in limbaul scris!citit+ /i in acest ca, se
respecta principiul %e la simplu la comple)+
Terapia %isle)o!gra(iei trebuie sa &i,e,e %e,&oltarea limbaului si stimularea
acti&itatii psi*ice+
E)plicarea cu&intelor" a semni(icatiei lor si a sensului propo,itiei cu care se e)ersea,a"
ca si solicitarea subiectului sa (ormule,e po&estiri" compuneri" auto%ictari" (acilitea,a
stimularea acti&itatii psi*ice pentru transpunerea i%eilor in planul comportamental &erbal+
Corectarea con(u,iilor %e gra(eme si %e litere" con%itie %e ba,a in terapia tulburarilor
gra(o!le)ice+
/e (olosesc e)ercitii care sa urmareasca (ormarea capacitatii %e %iscriminare mai intai
a gra(emelor si literelor separate" apoi in combinatii %e cu&inte monosilabice" bi si trisilabice+
Este necesar sa se (oloseasca si grupurile %i(tongilor" tri(tongilor pentru ca aici au loc cele
mai multe con(u,ii+ 5o,itia ocupata in cu&inte %e literele a(ectate trebuie sa &arie,e la
inceputul" milocul si (inalul cu&antului+
C25ITOLUL III
REFULT2TELE OB3INUTE >I 2N2LIF2 LOR
/itua$ia #colar'
Calculn% me%ia notelor ob$inute la limba romn' %e c'tre ele&ii cu tulbur'ri %e
limba #i comparn%!o cu me%ia ob$inut' %e ele&ii ('r' ast(el %e tulbur'ri" am putut constata
(aptul c'" n general re,ultatele ob$inute %e copiii cu tulbur'ri %e limba sunt mai slabe+
Re,ultatele la n&'$'tur' sunt n general cu att mai slabe cu ct tulbur'rile %e limba ale
Pagina 113 din 136
ele&ilor sunt mai accentuate+ 2st(el" n timp ce me%iile copiilor ('r' %i(icult'$i %e limba
&aria,' ntre ;"II < :"L7 me%ia copiilor cu %e(icien$e %e limba cerceta$i r'mne sub ; iar la
unii copii cu %e(icien$e accentuate sca%e sub L+ Dup' cum se poate obser&a %i(eren$a %intre
copii ('r' tulbur'ri %e limba #i cei cu tulbur'ri mai u#oare -L":7. este mai mic' -;"II.+ 1n
acela#i timp %i(eren$a %intre re,ultatele copiilor cu %e(icien$e accentuate -4";J. #i a celor ('r'
%e(icien$e este semni(icati&'+
Din aceste %ate se poate &e%ea n mo% e&i%ent c' %e(icien$ele %e limba in(luen$ea,'
negati& re,ultatele la n&'$'tur'+ E!a interesat ns'" care ar putea (i e)plica$ia acestui (apt@
2cest (apt ar putea (i e)plicat atribuin% greut'$ile pe care le ntmpin' ele&ii cu
tulbur'ri %e limba la n&'$'tura e(ectelor ime%iate ale %e(icien$ei asupra acti&it'$ii #colare+
E(ectul ime%iat al tulbur'rilor %e limba se poate mani(esta n greut'$ile ele&ului %e a e)prima
oral #i n scris" n (rec&en$a mare a gre#elilor %e scris" n apari$ia %e in*ibi$ii" n lipsa %e cura
cu oca,ia mani(est'rilor n (a$a clasei etc+ E(ectul tulbur'rii %e limba asupra acti&it'$ii
intelectuale a copiilor nu se limitea,' ns' la aceste mani(est'ri #i se e)tin% #i asupra ntregii
%e,&olt'ri intelectuale a ele&ilor+
Dac' %e(icien$ele %e limba ar a&ea numai e(ecte ime%iate #i ar r'mne ('r' consecin$e
%e %urat'" atunci" n urma unui tratament logope%ic reu#it" %i(eren$ele la note ntre ele&ii cu
tulbur'ri %e limba #i cei ('r' tulbur'ri %e limba ar trebui s' %ispar' repe%e+
Captele ns'" arat' altce&a+ Dup' cum %o&e%esc %atele a%unate" n urma tratamentului
logope%ic re,ultatele la n&'$'tur' se mbun't'$esc la toate categoriile %e %e(icien$e %up'
eliminarea %e(ectelor sau ameliorarea lor" %i(eren$a %e ni&el (a$' %e copiii ('r' %e(icien$e %e
limba nu %ispare total+
1mbun't'$irea re,ultatelor la n&'$'tur' n urma tratamentului logope%ic este cea mai
mare la ele&ii cu tulbur'ri %e limba mai u#oare " n timp ce la ele&ii cu %e(icien$e accentuate
sc'%erea acesteia este mai mic'+ 2ceasta nseamn' c' %i(icult'$ile %e limba" mai cu seam'
cele accentuate" se nglobea,' ntr!un tablou mai comple)" se nca%rea,' n constela$ia mai
multor (actori care a(ectea,' mai multe aspecte ale personalit'$ii" #i cel intelectual" a(ecti&"
&oli$ional" #i c*iar %e caracter" toate acestea in(luen$n% negati& acti&itatea %e n&'$are #i
integrarea n colecti&+
Re,ultatele ob$inute la probele %e %e,&oltare a limbaului
5entru a ob$ine un in%ice cel pu$in apro)imati& al ni&elului %e %e,&oltare a limbaului
#i Implicit a ni&elului intelectual" am aplicat ; probe %escrise n Capitolul al =!lea+ 5robele
Pagina 11 din 136
sunt accesibile copiilor" ntruct presupun cuno#tin$a %in e)perien$a lor anterioar'+ Eai mult
%ect att" aceste probe o(er' multiple posibilit'$i0 s' au%'" s' &a%'" s' pip'ie" s' comunice+
1n a(ar' %e ultima prob' care este o prob' scris'" toate celelalte L sunt probe &erbale+
2&n% n &e%ere c' r'spunsurile la (iecare prob' presupun n$elegerea instructaului &erbal"
nseamn' ca (actorul n$elege este (actorul comun al acestora+
5entru a elimina pe ct posibil (actorii care ar (i putut in(luen$a negati& mani(estarea
copiilor n cursul e)amin'rii am e&itat pre,en$a altor persoane" atitu%inea critic'" aprecierea
gre#elilor %e &orbire etc+
Comparn% re,ultatele ob$inute la cele ; probe %e grup' e)perimental' cu cele ale
grupei martor" am constatat c'" sub aspect cantitati& -num'rul %e puncte ob$inute. %i(eren$a
%intre cele %ou' grupe sunt semni(icati&e+
2st(el" %ac' la grupa martor" num'rul %e puncte a &ariat ntre ;I < :7 -punctaul
ma)im care ar (i putut ob$inut este %e :4 %e puncte. la grupa e)perimental' num'rul %e
puncte &aria,' ntre J7 #i ;8+ Dup' care se poate &e%ea" copiii cu tulbur'ri %e limba au
ob$inut un puncta mult mai slab (a$' %e cei care nu au tulbur'ri %e limba" %e#i" sub raportul
coe(icientului %e inteligen$'" ntre cele 7 grupe nu sunt %i(eren$e semni(icati&e+ Di(eren$ele %e
puncte %intre cele %ou' grupe sunt cu att mai mari cu ct tulbur'rile %e limba sunt mai
accentuate+ 2st(el " %in cei 99 copii ai grupei e)perimentale" J copii au ob$inut ntre J7 #i 48
%e puncte+
Re,ultatele ob$inute %o&e%esc c' %i(eren$a %intre re,ultatele copiilor cu tulbur'ri
accentuate #i a celor ('r' tulbur'ri este semni(icati&'" n timp ce %i(eren$a %intre copii cu
tulbur'ri %e limba mai u#oare (a$' %e cei ('r' tulbur'ri nu pot (i consi%erate semni(icati&e +
1n conclu,ie" ni&elul %e %e,&oltare a limbaului este cu att mai sc',ut cu ct
tulbur'rile %e limba sunt mai accentuate+
Compararea re,ultatelor #colare cu re,ultatele ob$inute
la probele %e %e,&oltare a limbaului+
Datele ob$inute cu pri&ire la re,ultatele #colare se %eosebesc %e re,ultatele ob$inute n
re,ol&area probelor %ate+ Deosebirea const' n (aptul c' ntre re,ultatele la n&'$'tur' ale
copiilor cu tulbur'ri %e limba #i ale celor ('r' tulbur'ri e)ist' o %i(eren$' semni(icati&'" cu
e)cep$ia copiilor cu %e(icien$e mai u#oare" n timp ce n pri&in$a ni&elului %e %e,&oltare a
limbaului %i(eren$ele sunt mai mici (iin% semni(icati&e numai la copiii cu %e(icien$e
accentuate %e limba+
Pagina 11! din 136
Di(eren$ele %intre re,ultatele sc',ute la n&'$'tur' a copiilor cu tulbur'ri u#oare nu
apar n aspectul intelectual a personalit'$ii copiilor ci n primul sunt al celui psi*o!a(ecti&+
2ceasta se e)plic' prin rolul *ot'rtor pe care l au la ace#ti copii tr's'turile %e temperament
