Osteoporoza studiat[ cu Metoda Elementului Finit

#n acest capitol ne propunem s[ simul[m fenomenul osteoporozei lu`nd ca exemple de

analiz[ capul femural ]i vertebra. Ipoteza de calcul care face posibil[ aceast[ simulare
computa\ional[ este echivalarea efectului osteoporozei cu modificarea caracteristicilor mecanice
ale oaselor osteoporotice.
Deoarece un element de baza al metodei elementului finit il constituie stabilirea
condi\iilor de material, simularea osteoporozei se poate face prin stabilirea unor caracteristici
mecanice ale \esutului spongios osteoporotic.
ceste caracteristici mecanice sunt modulul de !lasticitate longitudinal "!# si coeficientul
lui $oisson. #n cazul structurii oaselor am considerat materialul ca fiind ortotrop avind valori ale
caracteristicilor mecanice, diferite pe axele %x, %& ]i %z. ceste caracteristici de material sunt in
general date 'n literatura de specialitate 'ns[ valorile folosite pentru acest studiu au fost
determinate experimental ]I sunt cele precizate in capitolul de 'ncerc[ri experimentale.
(copul acestei simul[ri este de a vizualiza influen\a osteoporozei 'n intreaga mas[ a
\esutului osos ]i spongios pentru a trage concluzii cu privire la)
* zonele cele mai periculoase in care caracteristici mecanice sunt mult diminuate+
* gradul de osteoporoza la care osul nu mai rezist[ la solicit[ri
* influen\a osteoporozei asupra rezisten\ei mecanice a osului.
1. No\iuni generale despre Metoda Elementului Finit
,!- poate fi aplicat[ cu succes 'n toate problemele 'n care se impune simularea unor
fenomene fizice la care este supus un mediu continuu. !a const[ din asamblarea ]I rezolvarea
unui sistem cu un num[r foarte mare de ecua\ii ]I necunoscute.
Ideile principale ale acestei metode computa\ionale, care se reg[sesc 'n orice aplica\ie,
indiferent de problema specific[ abordat[, sunt)
1.Discretizarea domeniului fizic (D) adic[ 'mp[r\irea acestuia 'n por\iuni mai mici
numite elemente, care pot avea diferite forme specifice. #mp[r\irea se face pentru a se c[uta o
solu\ie a ecua\iilor propuse nu pentru @ntregul domeniu, ci pentru fiecare element.
2.Aproximarea func\iei necunoscute prin ipoteze locale. (e presupune o ecua\ie
diferen\ial[ cuprinz`nd derivate par\iale ale unei func\ii necunoscute

"x,&,z#. #n loc de a se
c[uta forma exact[ de varia\ie a func\iei, ea se 'nlocuie]te printr*o varia\ie aproximativ[

.
"x,&,z#, aleas[ de c[tre utilizator. /u rare excep\ii, aceast[ aproxima\ie este diferit[ de forma
exact[, dar esen\ial este faptul c[ aproxima\ia este 0%/01, adic[ nu se refer[ la 'ntregul
domeniu studiat, ci doar 0 23 !0!,!34. Divizarea domeniului intr*un num[r mare de
elemente cu dimensiuni mici, face s[ se reduc[ eroarea de determinare a valorilor func\iei de
aproximare

.
"x,&,z#, trebuie totu]I precizat)
a.

.
"x,&,z# reprezint[ o func\ie de interpolare, care se poate alege sub forme diferite, dar
se prefer[ cea polinominal[.
b. Interpolarea se face pe baza valorilor necunoscute "
5
,
6
,...
n

#din cele n noduri ce

limiteaz[ elementul. $entru fiecare element acestea pot fi puse sub forma unui vector {
# "e
}al
3!/23%(/24!0%7 3%D0!.
$entru 'ntreaga structur[, av`nd 33 noduri, se poate defini un vector global al
necunoscutelor {

}, cuprinz`nd 33 necunoscute.
3. Reconstituirea domeniului (D) pe aza informa\iilor nodale ec!i"alente. ([ presupunem
c[ se analizeaz[ un fenomen descris de rela\ii care permit ca, prin deriv[ri par\iale de diferite
ordine ale func\iei

