1.CELULA-unitatea elementara de alc.

A lumii vii capabila de metabolism -propietatile celulelor: au un grad inalt de organizare, au un prog genetic pe care il utilizeaza,sunt capabile de reproducere si de a prelua si utiliza energia chimica,capabile de metabolism,de a raspunde la stimuli interni sau externi,capabile de crestere si dezvl. -clasificarea celulelor: procariotele :sunt cele mai simple forme de organizare a vietii; sunt mici, diam de 1-5 m;structura simpla fara nucleu;-contin un singur cromozom circular o singura molec de A!" libera in citopl. !econ#ugata cu proteine bazice$;citoplasma la procariote are ribozomi liberi;-modalitatea de reporducere diviziune binara-amitoza %&'('A &(%A)*+,A (-A!A- au dim de 1.-/. m fiind vizibile la -+ rezol:.,0 m:-forma reflecta functia celulei;-nr este f mare de ordinal 1.11miliarde;-exista peste 0.. de tipuri diferite in organism -celula eucariota umana are / comp fundamentale :membr,citopl si nucleu: a$membrana: etse prezenta in toate celulele, realizand schimbul dintre mediul extracelular si intracellular: b$citoplasma : se desfasoara procesele vitale pt celula, sinteza proteinelor,lipidelor,detoxifiere la nivelul celulelor hepatice$; -citopl are / comp: citozolul, organitele celulare sunt comp ale celulei specializate pt indeplinirea unei functii specifice,; ribozomii au rol insinteza proteinelor structurale; )&2-sinteza proteinelor de export;)&! sinteza lipidelor,hormonilor steroizi; Aparatul golgi,lizozomii, mitocondriile-generatoare de enrgie$, ctioscheletul o retea interna de proteine fibrilare au rol in sustinrea formei celulei si permite deplasarea in tesuturi; contin filamente de actina, filamente inermediare,microtubuli$ c$ nucleul 3organitul principal al celulei eucariote ocupa 5-1.4 din vol celulei;-contine materialul genetic al celulei;-detine 0 fct principale-autoreplicarea si transferarea informatiei din A!"; 1 sau mai multi nucleoli cu rol in formarea fusului de diviziune 2.MEMBRANA CELULARA a$%aractere generale ,oate celulele sunt acoperite de membrana celulara sin. membrana plasmatica; plasmalema$. -embrana plasmatica acopera si neregularitatile suprafetei celulare indentatii, invaginari, proiectii$. -embrana celulara formeaza o bariera semipermeabila intre celula si mediul extern. -embrana plasmatica semipermeabila are rol esential in controlul compozitiei citoplasmei. Apa, ionii si metabolitii cu greutate moleculara mica ex. glucoza$ pot strabate membrana plasmatica. -acromoleculele extracelulare, pentru a a#unge in celula sunt incon#urate de plasmalema si apoi incluse in citoplasma. -embrana celulara este interfata dintre celula si mediu; ea prezinta receptori. )eceptorii membranei celulare se pot leaga de constituientii matricei, de constituientii de suprafata ai altor celule, de hormoni, etc. 5uprafata celulara contine enzime cu rol in activarea receptorilor. 6(!%,**'& -&-7)A!&* %&'('A)& A$6unctia de bariera -embrana celulara mentine in celula substantele nutritive. %elulele animale acumuleaza molecule organice in scop metabolic, pentru a produce energia necesara mentinerii in viata si pentru a-si extinde citoplasma. -ulti constituienti importanti sunt acumulati prin

cheltuirea energiei metabolice. 5ubstraturile utile sunt adunate din mediu sau sintetizate de celula si depozitate in citoplasma. 8rodusii de excretie ai celulei sunt expulzati prin membrana celulara. 7$6unctii de interfata 1.Ancorarea filamentelor citoplasmatice 0.,ransportul moleculelor mici /.,ransportul in masa al moleculelor de apa, al unor ioni si a unor macromolecule 1.5uport pentru receptori 5.*mplicare in interactiunile celula-celula si celula-matrice %+-8+9*,*A 7*+%:*-*%A A -&-7)A!&* 8'A5-A,*%& -embrana celulara este alcatuita, de regula, din lipide si proteine in cantitati aproximativ egale. %ele trei tipuri ma#ore de lipide din membrana sunt fosfolipide, colesterol si glicolipide. %ompozitia membranelor celulare poate varia ex. teaca de mielina contine mai putine glicolipide si e bogata in sfingomielina, o varietate de fosfolipid; membrana hematiilor e bogata in glicolipide si saraca in sfingomielina$. Fosfolipidele sunt molecule amfipatice si de aceea formeaza spontan bistraturi plane sau micele sferice atunci cand sunt plasate intr-un mediu lichid, deoarece aceste configuratii necesita minimum de energie libera. 8ortiunile hidrofile interactioneaza puternic cu apa iar cele hidrofobe interactioneaza unele cu celelalte. Colesterolul este amfipatic si se gaseste intercalat intre fosfolipide in membrane. %reste stabilitatea bistratului si previne pierderea caracterului lichid al membranei la temperaturi joase. %oncentratia fosfolipidelor si colesterolului variaza in membranele organismelor care traiesc la temperaturi extreme; prin aceasta variatie se mentine fluiditatea membranei, daca fluiditatea membranei depaseste aceste nivele considerate prag, functiile vitale, ex. transportul selectiv prin membrana$ inceteaza si celula moare. Glicolipidele contin variate combinatii de reziduuri glucidice si au lanturile colaterale legate covalent. 2licolipidele sunt constituienti amfipatici ai membranelor. 2licolipidele constituie aprox. 54 din toate lipidele din membrana. %ompozitia lor chimica este extrem de variata la diferite specii precum si intre tesuturile aceleiasi specii. "e ex. diferentele antigenice dintre grupele sanguine umane sunt partial datorate diferentelor in compozitia glicolipidica. %omplexele de glicolipide mediaza interactiunile celula-celula si celula-mediu. Proteinele membr n re 8roteinele sunt componente structurale ale membranei plasmatice, reprezinta aprox. 5.4 din continutul solid al membranelor. &le pot forma canale hidrofile, pentru transportul ionic prin membrana. (nele proteine membranare sunt receptori pentru materialele extracelulare, altele au situsuri de ancorare pentru structuri citoplasmatice din celula. -ulte proteine membranare sunt molecule amfipatice si de aceea au domenii hidrofile si hidrofobe. Aceste domenii difera prin compozitia de aminoacizi a proteinelor respective. 8roteinele care traverseaza bistratul lipidic al plasmalemei sunt denumite proteine transmembranare si reprezinta ma#oritatea proteinelor membranare. Glicoproteinele din membrana celulara prezinta lanturi hidrofile glucidice, care proemina in compartimentul extracelular lichid.

Aceste lanturi glucidice complexe formeaza glicocalixul, un strat subtire localizat inafara stratului extern al membranei. 2licocalixul contribuie la incarcatura electrica negativa a suprafetei celulare si are rol in recunoasterea celula-celula. &ste dezvoltat si in celulele epiteliale ale intestinului subtire, unde previne distrugerea membranelor celulare de catre enzimele digestive. Proteinele membr nei eritrocit re. 5tructura membranei eritrocitare este cel mai bine cunoscuta. &xista aici mai mult de 10 tipuri de proteine. "intre acestea, trei proteine principale - spectrin ! "licoforin si protein b nd ###, reprezinta peste 5.4 din continutul de proteine al membranei. b$MECAN#%ME &E 'RAN%P(R' PR#N MEMBRANA C n lele )idrofile *onii de clor si de bicarbonat sunt transportati prin membrana eritrocitului prin canalele hidrofile reprezentate de porii hidrofili ai proteinei banda ***. "ioxidul de carbon se dizolva in apa din citoplasma, rezulta ionii de bicarbonat care sunt expulzati din citoplasma la schimb cu ionii de clor. Astfel de canale hidrofile, formate din proteine, sunt prezente in toate celulele. Proteinele tr nsporto re de ioni "iferenta de potential electrochimic dintre interiorul si exteriorul celulei este mentinuta prin diferentele de concentratie ale ionilor, datorate in principal unei concentratii crescute de !a; si unei concentratii scazute de <; extracelular. %elula trebuie sa cheltuiasca energie metabolica, rezultata din hidroliza A'P la A&P pentru a mentine gradientul de concentratie ionic. Acest proces implica un complex proteic de membrana extrem de important, numit N *+,*+A'P - . !a;-<;-A,8aza este formata din doua proteine transmembranare de 1..="$ denumite subunit ti tr nsmembr n re c t litice si dintr-o glicoproteina de 15="$ asociata subunitatii catalitice. 5ubunitatea catalitica are un situs de legare a !a; pe fata sa citoplasmatica si un situs de legare a <; pe fata extracelulara. *onii de !a; se leaga de subunitatea catalitica iar aceasta este apoi fosforilata prin A,8 8roteina fosforilata sufera apoi modificari conformationale, expulzand !a; din celula. Apoi <; extracelular se leaga de subunitatea catalitica si proteina se defosforileaza, redobandindu-si conformatia sa initiala. "upa care procesul reincepe. -odificarile conformationale ale subunitatii catalitice si expulzia !a; utilizeaza energia stocata in moleculele de A,8. c$'r nsportul p si. prin membr n %elulele poseda mecanisme pentru a transporta prin membrana substante voluminoase. 1.8roteinele sintetizate in )&), in celula sunt expulzate prin e/ocito- . 0.-acromoleculele sunt aduse in celula prin endocito- . /.%elulele ingera mari cantitati de fluid prin pinocito- , un proces asemanator endocitozei. 1.%elulele internalizeaza bacterii sau resturile celulelor degenerate prin f "ocitoAceste procese inrudite utilizeaza vezicule de diferite dimensiuni, delimitate de membrane, pentru a muta diferitele materiale dintr-un compartiment in altul.

0.(RGAN#'ELE CELULARE .A$R#B(1(M## 5unt prezenti in toate tiprile celulare, cu exceptia hematiei adulte. *n numar variabil de la un tip de celula la altul; mai numerosi in celulele care sintetizeaza si secreta proteine gld. exo>endoocrine$. 5unt organite ultrastructurale: nu au membrana delimitanta; sunt granule sferice, intunecate, cu diametrul de 15-/. nanom. 6iecare granula ribozomala este formata din: - o subunitate mare sferica - ?.5 - o subunitate mica, concav-convexa - 1. 5 Acestea formeaza ribozomul atat timp cat in citoplasma se mentine o conc. a -g0; de 1.-/ -; cand scade, subunitatile se despart si ribozomii dispar din citoplasma; cand conc. revine la normal, subunitatile se reagrega si ribozomii rapar. "aca -g0; @1.-/ -, ribozomii se unesc, formand grupari nefunctionale, polimeri cu nr. variabil de ribozomi di, tri, tetrameri$; revenirea la normal a -g, duce la disparitia gruparii si individualizarea ribozomilor in citoplasma. )ibozomii pot forma grupari functionale A polizomi poliribozomi$, cand celula se pregateste sa intre in activitate de sinteza proteica; gruparile se realizeaza printr-o molecula de A)!m filamentoasa, care se insinueaza printre subunitatile mare si mica ale ribozomului si acestia se insira ca margelele pe ata; numarul de ribozomi in polizom este in functie de marimea proteinei ce va fi sintetizata: ex. molecula de colagen proteina fibroasa mare$ - 1.. ribozomi, globina din :b - 5 ribozomi. %ompozitia biochimica: 5.4 A)!r 5.4 proteine structurale, @?. tipuri cantitate mica de apa, ioni in diferite concentratii 6unctii: 5ediul sintezei de proteine 'ocalizare - liberi in citoplasma; legati de membrana )&); cand sunt liberi sitetizeaza proteine structurale ce raman in celula respectiva si sunt utilizati in formarea de noi microstructuri, de alte organite, de aceea acestia au viata mai scurta decat viata celulei;

cei atasati )&) sintetizeaza proteine de export, care a#ung in spatiul extracelular - de la locul de sinteza proteinele imature a#ung in complexul golgi, unde se matureaza, trec in vezicule de condensare secretorii$ unde sunt desavarsite la stare cuaternara si sunt exocitate-n sectorul extracelular 5&%$; drumul parcurs de la sinteza pana in 5&% se numeste ciclu secretor; in ciclul secretor toate etapele mentionate sunt obligatorii. )ibozomii sunt responsabili de bazofilia citoplasmatica a celulei$. B2C$RE'#CULUL EN&(PLA%M#C A organit celular delimitat de endomembrane, structurat sub forma unor cisterne sau>si tuburi a caror suprafata citoplasmatica poate fi neteda sau rugoasa. %isternele sau tuburile prezinta numeroase anastomoze, iar principalul rol este biosinteza de molecule si macromolecule necesare functionarii celulei pentru a-si indeplini menirea$ &ste organit singular in celula. "e regula partea rugoasa a )& este organizata in cisterne iar cea neteda sub forma de tubuli. +mogenizarea celulei duce la pierderea integritatii )&, ulterior se reface: - parte rugoasa se organizeaza in structuri mai mici - cea neteda in structuri mai mari )amane separat in fractiunea microzomala, sub forma de portiuni netede si rugoase amestecate; prin ultracentrifugare partea rugoasa se separa la fundul eprubetei. 6unctiile )& 6unctiile portiunii netede a )& 1. biosinteza lipidelor de membrana: fosfolipide, portiunea lipidica a glicolipidelor sfingolipide$, colesterolul; se parcurg / etape: - 0 molec. de a.grasi sub forma de acetil%oA$ ; glicerol /8 glicerina fosforilata$, catalizator aciltransferaza @ acid fosfatidic ramane inserat in foita citoplasmatica a )&$ - acid fosfatidic @ diacilglicerol ; :08+/ - diacilglicerol ; fosfocolina, catalizator difosfocolintransferaza @ fosfocolina 8%$ 0. metabolismul lipidelor implica modalitati de trecere a fosfolipidelor unele in altele. )&! are baga#ul enzimatic necesar pentru metabolizarea lipidelor de depozit si este situat in #urul veziculelor lipidice. /. detoxifiere - examinarea la -& a hepatocitelor de la bolnavii tratati cu barbiturice cresterea spectaculoasa a )&!; dupa incetarea administrarii se revine la normal. 1. denaturarea acizilor grasi - un complex multienzimatic: acid gras citocrom 5 desaturaza ; !A": citocrom 5 reductaza 5. depozit de calciu; in fb. mm calciul este legat cu o proteina - calsechestrina - rol in intorducerea calciului in )&! e pompa de %a, mecanism activ$ si eliberarea calciului canal de %a, comandat chimic$; proteina este prezenta si-n alte celula cu rol in stocarea calciului calciozom$ functiile )&): 1. biosinteza proteinelor de membrana, enzimelor lizozomale, proteinelor destinate exportului. 0. initierea glicozilarii - prin actiunea unei oligozaharidtransferaze; se face in tmp ce lantul polipeptidic se afla in traducere /. participa la impachetarea corecta a proteinelor stabilirea conformatiei$ 1. decarboxilarea acidului glutamic - mare afinitate pentru calciu; m.a. in celulele implicate in coagulare