#i atitu%inea lor mai ales n %omeniul rela$iilor sociale #i n ultimul rn% e(ectele ime%iate ale
%e(icien$ei %e limba asupra acti&it'$ii #colare+
Datorit' acestor (actori" unii ele&i au acti&itate intelectual' re,onabil'" ob$in re,ultate
mai slabe la n&'$'tur'+
Cu totul alta este situa$ia la ele&ii cu tulbur'ri accentuate+ 1n ca,ul lor corela$ia ntre
re,ultatele #colare #i re,ultatele ob$inute la probe este semni(icati&'+
Datele %e la punctele 9 #i 7 precum #i constat'rile %in lucr'rile %e specialitate permit o
anali,' mai apro(un%at' a raportului %intre %i(icult'$ile %e limba #i %e,&oltarea acti&it'$ii
intelectuale+
1n primul rn% trebuie s' clari(ic raportul %intre cau,' #i e(ect" %eoarece nu numai
tulbur'rile %e limba pot genera un tablou %e(icitar al acti&it'$ii intelectuale" ci #i in&ers" c*iar
tulbur'rile %e limba pot (i o mani(estare a %e(icien$ei mintale+
Este un (apt cunoscut ca" %intre copiii %ebil mintal maoritatea au #i %e(ecte %e limba+
La ace#ti copii tulbur'rile %e pronun$ie" %e e)emplu apar %atorit' %i(icult'$ilor pe care le are
aten$ia lor+
1n urma tulbur'rilor %e aten$ie apar #i tulbur'ri n %omeniul percep$iei sunetelor #i n
%omeniul Aineste,iei ceea ce %uce la %e(ectele %e pronun$ie+ Iner$ia proceselor %e e)cita$ie #i
in*ibi$ie" %e(icien$ele %e anali,' #i sinte,' a scoar$ei cerebrale stau la ba,a particularit'$ilor
psi*ice ale %ebilului mintal+ 5rin urmare #i lipsa %e %i(eren$iere au%iti&' #i c*ineste,ic' poate
a&ea e)plica$ia tot prin aceste particularit'$i ale acti&it'$ii ner&oase+ 1ns'" %e(ectul
neuro%inamicii poate s' nu aib' un caracter particular al %e(ectului" repre,int' %e multe ori
c*eia n$elegerii #i %iagnostic'rii corecte a unui (enomen %e %e,&oltare psi*ic' anormal'+
Este posibil ca tocmai n raportul %intre organele sau sistemele (unc$ionale s'n'toase
#i cele atinse" #i nu n caracteri,area lor general' s' g'sim c*eia pentru o anali,' apro(un%at'
a oric'rui proces patologic+ Caracterul %e(icitar al proceselor ner&oase se poate limita sau se
poate locali,a asupra anumitor sisteme (unc$ionale sau se poate e)tin%e asupra mai multora
%intre aceste sisteme+ 2st(el" %e e)emplu" tabloul %e(icitar al proceselor ner&oase n ca,ul
%e(icien$ei mintale poate s' nu cuprin%' #i sistemul (unc$ional al %i(eren$ieri sunetelor #i al
articula$iei+ Tocmai %e aceea nu la to$i %e(icien$ii mintali apar %e(ecte %e pronun$ie+
De(icien$a mintal' a(ectea,' ns'" n mo% nemilocit numai anumite (orme ale tulbur'ri %e
limba" ca %e e)emplu" incapacitatea %e a n$elege &orbirea+
Pagina 116 din 136
1n acela#i timp este posibil ca n sistemele (unc$ionale au%iti&!&er&o!motorii s'
constat'm %e(icien$e %estul %e gra&e ('r' ca acestea s' (ie consecin$a %e(icien$ei mintale+
La ele&ii cu tulbur'ri accentuale #i cu un ni&el n general sc',ut al %e,&olt'rii &orbirii
nu se poate asigura eliminarea total' a %e(ectelor %e limba #i nu a%uce %up' sine mbun't'$iri
semni(icati&e la n&'$'tur'+ 2ce#ti copii trebuie neap'rat separa$i" pentru a (i supu#i unui
tratament corespun,'tor+
Dup' cum am mai men$ionat" e)ist' particularit'$i patologice ale acti&it'$ii ner&oase
superioare care au un caracter general+ 1n maoritatea ca,urilor ns'" aceast' particularitate
caracteri,ea,' mai mult sau mai pu$in numai anumite sisteme (unc$ionale+ 5e lng' aceasta
trebuie s' sublinie,e c' sistemele (unc$ionale sunt ntr!o strns' leg'tur' ntre ele+
5rin urmare" %in punctul %e &e%ere al unui sistem (unc$ional atins sau neatins nu este
in%i(erent %ac' alte sisteme (unc$ionale pre,int' particularit'$i patologice sau nu+ 2st(el" %e
e)emplu" %atorit' caracterului neatins al unor anumite sisteme (unc$ionale este posibil'
compensarea %e(icien$elor altor sisteme+ 1n acela#i timp %e(icien$ele unui anumit sistem
(unc$ional nu poate (i compensate" ci %in contr' ele pot (i agra&ate" apro(un%ate %e alte
sisteme (unc$ionale %e asemenea %e(icien$e+ Dac' aplic'm acest principiu al (enomenelor
cercetate putem a(irma urm'toarele0 n ca,ul cn% n urma unei le,iuni organice peri(erice
sau centrale i,olate" sau a unei %e(icien$e (unc$ionale mai u#oare" apar la copil anumite
%e(icien$e %e limba " acestea &or (i nl'turate prin corectare sau c*iar prin compensare" %ac'
organismul %ispune %e alte sisteme (unc$ionale -%e anali,' #i sinte,'" primul #i cel %e!al
%oilea sistem %e semnali,are etc+. puternice+ 1n aceste ca,uri %e(icien$a poate (i mult
ameliorat'+
1n alte mpreur'ri" ns'" %ac' %e e)emplu" %e(icien$a %e limba se gre(ea,' pe (on%ul
unor sisteme (unc$ionale mai slab %e,&oltate" eliminarea lor &a ntmpina greut'$i mai mari #i
&a necesita tratament logope%ic n%elungat+
2ceasta este situa$ia n cele mai multe ca,uri pe care le!am ntlnit+ 1n ast(el %e
con%i$ii" autorul acor%at copilului poate sc*imba esen$ial situa$ia+ Dac' ns' nu se acor%'
acest autor" tulbur'rile %e limba se r's(rng la rn%ul lor asupra %e,&olt'rii altor sisteme
(unc$ionale #i n primul rn% asupra %e,&olt'rii acti&it'$ii intelectuale+ 2ceasta este" cre%"
sursa %i(eren$elor care au ap'rut la re,ol&area probelor %e %e,&oltare a limbaului ntre ele&ii
cu %e(icien$e %e limba #i cei ('r' %e(icien$e" %in aceea#i clas'+
Tulbur'rile %e limba a(ectea,' %eci %e,&oltarea acti&it'$ii intelectuale+ 5resupunem
ns' c' prin eliminarea %e(icien$elor %e limba pot (i eliminate n mo% progresi& -nu %intr!o
%at'. #i urm'rile pe care aceste %e(ecte le!au a&ut asupra acti&it'$ii intelectuale+
Pagina 11" din 136
De(icien$ele %e &orbire pot s' se (i)e,e #i s' persiste n urma tratamentului logope%ic
%ac' me%iul n care tr'ie#te copilul timp n%elungat (a&ori,ea,' (i)area %e(icien$ei -%e
e)emplu %ac' #i alte persoane %in me%iul copilului pre,int' %e(ecte %e &orbire.+
Dar n toate aceste ca,uri" inter&en$ia c*ib,uit'" perse&erent' nu prea ntr,iat' poate
s' asigure nu numai ameliorarea sau c*iar eliminarea %e(icien$ei %e limba" %ar #i a urm'rilor
pe care le!a a&ut n %omeniul acti&it'$ii intelectuale+
Conclu,ii+
/inteti,n% constat'rile pe care le!am ('cut n cursul anali,ei #i interpret'rii %atelor
ob$inute n cercetarea %e (a$' pot spune urm'toarele0
Re,ultatele ob$inute la n&'$'tur' %e c'tre ele&ii cu tulbur'ri %e limba sunt mai slabe
%ect re,ultatele ele&ilor ('r' %e(ecte+ Di(eren$ele %intre aceste 7 grupe %e ele&i este minim'
n ca,ul %e(icien$elor %e limba u#oare #i este (oarte mare n ca,ul %e(icien$elor accentuate+
1n pri&in$a gra%ului %e %e,&oltare a acti&it'$ii intelectuale %i(eren$e mari se constat'
numai ntre re,ultatele ele&ilor ('r' tulbur'ri %e limba #i a celor cu %e(icien$e %e limba
accentuate+
Corela$ia %intre re,ultatele la n&'$'tur' #i %intre cele ob$inute la probele %e %e,&oltare
a limbaului este (oarte mare la copiii cu %e(icien$e %e limba accentuate+ 2cesta nseamn' c'
%e(icien$ele %e limba e(ectuea,' n mo% negati& re,ultatele la n&'$'tur'?