"x,&,z#, s[ se ob\in[ o alt# m#rime caracteristic# pentru fenomenul studiat ce

se va nota /"x,&,z#. ceast[ func\ie / poate deveni purt#toarea de informa\ie a fiec[rui element,
5
pe baza c[reia se poate reconstitui fenomenul fizic pe 'ntregul domeniu "D#. !sen\iale pentru
procesul de reconstituire sunt urm[toarele)
a. 4ransmiterea de informa\ii 'ntre elemente se face discret, adic[ pe baza unor
ilan\uri nodale, scrise 'n toate cele 33 noduri. ceste bilan\uri reprezint[ 33 ecua\ii prin a
c[ror rezolvare se determin[ cele 33 necunoscute ale vectorului global {

}.
b. $entru a se putea scrie bilan\urile nodale, este necesar ca informa\ia furnizat[ de
func\ia caracteristic[ /"x,&,z# care se refer# la ansamlul elementului s[ fie 'nlocuit[ prin valori
nodale ec!i"alente. ceast[ echivalare constituie una dintre problemele cele mai dificile ,!-.
Din cele ar[tate mai sus se poate sesiza faptul c[ o mare parte din strategia ,!- s*a preluat
din metoda deplas[rilor, 'n cadrul c[reia)
a. (tructurile analizate au fost 'mp[r\ite 'n elemente.
b. 8ectorul {
# "e
} a fost reprezantat de {
# "e

}, deplas[rile nodale fiind alese ca

necunoscute.
c. Drept func\ie caracteristic[ sau purt[tor de informa\ie a fost utilizat[ for\a nodal[.
d. 9ilan\urile nodale sunt reprezentate de ecua\iile de echilibru ale nodurilor.
/eea ce apare nou ]I face s[ difere ,!- de metoda deplas[rilor sunt, 'n esen\[,
urm[toarele)
a. Descrierea modului de varia\ie a necunoscutei

"x,&,z# printr$o func\ie de

aproximare impus#

.
"x,&,z#.
b. 3ecesitatea existen\ei unei metodologii prin care s# se determine @n noduri o "aloare
ec!i"alent# pentru func\ia caracteristic#, purt#toare de informa\ie.
6. ,odelarea capului femural

#n procesul de simulare numeric[ al comport[rii statice a capului femural s*au parcurs
urm[torii pa]I)
a# modelarea geometric[ a capului de femur.
#n aceasta etapa s*a folosit programul de proiectare asistat[ de calculator $ro:!ngineer
;ild-ire cu a<utorul caruia au fost descrise geometric sec\iunile capului femural, sec\iuni
ob\inute in urma unei proces[ri computa\ionale a datelor ob\inute prin intermediul tomografierii
unei structuri reale de cap femural.
-ig. 5 !xemple tomografii ale capului femural
,etodologia urm[rit[ in acest process de modelare geometrica const[ in principiu din
procesarea sec\iunilor transversale ale modelului real, folosind 'n special comenzile 0%-4,
(=eep, 9lend ]I !>472D! care permit crearea unui model geometric spa\ial format din
sec\iunile extrase din sec\iunile reale din tomografii.
6
-ig 6 * /apul de femur real -ig. ? ,odelul geometric virtual al capului femural
Deoarece un element de baz[ al studiului este simularea \esutului spongios care este supus
fenomenului de osteoporoza, modelul cu elemente finite propus 'n acest capitol trebuie
s[ con\in[ ]I modelul geometric al acestui \esut spongios.
-ig. @ * (ec\iune prin femurul real -ig. A * (ec\iune prin femurul virtual
%dat[ realizat modelul tridimensional, acesta a fost importat 'n programul 3(B( C.D,
program de analiz[ cu ,etoda !lementului -init, in care s*au parcurs etapele ulterioare.
b# discretizarea in elemente finite a modelului geometric.
#n aceast[ etapa s*a folosit op\iunea programului 3(B( de 'mp[r\ire controlat[ a
modelului geometric, aleg`nd elementul finit (%0ID bricE @A, ale c[rui caracteristici sunt
prezentate in continuare. /aracteristicile unui element finit sunt definite de obicei prin) func\iile
de deplasare implementate, matricea de deformare, matricea de elasticitate, matricea de
rigiditate ]i matricea de for\e exterioare.
Caracteristicile elementelor finite Solid bric !"
Func\ii de deplasare
(tarea de deplasare a unui punct 'n spa\iu este definit[ de trei componente de deplasare
u, v, = 'n direc\iile celor trei coordonate x, &, z.
stfel)
?
Fesut
spongios
Fesut osos
. G 1