5. hidroxilarea prolinei si lizinei @ colagen, elastina ?. atasarea proteinelor la glicofosfatiol-inozitol B. sortarea si transportul proteinelor catre golgi )aspandire si asezare in celula: - in celulele pancresului exocrin - )&), bazal - celulele suprarenale si 'eCdig - predomina )&! - in celula hepatica - raport echilibrat intre )&) si )&! &$APARA'UL G(LG# A set de compartimente intracelulare, marginite de endomembrane cu suprafata neteda. %omponenta constanta si caracteristica este o stiva de cisterne, cu suprafete netede si paralele intre ele. 6unctiile aparatului 2olgi: 1. ,ransportul proteinelor 0. 8relucrarea proteinelor /. -odificarea lipidelor 1. 5ortarea si impachetarea in vezicule de transport 5. &xocitoza ?. )eciclarea membranelor 6unctii: 1. sortarea proteinelor in: - proteine de secretie - proteine lizozomale m.a. enzime$ - proteine de membrana 0. modificari ale structurii proteinelor posttranscriere A perfectionarea structurii proteinelor pentru functia pe care o vor exercita /. impachetare in vezicule 1. repartizarea proteinlor spre destinatia corecta 2olgi a observat langa nucleu, in celulele nervoase mai mari 8ur=in#e$ o retea - aparat reticular intern, si si-a dedicat urmatorii ani studiului acestei retele; intre 1DED si 1E5. alti cercetatori l-au pus in evidenta, in toate celulele, la -+, prin impregnari argentice si cu tetraoxid de osmiu. -orfologie: A. 5tiva de cisterne discoidale - structura polara, orientata in interiorul celulei; prezinta 0 fete: 1. fata cis - proximala, convexa - catre )&) 0. fata trans - distala, concava - catre plasmalema - diametrul variaza in cadrul aceleiasi cisterne, de la .,5 la 1 micrometru - elementele cisterne, tubuli$, in functie de localizare, spre )&) sau spre plasmalema, sunt denumite: cis, mediale, trans - retea golgi cis, retea golgi trans formata din tubuli, intretaiati$ 7. Fezicule de transport: 1. microvezicule pe fata cis$ diametru .,.5 micrometrii 0. macrovezicule pe fata trans$ diametru .,0-1 micrometru %. &lemente de tranzitie, intre )& si 2olgi - prezinta ribozomi spre )&), iar fata dinspre 2olgi e neteda

8ozitia in celula - strategica - langa nucleu, in centrul celular alaturi de centrioli si satelitii centriolari$ - topologic propietati neschimbatoare ale unui spatiu, in relatie cu parti ale aceluiasi spatiu$: versantul intern al membranelor golgi e echivalent cu cel extern al plasmalemei lumenul golgi este echivalent cu spatiul extracelular$; acest fapt are implicatii pentru transportul substantelor Aparatul 2olgi poate fi multiplu intr-o celula. -acroveziculele pot fi dense sau transparente la fluxul de electroni; veziculele secretorii isi concentreaza continutul pe masura ce GimbatranescG, devin mai dense; unele vezicule au suprafata acoperita cu mici spiculi A vezicule acoperite - proteina care la acopera este clatrina. "in marginile dilatate ale cisternelor se observa uneori cum se formeaza macrovezicule. (nele cisterne, situate in zona trans au aspect particular, rigid - lamele rigide - bisectate de o linie densa la fluxul de electroni; semnificatia lor functionala nu se cunoaste.

E$L#1(1(M## prezenti in aproape toate tipurile de celule exceptii - hematia adulta, cornocit$; nr. diferit de la o celula la alta, abundenti in celulele de aparare a organismului - leucocitele din sange, macrofagele din tesutul con#unctiv alc:: endomembrana delimitanta ; matrice lizozomala -embrana lizozomala: E nm, mai groasa decat la restul organitelor Bnm$; organizata-n mozaic, complet impermeabila - nu permite continutului enzimatic al matricei lizozomale sa iasa in afara organismului, pt. ca enzimele lizozomale sunt foarte agresive determina liza celulei in cazul eliberarii lor$. 6actori destabilizatori pentru memebrana lizozomala - determina permeabilizarea membranei: radiatiile solare, temperatura scazuta, vitamina <; factor stabilizator cortizolul -atricea lizozomala: +mogena, clara; %ategorii de lizozomi: 1. primari: talie mica, matrice clara, numerosi, HtineriH 0. secundari: talie mai mare, matrice heterogena - zone clare, zone intunecate, Hin plina activitateH /. tertiari corpi reziduali$: talie mica, sferici, intunecati, densi la fluxul de electroni deseuri din digestia intracelulara, resturi nemetabolizate de enzime lizozomale; vor fi exocitati in 5&%, de unde vor fi indepartati de macrofagele locale 6unctii: 5unt organitele digestiei intracelulare, cu 0 scopuri: furnizarea hranei celulei prin preluarea substantelor nutritive si apararea impotriva microbilor, virusurilor, bacteriilor sau corpilor straini a#unsi in celula. 'izozomii intervin in 0 procese de digestie intracelulara:

a. :eterofagia A digestia substantelor sau a particulelor care se internalizeaza prin endocitoza sau fagocitoza. 8resupune mai multe etape: 1.particula ce urmeaza a fi integrata se ataseaza suprafetei externe a membranei celulare 0.in dreptul particulei membrana celulara formeaza un GbuzunarasG in care este antrenata perticula ce urmeaza sa patrunda in celula /.GbuzunarasulG se detaseaza de membrana celulei si isi lipeste capetele libere, devenind vezicula, in interiorul careia se afla particula respectiva - vezicula se numeste heterofagozom 1.heterofagozomul se intreapta spre partea interna a citoplasmei endoplasma$ 5.catre heterofagozom se indreapta un lizozom primar, pentru a intra in activitate ?.cele 0 forme se unesc intr-o membrana unica avand in interior particula ce va fi atacata - heterolizom heterofagolizom$. 8articula este atacata si desfacuta in molecule mici, de baza: proteine, lipide, glucide, care vor fi redate celulei pentru a fi reutilizate in formarea de noi structuri B.ceea ce nu poate fi degradat formeaza corpii reziduali, care vor fi exocitati in sectorul extracelular. b. Autofagia A indepartarea din celula, cu a#utorul lizozomilor, a organitelor care si-au terminat activitatea, a microstructurilor moarte, nefunctionale, care ar impiedica prin ramanere functiile celulei respective. &tape: 1.in #urul organitului nefunctional celula formeaza o endomebrana delimitanta, separandu-l de restul citosolului - vezicula se numeste autofagozom 0.autofagozomul si un lizozom primar sunt inglobati intr-o singura membrana formand autolizomul autofagolizomul$ /.in interiorul caruia hidrolazele acide descompun organitul respectiv la moleculele de baza proteine, lipide, glucide$ 1.ceea ce ramane nedigerat formeaza corpi reziduali, care sunt eliminati %rinofagia 6unctie ocazionala, speciala, in celulele secretorii, in perioadele de supraproductie; sinteza si formarea de vezicule secretorii pot sufoca celula, lizozomii intervin, se contopesc cu veziculele secretorii si le descompun prin digerare, eliberand celula de supraincarcare. 7oli lizozomale genetice: indivizi care se nasc cu lizozomi deficitari enzimatic: nu prezinta mai mult de o enzima - substantele care ar trebui digerate de enzimele respective nu mai sunt metabolizate si se acumuleaza treptat in celula, determinanad tulburari functionale bolile se numesc tezaurismoze boli de depozit$ @ 1. de tipuri; tratamentul partial>total$ cu a#utorul lipozomilor A particule lipidice in care sunt introduse enzimele care lipsesc din lizozom si sunt in#ectate individului bolnav. F$PER(3#1(M## organite us, incon#urate de membrane, nr. I fata de lizozomi, diferit de la o celula la alta; numerosi in celulele anga#ate in termogeneza celulele adipoase brune$ -& - asemanatori lizozomilor - vezicule cu diametru .,5-1,5 microni; / categorii: - mici - .,5 - mi#locii 1 - mari 1,5

5tructura: endomembrana delimitanta ; matrice peroxizomala membrana: sub forma de mozaic, B nm, semipermeabila - permite schimburi selective in ambele directii matrice-citosol, citosol-matrice matricea: clara, omogenea, rar prezinta striuri subtirim fara semnificatie fiziologica; contine enzime diverse; mar=er - catalaza 6unctii 8rin catalaza intervin in metabolizarea oxigenului peroxid :0+/$ care ia nastere in mod normal in celule prin metabolizarea aminoacizilor; daca s-ar cumula in celula ar fi toxic; catalaza desface molecula in apa si +0; peroxizomii au astfel rol detoxifiant; - se presupune ca ar avea rol important in termogeneza; in sinteza glicerolipidelor implicati in obezitate *n celulele vegetale contin enzimele ciclului glicoxidic glioxizomi$, contin si metanolperoxidaza, care metabolizeaza )-+:. *n celulele animale nu, dar termenul glioxizomi e uneori folosit si pentru acestia. G$M#'(C(N&R## - principala functie - conversia energiei Gadevarate centrale energeticeG$ - datorita lor, sistemele biologice au energia necesara luptei cu entropia - celulele aduc din exterior energie sub forma de legaturi chimice - le desfac in diferite procese si o reconvertesc in legaturi macroergice specifice A,8$ 6ormarea A,8 este un proces strict specific - din legaturi foarte diferite iau nastere legaturi de acelasi fel. ,ipuri de mitocondrii si dispozitia lor in celula: - numeroase in celulele cu metabolism intens - rotunde - caracteristice hepatocitelor - numarul cristelor este in concordanta cu activitatea celulei ele maresc suprafata activa$ - alungite - in acini - in muschii striati - strans legate-ntr-o unitate functionala formata din / elemente: miofibrile, mitocondrii, picaturi lipidice - forme diferite in celula musculara cardiaca - in piesa intermediara a spermatozoidului - in tesutul adipos brun - prezinta multe criste, au functia de a genera caldura la mamifere si nou-nascut - in nefrocite - celulele epiteliale implicate-n transportul activ al ionilor, apar grupate la polul bazal - cristele mitocondriale pot fi: lamelare - hepatocite; tubulare - celulele %5); triunghiulare - astrocite celule gliale$ 5tructura biochimica: mme: - organizata dupa modelul Gmozaic fluidG - in 4 aprox. A proteine, fosfolipide, cantitati mari de colesterol A rigidizarea, scaderea fluiditatii$ - enzime: -A+ - monoaminoxidaza - mar=er al mme - implicata-n metabolismul catecolaminelor - impermeabila pentru substante hidrofile - transportul se realizeaza prin GporineG proteine ce formeaza canale transmembranare spatiul intermembranar:

- nu s-au izolat substante care ar apartine acestui spatiu, ma#oritatea sunt in tranzit; exceptia - adenozin mio=inaza: A-8 ; A,8 A 0 A"8; apoi A"8-ul este introdus in matrice si fosforilat mmi: - D.4 proteine, 0.4 fosfolipide, in corelatie cu functiile ei - intre fosfolipide - cardiolipina: in cantitate mare; determina impermeabilitate; in prea#ma porinelor, pentru ca Ggardul sa fie bunG - substantele sa treaca prin HpoartaH nu pe alaturi - proteinele formeaza Glantul transportor de electroniG, sau proteinele A,8-sintezei matricea - contine: - peste 0.. de enzime: ale ciclului =rebs, pentru oxidarea acizilor grasi - incluziuni de calciu - A"!, A)! mitocondrial )elatia structura-functie: -itocondriile se obtin relativ ursor, prin fractionare si centrifugare vezi lp$ 5uspensia de mitocondrii se trateaza cu un mediu de osmolaritate hipotona, ele se umfla, apoi sunt trecute-n solutie hipertona si se strang, iar cele 0 membrane se desfac, se studiaza. Analiza componentelor matricei mitocondriale a determinat cercetatorii sa asemene mitocondriile cu celulele eucariote, deoarece matricea contine A"!, organizat intr-un cromozom asemanator cu cel al bacteriilor. *n 1ED0 s-a descifrat secventa de nucleotide 1?5?0 nucleotide$, ce formeaza gene care codifica sinteza a 1/ proteine 00 molecule de A)!t si cateva de A)!m$. %iclul de viata al mitocondriilor &ste diferit de al celulelor; normal dureaza 01 de ore; sinteza proteinelor se realizeaza in ribozomi mitocondriali, care prin structura lor amintesc de celulele procariote. A"!-ul mitocondrial sintetizeaza proteinele complexului * al '":$, o parte din complexul ** citocromul b, %1$ - 8alade: mitocondriile !( se creeaza Gde novoG, ci se mostenesc, sunt transmise pe linie materna. -itocondriile se divid la 5-? cicluri celulare 4.5(NC'#UN#LE CELULARE Asigura imbinarea celulelor in tesuturi. 5unt formatiuni specializate ale membranei celulare plasmalemei$. Au structura stabila, permanenta, specifica. a$*ndeplinesc 1 functii: 1. adezivitate - intercelulara si intre celule si matricea extracelulara 0. transport - bariere selective, controleaza schimburile extra>intracelulare /. comunicare - rol in transmiterea informatiei semnal chimic sau electric$ 1. sectorizare - compartimentarea suprafetelor celulare in domenii sectoare$ "imensiunile lor sunt de ordinul zecilor de nm; pot fi studiate numai la -&. %lasificarea #onctiunilor - in functie de gradul de complexitate:

1. 5onctiuni simple - spatiul intercelular de /. nm, poate contine prelungiri ale plasmalemelor; dupa aspectul la -& pot fi : a. spatii intercelulare b. #onctiuni interdigitate digitiforme$ c. #onctiuni interdentate denticulare$ 0. 5onctiuni speci le - la -& au aspect de banda panglica$ fiind denumite zonule sau aspect de disc spot$, denumite macule. &xista 5 tipuri de #onctiuni speciale, diferite prin ultrastructura si functie: a. #onctiuni stranse sin. zonula occludens; #onctiuni hepta sau pentalaminata$ b. #onctiuni de ancorare sin. #onctiuni de aderenta; #onctiuni de adezivitate; zonula adherens si macula adherens$ c. #onctiuni de comunicare sin. gap; nexus$ d. complexe #onctionale e. sinapse B$5(NC'#UNEA %'RAN%A sin. zonula occludens; 6onctiune )ept s u pent l min t $ 'ocalizate la polul apical al celulelor epiteliale epiteliul gastric, uroteliu, etc.$. 5epara complet, d.p.d.v. chimic, doua compartimente domenii$: - domeniul apical, in contact cu sucul gastric, urina, etc.$ si - domeniul bazal in contact cu celelalte celule ale epiteliului si>sau membrana bazala$. Apar formate din B lamine cand intre cele doua plasmele trilaminate exista un spatiu clar foarte ingust sau din 5 lamine cand domeniile externe ale plasmalemelor sunt in continuitate. %ontin siruri de proteine transmembranare, dispuse la acelasi nivel in plasmaleme aflate in contact. Aceste proteine au ectodomeniul comun, sunt denumite GgemeneG si realizeaza GnituriG sau dispozitive de GsuduraG a membranelor in #onctiunea stransa. 2rupurile formate din cate doua proteine GgemeneG sunt incon#urate de inele de fuziune lipidice. 8roteinele transmembranare sunt ancorate pe frontul citoplasmatic, prin Jactinina si vinculina, la microfilamentele de actina ale citoscheletului. 5irurile de proteine integrale realizeaza o retea; cu cat reteaua este mai densa si mai regulata, cu atat #onctiunea este mai rigida si mai impermeabila ex. #onctiunile din epiteliul mucoasei intestinului subtire, al vezicii urinare$; daca reteaua este larga si neregulata, #onctiunea este mai flexibila ex. in epiteliul mucoasei stomacului, colonului$. C$5(NC'#UNEA &E ANC(RARE sin. #. de aderenta>adezivitate; zonula adherens; macula adherens$ 5e stabilesc intre celule zonulele adherens si maculele adherens$ sau intre celula si matricea extracelulara hemidesmozomii si #onctiunile focale$. 'a constituirea #onctiunilor de ancorare participa: 1.glicoproteine transmembranare lin=er 0.complexe proteice de atasare la citoschelet /.componente ale citoscheletului 1.proteine ale matricei extracelulare 1.Glicoproteinele transmembranare linker sunt: - in zonula adherens - cadherine - in desmozomi macula adherens$ - desmocoline, desmogleine - in hemidesmozomi si in #onctiunile focale - integrine