La ele&ii cu %e(icien$e %e limba corela$ia ! intergra&itatea tulbur'rilor #i ni&elului
ob$inut n probele %e %e,&oltare a limbaului ! este mare?
1n urma tratamentului logope%ic re,ultatele la n&'$'tur' se mbun't'$esc" %ar nu n
aceea#i m'sur' la toate categoriile %e %e(icien$i+ 1n ca,urile %e tulbur'ri accentuate
ameliorarea este mic'+ Tratamentul logope%ic n general nu elimin' %intr!o %at' %i(eren$a
care e)ist' (a$' %e copiii ('r' %e(icien$e+ 5rin tratamentul logope%ic se elimin' n prima (a,'
numai e(ectele ime%iate pe care le au %e(ectele %e limba asupra acti&it'$ii %e n&'$are+
Eliminarea e(ectelor (i)ate se poate reali,a numai ntr!un inter&al %e timp mai n%elungat?
E(ectele pro(un%e ale %e(ectelor %e limba asupra %e,&olt'rii acti&it'$ii intelectuale se
(i)ea,' tocmai n (orma unui tablou %e(icitar al acti&it'$ii intelectuale ?
La unii %intre ace#ti copii" %e(icien$ele %e limba a(ectea,' s(era e(ecti&'" care le
generea,' a%ncin% caracterul %e(initi& al acesteia+ La ace#ti copii urm'rile %e(ectelor %e
limba n %omeniul acti&it'$ii intelectuale r'mn pe planul %oi?
Pagina 11# din 136
Ciin% &orba %e o cumulare #i %e o (i)are a tulbur'rilor %eri&ate" se impune necesitatea
inter&en$iei ct mai timpurii a tratamentului logope%ic n %es('#urarea procesului+ 2st(el se
pot pre&eni urm'toarele mai gra&e care pot ap'rea prin consoli%area tabloului patologic al
acti&it'$ii la ni&elul sistemului &erbal ca #i al integr'rii personalit'$ii+
C25ITOLUL IH
Eo%alit'$i %e inter&en$ie corecti&!recuperatorie
1ntruct limbaul este un (enomen comple)" acti&itatea e%ucati&' %e corectare #i
%e,&oltare a limbaului trebuie s' (ie multilateral'+
5unctul %e plecare l constituie %e,&oltarea unei moti&a$ii a%ec&ate" cu alte cu&inte"
este necesar" n primul rn%" s' se ob$in' cooperarea copilului" s' i se tre,easc' interesul
pentru acti&itatea %e comunicare #i %orin$a %e a &orbi corect+
1n al %oilea rn%" acti&itatea e%ucati&' nu se poate re%uce la corectarea articul'rii" a
ritmului #i a (ona$iei+
Trebuie s' se m'reasc' %e,&oltarea limbaului ca instrument al gn%irii #i ca miloc %e
reglare a acti&it'$ii #i comportamentului+
2&n% n &e%ere aceste aspecte" acti&it'$ile corecti&!recuperatorii trebuie ast(el
organi,ate" nct s' aib' e(ecte po,iti&e att n plan &erbal" ct #i n plan a(ecti&!moti&a$ional
#i n acela#i timp s' (ie a%ec&ate &rstei #i particularit'$ilor psi*ice ale copiilor+
2st(el" n ca%rul acti&it'$ilor logope%ice mi!am propus s' aplic o terapie comple)' %e
%e,&oltare a ntregii personalit'$i a copilului %ebil mintal" &i,n% n special e%uca$ia
sen,orial'" %e,&oltarea &ocabularului #i (actorilor moti&a$ionali e(ecti&i
5rin urmare" am consi%erat c' e(icien$a acti&it'$ii logope%ice este %eterminat' %e o
terapie comple)' care inclu%e %e,&oltarea tuturor (actorilor implica$i n nsu#irea corect' a
propo,i$iei" citirii #i scrierii ca #i a ntregii personalit'$i a copilului+
1n corectarea tulbur'rilor %e limba am nceput cu e)erci$ii e#alonate" n (unc$ie %e
gra%ul tulbur'rii" respectn% principiul accesibilit'$ii" intui$iei #i punn% copilul n situa$ii
concrete %e a opera e(ecti& cu material %i%actic+ O mare parte %in e)erci$iile %e corectare le!
am %es('#urat sub (orm' %e oc" pentru a stimula (actorul moti&a$ional!a(ecti& #i a crea o
ambian$' %econectant' pentru copil+ 2ceste e)erci$ii le!am ierar*i,at %e la cele mai simple la
cele mai comple)e" n (unc$ie %e etapa #i scopul urm'rit n (iecare acti&itate+
Pagina 11$ din 136
Etapele %e corectare a limbaului oral #i scris propriu!,ise" au (ost prece%ate %e
e)erci$ii pentru optimi,area e%uca$iei sen,oriale+ 2cestea au (ost e(ectuate pe ba,a unui bogat
material intuiti&" pe care copilul l!a manipulat n mo% e(ecti&" (iin% cunoscut (aptul c' orice
ac$iune %e cunoa#tere se spriin' pe percep$ie+
5unctul %e plecare n terapia limbaului l!a constituit e%uca$ia plurisen,orial' care
asigur' saltul calitati& spre treptele superioare %e cunoa#tere+
1ntruct" mai ales" scris!cititului este o re,ultant' comun' a mai multor (actori" s!a
a&ut n &e%ere ca (iecare component' a acestei acti&it'$i s' %e&in' un e)erci$iu interesant" un
moti& %e acti&itate pentru copil+ 2m acor%at o aten$ie %eosebit' %e,&olt'rii (actorilor
moti&a$ionali" care poten$ea,' actul n&'$'rii" stimulat po,iti& n acti&itatea subiectului0
crearea unei ambian$e pl'cute" %i&ersitatea %e material %i%actic intuiti& #i acti&it'$i nt'rite
prin aprecieri po,iti&e+
5entru nsu#irea #i %i(eren$ierea (onemelor #i gra(emelor" al'turi %e e)erci$ii %e
e%ucare a unei articul'ri corecte acolo un%e a (ost ca,ul" am utili,at &ariate proce%ee pentru
%e,&oltarea percep$iilor" repre,ent'rilor &i,uale" au%iti&e" tactil!Aineste,ice" consi%ern% c'
acestea se %i(eren$ia,' printr!o intens' acti&itate plurisen,orial'+
1n ceea ce pri&e#te e(icien$a (unc$iei percepti&!motrice" pre,en$a n%eosebi n scris" ea
se e)prim' n capacitatea ele&ului %e a percepe con(igura$ii spa$iale" %e a compara" %e a &e%ea
spa$iul #i (orma care poate ser&i %rept con$inut al %i(eritelor opera$ii mintale+
2ceast' capacitate se %e,&olt' prin interme%iul no$iunii obiectuale care poten$ea,'
motricitatea" %e)teritatea manual' n mi#c'ri ce implic' bra$ul #i mna" controlate prin
&e%ere+
2ceste e)erci$ii au urm'rit (ormarea la copil a no$iunilor care re(lect' (orme
geometrice #i rela$ii spa$iale (un%amentale" care presupun st'pnirea repre,ent'rilor cercului"
p'tratului" liniei ori,ontale" &erticale #i oblice" n scopul nsu#irii po,i$iei literelor #i a
rela$iilor %intre ele+
E)erci$iile %e cunoa#tere a (ormelor geometrice au (acilitat e(ectuarea unor sarcini
mai comple)e" care presupun o anali,' #i o structurare spa$ial' superioar'+
De(icien$ele percep$iei la copilul %ebil mintal se oglin%esc #i n %i(icultatea (orm'rii
repre,ent'rilor temporo!spa$iale #i n &ocabular -este &orba %e cu&inte care %esemnea,'
m'rimea." rela$iile spa$iale (iin% s'rac repre,entate+
2&n% n &e%ere %i(icult'$ile %ebilului mintal n (ormarea repre,ent'rilor spa$io!