'

%
"
u
f
"5#
0a fel ca ]I 'ntr*un triunghi plan, 'n care o varia\ie liniar[ a unei m[rimi era definit[ de
cele trei valori nodale ale sale, aici o varia\ie liniar[ va fi definit[ de patru valori nodale.
$utem scrie, de exemplu)
z & x u
5 5 5 5
+ + +
"6#
!galiz`nd valorile de deplasare la noduri, avem patru ecua\ii de tipul)
.
? 5 6 5 5 5 5 5
etc z & x u + + +
"?#
din care poate fi evaluat
5

p`n[ la
@

.
Din nou, este posibil s[ scriem aceast[ solu\ie utliz`nd forma unui determinant, adic[)
+ + + + + + + +
' ' ' ' ' i i i i i
u z d & c x a u z d & c x a
(
u # " # 1"
H
5
"@#
G # " # "
p p p p p m m m m m
u z d & c x a u z d & c x a + + + + + + + +
'n care)
, 5
, 5
, 5
, 5
det H (
,
,
,
,
p
m
'
i
x
x
x
x
,
,
,
,
p
m
'
i
&
&
&
&
p
m
'
i
z
z
z
z
"Aa#
'n care, valoarea reprezint[ volumul elementului.
$rin extinderea celorlal\i determinan\i <ustificativi 'n co*factorii lor, avem)
p
m
i
i
x
x
x
a det
p
m
i
&
&
&
p
m
i
z
z
z
, 5
, 5
, 5
det
i

p
m
i
&
&
&
p
m
i
z
z
z
p
m
i
i
x
x
x
c det
, 5
, 5
, 5
p
m
i
z
z
z
"Ab#
@
p
m
i
i
x
x
x
d det
p
m
i
&
&
&
5
5
5
cu celelalte constante definite de interschimbarea cliclic[ a sufixelor 'n ordinea p, i , <, m.
Deplasarea elementului este definit[ de dou[sprezece componente de deplasare ale nodurilor)

'

p
m
'
i

G 1
"H#
cu)
. G 1 etc
%
"
u
i
i
i
i

'

$utem exprima deplas[rile unui punct oarecare ca)

G ]1 , , , [ G 1
I I I
I p m ' i
)* )* )* )* f
"J#
cu scalari defini\i ca)
. H : # "
I
(etc z d & c x a *
i i i i i
+ + +
"K#
I fiind o matrice de identitate trei ori trei.
#nc[ o dat[ func\iile de deplasare utilizate vor satisface, evident, condi\iile de continuitate
la suprafe\ele de separa\ie dintre diferitele elemente.
cest fapt este un corolar direct al naturii liniare a varia\iei deplas[rilor.
Matrice de deformare
Gase componente de deformare sunt importante 'n analiza tridimensional[ complet[.
,atricea de deformare poate fi acum definit[ ca)

'

'

z
u
x
%
&
%
z
"
x
"
&
u
z
%
&
"
x
u
x&
x&
x&
z
&
x

G 1 "C#
A
urm`nd nota\ia standard din textul teoretic al lui 4imoshenEo.
2tiliz`nd ecua\iile"H.@# p`n[ la "H.J#, este u]or de vericat c[)

G ]1 , , , [ G ]1 [ G 1
p m ' i
+ + + + +
"5D#
'n care)

i
i
i
i
d
c

(
+
D
D
D
H
5
] [
D
D
D
i
i
i
d

c
1
1
1
1
1
1
1
1
]
1
i
i
i

c
d
D
D
D
"55#
cu alte submatrice ob\inute 'ntr*un mod asem[n[tor , simplu prin 'nlocuirea sufixelor.
Matricea elasticit[\ii
#n cazul unei anizotropii complete, matricea
] [D
raport`nd cele ]ase componente de
deplasare la componentele de tensionare, poate con\ine 65 constante independente.
stfel 'n general)
G# 1 G ]"1 [ G 1
D