2.Complexe proteice de atasare la citoschelet - leaga #onctiunile de ancorare de componente ale citoscheletului, formeaza o zona electronodensa, pe frontul citoplasmatica al #onctiunii. *n structura lor intra mai multe tipuri de proteine, in functie de tipul #onctinuii de ancorare: - catenine si vinculina in zonula adherens - plakoglobina, desmoplakina, desmocalmina, antigenul pemfigusului bulos, care alcatuiesc placa desmozomala in desmozomi si in hemidesmozomi - -actinina, talina, vinculina in #onctiunea focala 3.Componentele citoscheletului sunt reprezentate de: - microfilamentele de actina pentru zonulele adherens si #onctiunile focale - filamentele intermediare pentru maculele adherens desmozomi$ si hemidesmozomii tonofilamente in celulele epiteliale; desmina in cele musculare; vimentina in cele mezenhimale$. .!roteinele din matricea extracelulara care iau parte la formarea #onctiunilor de ancorare sunt: - epiligrina, prezenta in membrana bazala a epiteliilor, participa la formare hemidesmozomilor - fibronectina, din matricea con#unctiva, ia parte la formarea #onctiunii focale - proteine fibrilare, in spatiul extracelular al #onctiunilor desmozomale, sunt moderat electronodense; in mi#locul acestui spatiu este prezenta o zona ingusta, foarte intunecata, bogata in glucide si %a0; &$5(NC'#UNEA &E C(MUN#CARE sin. gap; nexus; #onctiune comunicanta$ 6ormate din conexine - proteine integrale, dispuse in hexagon, delimiteaza canale hidrofile, cu diametrul de .,1-0 nm, denumite conexoni. "iametrul conexonului, delimitat de cele ? conexine, este reglat de p:-ul extra si intra celular si de concentratia ionilor de %a. 6iecare #onctiune gap este formata din 1..-15. de conexoni. 7.NUCLEUL Celul r A"! este permanent in interiorul celulei, insa nucleul nu este identificabil pe toata durata vietii celulei. Fiata unei celule, denumita si ciclu celular, se desfasoara intre sfarsitul diviziunii prin care celula a luat nastere si momentul terminarii propriei diviziuni, prin care rezulta cele 0 celule fiice. *n timpul diviziunii molecula de A"! este strans impachetata in cromozomi. !ucleul apare numai in intervalul dintre diviziuni, perioada denumita interfaza. *n interfaza, nucleul contine cromozomii, insa acestia sunt despiralizati si apar sub forma cromatinei. *n nucleu, in interfaza, se desfasoara doua procese: transcrierea informatiei genetice si replicarea materialului genetic, a A"!-ului. ,ranscrierea informatiei genetice si replicarea A"!-ului sunt esentiale pentru viata celulei. "*A-&,)(; !(-A); 6+)-A; '+%A'*9A)& "iametru 5-15 m !umar - de regula un nucleu in fiecare celula K celula anucleate - hematiile K binucleate - hepatocite, celulele umbreliforme din uroteliu

K polinucleate, cu zeci de nuclei - osteoclastele; patologic - celulele gigante 'angerhans apar in tbc, contin zeci de nuclei dispusi la periferie in GcoroanaG sau GpotcoavaG$ K polinucleate, cu sute de nuclei - celulele musculare striate scheletice au pana la zeci de cm si 0.-1. nuclei>cm$ 6orma K rotund-ovalar in celulele izodiametrice sferice, cubice, poliedrice$ K alungit in celulele fusiforme sau cilindrice inalte K turtit in celulele pavimentoase K lobat in leucocite K inmugurit in megacariocite; aspectul inmugurit caracterizeaza si cresterea volumului nucleului prin cresterea gradului de ploidie Anr. de seturi cromozomiale prezente in nucleu$; poliploidia este de regula patologica si caracterizeaza neoplasmele. 'ocalizare - de regula in centrul celulei; K excentric, in adipocite Ginel cu peceteG$ K la limita dintre 1>/ mi#locie si 1>/ bazala - celulele seroase din parotida si pancreas K bazal - celulele caliciforme din epiteliul traheei sau al intestinului

%+-8+!&!,&'& !(%'&('(* *!F&'*5(' !(%'&A) %)+-A,*!A !(%'&+'(' -A,)*%&A !(%'&A)A b$*!F&'*5(' !(%'&A) delimiteaza nucleul. nu este vizibil la -.+., ceea ce apare la -+ ca marginind nucleul este in realitate un strat subtire de heterocromatina, aceasta fiind vizibila la -+$. 'a -& apare format din 0 membrane, -&-7)A!A !(%'&A)A *!,&)!A si -&-7)A!A !(%'&A)A &L,&)!A, intre care este delimitata %*5,&)!A 8&)*!(%'&A)A un spatiu de 1.-B. nm %ele 0 membrane, au structura trilaminata, tip membrana unit. 8e versantul intern al membranei nucleare interne este prezenta lamina fibrosa. 'amina fibrosa este o structura

proteica, de D.-/.. nm grosime in functie de tipul celulei$, formata din / tipuri de polipeptide - lamine. 'aminele intra in alcatuirea atat a laminei fibrosa cat si a matricei nucleare; de lamine sunt atasate portiunile de cromatina localizate in vecinatatea centromerilor cromozomilor. -odul in care laminele sunt atasate de cromatina este diferit, chiar intre celulele apartinand aceluiasi tesut, ceea ce a dus la ipoteza ca organizarea cromatinei in nucleu, in timpul interfazei, este strict specifica fiecarei celule. 8e versantul extern al membranei nucleare externe sunt prezenti poliribozomi sau aceasta membrana se afla in continuitate cu membrana )&). 8oliribozomii atasati membranei nucleare externe sintetizeaza lanturi polipeptidice ce sunt apoi asamblate in interiorul cisternelor )&) sau in interiorul cisternei perinucleare *nvelisul nuclear nu este continuu, ci prezinta pori, in #urul carora membrana nucleara interna fuzioneaza cu membrana nucleara externa. 8orii au diametrul de B. nm, sunt compusi din D subunitati proteice dispuse in octogon. 5pre deosebire de invelisul nuclear, porii pot fi traversati de molecule proteice cu masa moleculara relativ mare si de molecule de A)!m, A)!r, etc. c$%)+-A,*!A &ste constituita din A"!, reprezinta, in interfaza, echivalentul cromozomilor, acestia fiind identificabili numai in mitoza. (nitatea de baza din structura cromatinei este nucleozomul, constituit dintr-un miez de histone :0A, :07, :/ si :1$, in #urul caruia este incolacit, de 0 ori si #umatate, un fragment de A"! constituit din 1?? de perechi de baze. !ucleozomul este forma de organizarea secundara a A"!-ului; organizarea primara fiind reprezentata de dublul helix. *ntre nucleozomi se gasesc secventele Glin=erG, constituite din fragmente de A"! de 1D de perechi de baze, incolacite in #urul histonelor :1 si :5. Alternanta de nucleozomi si secvente lin=er constituie fibrila de cromatina, cu diametru de 1. nm, comparata cu un Gfir de margeleG, firul fiind dublul helix de A"! iar margelele - mie#ii de histone. 6ibrilele de cromatina pot fi impachetate la randul lor in fibra de cromatina, cu diametrul de /. nm, denumita GsolenoidG, in care nucleozomii sunt rasuciti, spiralizati, cate ? nucleozomi pe fiecare spira, in #urul unui ax central. %lasificare: 5e considera ca eucromatina este alcatuita din fibrile de cromatina nucleozomi si secvente lin=er$, este cromatina laxa, dispersata dezordonat in carioplasma, are electronodensitate redusa. :eterocromatina corespunde solenoidului, este cromatina densa, are electronodensitate mult mai mare. "in punct de vedere functional, heterocromatina reprezinta cromatina condensata, iar eucromatina cromatina necondensata, de pe care se pot transcrie genele. :eterocromatina se clasifica in heterocromatina constitutiva, permanent condensata in interfaza, inactiva din punct de vedere functional si heterocromatina facultativa, care contine gene temporar inactive, sau represate, dar care, in anumite conditii, poate deveni genetic activa. %antitatea si distributia heterocromatinei si eucromatinei in nucleu reprezinta elemente de diagnostic citologic si histologic. Astfel raportul intre cantitatea de eu>hetero este @1 pentru celulele tinere precursoare ale celulelor sanguine$ sau extrem de active functional

neuroni$; heterocromatina poate avea aspect filamentos, Gin reteaG, poate fi dispusa neregulat Gin grameziG, aceste gramezi pot fi dimpotriva ordonate, realizand aspecte de Gspite de roataG, Gcadran de ceasornicG, etc. *n timpul mitozei, formarea cromozomilor este rezultatul condensarii intregii cantitati de cromatina urmata de superspiralizarea solenoidului. 'a sexul feminin, se poate identifica in nucleu, in interfaza, cromatina sexuala - unul din cei 0 cromozomi L ramas condensat si superspiralizat; acesta este inactiv din punct de vedere al transcrierii genice si apare in celulele epiteliale ca o granula heterocromatica pe suprafata interna a invelisului nuclear sau, in neutrofile, sub forma unui apendice Gin bat de tobaG, atasat unuia din lobii nucleului. *mportanta clinica a prezentei cromatinei sexuale consta in determinarea sexului genetic la pacientii cu hermafrodism si pseudohermafrodism, la care examinarea organelor genitale externe nu poate preciza sexul, precum si in studiul afectiunilor genetice cromozomiale, de exemplu in sindromul <linefelter, in care manifestarile clinice, malformatii testiculare si azoospermie sunt asociate cu prezenta in celule a cromozomilor LLM. d$!(%'&+'(' &ste o structura sferica, de 1-0 m diametru. *n celulele somatice umane exista, in mod obisnuit 0 nucleoli, cate unul pentru fiecare set de cromozomi. !ucleolul este constituit din A)!, A"! si proteine B4, /4, respectiv E.4 din masa nucleolului$. *n coloratia :& apare bazofil. 'a -& apare format din / componente distincte: - organizatorii nucleolari - pars fibrosa - pars granulosa +rganizatorii nucleolari sunt reprezentati de 1-1 zone palide in care se gasesc baze de A"!. Aceste secvente de A"! codifica A)!r. *n genomul uman, 5 perechi de cromozomi contin cromatina care in interfaza formeaza organizatori nucleolari. *n vecinatatea organizatorilor nucleolari se gaseste pars fibrosa - fibre de 5-1.nm, strans impachetate, alcatuite din ribonucleoproteine, care constituie transcriptele primare ale genelor A)!r. %ea de-a treia componenta a nucleolului pars granulosa este formata din ribozomi in curs de maturare, apar ca granule de 15-0.nm,. 'a nivelul nucleolului se sintetizeaza, din proteine si A)!r, subunitatile ribozomale. 8roteinele ribozomale sunt sintetizate in citoplasma, strabat porii, a#ung in nucleu, apoi in nucleol, unde se asociaza cu A)!-urile ribozomale, formand subunitatile ribozomale. 5ubunitatile ribozomale traverseaza porii, migreaza in citoplasma, unde sunt asamblate rezultand ribozomii. *n vecinatatea nucleolului apare frecvent un fragment de heterocromatina - cromatina asociata nucleolului, a carei semnificatie functionala nu este cunoscuta. 8rezent in interfaza, nucleolul este dispersat, neidentificabil in timpul diviziunii celulare si reapare in stadiul de telofaza al mitozei.

%elulele embrionare, celulele care sintetizeaza activ proteine si celulele tumorilor cu rata inalta de crestere prezinta nucleoli mari. e$-A,)*%&A !(%'&A)A &ste componenta nucleara care umple, in nucleu, spatiile dintre cromatina si nucleoli. "enumita si Gnucleos=eletonG, se poate evidentia dupa extragerea acizilor nucleici si a constituientilor solubili.

8.REPR(&UCEREA CELULARA $C#CLUL CELULAR %iclul celular ciclul de viata al unei celule$ se desfasoara intre momentul terminarii diviziunii prin care celula respectiva apare si cel al sfarsitului propriei diviziunii, prin care da nastere la doua celule fiice. %uprinde 0 etape; in ordine cronologica acestea sunt: *!,&)6A9A, etapa ciclului celular in care celula nu se divide si prezinta activitate metabolica intensa -*,+9A, etapa diviziunii celulare *nterfaza include / subetape faze$, notate 21, 5, 20. 8e toata durata interfazei celula transcrie A"!-ul, sintetizeaza A)! si proteine. *n faza 5 are loc replicarea A"!-ului. 6aza 5 este precedata de etapa 21 etapa de presinteza$ si urmata de etapa 20 post replicarea A"!-ului$. C$Mito- reprezintN diviziunea indirectN a celulelor somatice cu dublarea prealabilN Oi repartizarea uniformN a numNrului de cromozomi materialul ereditar$ Pn celulele-fiice. -itoza are loc Pn celulele ce se aflN Pn plinN creOtere: Qesutul embrionar Oi Qesuturile meristematice ale plantelor, organele hematopoetice Oi Qesuturile epidermice ale animalelor etc. AceastN diviziune asigurN PnmulQirea celulelor, creOterea Oi diferenQierea individualN, continuitatea genotipului. &a ocupN circa 1.4 din ciclul celular. Rn funcQie de specia din care fac parte celulele ce se divid, mitoza poate dura Pntre cSteva minute Oi cSteva ore. -itoza este alcNtuitN din 1 faze succesive: 1Prof - 3 perioada Pn care cromozomii devin vizibili Pn rezultatul spiralizNrii Oi condensNrii. 8rofaza ocupN circa 5.4 /. min$ din mitozN. 2Met f - 3 etapa Pn care cromozomii sunt delimitaQi Oi se aran#eazN Pn regiunea ecuatorului unde formeazN placa metafazicN. -etafaza este stadiul Pn care se pot stabili, cu deosebitN precizie, numNrul, forma, mNrimea cromozomilor specifici fiecNrei specii.. -etafaza alcNtuieOte circa 1/4 D min$ din mitozN. /. An f - constN Pn clivarea longitudinalN a cromozomilor Oi deplasarea lor fiecare cromozom este monocromatidic$ spre polii opuOi ai celulei. Astfel, la polii celulei se formeazN douN seturi de cromozomi cu aceeaOi constituQie geneticN ca Oi nucleul celuleimamN. Anafaza dureazN circa B4 1 min$ din timpul mitozei

1. 'elof - se caracterizeazN prin formarea la fiecare pol al celulei a cSte un nucleu separat, care, dupN despiralizarea cromozomilor, devine optic omogen. 5pre sfSrOitul telofazei apar nucleolii. %onQinutul nucleolilor este similar cu cel al celulei-mamN. /.4$

9 .'E%U' EP#'EL#AL 1 c rc ct "ener le, orig. embr. 6unctii &ste alcatuit din celule strans legate prin #onctiuni celulare, celule care formeaza straturi continue, mase celulare compacte +riginea embriologica: deriva din toate cele trei foite embrionare : din ectoderm- epiteliu anal, nazal bucal ; din endoderm- ep. care captuseste restul tubului digestive, ep. respirator, glande anexe ; din mezoderm- endoteliile si mezoteliile, corticosuprareanala -caractere generale: -adezivitatea cel ep sunt strans atasaste prin #onctiuni iar materialul extracelular este abundent$ -polaritatea: 1+ supr f t pic l este oreientata spre mediul extern sau spre lumenul organului. 0-supr f t b - l oreintata spre tes con#unctiv si se spri#ina pe o memb. 7azala care o separa de tesutul con#unctiv subiacent -avascular: -bogat inervat de terminatii nervoase receptoare -capacitate de regenerare mare -rata de inlocuire este foare variata-ep intestinal este inlocuit in 0-5 zile, epiderm in /. de zile%peci li- ri de supr f t le celulelor epiteli le:1.micor.ili-prelungiri celulare digitiforme cu o lungime de .,5 ;se gasesec la polul apical al celulelor cu fct de absorbtie enterocitul,tub contort proximal din rinichi-nefrocite$.Apical orientat spre lumestructura microvilului: ax citoplasmatic acoperit de membrana celulara.axul contine un fascicul de 0.-/. fil de actina paralele,la baza 3o retea alc din filamente de miozina si microtubului pe care si insera filam. de actina din ax Ttrama terminala,aspectul variaza cu tipul celulelor ex:in enterocit-sunt egali-alc structura platou striat la -+$stuctura marigne in perie;la epiteliile epidimare-sunt f lungi si neregulati, clar vizibili la mo-au fost denumiti imprompiu stereocili.Cilii-prelungiri celulare mobile mai lungi decat microvilii:1.-0. lungime. 'a polul apical al celulelor epit au fct de transport.structuracilii sun alc dintr-un ax citoplasmatic-axonema delimitat de membrana celulara si contine microtubuli grupati in perechi numite dublete 1 dublet central, E periferice$,dubletele periferice sunt legate intre ele prin brate simetrice de dineina,-miscarea ciliara-coordonata de pendulare usureaza deplasarea fluidelor de la supr epiteliului prin alunecare dubletelor periferice pe langa cele invecinate.-pot suferi modif structurale induse de factori genetici, un deficit de sinteaza a dineinei si pot fi induse de subst -isi pierd mobilitatea ex stagnarea mucusului si a particulelor straine inhalate in caile respiratorice $Fl "elulprelungire celulara f mobile cu structura asem cu a cilului dar cu o lungine mult mai mareA5.-B., asigura deplasarea celulelor in mediu lichid ,la periferie se gaseste o teaca de mitocondrii dispusa spiralat pt a furniza energia necesara flagelului. Membr n b - l : &ste o componenta a matricei extracelulare ce stabileste raporturi constante cu orice tip de proteina. Are in componenta proteine si glicozaminoglicani sulfatati.