temporale #i incriminarea acestora n etiologia tulbur'rilor scris!citit" mi!am orientat
acti&itatea spre elaborarea spre elaborarea unui program %e %iminuare a acestora+
Pagina 12% din 136
O importan$' %eosebit'" n ca%rul terapiilor logope%ice" am acor%at!o %e,&olt'rii
au,ului (onematic" a motricit'$ii (ine" a memoriei au%iti&!&erbale #i a aten$iei au%iti&e+ 1n
general" copiii cu tulbur'ri citit!scris" nu %espart cu&ntul n elementele sale (onetice+
/ubstan$a sonor' a cu&ntului le apare pe ba,a percep$iei global!structurale"
in%i&i%uale+ Cu&ntul (iin% pentru copil cea mai mic' unitate cu sens -#i nu (onemul."
acti&itatea %e %e,&oltare a capacit'$ii %e anali,' #i sinte,a (onematic'" a nceput cu
%i(eren$ierea #i n$elegerea cu&intelor %in propo,i$ii+
Copilul trebuia s' n&e$e s' %isting' #i s' repro%uc' precis' la citirea #i scrierea
%i(eritelor combina$ii" sub (orm' %e logatomi" silabe" cu&inte" propo,i$ii+ /crierea acestora s!a
('cut numai %up' o prealabil' anali,' (onetic'" copilul %iscriminn% (iecare sunet #i (iecare
sunet #i g'sin%u!I n al(abetul %ecupat gra(emul corespun,'tor+
Iner$ia acti&it'$ii cogniti&e a copilului %ebil mintal" %e(icien$ele anali,ei #i sinte,ei"
mai ales %atorate ngustimii" cmpul &i,ual" precum #i (aptul c' elementelor nu sunt anali,ate
ntr!o anumit' or%ine #i ierar*i,are" au impus orientarea acti&it'$ii logope%ice spre e)erci$ii
%e %e,&oltare a procesului %e sinte,' n scopul leg'rii gra(emelor n cu&inte #i a acestora n
propo,i$ii+
Rolul limbaului n milocirea gn%irii are o importan$' %eosebit' pentru practica
logope%ic'+ De aceea" acti&itatea nu s!a re,umat numai la combina$ii %e sunet ('r' sens" sau
la e)erci$i rigi%e" stereotipe? acti&itatea logope%ic' a (ost orientat' spre e(ectuarea unor lec$ii
colecti&e" pe grupe omogene" (olosin% n special" con&ersa$ia" %ialogul+ De,&oltarea
&ocabularului" preci,area sensului cu&intelor" %e,&oltarea capacit'$ii %e e)primare &erbal'
(ormati&e %eosebite n nsu#irea %eprin%erilor citit!scris #i a %e,&olt'rii personalit'$ii n
general+
2#a%ar" acti&itatea logope%ic' a (ost orientat' spre urm'toarele obiecti&e generale0
%e,&oltarea abilit'$ilor percepti&!motorii #i intelectuale implicite n limbaul oral #i
scris?
%e,&oltarea capacit'$ii %e orientare #i structurare spa$ial' cu accent pe anali,a
structurii spa$iale a simbolurilor gra(ice
%e,&oltarea au,ului (onematic prin %i(eren$ierea particularit'$ilor acustico!motrice ale
(enomenelor
%e,&oltarea elementelor %e sc*em' corporal' #i (i)area lateralit'$ii?
%e,&oltarea #i organi,area limbaului" a comunic'rii+
E%ucarea psi*o!motric'" reali,at' printr!o intens' acti&itate plurisen,orial'+
Pagina 121 din 136
1n ca%rul acestei etape am urm'rit0
%e,&oltarea motricit'$ii generale?
%e,&oltarea (inei motricit'$i -solicitat' %e pronun$ie" scriere #i acti&itatea practic'
ulterioar'.?
e%ucarea respira$iei?
e%ucarea ec*ilibrului postural #i ritmul mi#c'rilor?
e%ucarea mi#c'rilor simultane -coor%onare mn'!picior" oc*i!mna.?
e)ersarea %omina$iei laterale?
e%ucarea (orm'rii unei imagini corecte a sc*emei corporale?
%e,&oltarea n%emn'rii motrice necesare pentru autoser&ire #i n %i&erse acti&it'$i cu
caracter practic+
I+2+ E%ucarea psi*o!motric'+
Con$inutul acti&it'$ilor #i mo%alit'$i %e re,ol&are+
Ei#c'ri generale ale corpului +
W e)erci$i %e e)tensie #i contrac$ie a corpului + Copilul este antrenat n a e(ectua
mi#c'ri prin care s' %escopere c' p'r$ile corpului s'u se pot mi#ca n %i(erite %irec$ii+
W e)erci$i %e trre -pe co&or.? ocuri %e trre ? cine trece mai repe%e pe sub
mas' @
W e)erci$ii %e aplecare" %e rotire a corpului" a capului0 nainte" napoi" la stnga" la
%reapta" n spate" n (a$'" in sus" n os? ntoarceri" r'suciri" n%oiri ale corpului" g*emuiri+
Ei#c'ri ale picioarelor
W e)erci$i %e %eplasare n mers 0 mers obi#nuit" cu controlul $inutei corporale #i a
respira$iei" mers lent -simuln% oboseala." mers rapi% -simuln% graba.?
W alergare" alternant' cu mers" alergare n ritm &ariat" alergare n linie %reapt'"
alergare n cerc" alergare n scopul reali,'rii unei acti&it'$i concrete - 2learg' la pomul acela
#i a%u mingea.+
W mers nainte" mers napoi " mers lateral?
W e)erci$ii %e (le)iuni" balans'ri" rotiri" n%oiri #i ntin%eri ale picioarelor" balans'ri
-nainte " napoi" lateral." rotiri -%in po,i$ia culcat pe spate.+
W e)erci$ii %e salt" urcare" coborre" salt pe o saltea? salt peste un obstacol -la nceput
un prag" apoi o bar' a#e,at' la n'l$ime mic'.+
Pagina 122 din 136
W e)erci$ii %e %e,&oltare a ec*ilibrului motric 0 mers pe &r(uri? s'ritura ntr!un picior"
s'ritura pe loc" s'ritura cu o %eplasare pe o %istan$' mic'? ocuri 0Cocostrc ntr!un picior"
R'$u#ca #c*ioap'" etc+
Ei#c'ri ale minilor
W e)erci$ii %e apucare ?
W e)erci$ii %e aruncare -aruncarea mingi.?