'

D
xz
&z
x&
z
&
x
"5?#
/u toate c[ nu reprezint[ nici o dificultate 'n sine calcularea cu astfel de materiale,
deoarece 'nmul\irea nu va fi niciodat[ efectuat[ 'n mod explicit, este comod s[ reamintim aici
matricea
] [D
pentru un material izotrop.
ceasta , 'n termeni ai constantelor uzuale de elasticitate ! "modulul# ]I "/oeficientul
lui $oisson#, poate fi exprimat ca)
# 6 5 #" 5 "
# 5 "
] [
( (
( ,
D
+

, 5
, 5
, 5
, 5
,
,
,
,
p
m
'
i
x
x
x
x
,
,
,
,
p
m
'
i
&
&
&
&
p
m
'
i
z
z
z
z
"5@#
Matricele de rigiditate, tensiuni #$ sarcini.
,atricea de rigiditate poate fi acum integrat[, deoarece componentele de deformare ]I
tensionare sunt constante 'n interiorul elementului.
(ubmatricea general[ rs din matricea de rigiditate va fi o matrice trei ori trei "p[trat[ de
ordinul trei#, definit[ ca)
( + D + -
.
rs
] ][ [ ] [ ] [

"5A#
'n care 8 reprezint[ volumul tetraedrului elementar.
-or\ele nodale, datorit[ deform[rii ini\iale, devin)
H
( D + /
.
G ]1 [ ] [ G 1
D
D
D