%aracteristici: grosime variabila cateva zeci de microni$, are aspect variat de obicei o structura liniara, uneori insa are aspect ondulat datorita unor proiectii ale tesutului con#unctiv spre epiteliu papile con#unctive$, de la polul bazal al cel. &pit. 'a matricea extracel. Are / componente lamina lucida regiune electronotransparenta, lamina densa banda electronodensa, lamina fibroreticularis retea de fibre cu colagen de tip / 5 componente chimice: colagen tip 1, laminina,entactina, heparansulfat, fibronectina cl sific re epiteliilor %lasifiicare functionala: 1 epitelii de coperire: -acopera suprafatia corpului ; -captusesc lumenele cavit alveolare, ductele exocrine, cavitaiile seroase; -dublate de un strat de tes con#. 3 tunica mucoasaA epit. ;Utes. %on#. 5ubiacent; - formeaza membrane seroase: pleura, pericard ,peritoneu "upa nr de straturi: simple, compuse, pseudostratficate "upa forma: pavimentoase, cubice, cilindrice 2 epitelii "l ndul re: - sunt alcatuite din celule specializate pt elaborarea unui produs de secretie - se ascociaza cu un tesut con#unctiv, vase sanguine, nervi vegetative, vase limfatice pentru a forma glandele exocrine si endocrine$ 0 epitelii sen-ori le! epitelii de coperire+c r ct "ener le, fct, clasificare epitelii de acoperire: -acopera suprafata corpului ; -captusesc lumenele cavit alveolare, ductele exocrine cavitaiile seroase; -dublate de un strat de tes con#. 3 tunica mucoasaA epit. ;Utes. %on#. 5ubiacent; - formeaza membrane seroase: pleura pericard peritoneu "upa nr de straturi: simple, compuse, pseudostratficate "upa forma: pavimentoase, cubice, cilindrice 6unctiile: -de reabsorbtie -secretie 8rotectie 1. epiteliul simplu p .imentos -un singur rand de celule turtite cu nuclei aplatizati , citoplasma subtire - cel se imbiba cu placile de pava# -membraba bazala foarte subtire &x: ep, care captusesc membranele seroase, epiteliile alveolelor pulmonare, ep.anselor henle 6unctii:difuziune, filtrare, faciliteaza miscariile viscerelor 2. Epitelii simple cubice - un singur rand de celule -!uclei sferici dispusi central &xemple: epit. ,ubilor contori, epit de captusire a conductelor mici ale gl. 5alivare, epit. 6oliculilor tiroidieni, ep de acoperire a ovarului 6unctii: reabsorbtie ,secretie, protectie 0. Epitelii simple cilidrice -un singur rand de celule -nuclei ovoizi localizati la polul bazal al celulelor

-la polul apical are des microvili si cili - la anumite epitelii printre celulele cilindrice apar celule calciforme secretoare de mucus &xemple: epit. 2astric, epit. %are captuseste ducturile striate ale gl. 5alivare, epit. mucoasei uterine endometru$ 6unctie: absorbtie, secretie de mucus si enzime, transport 1. epitelii str tific te p .imento se ;er tini- te -epidermul, format din =eratinocite , pe masura ce migreaza din straturile profunde se incon#oara cu fibre de =eratina si degereaza, isi pierd nuclei, prin deshumare isi pierd structura, degenereaza se elimina permanent -=eratinele;proteinele fibrilare sunt din citoschelet &pidermul are 5 straturi: 1 stratul bazal: cel mai profund; 1 singur rand de celule; cel bazofile sunt asezate pe o membrane bazala subtire; se leaga de ea prin :&-*"&9-+9+-* ; 0 strat spinos: mai multe randuri de =eratinocite poligonale; nucleii sferici cu citoplasma acidofila; prelungiri scurte cu aspect spinos; multe filamente de =ertina care sunt impachetate in fascicule groase / strat granular: 0-/ randuri de =eratinocite fusiforme, fascicule compacte de =eratina; in citoplasma sunt granule de =eratinohialina; ac granule au proteine care leaga fil de =eratina in fascicule compacte; nucleii incep sa degenereze , devin mici hipercromatici 1 strat lucidum: in pielea groasa din reg. palmara si reg plantara; strat subtire acidofil foarte omogen; alcatuit din =eratinocite aplatizate, anucleate lipsite de organite; #onciutnile intercelulare dispar 5 strat cornos: mai multe randuri de celule aplatizate complet =eratinizate; membrana celulara se ingroasa datorita depunerii pe fata interna a unei proteine insolubile; se leaga de proteinele membranei ; celula turtita &pidermul mai contine si: melanocite, celule langerhans si cel mer=el 2. epitelii str tific te p .imento se ne;er tini- te -epitelii de protectie care captusesc cavitatiile care sunt umectate mereu : cavitatea bucala esofagul, vaginul ,canalul anal -celulele nu se =eratinizeaza dat. suprafeti umectate permament -isi pastreaza nucleii pana in stratul superficial -este compus din / straturi : 7azal: format din 1, 0 celule cubice, bazofile cu nuclei sferici, cu activitate mititica intense, au rol de a inclocui celulele superficial scuamate *ntermediar: alcatuit din mai multe celule poliedrice cu citoplasma acidofila , nuclei rotunzi situati central 5uperficial: format din celule turtite , aplatizate, cu nuclei turtiti si hetero cromatici, celulele sunt eliminate la suprafata epiteliului prin exfolierea produsa de factori mecanici Epitelii pseudostr tific te -un singur rand de celule cu lungimi diferite -toate celulele au contact cu membrane bazala, dar nu a#ung toate la suprafata epit. -celulele au nuclei la niveluri diferite-impresie de falsa stratificare- celulele prezinta specializari apicale cili>stereocili A.Epitelui pseudostr tific t cilindric ciliat>respirator -caract. %ailor respiratorii sup. -are celule:

- cilindrice ciliate- numeroase, inalte, in zona de mi#loc; nuclei ovoizi; au cili apicali, mobile care au miscari de pendulare si epureaza aerul - calciforme-secreta mucus; intercalate printre celulele ciliate; au forma de cupa; nucleu turtit, impins la polul bazal; de baza de mucus - bazale- celule mici situate pe membrane bazala dar nu a#unge la suprafata epitelului; rol de inlocuire a celorlalte 0 tipuri cel. "e regenerare B. Epiteliu pseudostr tific t cilindric cu sterocili - tapeteaza canalulul epididimului si deferent * celule principale: inalte , nuclei ovoizi, localizati la polul bazal; la polul apical micovili foarte lungi numiti impropiu VstereociliW ** celule bazale: mici intercalate printre celulele principale; rol de regenerare D ,esutul epitelialEpitelii str tific te cubice si cilindrice A. cilindrice: foarte raspandit in viata embrionara, rar intalnit la adult ; tapeteaza canalele excretoare mari ale gl, excretoare; cuprinde 0-/ randuri de celule; stratul bazal contine celule cilindrice 7. cubice: cuprind 0-/ randuri de celule asezate pe o membrane bazala; stratul superficial contine celule cubice; este rar intalnit, captuseste canalele excretoare ale gl, sudoripare Epiteliu de tr n-itie - specific cailor urinare:calice, vezica urinara -estea alcatuit din celule cu forme foarte variate - / straturi: 5 bazal: alcatuit dintr-un rand de celule cubice sau cilindrice situate pe o membrane , au rol de regenerare a epiteliului 5 intermediar: cel mai gros; cuprinde mai multe randuri de celule cu forma asem. )achetei de tenis; un pol bazal ingust, pol apical voluminous 5 superficial: cuprinde un rand de celule voluminoase care sunt extinse mult in latime avand forma de umbrela sau dom; celulele umbleifome au citoplasma clara si apar frecvent binenucleate; prezinta la polul apical o densificare datorata unei concentratii mari de sfingolipide membranare; au character plastic- isi modifica nr. "e straturi si forma celulelor in functie de gradul de umplere a cailor urinare Epitelii "l ndul re - sunt alcatuite din celule specializate pentru elaborarea unui produs de secretie - se ascociaza cu tesut con#unctiv, vas sanguine, nervi vegetativi, vase limfatice pentru a forma glande GLAN&E E3(CR#NE: - 5unt alcatuite din doua componente: parenchim : componenta epiteliala a galandei ; portiunea functionala a glandei; unitatiile secretoriiA ducetele secretorii stroma : componenta con#unctiva a glandei; rol structural, de sustinere a parenchimului -prezinta polaritate morfologica si functionala Cl sific re: * -orfologica: 1dupa nr de celule componente: glande unicelulare, glande multicelulare, 0 dupa aspectul canalului excretor: glande simple, glande compuse;

/ dupa forma unitatilor secretorii:glande tubulare, glande acinoase, glande alveolare, gl. ,ubuloacinoase, gl. ,ubuloalveolare ,ipuri principale de glande exocrine: - 5imple tubulare drepte- glande intestinale lieber=uhn -simple tubulare glomerulare-glande sudoripare -simple tubulare ramificate- glandele esofagiene, glandele gastrice -simple acinoase- glanda lacrimala -simple alveolare ramificate- glanda sebacee -compuse ramificate-glanda duodenala brunner -compuse acinoase-parotida %ompuse tubuloacinoase-sublinguala %ompuse tubuloalveolare-prostata ** dupa tipurile de secretie: -mucoase- secertie vascoasa , foarte bogata in glicoproteine inalt glicozilate denumite mucine- rol protector si lubrifiant - seroase- secretie f fluida, apoasa , boagata in enzime si in proteine cu activitate intensa -glande mixte- mucoseroase si seromucoase *** dupa mecanismul secretiei - glande nerocrine- celule stocheaza produsul de secretie in granule sercetorii , apoi il elimina prin exorcitoza - glanda apocrine- stocheaza produsul de secretie in granule secretorii, apoi il elimina cu polul apical al celulei - glande holocrine- celula acumuleaza produsul de secretie in aparalel, degenereaza, in final moare si se elimina produsul de secretie- glanda sebacee <.'E%U' C(N5UNC'#= a$caracteristici generale tes con# sunt tes cu cea mai larga raspandire in org si ft heterogene d.p.d.v structural.in cantit variabile intra in structura organelor realizand leg intre diferite tesuturi sau se afla in spatiile dintre organe,stabilind conexiunea lor-de aici si denumirea de tes con#. tes de legatura$.Alte roluri:-asigura protectia unor organe -asigura suportul intregului organism -asig inlocuirea altor tesuturi ca urmare a traumatizarii lor-realizaeaza cicatrizarea -intervin in procesele de aparare locala sau generala a organism -permit schimburi active de subst si electroliti intre sange si lichidele tisulare asigurand baza metabolica a tesXorganelor -int active in procesele de remaniere si regenerare 5unt alc din 0 componente ma#ore:cellule con# si matrice extracel, abundenta, dispusa printre celule. %elulele con#unctive, spre deosebire de cele epiteliale nu prezinta polaritate. &le intervin activ atat in procesul de secretie al matricei cat si in procesul de degradare a acesteia. %elulele con#unctive secreta enzime lizozomale care vor degrada matricea, care se reinnoieste permanent. %ele mai multe celule con#unctive stabilesc contacte cu matricea con#unctiva: contacte directe sau contacte mediate de receptori sau de glicoproteine de adezivitate.

b)Clasificarea celulelor conjunctive "pdv al provenientei a$celule fixe - stabilesc contacte stranse cu matricea con#unctiva, componentii au proprietatea de interconvertibilitate un component se poate transforma in altul$, proces care se iealizeaza pe orizontala sau pe verticala. 8rocesul realizat pe verticala nu este reversibil. 6ibroblast IAfibrocit condroblast --1 condrocit osteoblast -@ ostocit celula adipoasa A lipocit celula musculara netea mai ales in peretii vaselor$ - este un miofibroblast cu eclupament contractil - microfilamente de actina si miozina. b$%elulele libere - nu stabilesc #onctiuni focale cu matrice a cea leucocitele granulare neutrofile, eozinofile, bazofile$ - trec prin diapedeza pr -in peretele capilarelor sau venulelor si a#ung in tesYtul con#unctiv lax. limfocitele 7 devin plasmocite$ Z@ limfocitele , circulante- 5e monocitete devin macrofage$ mastocitele [ celulele pigtnentare Y 'imfocite*e 7 a#ung prin diapedeza in tesutul con#unctiv lax si reticulat si la acest nivel se transforma in plasmocite, celule care intervin in raspunsul imun mediat umoral secreta antieorpi$. 'imfocite*e , circulante trec prin diapedeza, a#ung in tesutul con#unctiv lax si reticulat. &le sunt localizate in anumite zone, timodependente, care au coincid cu zonele ocupate de limfocitele 7. 'a nivelul tesutului con#unctiv lax si reticulat, limfocitele , intervin in imunitatea celulara. &xista mai multe subclase de limfocite ,: 'imfocite ,h, h de la helper$ - limfocite a#utatoare care coopereaza cu macrofagele si cu limfocitele 7 in raspunsul imun mediat umoral. 'imfocitele < - intervin in apararea antivirala si antitumorala 'imfocitele , de tip citotoxic - au toxicitate specifica 'imfocitele !% de tip granular care intervin in citotoxicitatea nespecifica -onocitul trece prin diapedeza in tesutul con#unctiv lax, dens si reticulat si la acest nivel se transforma in macrofag. -acrofagele sunt o populatie heterogena de celule dar cu functii comune: de pinocitoza si fagocitoza ,otalitatea macrofagelor din organismul uman alcatuiesc sistemul f "ocit r mononucle r >%?M$. "espre mastocit s-au emis doua teorii. 8rima teorie sustine ca mastocitut provine dirt bazofile circulante, teorie care a aparut ca urmare a numeroaselor similitudini structurale si functionale care exista intre cele. doua celule. %ea de-a doua teorie, cea care este acceptata de ma#oritatea oamenilor de stiinta in zilele noastre, sustine ca originea mastocitului. este in celula stem pluripotenta din maduva rosie hematogena, celula care se va diferentia pe linie mastocitara, dand nastere mastoblastului . care ulterior se va transforma in mastocit. )olul mastocitelor este in reactiile de hipersensibilizare imediata: inflamatii, urticarii,. alergii si chiar socul anafilactic. %elula pigmentara are origine nervoasa, in crestele neurale. &ste localizata in principal in stroma con#unctiva a irisului da culoareaZlui$; in stratul bazal , al epidermului si in

invelisul epitelial al firuluiA de par. *n functie de tipul de pigment, de cantitatea lui si de comportamentul fata de razele luminoase rezulta culoarea ochilor, a pielii si a parului.

