CILII SI FLAGELII

Cavitatiile interne ale cailor respiratorii sunt marginite de celule ciliate care, prin cilii
lor, transporta secretiile mucoasei de la acest nivel spre exterior.
Cilii si flagelii sunt constituiti dupa un plan fundamental comun. Axul lor, care
contine nu manunchi de microtubuli, formeaza axonema. La baza, in punctul de atasare la
celula, axonema se conecteaza cu corpul bazal.
In axonema, microtubulii sunt dispusi dupa modelul 9+!. Aceasta inseamna ca ei
formeaza o pereche de microtunuli centrali, notati cu C" su C, fiecare format din "#
protofilamente, precum si 9 dublete de microtubuli periferici. $iecare dublet este format
din subfibrila A si %. &ubfibrila A este un microtubul complet, cu "# protofilamente, iar
subfibrila % contine doar "' protofilamente. $iecare dublet se conecteaza la perechea
centrala de microtubuli prin molecule proteice care formeaza spite radiare.
(erechea de microtubuli centrali se conecteaza cu proteine specifice care formeaza
teaca interna, care, are rolul de a regla modul in care bat flagii si cilii.
$orta care produce miscarile ondulatorii provine din alunecarea, unul fata de altul, a
dubletelor de microtubuli din axonema. Astfel, axonemele izolate au fost expuse actiunii
unor enzime proteolitice, in conditii controlate, in asa fel incat sa se produca digestia nexinei
si a spitelor radiare, iar dineina sa ramana intacta. )aca aceste structuri partial digerate sunt
puse intr*un mediu cu A+(, se observa ca axonemele se alungesc pana la de 9 ori lungimea
initiala. Aceasta se datoreaza faptului ca cele 9 dublete de microtubuli, nemaifiind legate
intre ele prin nexina, aluneca unul fata de celalalt, determinand dezintegrarea structurii
axonemei. La un cil sau flagel normal, ancorat la baza, aceasta alunecare a dubletelor este
convertita intr*o miscare ondulatorie.
$orta care determina alunecarea microtubulilor din axonema este determinata de
interactiunea dintre moleculele de dineina asociate la subfibrila A a unui dublet, cu
moleculelede tubulina din structura subfibrilei % din dubletul invecinat.
)ineina prezinta , capete globulare care se proiecteaza catre subfibrila % a dubletului
adiacent, in prezenta A+(, aceste capete gloubulare se leaga la dubletul vecin. In momentul
in care in aceasta configuratie se produce hidroliza A+(*ului, capetele globulare se misca
inspre capatul -*. al microtubulului, producand astfel o forta care determina alunecarea
dubletelor, unul fata de celalalt.
%ataia cililor si flagelilor este o miscare strict ordonata.