"5H#
sau, f[c`nd divizarea)
. G ]1 [ ] [ G 1
D D
( D + /
.
i i

Modelul discretizat al femurului
]a cum s*a v[zut 'n etapa a# modelul femurului con\ine dou[ materiale ]i anume ) unul
pentru \esutul osos ]i unul pentru \esutul spongios. 0a discretizarea modelului geometric s*a \inut
cont de suprafa\a de separa\ie 'ntre cele dou[ tipuri de \esuturi care trebuie s[ asigure
interconectivitatea ambelor tipuri de elemente finite.
-ig. H * ,odelul \esutului osos -ig. J * ,odelul \esutului interior spongios
c%Stabilirea condi\iilor de contur.
-or\ele care ac\ioneaza asupra capului femural sunt datorate 'n special greut[\ii corpului
uman iar pentr studiul de fa\[ s*a ales o for\a de 5DDD 3 care ac\ioneaz[ ca 'n figura)
-ig. K (olicitarea modelulului capului femural
$entru ca modelul s[ fie solu\ionat de program este necesar[ 'ncastrarea sa la baz[ prin
suprimarea tuturor celor H grade de libertate. /ele dou[ materiale folosite pentru a simula cele
doua tipuri de \esuturi au urm[toarele caracteristici determninate experimental)
J
* pentru \esutul osos) ! L JDDD ,$a, M L D.??
* pentru \esutul spongios) ! L JDD ,$a, M L D.6
d# 7ezolvarea sistemului de acua\ii al aplica\iei.
#n aceasta etap[ programul ns&s asambleaza sistemul de ecua\ii al structurii analizate
folosind caracteristicile elementului finit descrise anterior. $entru fiecare element finit din
structur[ exist`nd 6@ de ecua\ii elementare 'n sistemul de ecua\ii total. 7ezult[ deci un sistem de
ecua\ii foarte complex, pe care programul 'l rezolv[ folosind ,etoda Nauss de rezolvare
numeric[ a sistemelor de ecua\ii.
e# %b\inerea rezultatelor.
7ezolvarea sistemului de ecua\ii duce la determinarea necunoscutelor principale care sunt
deplas[rile nodale pe cele trei direc\ii, in fiecare nod al elementelor finite. $e baza ecua\iilor
elasticit[\ii acestea sunt folosite pentru determinarea deforma\iilor si tensiunilor mecanice care
apar 'n structura analizat[.
-ig. C
4ensiuni 8on ,ises la osul cu DO osteoporoz[ "\esut osos#
K
-ig. 5D 4ensiuni 8on ,ises la osul cu DO osteoporoz[ "\esut spongios#
-ig. 55 4ensiuni
8on ,ises la osul cu 5AO osteoporoz[ "\esut osos#
-ig. 56 4ensiuni 8on ,ises la osul cu 5AO osteoporoz[ "\esut spongios#
C
-ig. 5? Isolinii de tensiuni 8on ,ises la osul cu 5AO osteoporoz[ "\esut spongios#
-ig. 5@ 4ensiuni 8on ,ises la osul cu 6DO osteoporoz[ "\esut osos#
-ig. 5A 4ensiuni 8on ,ises la osul cu 6DO osteoporoz[ "\esut spongios#
5D
-ig. 5H Isolinii de tensiuni 8on ,ises la osul cu 6DO osteoporoz[ "\esut spongios#
55
-ig. 5J 4ensiuni 8on ,ises la osul cu DO osteoporoz[ "detalii#
56
-ig. 5K 4ensiuni 8on ,ises la osul cu 5AO osteoporoz[ "detalii#
5?
-ig. 5C 4ensiuni 8on ,ises la osul cu 6DO osteoporoz[ "detalii#
$nterpretarea rezultatelor analizei cu MEF a capului femural
]a cum se vede din rezultatele grafice prezentate rezisten\a osului ]I 'n special a
\esutului spongios scade cu ADO la apari\ia unui grad de 5AO osteoporoz[ astfel 'nc`t la 6DO
grad de osteoporoz[ fracturile capului femural sunt iminente.
(e observ[ din figurile prezentate c[ zona cea mai periculoas[ este g`tul capului femural
unde de fapt apar de obicei fracturile 'n realitate.
-ig. 6D * -ractura capului femural
&. Modelarea 'ertebrei
#n procesul de simulare numeric[ al comport[rii statice a vertebrei s*au parcurs aceia]I
pa]I prezenta\i la modelarea capului femural ]I de aceea nu vom insista asupra aspectelor
teoretice prezentate de<a anterior.
$entru modelarea geometric[ a vertebrei, datorit[ geometriei sale relativ simple, nu a mai fost
necesar[ procesarea sec\iunilor tomografiate ale acesteia ci au fost generate pe baza unor
masur[tori directe realizate de autor. (*a folosit pentru generarea curbelor sec\iunilor vertebrei
programul ,echanical DesEtop 6DDA care a permis ulterior importul modelului cu curbe 3279(
in programul de analiz[ cu elemente finite 3(B( C.D.
-ig. 65 Neometrii ale vertebrelor
5@
-ig. 66 ,odelul ?d =ireframe al vertebrei realizat cu curbe 3279(
Importat 'n 3(B(, modelul =ireframe a fost procesat pentru a crea suprafe\e ]I 'n
final volume avindu*se 'n vedere faptul c[ modelul trebuie sa con\in[ dou[ materiale si anume)
stratul exterior format din \esut osos ]I cel interior format din \esut spongios.
Discretizarea modelului vertebrei s*a realizat cu elemente hexaedrice tip (%0ID @A ]I s*a
realizat controlat pentru a asigura o c`t mai uniforma marime ]I distribu\ie elementelor finite.
-ig. 6? ,odelul cu elemente finite al vertebrei
5A
Fesut
spongios
Fesut osos
]a cum s*a procedat anterior la capul femural, ]I 'n cazul vertebrei caracteristicile de
material au fost furnizate de 'ncerc[rile experimentale efectuale pe vertebre cu diferite grade de
osteoporoz[.
-or\ele care ac\ioneaz[ asupra structurii sunt cele folosite la 'ncerc[rile experimentale.
-ig. 6?

8ertebra cu DO osteoporoza "sec\iuni#
5H
-ig. 6@ 8ertebra cu 5AO osteoporoza "\esutul osos exterior#
5J
-ig. 6A 8ertebra cu 5AO osteoporoza "\esutul spongios interior#
5K
-ig. 6A 8ertebra cu 6DO osteoporoza "\esutul osos exterior#
5C
-ig. 6H 8ertebra cu 6DO osteoporoza "\esutul spongios interior#
6D
-ig. 6A 8ertebra cu 6DO osteoporoza "sec\iuni#
65