".p.d.v. functional %elule implicate direct in producerea si degradarea matricei con#unctive extracelulare - fibroblastul - celula cea mai activa %elule cu functie metabolica: adipocitul brun ,adipocitul alb adipocitul hepatic - celula *to, care intervine in sinteza si depozitarea vitaminei A %elule reactive imune$ %elule efectorii: celule implicate in fagocitoza: tip microfag: 8-! neutrofile$, bazofile, eozinofile$ tip macrofag: celule provenite din monocite care formeaza 56,v*. celule implicate in raspunsul imun mediat umoral - limfocitele 7 care se vor transforma in plasmocite si care intervin in secretia de anticorp i s au imunoglobuline. celule , citotoxice - populatii de limfocite , care secreta perforina cc ataca specific si distruge celulele intervine in citotoxicitateaYpecifica$.

[ celule !< de tip limfocitar - sunt limfocite de tip granular cu origine comuna cu limfocitele 7 si Gf in celula stem pluripotenta hematogena, celul& care au dimensiuni mutt mai mari decat limfocitele 7 sau ,. Cle au it citoplasma un continut granular bogat. &le vor ataca si distruge nespecific diferite celule. 'imfociteie < =i(er$ - sunt o subpopulatii de limfocite , care ataca si distug celulele care au pe suprafata lor anticorpi, ele intervenind in apararea antivirala si antitumorala. %elule imune accesorii macrofagul - incearca sa digere mici cantitati de antigen; activeaza limfocitele ,s si coopereaza cu limfocitele 7 celule care prezinta antigen - limfocite ,,,; ele a#uta macrofagele, contribuie la elaborarea raspunsului imun umoral. Originea celulelor conjunctive &xista doua celule ce pot fi originea celutelor con#unctive: celula mezenchimala nediferentiata si celula stem pluripotenta hematogena.

%elule care se formeaza din celula mezenchimala nediferentiata: fibroblastul adipocitul condroblastul -@ condrocitul osteoblastul -@ osteocitul celulele endoteliale celule epiteliale$ celulele mezoteliale celule epiteliale$ %elule care se formeaza din celula stem pluripotenta hematopoietica mastocitele 8!i! neutrofilele - au un singur nucleu segmentat in mai multi lobi, eozinofilele; bazofilele$ hematiile megacariocitele celule care se vor fragmenta si vor da nastere trombocitelurplachetele sangvine$ limfocitele care se vor transforma in plasmocite rnonocitele care se vor transforma in macrofage si vor alcatui sistemul fagocitar mononuclear, alcatuit din: osteoclaste macrofagele libere din tesutul con#unctiv histiomacrofage$ macrofagele fixe histiocitele$ Celul me-enc)im l embrion r &ste prezenta in principal in tesutul embrionar dar si in tesuturile con#unctive adulte in apropierea vaselor de sange. Au originea in mezodermul embrionar sau in mezoectoderm pentru celulele din extremitatea cefalica. %elula are urmatorul aspect la microscopul optic: celula are 0.-/. m, forma neregulata cu prelungitM nucleul ocupa mai mult de #umatate din citoplasma blastele au citoplasma bazofila din cauza )& si ribozomilor foarte dezvoltati ca urmare a sintezei intense de proteine nucleut este rotund sau ovalar si eucromatic palid colorat$ citoplasma este slab bazofila 'a microscopul electronic celula mezenchimala apare astfel siare prelungiri raportul nucleoplasmatic este supraunitar a nucleul prezinta 1-0 incizuri identatii$. 'a nivelul lor se dezvolta organitele celulare: RE si mitocondru nucleul este incarcat cu eucromatma si are un nucleol excentNe in citoplasma apar grupari poliribozomale bine dezvoltate. mitocondriile, )& rugos si aparatut 2olgi din citoplasma sunt slab reprezentate %elula mezenchimala are urmatoarele roluri )eprezinta originea celor mai multe celule con#unctive fixe 5ecreta matricea con#unctiva extracelulara care este lipsita de fibre in acest stadiu *nduce diferentierea epitelulor

Fibrobl stul 6ormeaza o familie mare de constituienti celulari: fibroblastele, fibrocitele si miofibroblastele. 6ibroblastele 5unt cele mai active si maiYY raspandite celule ale tesutului con#unctiv. Au originea in celula mezenchimala. Au urmatorul aspect la microscopul optic: au forma alungita dar neregulata, cu numeroase prelungiri au raportul nucleo-plasmatic supraunitar Y\Y nucleul are forma ovalar-alungita, este palid colorat si prezinta un nucleol evident ldt] alizat in zn. ia mai bombata a celulei U citoplasma este puternic bazofila Y ..Yov-M*%Y^.-Yo.. cUAY $ 'a microscopul electronic apar urmatoarele particulaNtatP: celula stabileste contacte focale cu matricea dar si #onctiuni gap cu alte celule in citoplasma se evidentiaza foarte multi ribozomi liberi polu -ibozomi$ si )& rugos exista foarte multe mitocondrii, aparatul 2olgi este bine reprezentat, cu alte cuvinte, intreg aparatul de sinteza proteica este foarte bine dezvoltat citoscheletut este de asemenea bine dezvoltat, format din microfilamente de actina si nuozina, microtubuli si filamente intermediare de desmina si timetina. 6ibroblastele au urmatoarele roluri: 1. 6ibroblastul secreta toate macromoleculele matNcei con#unctive: tropocolagen, tropoelastina, fibNlina, glicozaminoglicani si proteoglicani precum si toate cele sase proteiae de adezivitate. 0. 6ibroblastele secreta proenzimele lizozomale de tipul colagenazei, elastazei, hialuronidazei, glucuronidazei si catepsinei % care intervin in digestia matricei con#unctive. /. 6ibroblastele secreta factorul de proliferare stimuleaza dezvoltarea microcirculatiei$ 1. 6ibroblastele intervin in secretia de interferon C, care este mutt mai activ decat interferonul secretat de macrofage. &l intervine in apararea antivirala si antitumorala. 5. -odulatia: fibroblastele sunt interconvertibile atat pe orizontala cat si pe verticala. ?. !onechivalenta: fibroblastele difera intre ele in functie de tipul de tesut con#unctiv caruia ii apartin si chiar in cadrul aceluiasi tip de tesut con#unctiv, in functie de localizare. . dovada in acest sens avem daca se transplanteaza bucati de derm din pielea palmara sau plantara in pielea de la nivelulul trunchiului. 8ielea trunchiului se va ingrosa ca urmare a fibroblastelor care sunt diferite si indu diferentele epiteliale.

5unt celulele in repaus ale tesutului con#unctiv. &le se gasesc in ma#oritatea tesuturilor con#unctive. 'a microscopul optic se observa: celula are dimensiuni de 15-0. m si are forma f_.iforma, cu capetele bifurcate sau trifurcate au nucleu alungit, hipercrom citplasma este acidofila 'a microscopul electronic observam in plus: nuc'eul are heterocromatina in citoplasma aparatul de secretie proteica este slab dezvoltat, deoarece celula este in stare de repaus sunt bine reprezentate organitele digestiei lizozomii$ la nivelul membranei plasmatice se observa receptori pentru lipoproteine cu densitate #oasa colesterol$. 6ibrocitele intervin astfel in metabolismul colesterolului: controleaza depunerea si sinteza lui. -iofibroblastele ".p.d.v. structural se aseamana cu fibroblastele la care se adauga multe filamente de actina si miozina. &ste localizat: in tesutul de granulatie din apropierea plagilor in axul vilozitatilor intestinal 1e . in albuginea testiculului in peretele foliculilor ovarieni in capsula si septurile splenice (n tip special de miofibroblaste este asa-numitul pericit al lui )ouget, care se afla in peretele capilarelor, intr-o dedublare a membranei. M stocitul %u privire la originea acestor celule s-au elaborat doua teorii, enuntate mai sus pag. 0$. &le sunt `ocalizate in dermul pielii sau in mucoasa si submucoasa tubului digestiv sau a cailor respiratorii. , e#etv.YaYoa 'a microscopul optic mastocitul apare in urmatorul fel: are forma rotunda sau ovalara cu diametrul de 0.-/. m nucleul este rotund, excentric, palid colorat, veziculos si-prezinta un nucleol evident. t eY%Y(Y b acGH putina citoplasma si este slab acidofilNU Acidofilia este mascata de prezenta in citoplasma a numeroase granule mastocitare. 2ranulele pot fi ortocromatice se coloreaza in aceeasi culoare pe care o are si colorantul folosit$ sau metacromatice atunci cand se coloreaza prezinta alta culoare decat colorantul folosit - schimba culoarea colorantului$.

5e folosesc coloranti cationici de anilina: albastru de toluidina - granulatiile ortocromatice se vor colora in albastru iar granulatiile metacromatice se vor colora in rosu-violet. 'a microscopul electronic mai observam: nucleul care aparea palid colorat la microscopul optic aici este incarcat de eucromatina; prezinta un nucleol excentric citoplasma are organitele comune slab reprezentate, intreaga citoplasma fiind ocupata de granule opace la fluxul de electroni ce au dimensiuni variate intre .,0-0 m$. granulele mastocitare au urmatorul continut:, %c bZ - %c e e;YdpYYYhh # eYbMZ1C l. proteoglicani cu heparan sulfat subpopulatie a heparinei cu rot anticoagulant$ sau cu condroitin sulfat mastocitelHe cu condroitin sulfat se numesc mastocite mucoase$ 0. histamina /. proteazc ncutcc 1. factorul chemotactic al eozinofilelor, responsabil de socul anafilactic. membrana celulara prezinta pseudopode cu citoschelet cortical alcatuit din filamente de actina. Acest citoschelet este bine reprezentat. la nivelul membranci s-au identificat receptori *g& reagine$. Aceeasi receptori se identifica si in membrana bazofilelor la nivelul membranei mastocitelor se evidentiaza sinteza leucotrienelor, care a#uta la formarea complexului antigen-anticorp `Ag-Acd pe suprafata mastocitului. -astocitele au mai multe rol_i, in special in reactiile de hiperseosibilizare imediata, dintre care cea mai de temut este socul arrafilactic, o urgenta medicala. *ntr-un soc anafilactic se realizeaza un edem insotit de bronhospasm. 5ubstante care induc socul sunt verlinul de viespe, penicilina sau antitoxina antitetanica. *n cazul in care un organism vine in contact pentru prima data cu un astfel de alergogen, se va induce secretia de *g& prin plasmocite. *g& au receptori specifici in membrana mastocitelor si a bazofilelor. 'a un a1 doilea contact al organismului cu acelasi antigen, antigenele vor gasi anticorpi de#a formati si se vor fixa pe ei. "eci, pe membrana mastocitului vor exista complexe `Ag-Acd, care vor determina doua reactii: , *. degranulare mastocitara cu sau fara mastocitoliza S % 0. formare de leucotriene in membrana mastocitului "egranularea mastocitara cu mastocitoliza &ste o urmare a faptului ca nou formatele complexe `Ag-Ace din membrana mastocitara vor declansa un tant de mecanisme dupa cum urmeaza: este activata adenilat ciclaza care va duce la fomarea de A-8c. A-8c activeaza o protein=inaza care va determina deschiderea unor canale de calciu. %a urmare a deschiderii canalelor de calciu,- creste influxut de calciu fapt care determina fuzionarea granulelor mastocitare intre ele si apoi cu membrana celulara. Astfel granulele isi vor varsa continutul la exterior, fapt care poate sa duca sau-nu,la degradarea celulei in intregime. *-hstamina determina cresterea permeabi2tatii capilare. Astfel, prin peretele capilar va exista un aflux mare de eozinofile si neutrofile care sunt atrase prin chemostatism pozitiv de catre factorul chemotactic al eozinofilelor care se afla in granulele mastocitare si care acum a fost imprastiat in lichidut interstitial. !eutrofilele si eozinofilele genereaza masfocitoliza in lant care va duce si la eliberarea mai multor granule mastocitare.

Alt efect consta in contractia muschilor netezi din peretPi bronhiilor, si bronhiolelor mergand ana la bronhospasm si moarte daca au se intervine cu un bronhodilatator putemic. adrenalina. 6ormarea de leucotriene in membrana mastocitului %omplexul `Ag-Acd stimuleaza fosfolipaza din membrana celulara care va induce sinteza de acid arahidonic din care se sintefizeaza leucotriene. 'eucotrienele pe masura ce se produc se elibereaza in matricea extracelulara. &le au un rol antagonic histaminei: relaxeaza musculatura neteda. cam la 1-0 ore dupa reactie, histamina este anihilata prin leucotriene de catre lnastocit si prin GHstanvnoxidaza de catre eozinofile. -astocitele mai sunt denumite si cYlule paracrine deoarece actioneaza local prim produsul de cretie eliberat in afara celulei. M crof "ul Are originea in monocitele circulante. ,otalitatea macrofagelor formeaza sistemul fagocitar mononuclear care prezinta trei compartimente: 1. compartimentul medular 0. compartimentut sangvin /. compartimentul tisular. %ompartimentul medular este format din celule stem pluripotente care se diferentiaza pe linie monocitara in monoblast --@ promonocif -@ monocit. %ompartimentul sangvin este format din totalitatea monocitelor circulante. %ompartimentul tisular este format din d_a tipuri de celule: 1.macrofagul liber histiomacrofag$ 0. macrofagul fix histiocit$ . la nivel tisular ele se afla in de)nul pielii, in mucoasa digestiva si in cea respiratorie. &le se grupeaza de regula in apropierea vaselor de sange. :istiocitul &ste o celuta cu dimensiuni intre 1.-15 m, cu nucleu tahicromatic, excentric, cu citoplasma acidofila, mai mult sau mai putin omogena.