W e)erci$ii %e %e,&oltare a %e)terit'$ii mn'!%eget" a (or$ei musculare" a siguran$ei
mi#c'rilor" %e coor%onare oc*i!mn'? ruperea n buc'$ele mici a *rtiei-sau n (#ii mai
nguste sau mai late.+ Ciin% &orba %e copii %ebil mintal" care ar putea e)tin%e aceast' ac$iune
#i la alte materiale" este necesar s' se %ea un sens precis acti&it'$ilor0 buc'$elele rupte pot
%e&eni (ulgi %e ,'pa%'+
W t'ierea %e %i(erite materiale 0 %ecuparea +La nceput se (ace t'ierea la ntmplare a
unor buc'$i %e *rtie" buc'$i %e carton" $es'turi" s(ori" (ire %e a$'? se (i)ea,' un singur obiecti&
#i anume" acela %e a mane&ra corect (oar(eca #i %e a parcurge %istan$a respecti&'+ 2poi" se &or
%ecupa (iguri simple" cern%u!i!se copilului s' respecte conturul (igurii %esenate pe *rtie+
W mo%elarea %in plastelin' 0 la nceput se urm're#te %obn%irea posibilit'$ii %e a
(r'mnta plastelina cu %ou' mini" %e a o (ace cocolo#" %e a o (rac$iona n buc'$i+ /e &or
mo%ela %i(erite obiecte (amiliare copilului #i care sunt simplu %e e(ectuat+
W n%oirea unui carton" a unei *rtii+ /e pot reali,a %i(erite obiecte 0 b'rcu$'" solni$'"
c'ma#' etc+
W rularea unei buc'$i %e *rtie a unui #er&e$el" a *rtiei creponate" bobinarea unui (ir
%e a$'" %e srm' pe un mosor+
W punerea ntr!o sticlu$' a unor m'rgele? la nceput m'rgelele mai mari" luate cu %ou'
%egete" #i puse n sticlu$e" apoi m'rgelele %in ce n ce mai mici?
W trasarea %e linii cu cret' pe tabl' " legarea -unirea." unor puncte %ate+
W %esenarea0 la nceput mi#carea (oarte simpl' %e trasare a liniei" %e $inere corect' a
creionului? apoi linii" mici" mari" &erticale" ori,ontale" ntret'iate? punctarea cu creionul a unei
linii %ate &ag" %esenarea unor (iguri simple?
W colorarea unor (iguri mai mari" la nceput+ 1n aceast' etap'" simpla ac$iune %e a
a#terne culoarea pe *rtie" contactul tactil cu acuarela" contactul &i,ual cu culoarea" &or
%etermina %esc'rcarea emo$ional' a copilului #i cre#terea tonusului a(ecti&" ceea ce &a
implica copilul #i mai mult n acti&itate+
Pagina 123 din 136
1ntr!o (a,' ulterioar' i se &a cere copilului s' $in' seama %e contur0 (iguri simple -un
m'r #iragul %e m'rgele.+ 2poi se poate a%'uga alte moti&e simple" %ar colorate %i(erit+
2#a%ar" pe lng' ac$iunea %e colorare" care implic' un anumit e(ort muscular #i cere #i
coor%onarea mi#c'rilor" precum #i preci,ie n mi#c'ri" copilul &a ac*i,i$iona cuno#tin$e
re(eritoare la culoare" m'rime" %irec$ie" etc+
E)erci$ii %e gimnastic' a aparatului (onoarticulator
/copul acestor e)erci$ii este %e a nl'tura tulbur'rile %e pronun$ie" care %e multe ori"
sunt asociate cu %isle)ie #i %isgra(ia+
E)erci$iile %e gimnastic' mimico!articulatorie" se impun #i la copii care nu pre,int'
%islalii" %e care mani(est' o rigi%itate a musculaturii (aciale" linguale" labiale" ct #i cei care
nu sesi,ea,' mi#c'rile (onoarticulatorii implicate n pronun$ia sunetelor+
I+B+De,&oltarea (unc$iilor percepti&!motorii+
2cti&it'$ile %es('#urate s!au a)at pe 0
E)erci$ii sen,oriale!motrice care urm'resc
(ormarea no$iunilor %e (orm'" m'rime" %irec$ie" po,i$ie
! /e pre,int' imagini ale unor obiecte mici #i mari+ /e trece %e la obiecte cunoscute" la
obiecte mai pu$in cunoscute+ 5rimele compara$ii se &or (ace pe acela#i obiect sau pe aceea#i
(iin$' -%e e)emplu" un m'r mic #i un m'r mare." apoi se (ac compara$ii ntre obiecte" (iin$e
%i(erite ca i%entitate" %ar #i ca %imensiuni0 un cine mare" o pisic' mic'" un balon mare" o
minge mic'" etc+
/e pre,int' obiecte scurte #i lungi+ De asemenea primele compara$ii se (ac pe obiecte
i%entice -o linie scurt' < o linie lung'.+ 2poi se (ac compara$ii ntre obiecte %i(erite ca
i%entitate" %ar #i ca m'rime0 un baston lung < o linie scurt'+
/e pre,int' (iin$e nalte #i (iin$e scun%e -am nlocuit termenul %e scun% cu cel %e
statur' mic'.+ 2m luat #i e)emple %in grup'0 copii nal$i #i copii scun,i+
/e pre,int' obiecte #i (iin$e pentru a ilustra no$iunile0 larg #i strmt" lat #i ngust" slab
#i gras+
E)emple0 un %rum lat" o c'rare ngust'" un palton larg" un palton strmt" un material
lat" un material ngust" un om gras" un om slab" etc+ 2m creat situa$ii c*iar n grupa0 un copil
a mbr'cat *aina mea #i to$i ceilal$i au constatat ca e prea larg'? am ncercat eu s' mbrac un
Pagina 12 din 136
palton al unui copil" %ar s!a constatat %e c'tre toat' lumea c' nu!l pot mbr'ca pentru c' este
strmt+
2ceste e)emple sunt la n%emn' #i sunt e(iciente pentru atingerea scopului urm'rit+
W 5entru a %etermina copiii s' (ac' e(ort %e %iscriminare ntre %i(erite m'rimi #i (orme
ale obiectelor" pentru a sesi,a c' unele au aceea#i m'rime" iar altele au alt' m'rime" c' unele
au aceea#i (orm'" iar altele au alt' (orm'" le!am pus n (a$a copiilor mai multe imagini ale
aceluia#i obiect la (el %e mari -%e e)emplu ! p'l'rii." #i le!am cerut s' le colore,e n ro#u apoi
am a#e,at pe mas' imagini ale unor triung*iuri cern% copiilor s' le colore,e n &er%e+
W 5entru (ormarea no$iunilor %e po,i$ie #i %irec$ie am %es('#urat acti&it'$i" ca %e
e)emplu0
copiii sunt a#e,a$i n (a$a mesei lungi %in cabinet? pe mas' am pus %i(erite obiecte"
%ispuse n anumite rela$ii spa$iale0 o carte" pe care am pus un creion" lng' creion am pus o
ra%ier'" al'turi %e carte am pus un caiet? masa am tras!o aproape %e tabl'? ea este %eparte %e
(ereastr'+ 5+ st' n (a$a %oamnei pro(esoare+ C+ st' la %reapta lui 5+" iar I+ La stnga lui 5+" sus
%e ta&an era ag'$at becul" os era co&orul" etc+
E)erci$ii pentru %e,&oltarea sc*emei corporale
5rin aceste e)erci$ii am urm'rit con#tienti,area %e c'tre copii" a p'r$ilor propriului
corp" precum #i po,i$ia acestuia n spa$iu+
Le!am ar'tat copiilor s' mi#te capul" minile" picioarele" s' nc*i%' oc*ii" s' %esc*i%'
gura?
E)erci$iile %e mi#care a %i(eritelor p'r$i ale corpului s!au repetat" copiii stn% n
%i(erite po,i$ii0 stn% n picioare" stn% pe co&or" stn% pe scaun etc+
Desen incomplet al unui om0 am %esenat la tabl' sc*ematic un om c'ruia i lipsea
ce&a + Copiii trebuiau s' spun' #i s' %esene,e partea care lipse#te
Di(eren$ierea stnga!%reapta0 am %esenat %in nou pe tabl' un om ntrebn% copiii cu
ce mn' am %esenat -2ceasta este mna %reapt' M+ Care este mna ta a %reapt'@.