:istomacrofagul &ste o celula cu dimensiunile intre /.-1. lun, cu nucleu veziculos excentric, cu nucleol evident. %itoplasma este acidofila si puternic granulata. 'a microscopul electronic, histiomacrofagul se prezinta in felul urmator: nucleu reniformY situat excentric, incarcat cu eucromatina si cu nucleoli evidenti citoplasma contine organite comune: mitocondru, )& rugos, complex 2olgi, lizozomi citoplasma mai contine numeroase vezicule clare pinozomi$ sau opace fagozomr; in functie de tipul antigenului lichid sau solid$. exista si fagolizozorni si pinolizozomi exista de asemenea si corpi reziduali ;U -acrofagele au urmatoarele functii: 1. 6agocitoza si pinocitoza. -acrofagul fagociteaza particule mari. 6agocitoza poatYfi specifica sau nespecifica. &a este mediata de receptori. HH 0. 5ecreta proenzizne lizozomale de tipul colagenazei, elastazei, erochinazei, hialuronidazei sau glucuronidazei. &nzimele intervin in digestia matricei con#unctive. /. 5ecreta cito=ine care activeaza la randul lor alte celule sunt un fel de secretii paracrine$. "intre cito=ine, interleu=ina 1 activeaza limfocitele ,e helper$, care vor interveni in cooperarea din cadrul raspunsului imun mediat umoral. *nterleulNna 1 mai activeaza si celulele cu citotoxicitate specifica sau nespecifica. 1. 5ecreta interferonii cc, a, C. *nterferonul C este cel mai important, avand rol in apararea antivirala si antitumorala. 5. 5ecreta factorul de proliferare al fibroblastelor, inducand fibroza in tesuturile in care se gasesc. %omponentii sistemul fagocitar mononuclear 1. -acrofagele de tip histiomacrofag si histiocit din tesutul con#unetiv lax si dens allat in dermul pielii si mucoasele digestiva si respiratorie. 0. %elulele <upffer din ficat /. -acrofagele alveolare, numite celule cu praf sau prafoase, din plaman. 1. -acrofagele din tesutul con#unctiv reticulat din splina, folicutii limfatici, maduva rosie hematogena si timus 5. -acrofagele pleurale si peritoneale din seroasele cavitare +steoclastele din tesutul osos B. %elulete gliale din 5!%, numite microglii D. %elulele 'angerhans din epiderm. Pl smocitul Are originea in limfocitele 7 circulante. 5unt localizate: in dennul pielii, in mucoasele si submucoasele digestive si respiratorii. 'a microscoput optic plasmocitul apare in felul urmator:

celula ovalara cu dimensiunea de /. nucleu rotund sau ovalar dispus excentric, in #ucuf caruia se observa un aspect de cadran de ceas sau roata cu spite. are nucleoli evidenti citoplasma este abundenta si in cea mai mare parte bazofi*a; o mica zona din apropierea nucleului ramane mai palid colorata sau acidofila in zonele in care citoplasma este bazofila, exista mici vacuole mai palid colorate sau cu tenta acidofila. Aceste zone sunt corpusculii lui )ussel lanturi polipeptidice aflate in trecere prin )& rugos$ 'a microscopul electronic observam: membrana plasmocitara prezinta microvili nucleul apare rotund, excentric, cu o alternanta regulata de eucromatina spatiile dintre spite$ si heterocrmatina spitele rotii$ in citoplasma abundenta se afla )& rugos responsabil de bazofilie. (nde i9& rugos lipseste citoplasma este acidofila in #urul nucleului unde se gasesc aparatul 2olgi, mitocondrii si elemente de citoschelet$. )olurile plasmocitului sunt: 5intetizeaza anticorpi denumiti imunoglobuline. *munoglobulinele secretate de plasmocit sunt: *g2 - imunoglobulina libera in plasma, fixata pe receptorii specifici de pe suprafata limfocitelor 7. 8ot interveni in procesul de axonizare a antigenelor. *g- este prezenta pe suprafata limfocitelor 7 unde se fixeaza pe receptorii specifici. *gA este secretata de plasmocite in forma dimerica si apoi este transferata celulelor epiteliale din epiderni unde se fixeaza pe receptorii specifici intervenind in procesele de aparare locala la nivelul pielii. *g" - se fixeaza pe receptorii specifici de pe suprafata limfocitelor 7. *g& reagine$ - are receptori specifici pe mastocite si bazofile si intervine in reactiile de hipersensibilizare imediata. )aspunsul imun mediat umoral 8oate fi de doua feluri: primar sau secundar. Raspunsul imun umoral primar +rganismul vine in contact cu un anumit antigen pentru prima data. Acum limfocitele 7 se vor blastiza celula adulta redevine celula tanara$ si are raportul nucleoplasmatic supraunitar. !ucleul este eucromatic, activ, citoplasma este bazofila, cu aparatul de sinteza proteica foarte bine dezvoltat. Aceste limfoblaste se vor divide intens si se vor diferentia pe doua linii celulare: 1 linia limfoblaste Y limfocite cu memorie 0. linia limfoblaste -Y plasmoblaste -@ plasmocite. 8lasmocitele vor sintetiza anticorpi. *n raspunsul primar mediat umoral toate aceste evenimente au nevoie de celule imune accesorii macrofage, limfocite ,h$ )aspunsul fin umoral secundar Are loc la at doilea contact al organismului cu un anumit antigen. *n acest caz au mai este

necesara prezenta celulelor imune accesoru pentm ca exista fimfocite : cu memorie care se ?lastizeaza si rezulta limfoblaste cu memorie care se vor diferentia pe doua lirui cetulare: 1. lirva de limfocite 7 cu memorie 0. linia limfoblast --@ centrobalst -@ centrocit %entroblastul centrocitul$ este un plasmoblast plasmocit$ dispus in centrul germinativ a1l foliculului limfatic secundar. !eutralizarea antigenelelor poate avea loc dupa cum urmeaza: 1. "irect - prin aglutinare, precipitare, insolubilizare si liza. 0. 8rin activarea complementului seric ansamblu de 15 proteine serice care intervin in distrugerea antigenelor$. /. 8rin activarea celulelor care intervin in reactiile de hipersensibiliBare imediata. %elulele pigmentare melanoeitele$ 5unt celule care produc pigmenti. %elula melanofora este o celula care depoziteaza pigmentu produsi de melanocite. 'a microscopul optic celula pigmentara apare in felul urmator: are aspect de fiilg de nea sau floare de gheata nucleul este rotund si dispus central citoplasma are granulatii brune care nu necesita coloratie speciala. 2ranulele se numesc melanozomi. 'a microscopul electronic mai putem observa in plus: sinteza de melanina porneste de la arninoacidul tirozina: tirozina -@ /, 1 dihidroxifenil alanina U, "+8A$ --@ melaninaU 8rima etapa a sirului de reactii este catalizata de enzima tirozinaza. melanozomii cu granule de melanina pigmeatul$ pot fi primari, secundari, tertiati-sau cuaternari. melanozomii primari, secundari si tertiari se gasesc in celula pigmentara melanozomii cuaternari se gasesc in cheratinocite celulele melanofore$ ,recerea pigmentului din celula pigmentara in cheratinocit se face prin secretie citocrina. "ispersia pigmentului este data de A%,:. Fibr de col "en &ste una dintre cele mai raspandite proteine. )eprezinta 05 4 din totalul proteinelor structurale si ? 4 din greutatea corpului. -olecula are un aspect de bastonas cu lungimea de /.. nm, diam. "e 1,5 nm. -olecula este formata din trei lanturi care pot fi de tip J1 sau J0 dispuse intr-un triplu helix. 'ipuri de col "en -tip 1,0,/,5,E,1.,11 - 1,0,/,5 formeaza fibrile omogene - E,1. form. 6ibrile heterogene

Fibre de reticulin 5unt cele mai subtiri, diametru de 1 m. 5e ramifica si se anastomozeaza formand retele. !u se vad in coloratie :& deoarece exista foarte mult fragmente oligozaharidice care nu fixeaza nici hemalaunul, nici eozina. 6ibrele de )eticulina se vad in col. 8A5 unde apar rosu violet. 5e mai evidentiaza si prin impregnarea argentica deoarece sunt fibre argirofile. Fibre el stice &lastina reprezinta ? 4 din proteinele structurale. -olecula are urmatoarea compozitie: 2licina // 4, prolina 1.-1/ 4, putina lizina, 5.-?.4 aminoacizi nepolari de genul dezmozinei si izodezmozinei. "ezmozina si izodezmozina sunt responsabile de caracterul puternic hidrofob al moleculei si de caracterul sau elastic.

1@.= ri tii de tesut con6uncti. ,esuturi con#unctive propriu-zise: tesuturi con#unctive laxe propriu-zis speciat care este de mai multe feluri: lamelar areolar fenestrat$ spinocelular tesuturi con#unctive fibroase dense$: semiordonat ordonat ,esuturi con#unctive cu funetii speciale tesut con#unctiv reticulat: mieloid limfoid tesut con#unctiv elastic tesut con#unctiv adipos alb brun tesut mucoid tesuturi con#unctive scheletale: tesut cartilaginos: hialin elastic

fibros tesut osos lamelar haversian lamelar trabecular articulatii 'esuturile con6uncti.e l /e propriu-zise speciale: lamelar fasciile$ areolar sau fenestrat epiploon$ spinocelular corticala ovarului, endometru$ Tesutul conjunctiv lax propriu-zis &ste tesutul cel mai raspandit in organismul uman: 6ormeaza mucoasele impreuna cu epiteliile de acoperire si cele glandulare. *n structura mucoaselor el reprezinta corionul. *l mai gasim in stroma con#unctiva a organelor parenchimatoase tesutul con#unctiv lax reprezinta scheletul iar umplutura este reprezentata de celulele epiteliale$. 5e mai gaseste in axul con#unctivo-vascular al seroasei peritoneale.

[ in axul cont#unctivo-vascular al vilozitatilor intestinale in adventicea tubului digestiv si a vaselor de sange in regiunea superficiala a dermului dermul papilar$. in structura capilarului in endotenoniu in peritenoniu in endomiusium in perimisium in endonerv in perinerv *n structura lui se gasesc in proportii egale fibre, celule si substanta fundamentata. %elulele pot fi fixe sau mobile. celulele fixe sunt fibroblastele si fibrocitele celulele mobile sunt celule imuno-reactive mastocitelele, macrbfagele, plasmocitele, celulele cu efect citotoxic$ sau celule accesorii, provenite din sange limfocitele ,: si macrofagele$. 8rin aceste celule mobile tesutul intervine in imunitate, in apararea locala atat in )* celular cat si umoral. 6ibrelele sunt de toate categoriile colagen, elastina, reticulina$ in proportii aproximativ egale. 6ibrele de colagen se dispun in benzi sau pangliciU &le surn acidofile si se coloreaza in roz. 7enzile sunt formate din fibre de colagen dispuseparalel intre ele. 7enzile se dispun ulterior in diferite ungiuri fara sa se ramifice sau sa se anastomozeza. 6ibrele de elastina se ramifica si se anastomozeaza formand retele cu ochiuri neregulate. 5i ele sunt acidofile si se coloreaza in roz. 6ibrele de reticulina nu se

vizualizeaza in coloratie :& datorita resturilor zaharidiceU &le se pot evidentia prin impregnare argentica sau reactie 8A5 pozitiva. Aceste fibre stint ramificate si anastomozate. *n ochiurile retelei se dispun celule si substanta fundamentala. 5ubstanta fundamentala are un procent mare de 2A2 nesulfatati. "e asemenea mai contine si 82 mai ales cei cu heparan sulfat si cei cu condroitin sulfZat, =eratan sulfat si dermatan sulfatU "atorita continutului mare in 2A2 si 82 ea se coloreaza palid in :&. 5ubstanta fundamentala mai contine glicoproteine de adezivitate fibronectina, entactina si tenasceina$. Fascularizatia este foarte bogata, se face prin vase de calibru minim capilare, arteriole, venule$. *nervatia este bogata, prin fibre vasomotorii si fibre senzitive, sub forma de terminatii nervoase libere sau terminatii incapsulate. "esutul con#unctiv lax lamelar &ste bogat in fibre de colagen si elastina dispuse in *ame*e paralele. Au celule de tip fix fibroblaste si fibrocite$. 5e gaseste in fascia superficiala si profunda a muschilor. "esutul con#unctiv lax areolar $fenestrat% &ste bogat in fibre de colagen care formeaza o retea cu ochiuri foarte largi de 0-/ ori mai largi decat in tesutul con#unctiv lax propriu-zis$. %elulele sunt fixe sau mobile. 5e gaseste in epiploon. "esut con#unctiv lax spinocelular 5e gaseste in corticala ovarului, in #urul foliculilor ovarieni, in endometru si in #urul glandelor uterine. 5e caracterizeaza printr-o predominata celulara celule mezenchimale si fibroblaste$. Au putina substanta fundamentata si fibre subtiri de reticulina. %elulele se dispun in varte#uri in #urul formatiunilor foliculare.

'esutul coniuncti. dens neordon t Tesutul conjunctiv dens semiordonat (fibros) 'ocalizarile: in dermul pielii in partea profunda - dermul reticular$ in capsulele con#unctive ale organelor in structura scleroticii si a corneei in epitenoaiu [ in epimisium in epinerv in structura durei mater

in submucoasa organelor tubului digestiv +rganizare: predomina fibrele de colagen si elastina, putina substanta fundamentala si putine celule. fibrele de colagen sunt organizate in benzi panglici$ care contin fibre de colagen paralele si apoi benzile sunt dispuse in toate directiile si chiar sunt ondulate. 6ibrele elSstice se dispun si ele in toate directiile ramificandu-se. &le constituie o pasla pentru fibrele de colagen..H 5ubstanta fundamentala este putina si nu se coloreaza in :& datorita prezentei abundente a 2A2 si 82. %elulele sunt fibroblaste si fibrocite celule fixe$ dar si macrofage, mastocite, plasmocite, neutrofile. Fascularizatia este bogata si se face prin vase de calibru minim *nervatia este bogata si se face, prin .fibre vasomotorii si .fibre senzitive terminatii nervoase libere dar mai ales terminatii nervoase incapsulate$. )olul acestui tesut: in generalasigura rezistenta la tractiuni. 'esutul con6uncti. dens ordon t *ntra in structura aponevrozelor si tendoanelorU.Ambele formatiuni..sunt inextensibile si asigura insertia muschiului pe os. Aponevroza este pentru muschii lati iar tendonul este pentru muschii lungi ai membrelor$. Aponevroza Aponevroza poate fi simpla sau compusa. %ele simple sunt alcatuite din 0 foite con#unctive suprapuse iar cele compuse sunt alcatuite din / foite con#unctive suprapuse. +rganizare: predomina fibrele de colagen care sunt paraleie intre ele intr-o foita si suni perpendiculare pe fibrele din foitele supra si subiacente. 5ubstanta fundamentala este putina si celulele sunt reprezentate de fibroblaste cu forme extrem de variate datorita spatiilor mici dintre fibrele con#unctive. Au o structura avasculara hranirea se face prin difuziune$ iar inervatia este senzitiva si se face prin terrninatii nervoase libere. ,endonul ,endoanele primare si secundare se unesc si formeaza tendonul tertiar compus$. Tendonul primar - pe sectiune longitudinala se observa ca fibrele de colagen sunt d.ispuse paralel in benzi care la, randul lor sunt dispuse paralel. 5patiile dintre fibre sunt mici si contin substanta fundamentala si celule, %elulele sunt fibroblaste si fibrocite si se numesc tenocite. &le au niste prelungiri in forma dd aripioare si se mai numesc celule aliforme. &le apar dispuse metameric, in sir_i parale5e. &le sun extrem de aplafizate si mai au o caracteristica: bigeminismul doua celule fiice rezultate prin diviziun sunt asezate una langa alta datorita imposibilitatii de deplasara$. - pe sectiune transversala tendonul primar are forme ovalare sau poligonale. Aici se observaa aspectul celulelor aliforme. 8relungirile lor imbraca fibrele de colagen marind rezistenta. 6iecare tendon primar este invelit la periferie de endotenonium tesut con#unctiv lax propriu-zis avascular]$. -ai multe tendoane primare fonneaza tendonul secundai care este invelit de peritenonium, care este foarte bine vascularizat. :ranirea tendonului se face pe seama peritenoniului cu

rol de 0semenea in cresterea in lungime si in grosime. *n peritenoniu se mai gasesc corpusculii incapsulati 8acini. -ai multe tendoane secundate formeaza tendonul compus tertiar$. &pitenoniul inveleste la exterior tendonul compus. &ste tesut con#unctiv dens semiordonat *ntre epitenoniu si tendon mai exista o lama de tesut con#unctiv lax iar in afara se afla mezotenonul. -ezotenonul este format din tesut con#unctiv fax si mezoteliul. -ezoteliul este o teaca sinoviala care se dedubleaza din loe in loc siformeaza bursele sinoviale in care se afla lichidul sinovial. 'ichidul sinovial contine apa, ioni, proteine, 2A2 si 82. Jonctiunea-tendon os se realizeaza diferit in functie de locul unde se insera tendonul pe diafiza sau pe epifiza$. "iferentele se datoreaza.osificarilor diferite ale celor doua straturi osoase. fonctiunea tendon-diafiza: fibrele de colagen de la nivelul tendonului strabat periostul diafizei si a#ung in corticala diafizara unde se intrepatrund cu fibrele de colagen ale osteoanelor Acestea sunt fibrele lui 5harpeC. fonctiunea tendon-epifiza: intre tendon si epifiza se formeaza un tesut con#unctiv cartilaginos hialin de alunecare. Acest tesut se caracterizeaza prin predominanta fibrelor de colagen, substanta fundamentala calcificata si celule cartilaginoase. Jonctiunea tendon-muschi &ndotenonul se continua cu endomisiumiU,peritenonnl cu perimisniin si epitenonul cu epimisium. 6ibra musculara care ia contact cu tendonul se termina cu prelungiri digitiforme. 6e frontul citoplasmatic al prelungirilor se prind de membrana celulara filamentele subtiri de actina ale ultimului sarcomer. 8e frontul extracelular membrana celulara a prelungirilor digitiforme este dublata de o lamina bazala impreuna cu care formeaza sarcolema. 6ibrele de cola in geu de la nivelul tendonului se prind portiunile declive ale prelungirilor digiiiforme direct pe membrN;iS fibrei musculare in aceste portiuni perforand lamina bazalaU 'egatura;se intareste prin laminina si fibronectina. *n #urul fiecarei prelungiri digitiforme se vor localiza circular numeroase fibre de reticulina care vor creste rezistenta #onctiunii miotendinoase. Aceasta #onctiune este foarte activa d.p.d.v. functional. Aici se realizaeaza atat cresterea muschiului cat si a tendonului. 'esutul con6uncti. el stic Are o raspandire extrem de sestransa si anume: liSmentele galbene de la nivelul cefei g ligamentele articulare ligamentul suspensor al penisului. 5tructura: predomina fibrele elastice dispuse in retea, substanta fundamentala, celule con#unctive in special celule fixe$. &lementele elastice le vom gasi insa larg raspandite in peretele vaselor for-mate din lamele elastice dispuse concentric. ,ot elemente elastice apar si in stroma con#unctiva a plamanului dubland peretele alveolar. 'esutul mucoid *l gasim in: cordonul ombilical gelatina ^harton$ [ in corpul vitros in camera vitroasa$ %ontine multa substanta fundamentala, bogata in acid hialuronic, cateva celule

mezenchimale si fibroblaste si cateva fibre de reticulina.

'esut con6uncti. reticul r &ste de doua feluri: . mieloid maduva rosie hematogena$ . limfoid in organele limfoformatoare$. +rganele limfoformatoare sunt: ggl.limfatici pulpa alba a splinei placile 8eCer din intestin amigdafe +rganizare: fibre de reticulina c re se dispun sub forma unui fibroreticul, celule con#unctive o arte din efe vor forma citoreticul care se . suprapune peste fibroreticul$. *n ochiurile celor doua etele se gasesc substanta fundamentala si celule con#unctive libere. ,ipuri de celule: celule reticulare de tip fibroblastoid - aceste celule sunt de fapt un fibroblast cu mai multe prelungiri care se unesc cu prelungirile altor celule prin #ontiuni gap. zbceste celule formeaza citoreticulul. %elula are nucleu central eucromatic, citoplasma bazofila si este implicata in secretia matricei con#unctive si a rol structural formeaza citoreticulul$. celule reticulate de tip histioid - au rol maaofag. 8ot fi fixe sau 2bere si se sclerozeaza de regula in mansoane perivasculare. %a aspect structural celulele pot avea U )ol de fagocitoza si pinocitozaU "e asemenea ele colaboreaza cu limfocitele 7 si , in realizarea )* umoral si celular. 'imfocitele , sunt localizate in zonele timodependente iar limfocitele 7 sunt localizate in zonele timoindependente. celula reticulara interdigitale celule reticulare foliculare dendritice. (ltimele doua clase decelule sunt greu de diferentiat intre ele doar prin imunofluorescenta si -&$. Aceste doua tipuri de celule colaboreaza cu macrofagele in elaborarea )* mediat umoral si celular.

'esutul dipos Gener lit ti %elulele se numesc adipocite lipocite$. ,esutul contine pe langa celule si putina substanta fundamentala si putine fibre, in special de reticulina. %elulele adipoase au tendinta de a se aglomera formand lobuli sau paniculi adiposi separati intre ei prin septuri con#unctive de tesut lax *n aceste septuri se gasesc vase de sange si terminatii

nervoase adrenergice si colinergice. *n cazul tesutului adipos brun exista doar fibre nervoase adrenergice. Adipocitele isi au originea in celula mezenchimala nediferentiata care.incepand cu 5/ pana in 55 '(. da nastere adipoblastului apoi preadipocitului si in final adipocitului. 'a nivelul adipoblastului si preadipocitului s-a detectat enzima a-naftil acetat esteraza, care are o actiune crescuta in aceasta celula. "in preadipocit rezulta: adipocitul alb adipocitul brun [ adipocitul hepatic celula *to$ care se dispune intre hepatocite si peretele capilarului sinusoid. &a are rol de sinteza si depozitare a vitaminei A Adipocitele brune nu pot da nastere adipocitelor albe sau celulei *to. *n perioada copilariei are din nou loc sinteza de adipocite sub actiunea 5,*d, a hormonilor tiroidieni si a insulinei. 'a pubertate procesul se reia sub actiunea hormonilor sexuali cand apar: adipocite ginoide contin estrogeni$ lipoide androide care contin androgeni -area ma#oritate a populatiei de adipocite se sintetizeaza la 0-/ ani iar la pubertate aceste lufe se hipertrofiaza. &xista doua tipuri de obezitate: hiperplastica cresterea numarului de adipocite$ apare in prirnii 0-/ ani hipertrofica cresterea volumului adipocitelor$ apare la pubertate sau mai tarziu. ,esutul adipos ocupa: in copilarie la barbati 154 la femei 054 la pubertate la barbati 054 la femei 1.4 *n curele de slabire adipocitul sufera o transformare seroasa, reversibila, devenind o celula de tip fibroblastoid cu prelungiri. ,"aca se depaseste capacitatea de incarcare a adipocitelor se incarca fibroblastele si histiocitele. 'esutul dipos lb Adipocitul alb are diametru de 1..-10. m. Adipocitele se organizeaza in tobuli separati de septuri formate din tesut con#unctiv lax ce aduce vase de sange in apropierea adipocitelor. (n capilar corespunde la 0-/ adipocite albe. ,ot astfel a#ung terminatiunile nervoase adrenergice si colinerY,ice. %elula apare ca un inel cu pecete. *ncluziunea 'ipidica se prezinta ca o picatura unica tesut unilocular$. %itoplasma si nucleul sunt impinse la periferie. 7ula se dizolva in parafina si iu hidroca9buri benzenice. %itoplasma este acidofila iar nucleul reprezinta pecetea inelului. ,ot in tesut se observa numeroase capilare. 'a -& se observa ca incluziunea nu este invelita de- endomembrz;; t, ; i ocupa cea mai mare parte a celulei impingand nucleul la periferie. !ucleul este alungit, eucromatic. U+rganitele sunt mitocondrii cu criste tubulare si )& neted. -embrana celulara este

dublata la exterior de o lamina bazala care la randul ei este dublata de o retea fibroreticulara. Aceasta lamina, bazala este comuna pentru mai multe adipocite. lntre adipocite edsta substanta fundamentala, fibre de reticulina, capilare si filete nervoase adrenergice si colinergice care se opresc la nivelul laminei bazale unde-si varsa mediatorul, acesta a#ungand in celula prin difuziune. )olul acestor celule este in metabolismul lipidelor, in lipogeneza si lipo2za. 'ipogeneza se face din glicerol si acizi grasi 1 molecula de glicerol si / molecule de acizi grasi formeaza 1 molecula de triglicerid$. 2licerolul se obtine prin aport exogen sau prin glicoliza iar acizii grasi pot fi sintetizat Gde novoG sSu provin din sursa endohepatica. Acizii grasi proveniti exogen sunt absorbiti fie direct in circulatia sangvina fie in circulatia limfaticS sub forma de chilomicroni. %hilomicronii au diametrul de / m, au un miez central format de triglicer-id si colesterol esterificat si o parte periferica formata din colesterol liber, proteine si fosfolipide. 'a ruvelul capilarelor chilomicronii se desfac sub actiunea 2poproteinlipazei secerata d celulele endoteliale. Acizii grasi rezultati raman legati de proteine si astfel vor traversa lamina bazala adipocitului alb si apoi membrana celulara si a#ung in citoplasma unde formeaza din nou trigliceride "epozitele adipoase sunt permanent reiruioite. %el mai lipogenetic hormon este insulina car permeabilizeaza membrana adipocitului pentru glucoza. 'ipoliza este controlata de glucagon. 'esutul dipos brun *n acest tesut exista caroteni pigmenti$ prezenti in citoplasma. Fascularizatia este mai bogat 1 capilar la 1 adipocit$. %itocromii sunt numerosi exista mitocondrii multe$. Astfel se explic culoarea bruna. Acest tesut ocupa 5-?4 din greutate la nastere. &ste intalnit doar in viata fetala si i primele 5 luni de la nastere. &l este localizat: cervical * retrosternal subscapular retro simfizar in mediastinul profund in regiunea inghinala. Acest tesut are rol de protectie termica. +rganizare: adipocitele brune sunt asezate in paniculi separati de septuri con#unctive formate din tesut con#unctiv lax cu foarte multe vase de sange 1 capilar la 1 adipocit$. ,erminatiunile nervoase sunt de tip adrenergic. &xista putina substanta fundamentala si putine fibre de reticulina. 'a -+ celula are forma poligonala cu nucleul dispus central. *n atiipocit exista mai multe bule lipidice care nu conflueaza datorita prezentei unor septuri citoplasmatice. %itoplasma este spumoasa cu numeroase gauri pentru ca si aici se dizolva in parafina incluziunile de lipide. H Adipocitul brun este mult mai mic - are un diametru de 0@+A@ m. 'a -& se observa perinuclear numeroase picaturi lipidice nedelimitate de endomembrane ci doar separate de septuri citoplasmatice. *n restul citoplasmei exista mitocondtu cu criste si )&! cu rol in sinteza lipidelor. -embrana adipocitului brun este

dublata de o lamina bazala incon#urata de o rete fibroreticulara. 'amina bazala este proprie fiecarui adipocit. 6iletele nervoase adrenergice strabat lamina bazala si vin in contact direct cu membran adipocitului. %and scade temperatura mediului incon#urator se descarca norepinefrina care va stimul adenilat ciclaza ce duce la crestera cantitatii de cA-8 care stimuleaza protein 'dnaza care v detennina ardera acizilor grasi in ciclul <rebs ceea ce duce la formarea de energieU ,ot odata est inhibata A,8 sintetaza si astfel toata energia formata este disipata sub forma de caldura.

11.'esutul c rtil "inos a$&ste o forma de tes. con#. adecvat pt functia de

sustinere. %omponente: celule condroblaste si condrocitesituate in lacune ale matricei$ si matrici cartilaginoase formate din fibre - collagen si elastina - si subst. fundamentala 3 rezistenta la compresiune si contine agregate de 82 care atrag o mare cant de :0+ hidratare$. %artila#ul este lipsit de vase si nervi. 5e hraneste din capil si pericondru. b$C rtil 6ul )i lin Are celule bine reprezentate cart. intercostale, articulare, de crestere din diafiza si epifiza, din per. cailor respiratorii$ &ste acoperit de pericondru foita con#. formata din 0 straturi: unul intern-condrogenetic- contine celule modificate care se pot diferentia in condroblaste si unul extern- fibros- bogat in fibre de colagen, nervi si capilare$ %omponente: %elulele sun asezate in lacune din matrice; se dispun fie izolat, fie in grupuri de 0c1c? celule grupuri izogene %ondrocitele 3 cel. rotun#ite, cu nucleu central, citoplasma bazofila si organite de sinteza bine reprezentate. -atricea - fb de collagen de tip ** 3 nu se vad la -+ - subst. fund. 3 abundenta, are aspect amorf, omogen denumirea de hialin, intens bazofila concentratie crescuta de 2A2 sulfatati-condroitin-sulfat$ c$C rtil 6ul el stic 8rezent in zone cu flexibilitate mare epiglota, pavilionul urechii$ ".p.d.v structural predomina fb. elastice dispuse in retea in #urul

condrocitelor; are subst. fund. redusa; prezinta pericondru. d$C rtil 6ul fibros &ste foarte rezistent la compresiune si intindere discurile intervertebrale, simfiza pubiana$. ".p.d.v. structural predomina fb. de collagen *, grupate in fascicule groase care formeaza unghiuri ascutite unele cu altele intr-un aspect penat; subst fund este redusa; celulele situate in lacune formeaza siruri printer fascicule; !( A)& 8&)*%+!")(.

12.'esut osos +varietate de tes con#unctiv cu matrice puternic mineralizata care confera tes rezistenta f mare. %el osoase st de 1 tipuri: 1.cel osteopro"enito re 2.osteobl ste 0.osteocite A.osteocl ste 1.cel osteopro"enito re+ dau nastere condroblastilor si osteoblastilor, -se afla in periost si endost; au capac de a se transforma in osteoblaste care depun matrice osoasa$ 2.osteobl ste-st localizate in grupuri sau siruri liniare la suprafata tes osos.; au forma ovoida. !ucleu rotund, contin )&) dezvoltat; - sintetizeaza matricea osoasa mineralizata osteoid$."upa ce sintetizeaza, osteoblastul ramane incorporate in matrice si se transforma in osteocit. 0.osteocit-prez prelungiri care iau contact cu prelungirile osteocitelor invecinate prin #onctiuni 2A8.Au rol de a mentine matricea osoasa. A.osteocl stele+cel gigante, multinucleate; se afla la suprafata trabeculelor osoase, in lacune :a_ship; au rol de a remodela tes osos, secreta colagenaza. M trice oso s Are o -componenta anorganica ?54$ 3saruri de %a, fosfat de %a,cristale de hidroxiapatita. - componenta organica /54$- fibre de collagen *, osteonectina = riet ti de tes osos 1.,es osos primar fibros$ 0.,es osos secundar lamelat$

1.'es osos prim r>fibros +apare primul in dezv embrionare -e inlocuit la adult ce tes os sec C r cteristici:-orientare neordonata a fibr de collagen;- continut scazut de saruri minerale 2.'es osos secund r>l mel t$ a.,es os compact haversian$ b.tes spongios trabecular$ .'es os comp ct 3 D.4 din masa osoasa. 6ormeaza diafiza oaselor lungi si corticala oaselor scurte.& alc din lamele osoase groase.Ac st alcatuite din fibre de collagen dispuse paralel si perpendicular pe lamelele invecinate. 'amelele form / tipuri de struc:1.osteoane sis haversiene$, 0.sis interstitiale sis interhaversiene$ si /.sis circumferentiare. 1.Osteonul-unit struc a osului compact.& ca o formatiune cilindrica orientate paralel cu diafiza. %analul :avers e incon#urat de 1-0. lamele concentrice; contine tes con#unctiv lax cu vase si nervi.%omunica intre ele prin can F+'<-A!!.8rez lacune ce form osteocite. !"#is interhaversiene-alc din lamele scurte.5t fragm de osteoane ramase in urma preocesului de remaniere. $"#is circumferentiare+extern sub periost$ si intern sub endost$.6orm din lamele circulare, sit la periferia osului. b.'es os spon"ios-mai redus;il intl in partea inferioara a epifizelor si a oaselor scurte si late. "if fata de osul compact:matricea e dispusa sub forma de trabecule ce form o retea.intre ele se delim niste spatii-areole, ce contin mad hematogena. (sific re endocon6uncti. >intr membr no s $ -consta in inlocuirea membr cu tes osos; e specifica oaselor late ale craniului, mandibula. &tape:- incepe in centru ; cel con# se diferentiaza in osteoblaste si form centru primar de osificare.+steoblastele secreta osteoidul care se acumuleaza si form trabecule osoase. (sific re endocondr l -transf cartila#ul hialin ce alc piesele scheletului embrionar in tes osos; e specifica oaselor lungi si scurte. &tape-incepe la periferie; in centrul diafizei apare centrul primar de osificare; centrul se calcifica masiv, ceea ce det moartea condroblastelor, ramand lacune.