1n timpul acti&it'$ilor" tot timpul mi!am &erbali,at ac$iunile" cern% copiilor s'!#i
&erbali,e,e la rn%ul lor propriile ac$iuni+ /e accentuea,' %iscriminarea stnga!%reapta+
%. E)erci$ii pentru %e,&oltarea capacit'$ii %e
%iscriminare au%iti&'
Este un (actor important care" mpreun' cu celelalte tipuri %e %iscriminare" (ac
posibil' cunoa#terea lumii e)terioare+
Pagina 12! din 136
O %iscriminare &i,ual' s'rac' *an%icapea,' in%i&i%ul? el &a a&ea %i(icult'$i %e
i%enti(icare a obiectelor" %e %i(eren$iere a (ormelor #i m'rimii acestora" a (ormelor
geometrice" a (ormei unei litere" etc+
W copiilor li s!a creat posibilitatea s' cunoasc' %irect o &arietate %e obiecte" ncepn%
cu cele care sunt n ime%iata apropiere" pn' la cele necunoscute+
2ceste e)erci$ii sunt nso$ite %e %enumirea lor %e c'tre n&'$'tor+
W n (a,a a %oua s!au pre,entat imagini ale obiectelor pe care le!au cunoscut %irect"
pentru ai auta s' i%enti(ice obiectul perceput anterior" la alte %imensiunii %ect cele reale?
imaginile pot &aria0 ast(el s!au pre,entat copiilor 7 < = imagini ale aceluia#i obiect" pentru ca
acesta s' nu r'mn' (i)at %oar pe o anumit' imagine #i s' nu poat' recunoa#te obiectul n alte
po,i$ii" cu alt' culoare" etc+
W pentru obiecte care nu pot (i a%use n cabinet -%e e)emplu" autobu,ul" trenul" etc+."
ca #i pentru animale" am (olosit %iapo,iti&ele+
W aranarea imaginilor pe principiul similitu%inii0
se pre,int' imagini ale %i(eritelor obiecte" cern%u!li!se copiilor s' le arane,e n
(unc$ie %e culoare" (orm' #i utilitate" etc+
W %esene lacunare ?
copiii trebuiau s' i%enti(ice ce anume lipse#te (iec'rei imagini #i s!o %esene,e+
W s!au pre,entat imagini care repre,entau p'r$i ale unor obiecte sau (iin$e cunoscute?
roata unei ma#ini" piciorul unui om" etc+? copiilor li s!a cerut s' spun' c'rui obiect sau (iin$'
apar$ine" %eci s' i%enti(ice ntregul prin percep$ia unei p'r$i+
W ce a gre#it pictorul@
se cere copiilor s' obser&e %esenele #i s' spun' ce a gre#it pictorul@
s' %ecupe,e a %oua parte a (iec'rui eton" care nu corespun%e imaginii?
s' asamble,e #i s' lipeasc' n caietele lor" p'r$ile ast(el nct imaginea ob$inut' s'
corespun%' cu realitatea +
E)erci$ii pentru %e,&oltarea au,ului (onematic
E)erci$iile %e %e,&oltare a au,ului (onematic sunt legate %e gra%ul %e tulburare a
percep$iilor &erbo!acustice+
1nainte %e a!l n&'$a pe copil s' pronun$e corect un anumit sunet" am ('cut e)erci$ii %e
anali,' (onematic" am reali,at!o mpreun' cu e)erci$iile %e articulare a sunetului+
W e)erci$ii %e imitare a sunetelor a sunetelor %in natur'" pronun$ia ('cn%u!se cn% n
#oapt' cn% tare" n ritm stacatto #i prelung+
Pagina 126 din 136
W pronun$ia unor serii %e silabe opuse luate %in cu&inte paronime0
pa < pe < pi < po ! pu < pa < pi
ba < be < bi < bo < bu < ba < bi
W e)erci$ii %e %i(eren$iere a consoanelor sur%e %e cele colore+
copilul st' cu spatele la logope%" la = < I m+" pe linie me%ian'" apoi n po,i$ie %reapt'
sau stnga < se &orbe#te %e la o &oce #optit'" crescn% n intensitate0
pa < ba ap < ab apa < aba papa < baba
pe < be ep < eb epe < ebe pepe !bebe
pi < bi ip < ib ipi < ibi pipi < bibi
po < bo op < ob opo !obo popo < bobo
pu < bu up < ub upu < ubu pupu < bubu
pa < ba ap < ab apa < aba papa < baba
pi < bi ip < ib ipi < ibi pipi < bibi etc+
W cu&inte paronime
t < % p < b c < g ( < &
tare < %are paie < baie car' < gar' (ata
< &ata
tar < %ar para < bara ca, < ga, (oi
< &oi
tac < %ac poal' < boal' coal' < goal' (ile < &ile
trepte < %repte pere < bere cat < gat (ar < &ar+
topor < %obor pile < bile cura < gura (iu < &iu
lat' < la%' pun < bun crai < grai
(a,' < &a,'
pot < po% prun' < brun' creier < greier
cl'tite < cl'%ite alpine < albine lunc' < lung'
etc+ etc+ etc+
s < , s <
sare < ,are sale < ale
seu < ,eu #apc' < apc'
seam' < ,eam' #oc < oc
&ars' < &ar,' #ir < ir
&ase < &a,e #ur' < ur'
oase < oa,e pr'#it < pr'it
Pagina 12" din 136
groas' < groa,' pr'#itur' < pr'itur'
W cu&inte %i(erite cu puncte %e articulare apropiate+
! barca < bar%a < bar,a tap < top < %op
! rece < lege < rege cer < ger
! clon$ < glon$
W %i(eren$ierea sunetelor cu punct %e articulare apropiat+
s < # , < t < ce < ci r < l
soc < #oc ,ar < ar ate < ace rama < lama
sol% < #ol% ,ale < ale tine < cine crema < clema
las < la# ,oi < oi $el < cel rege < lege
peste < pe#te ,ur < ur n$eap' < nceap' ra%a< la%a
munca < mu#ca pl'$i ! pl'ci rob < lob
teap' < ceap' ro, < lor
W trans(orm'ri %e cu&inte prin nlocuiri %e silabe0

pac %apat
pil %uc
cos lung
co cor a puc
oc %anc
(rig
ra! ca!
ma! ra!
sa! re ma! sa
ca! stoar!
soa! tra! etc+
De,&oltarea capacit'$ii %e transpunere a limbaului
oral n limbaul scris+
Pagina 12# din 136
E)erci$ii %e cunoa#tere a sensului cu&intelor" pronun$area lor #i anali,a (onogra(ic' a
acestora+
Completarea sunetului omis %in cu&inte care %esemnea,' o imagine -e)emplu0 pa < a?
ma ! a." etc+
Cormularea mai multor cu&inte %up' sunetul sau silaba reper0
ase na
apte ma
s ura ra %io
ina c*eta
2lc'tuirea %e cu&inte %in silabe pre,entate in or%ine ncruci#at'0
sa pa ban lap
cu pe %u ca
2lc'tuirea %e cu&inte %in sunete a#e,ate n or%ine in&ersat'0
e!&!l!e ca,!&al!na
c!r!a!t!e re!%e!pe
Dict'ri %e cu&inte cu omiterea unor sunete0
_____ cito," _____________ turist" _____________ ele&" ______________ %a(ir+
nota pentru (acilitarea r'spunsurilor se pre,int' #i imaginile corespun,'toare+
Curtuna a rupt ar _________ %in pa ___________
2u n(lo _____________ tran ________________
Rostirea (iec'rui cu&nt" a#a cum este scris0 %e lemn" %e (ier" %e n&'$at" %e
scris" %e ieri" %e %iminea$'" %e %ou' ori" %e pe mas'+
/e cere copiilor s' preci,e,e num'rul cu&intelor pronun$ate+
5ronun$area cu&ntului care lipse#te %in propo,i$ie #i scrierea lui+
Earia ia cartea %e MMMMMMM+ mas'+
5isica sare %e MMMMMMMMM+ %ulap
2na #terge pra(ul %e MMMMMM++ scaun
Pagina 12$ din 136
Completarea silabei care lipse#te #i rostirea cu &oce tare0
O cocoa _____________ %e c'mil'
O masu ______________ rupt'
O cirea ______________coapt'
O curelu _____________ nou'
O %oam ______________ pro(esoar'
O pisic' lene _______________
O bro#' (rumoa _____________
B+ E)erci$ii pentru consoli%area pronun$'rii #i scrierii literei m nainte %e p #i b
a. %esp'r$irea n silabe a cu&intelor0 ambi$ie" bumbac" combinat" %umbra&'" *ambar"
campanie" compunere+
pronun$area cu &oce tare a literei scrise nainte %e p #i b+
b. completarea literei care lipse#te %in cu&inte %ate #i pronun$area acestora cu &oce
tare0
a_mbala" bu_bac" ca_pion" ca_pie" co_punere" co_pas" cu_par" i_posibil" i_portant"
_barca" _pinge" po_pa" ti_p" u_brela" ti_mbru+
C+ E)erci$ii pentru consoli%area cu&intelor n care una %in silabe se repet' i%entic0
/alata este s'rat'+
Fora are la (erestre ,orele+
Fa*arni$a este plin' cu ,a*'r+
Co#ul este plin cu c'p#uni+
Hi#ina este ro#ie+
C+ Intro%ucerea listei %e propo,i$ii pentru consoli%area sunetelor p < b" % < t+
Barbu %uce un butoi+
Dan are n gr'%in' %o&lecei+
5escarul prin%e pe#te cu n'&o%ul+
Banii sunt n bu,unar+
Ion %obora un copac cu toporul+
Ber,ele se %uc n $'rile cal%e+
Toamna este brum'+
Dulcea$a este %in tran%a(iri+
Pagina 13% din 136
etc+
De,&oltarea limbaului #i a comunic'rii
2lc'tuirea %e propo,i$ii %e c'tre ele&i cu autorul cu&intelor %ate+
De e)emplu" se %au %ou' cu&ine (oarte cunoscute %e copii0 ac #i mas'+
2m un ac+
2cul este pe mas'+
6'sirea cu&intelor in%icate %in coloanele %e cu&inte %ate0
c'utarea ultimului cu&nt %in toate coloanele?
c'utarea celui %e al treilea cu&nt %in prima coloan'?
citirea %e os n sus a cu&intelor %in prima coloan'?
citirea %e cu&inte care arat' nume %e (iin$e" lucruri" etc+
2ceste e)erci$ii concentrea,' aten$ia ele&ilor asupra sensului cu&intelor+
5roce%ee pentru l'rgirea cmpului &i,ual+
/e scriu pe tabl' %ou' cu&inte cunoscute %e ele&i0
2na
Ica
/e citesc apoi" se a%aug' cu&ntul coase
2na
coase
Ica
/e #terge cu&ntul coase #i se scrie0
2na are
Ica are
/e cite#te apoi" se a%aug' cu&ntul mere0
2na are
mere
Ica are
1n scopul citirii e)presi&e %up' citirea propo,i$iilor a(irmati&e" se nlocuie#te punctul
cu semnal ntreb'rii #i se cite#te mo%el propo,i$ia cu intona$ia interogati&'+ Ele&ii n$eleg
ast(el" c' sc*imbarea sensului %e punctua$ie atrage %up' sine sc*imbarea sensului propo,i$iei+
E)erci$ii pentru completarea propo,i$iilor lacunare0
Cerul esteMMMMMM
Iarba este MMMMM++
Pagina 131 din 136
Ea#ina merge pe MMMM
Trenul merge pe MMMM
2&ionul ,boar' n MMM+
Cructele m'rului se numesc MMM + Ele au culoarea MMM +
Cructele cire#ului se numesc MMM + Ele au culoarea MMM +
Cructele p'rului se numesc MMM + Ele au culoarea MMM +
MMMM ,boar'+
MMMM#uier'+
MMMMare bra,%e a%nci+
2lc'tuirea propo,i$iilor n cu&intele in&ersate0
ele&ii coase blocul sunt ro#ii
(ata ,boar' merele este nalt
p's'rile n&a$' p'%urea cnt'
Cormularea %e propo,i$ii cu cu&inte in%icate0
cal%" r'u" copiii" &ara" &acan$a
sau alc'tuirea unor po&estiri+
Descrierea unor imagini" mai nti oral" apoi n scris?
5entru l'rgirea ariei limbaului &erbal se reali,ea,' ocurile0
Cine spune mai multe cu&inte %espre0
lucrurile #colarului?
mbr'c'minte?
lucruri %in cas'?
lucruri #i obiecte %in cas'+
5o&estiri %up' imagini sau po&estiri %up' o succesiune %e imagini pentru %e,&oltarea
capacit'$ii %e a percepe o imagine sau o succesiune %e imagini" %e a n$elege semni(ica$ia lor
#i a e)pune propo,i$ional ceea ce au n$eles" %e a stabili rela$ii ntre sec&en$ele imaginilor n
succesiunea lor #i a le trans(orma n i%ei #i u%ec'$i" %e rela$ie+
2lc'tuirea propo,i$iilor cu cu&intele0 sat < sac" &ar+ < &al+
Combinarea literelor -sunetelor. n silabe #i a silabelor n cu&inte+
Bocul antonimelor0
cine g'se#te mai repe%e opusul cu&intelor0 bun" cuminte" %ulce" etc+
E)erci$ii pentru nsu#irea citirii e)presi&e0
Citirea propo,i$iilor a(irmati&e" interogati&e" e)clamati&e+
Pagina 132 din 136
Ciecare propo,i$ie se cite#te n mai multe &ariante" pentru e&itarea ten%in$ei %e
perse&erare a unui mo%el+
E)erci$ii pentru %elimitarea corect' a propo,i$iilor urmate %e citirea e)presi&'+
pre,entarea unui test ('r' semne %e punctua$ie" ele&ii a&n% sarcina s' %elimite,e
corect prin bare #i s' transcrie ortogra(ic+
2cti&itatea %e copiere0
2ceste e)erci$ii sunt %e mare utilitate" %eoarece solicit' ele&ul pe linia cunoa#terii #i
reactuali,'rii semnelor #i sc*emelor gra(ice" n&'$ate" a coor%on'rii &i,ual!motrice #i a
orient'rii corecte n pagin'+
E)erci$iile %e cooperare presupun" %e asemenea" un e(ort %e aten$ie #i un gra% %e
in%epen%en$'" ele %n% posibilitatea posibilitatea pro(esorului s' in%i&i%uali,e,e sarcinile sub
aspect cantitati&+ 1n (unc$ie %e ca," el poate &aria nu numai sarcina" %ar #i mo%elul gra(ic"
%up' care se reali,ea,' copierea0 te)t sau cu&inte scrise cu caractere mai mari" mo%ele n care
particularit'$ile mai greu %e sesi,at ale literelor sunt pre,entate printr!o alt' culoare" pagini cu
spa$ii mai largi" %emarcate cu ro#u" caiete cu p'tr'$ele+ Dup' scopul urm'rit #i gra%ul lor
%e %i(icultate se %isting mai multe tipuri %e copiere0
Copierea unor cu&inte sau propo,i$ii scrise %e mn'0
2ceast' acti&itate presupune recunoa#terea semnelor gra(ice %e mn' n&'$ate" ct #i
un e(ort %e coor%onare &i,ual!motric'+
Copierea unor propo,i$ii %e la tabl' o(er' ele&ilor pe lng' mo%elul scrierii unor
cu&inte #i obi#nuirea %e a percepe spa$iile libere %intre cu&inte+
Este util ca n ca,ul ele&ilor care ntmpin' %i(icult'$i" s' se inter&in' prin %emarcarea
spa$iilor %intre cu&inte" prin linii &erticale sau spa$ii colorate+ Eo%elul ce urmea,' a (i copiat
trebuie citit n prealabil %e c'tre (iecare ele&+
Copierea %up' cu&inte sau po&estiri scrise cu litere %e tipar+
2cest tip %e copiere este mult mai %i(icil %ect copierea %up' mo%elul gra(ic scris %e
mn'" %eoarece presupune trans(erul %e la un sistem %e simboluri gra(ice" la altul+
Di(icult'$ile acestui tip %e copiere presupun un antrenament sistematic n &e%erea
(i)'rii corespon%en$elor litera %e tipar" litera %e mn'+ /e recoman%' n acest sens" sub cte&a
e)erci$ii sub (orm' %e oc0
se mpart ele&ilor cartona#e cu litere scrise %e mn'? logope%ul pune pe stati& litera %e
tipar" iar ele&ii trebuie s' aleag' #i s' ri%ice semnul perec*e+
se scriu o silab' sau un cu&nt la tabl'+
Pagina 133 din 136
Ele&ii trebuie s' compun' cu litere %in al(abetar" silabe sau cu&ntul scris cu litere %e
mn' la tabl'+
Copierea %up' cu&inte s!au po&estiri scrise cu litere %e tipar repre,int' un e)erci$iu
util" att pentru scriere" ct #i pentru citire+ O cerin$' important' este ca (iecare ele& s'
citeasc' cu &oce tare ceea ce scrie+
Copierea acti&'+
1n acest sens" se recoman%' urm'toarele tipuri %e e)erci$ii0
ele&ii au n (a$' coloane %e cu&inte cunoscute" att %in punct %e &e%ere semantic" ct
#i gra(ic+ Ei sunt solicita$i s' copie,e toate cu&intele care ncep cu un anumit sunet -liter'."
toate cu&intele care ncep sau se termin' cu o anumit' silab'" cu&inte care au n interior o
anumit' silab' sau un anumit sunet" cu&inte care %enumesc %i(erite categorii %e (iin$e sau
obiecte+
Ele&ii au n (a$' un te)t bine cunoscut" %in care li se %ictea,' o propo,i$ie" iar ei
trebuie s' o caute #i s!o copie,e+
9=. 2cti&it'$i %e %ictare+
Dictarea este o acti&itate mai %i(icil' %ect copierea" %eoarece ea solicit' perceperea #i
conser&area semnalului au%iti&" anali,a elementelor componente" respectarea sc*emelor
gra(ice corespun,'toare semnalului sonor" coor%onarea au%io!gra(ic'+
Dict'rile pot (i %e mai multe tipuri0
%ictarea unor sunete sau silabe n scopul consoli%'rii corespon%en$elor %intre sunetele
&orbirii #i semnalele gra(ice?
%ictarea unor cu&inte0
1n acest ca," cu&intele &or (i e)ersate prealabil" prin lecturi %up' imagini" citirea #i
copierea lor" etc+
Dictarea cu&intelor se reali,ea,' %up' urm'toarea or%ine0
se pronun$' clar cu&ntul %e c'tre logope%" apoi %e c'tre ele&i?
se anali,ea,' (onematic cu&ntul" se roste#te cu&ntul legat" apoi se scrie in%epen%ent
#i se &eri(ic' corectitu%inea lui+
De remarcat c'" %up' nc*eierea acti&it'$ii logope%ice" ele&ul trebuie urm'rit n
continuare la acti&it'$ile %e la clas'+
2st(el" ca%rele %i%actice &or (i in(ormate %e logope% asupra sta%iului corect'rii
limbaului #i cu pri&ire la proce%eele ce pot (olosi pentru stimularea ntregi acti&it'$i psi*ice+
1n$elegerea #i tactul pe%agogic creea,' o atmos(er' (a&orabil' pentru e&olu$ia
ulterioar' a ele&ului+
Pagina 13 din 136
CONCLUFIILE LUCRDRII
Din toate cele pre,entate n aceast' lucrare re,ult' c' terapia tulbur'rilor %e limba
este o necesitate+ Haloarea m'surilor timpurii %e pro(ila)ie #i corectare a lor este
incontestabil' %ac' a&em n &e%ere e(ectele po,iti&e pe care le are asupra acti&it'$ii %e
n&'$are" asupra %e,&olt'rii psi*ice n general" precum #i asupra integr'rii sociale a copilului
%e(icient mintal care pre,int' tulbur'ri %e limba+ E)perien$a practic' a %emonstrat (aptul c'"
n urma corect'rii %e(icien$elor %e limba" ele&ii logopa$i ob$in re,ultate mai bune n&'$'tur'
nu numai prin note mai bune #i prin corectarea e(ectului intelectual %epus n preg'tirea
lec$iilor+
O importan$' co&r#itoare n ca,ul acti&it'$ilor %e terapie logope%ic' o are
psi*oterapia care ocup' un loc central ntre te*nicile generale %e re%ucere a personalit'$ii
logope$ilor+
Ea se reali,ea,' n (orma %iscu$iilor libere #i %iriate prin oc #i %esen" &i,ionare %e
%ia(ilme #i %ispo,iti&e" prin munc'" prin lectur' etc+ 5rin speci(icul lor" (iecare %intre aceste
mo%alit'$i %e %es('#urare a psi*oterapiei are e(ecte bene(ice asupra a(ecti&it'$ii copiilor"
in(luen$n% po,iti& rela$iile %intre ace#tia #i copii %in ur" precum #i atitu%inea (a$' %e
acti&itatea %e in&entare+ 2#a " %e e)emplu" utili,area c'r$ii ca instrument terapeutic este nou'+
In Egiptul antic c'r$ilor li se spunea balsamul su(letului+ 5uterea %e sugestie a lecturii
asupra sugestiei este utili,at' att pentru e(ectul ei se%ati&" ct #i curati& cu ecouri n
comportamentul copiilor+
2propierea copiilor" ob$inerea colabor'rii lor" sunt con%i$ii esen$ial' n acti&itatea
logope%ic' #i se reali,ea,' prin crearea unui climat %e con(ort psi*ic #i o atitu%ine plin' %e
bun'&oin$'+
1n (elul acesta copilul cap't' ncre%ere n logope% str'%uin%u!se s'!#i corecte,e
%e(ectul+
5ractic s!a %emonstrat c' mbinarea armonioas' a terapiei %irect' cu cea in%irect' este
bine&enit'+ Colaborarea pro(esorului logope% cu to$i cei care se ocup' %e e%ucarea copiilor
este (oarte important+ Copilul %e(icient mintal trebuie corectat n permanen$' %e c'tre to$i
(actorii e%uca$ionali+
1ntruct tulbur'rile %e limba repre,int' una %in cele mai importante cau,e ale
e#ecului #colar" acti&itatea logope%ic' nu trebuie s' repre,inte un scop n sine" ci ea se nscrie
Pagina 13! din 136
pe linia cerin$elor puse n (a$a #colii #i anume" %e a g'si cele mai a%ec&ate meto%e pentru a
u#ura a%aptarea copilului la sistemul muncii #colare #i sociale+ De aceea" logope%ul trebuie s'
(ie narmat cu cele mai noi #i e(iciente instrumente %e lucru+ 2ceasta presupune o permanent'
in(ormare #i implicit o perpetu' autoper(ec$ionare+ 1n Eetamor(o,ele lumii interioare"
Hasile 5a&elcu spunea0
Nu e)ist' o surs' mai bogat' %e satis(ac$ie %ect aceea %e a sim$i opera propriei tale
personalit'$i+ Nu suntem ntot%eauna mul$umi$i %e opera noastr'" nu a&em ntot%eauna
priceperea artistic' %e a ne mo%ela a#a cum am %oriM 2spira$ia" este &'%it'" (ireasc' #i
necesar' (iin$ei noastre+ /untem uneori plini %e mn%rie" alteori ne ntrist'm n (a$a
re,ultatelor ob$inute+ 1n e(orturile %e a ne ri%ica la n'l$imea cerin$elor" ne reali,'m pe noi
n#ine+ Reali,'m acor%ul ntre ceea ce ni se cere #i ceea ce putem o(eri" ntre c*emare #i
r'spuns+
1ntr!a%e&'r" r'spun%erea (a$' %e e%uca$ia #i instruirea acestor solitari ('r' &oie care
sunt copiii %e(icien$i mintal este (oarte mare+ 1n ca,ul acestor copii inter&in multe
necunoscute" unele impalpabile greu %e apreciat prin simptomele e)terioare #i care uneori
las' incertitu%ini ceea ce pri&e#te reu#ita (inal' a terapiei corecti&!recuperatorii" in ciu%a unor
succese ini$iale+ Cu toate acestea nu trebuie s' re(u,'m lupta #i s' o %ucem mai %eparte cu
armele r'b%'rii #i meto%ei+
Pagina 136 din 136

Scolarul Deficient

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Scolarul Deficient

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu privind relatia dintre randamentul scolar si tulburarile de

S-ar putea să vă placă și