10.% n"ele -are origine mezemchimala. -e alc din organite elem figurate$ si plasma. -elem anucleate st hematia si trombocitul.&lem nucleate st leucocitele care pot fi granulare 8-!$-neutrofile, eozinofile sau bazofile- sau pot fi agranulare-limfocitele si monocitele. -plasma sangvina contine E.4apa si 1.4subst uscate.5ubst organice st albumine,globuline,fibrinogen,hormone,iar subst anorganice st sarurile minerale si ioni. Bem ti 5e gaseste in nr de 1mil>mm/ la femei,5mil>mm/ la barbate. :ematia circulanta are dimens de D.?um 6orma:-disocit forma clasica$,-sferocit,-echinocit,-stomatocite,-ovalocite,-acantocite,leptocite 5tructura si ultrastructura:hematia circulanta e anucleata.%itoplasma-dispar toate organitele celulare si raman doar microfilamentle si microtubule. "urata de viata e de 10. de zile. +riginea e in maduva rosie hematogena, hematopoietica sau hematoformatoare. 6unctiile:e transportoare de gaze, fact principal fiind :b care leaga si dezleaga rapid +0 'rombocitul !r 0......-1......mm/ "iametru de /-1 um 6orma e ovalara sau cu marginea crenelata. 5tructura si ultrastructura: e anucleat.%itoplasma prezinta 0 zone: centrala,intunecatagranulomer, si una periferica,clara- hialomer. "urata de viata variaza de la cateva ore pana la /-1 zile. +riginea: trombocitele st fragmente din citoplasma megacariocitelor. 6unctii:Aderarea trombocitelor are loc in mom in care se lizeaza peretele vasului.&le intra in actiune in / et:aderarea la peretele lezat,agregarea la locul leziunii si metamorfoza vascoasa. LEUC(C#'ELE Neutrofilele Au originea in -):.&xista 0 populatii de neutrofile: circulante si marginale. !umarul lor e de /....-?....mm/ . "urata de viata e de la ? h in sange dupa care trec in tesuturi si au o durata de 1 zile. Au rol in apararea antiinfectioasa. 'a microscopul optic dimensiunea lor e de 1.-10um.%elulele au un singur nucleu segmentat.%itoplasma prezinta granulatii mici colorate roz si unele albastru-violet.

".p.d.v. functional neutrofilele se clasf in cel inactive sic el activate. Eo-inofile 5e gasesc atat in sange cat si in unele tesuturi. !r lor e de 15. mm/. "urata de viata este de cateva saptamani. 'a -+ dimens st de 1.-10um.!ucleul poate fi nesegmentat sau cu 0 lobi.%itoplasma se coloreaza in rosu portocaliu. )olul functional: fagocitoza si liza bacteriana; apararea in infectiile cu paraziti multicelulari. B -ofilele 5t cel cu proprietati asem cu mastocitele. !r lor e intre 15-5.mm/, aprox 1..mil intotal in organism. Au o durata scurta de viata. 'a -+ se stabilesc diametrul 10-05um,forma nucleului, de potcoava la cele tinere sau bilobat la cele adulte.%itoplasma e abundenta. 'a -& se vad organitele: aparatul 2olgi, )&,mitocondrii si incluziuni-granule de glCcogen. 2ranulele sunt rotunde sau ovale si specifice. )olul lor functional e incert. Limfocitele &xista atat in sange, cat si in organelle limfoide. !r lor e de 5-1.miliarde in sg si 0K1.10in dif organe limfoide. "urata de viata e cea mai lunga deoarece cea mai mare parte sunt recirculante. 'a -+ se pot distinge / categorii de limfocite: mici cu diametru de ?-Dum$, mari 101?um$ si intermediare.6orma nucleului e rotunda;el se coloreaza cu colorant basic. &xista mai multe populatii celulare: limfocite , activate au diametrul mai mare decat cel inactiva$ si limfocite 7 activate au dimens mult mai mari decat ale cel inactive$. Monocitele 5t cel aflate in trecere prin sange unde stau g l zi.&le a#ung in tes unde isi schimba morfologia se transf in macrophage$. 5t in nr de /..-5..mm/. 'a -+ apar ca fiind cel mari cu diametrul pana la 0. um, iar nucleul are forma de potcoava.%itoplasma e bazofila. 'a -& se observa )&,ribozomi liberi si mitocondrii. )olul fagocitelor mononucleare: secreta diversi compusi, ingera diferite particule de dimens mari, coopereaza cu limfocitele mai ales,fagocitoza. 1A.Bem topoie- &ste procesul care asigura formarea si reinnoirea continua a celulelor sangelui periferic. &tapele :ematopoiezei etapa prenatala$ 1.etp. mezoblastica: -din luna 1-/ de viata intrauterina *.($ - in insulele sangv. "in peret. s. vitelin

- apar primii precursori ai liniei rosii: nucleate, cont. :b 2o_er embrinaraJ00 0.etp. hepatosplenica -dela luna 0-E *.(.$ -in '. /-1: apar granulocCte, '.5 limfocite, precursorii: au :b6 fetala, scade spre nastere /.etp. mieloida -la sfars. './, incep. '.1 *.(. -mai import. *n a doua #umat. a sarcinii, precursorii: :bA adult,J0h0$ %onceptia actual: %elula stem: are capac. -igratorie ca limfoc. 1 cel. -1... cel. 5anguine$ 8luripotenta are morfol. necunoscuta %irculante pot coloniza: din maduva os. *n splina sau ficat 5ta la orig. toturor liniilor hematopoietice are capac. de autoreinnoire , se divideTse form. 0 cel. *dentice &ritropoieza %elula stemT 8roeritroblastul: diam. 0.-05 m, nucleu eucromatic, citop. *ntens bazof., cont. nucleoliT &ritroblast bazofil:diam. 1?-1Dm, nucleu necondensat, citopl. -ai putin bazof.T &ritroblast policromatofil: diam. 15 m, nucleu destul de cond., citopl. Acidof. 5i bazof. putini riboz., apare :b$ T &ritroblast ortocromatofil: diam. 1.-10m, nucleu cond. la maxim, nu are nucleoli, citopl. Acidofila pt. ca are cantitate mare de :b, celula expulseaza nucleul, membr. 5e reface si se formeaza reticulocitul T)eticulocitul: diam. B m, nu are nucleu, reprez. 14 mai mult duce la anemie$ , are resturi de organite, sunt elim. "upa 10-1D de ore din circul., %oncluzie: toate elem. 'iniei rosie sunt eliberate in circul., nu ca la cel. 2ranulocitare care pot fi stocate in maduva, in mad. &xista de / ori mai multi precursorii ai granulocitelor decit ai eritrocitelor 8rimele etape dureaza 0. de orei

2ranulocitopoieza %elula stemTmielolast, diam: 0. m, nucleu mare, oval, are cromatina laxa, multi nucleoli, nucleu>citopl.A 1>1

Tpromielocit: diam. 1.-0. m, nucleu mai mic, mai multa citopl., se observa primele granulatii "e aici sunt / linii granulocitare: 1.mielocitul neutrofil: diam. 1D m, nucleu se micsoreaza, oval, material nuclear este granulat, heterocromatic, uneori nucleoli, nucleu>citopl. A0>1, citopl. *ntre bazofil si acidofil Tmetamielocitul neutrofil:diam. 10-1D m vol. relative const., prefigureaza forma nucleului la neutrofilul segmentat potcoava$, are heterocromatina, nu exista nucleoli, nucleu>citopl.A1>1, citopl. *si modifica afinitatea tictorial unele sunt tranzitorii, altele acidofil$, apar granulele specific, secundare Tneutrofile nesegmentate: diam. 8ana la1? m, nucleu in banda sau sub forma de potcoava, nesegmentat, citopl. 'afel ca la neutrofilul adultTneutrofilul segmentat 0.-ielocitul eozinofil: diam. 1D m, nucleu forma viitoarei cellule$, inteza prot. 5cade, cromatina mai agregata, uneori are nucleoli, nucleu>citopl.A 0>1 sau 1>1, citopl. %uloare tranzitorie, granule eozinofile T metamielocitul ezinofil : diam .1D m, nucleu prjcis conturat potcoava, rinichi$, cromatina mai compacta, nucleu>citopl. 8ana la 1>1, citopl. Acidofila, granulele numeroase Teozinofil nesegmentat tanar$: diam.1?m, nucleu potcoava, nucleu>citopl.A1>1, citopl. %a la eozinofil matur /.mielocit bazofil: diam. 1Dm, nucleu oval,crom. (sor impachetata, nucl.>citopl.A0>1 pana la 1>1, citopl. Are tenta albastruie, apar granule specific intens colorate Tmetamielocitul bazofil: dima.1Dm, nucleu potcoava, cromatina intens color., citopl. %u granule spec. in numar mare Tbazofilul tanar nesegmentat: lafel ca bazofiul adult, forma nucleului este alungita, nesegmentata -onocitopoieza %elula stemTmonoblast: diam. 10-0. m tottimpul lafel$, nucleu rotund, oval, compactat, vol. scade dea lungul liniei monocitare, nucleu>citopl.A 1>1, citopl. 7azofila Tmonocitul tanar: forma nucleului asemanator cu cel adult plicaturat cu cromatina dispusa in table de sah$, nucleol uneori present, nucl.>citopl.A/>1-0>1, citopl. "evine abundenta, are tenta bazofila, granule fine azurofile Tmonocit adult 'imfocitopoieza %elula stemTlimfoblast: diam:0. m, nucleu mai putin compactat, 1-0 nucleoli, nucl.>citopl.A1>1 pe toata linia, citopl. 8utin bazofilaT limfocit tanar: E-1D m mari, intermediare sau mici$, nucleu dens, rar nucleoli, citopl. nu are granule$ unele limfocite se diferentiaza in timus ,rombocitopoieza %elula stemTmegacarioblastul: 5. m, nucleu cu mai multi nucleoli, cromatina putin compacta, nucleu>citopl.A1>1, citopl. 7azofila Tpromegacariocitul: D. m, nucleu cu cromatina mai compacta dar oricum laxa, nucl.>citopl.A1>1 - 1>1, citopl. %u mici granule azurofile

Tmegacariocitul trombocitogen: pana la 1?. m, nucleu lobulat, intens impachetat, colorat basic, fara nucleoli, nucl.>citopl.A1>1-1>10, citopl. %u granule azurofile distribuite uniform %oncluzie: precursorii devin spre final din ce in ce mai mare, nucleul este foarte mare si scade dea lungul liniei. 'a sfarsitul perioadei de diferentiere megacarioblastele se ataseaza la peretele vascular, trec prin perete iar fluxul sangvin detaseaza din citopl. -egacariocitului plachete.

14.'E%U'UL MU%CULAR a$ +)2 5,)(%,()A'A A -.5,)*A, 5%:&'&,A' -. somatic e alc din fibre musc striate asociate si solidarizate prin tes con# bogat vasc si inervat.6ibrele m. striate sunt elem contractile ale m., dispuse kk intre ele si orientate pe dir miscarii.6asciculele musc sunt subtiri la mm cu miscari delicate si groase la mm cu contractii puternice.6asc musc sunt orient fie kk cu lung tendon la mm cu vit mare de contrXforta mica$ fie sub un anumit unghi fata de tendon mm cu forta de ct mareXvit mica$.,es con# reprez 1.-154 din vol muschiuluiXare rol ft imp in org si functia lui.&l asig leg intre fibrele musc,continuitatea cu tes.con# adiacent aponevroze,tend,periost,der m$,vascularizarea,inervatia,in tervine in modularea ct musc.*n cadrul m, tes con# e

org pe / niveluri suprapuse: endomisium,perimisium,epim isium.&ndomisium e o teaca con# ft subtire,alc din fibre reticulare si rar fibre colagene;in endo se gasesc fibre nerv senzXmotoare,fara limfatice.8erimisium e o teaca con# mai groasa =re inveleste un fasc de fibre musc-perimisium int pe fasc musc primare si peri ext pe fasc musc secXtert.8eri e format din fibre de collagen,reticulareXelastice;c ontine fibre senzXmotorii,proprioceptori; el asig ordonareaXorientarea fasc musc,vascularizatiaXinervati a fibrelor musc.&pimisium e un invelis con# gros care acop m la ext si il fixeaza de fascia musc-permite alunecarea m in tp contractiei.epi e alc din tes con# dens neorientat;contine vase,nervi. b$ 6ibra musc striata scheletica-str,ultrastr,mec. %ontractiei 5,)(%,()A:fibrele musc str sunt formatiuni sincitiale cu multi nuclei zeci>sute$,forma cilindrica,lung variata 1mm la 1.-10 cm$,grosime 1.-15 m;in m.croitor s-au gasit fibre de /5 cm-cele mai lungi.org str se vede la -+,org ultastr la -&.fibra musc striata are capac de a transf energia chim in & mec , concretizata prin lucru mec.fibra musc e alc din: -sarcolema invelis,alc din sarcolema propriu zisa la

intAplasmalema trilaminara;glicocalix si din membr bazala la ext;membr bazala are lamina bazalaXlamina fibroreticulara$ -sarcoplasma matricea citoplasmatica cu organite;mai abundentaXdensa la periferie und sunt org commitocondriiX2olgi;central are miofibrile,org commune si incluziuni$ 3 numerosi nuclei /.-1. >cm lungime$ (',)A5,)(%,()A: -iofibrilele prez 0 tipuri de benzi: -banda A anizotropa,intunecata$,ban da : reg palida la g banda A$,banda - de mi#loc, la mi# benzii :$,banda * izotropa,clara$,banda 9 reg intunecata la mi# benzii *$. 5egm de miofibrila cuprins intre 0 membr 9 este un sarcomerAunit morfofunctionala a miofibrilei striate.sarcomerul are o lung de 0-/m,format dintr o banda intunec cu stria : si membr -,marginita de ambele parti de g banda clara.o miofibrila striata rez din sute de sarcomere inlantuite cap la cap solidarizate prin benzi 9.infrastructural,miofibrilele sunt alc din 0 seturi de miofilamente-groase form banda A$Xsubtiri form banda *$ -&%A!*5-(' %+!,)A%,*&*

*n tp contractiei prin interm tubilot t se trans o unde da depol.in )5 este un sCstem care detecteaza schimbarea de potential si deschide canlele de %aA@%a e elib in citoplasmaA@creste c4de %a in citoA@creste probabilitatea ca subunitatile % ale troponinei sa ataseze %aA@se modif asezarea in spatiu a complexului troponinei se ridica act inhibitoare a troponinei *$A@complexul troponina-tropomiozina elibereaza locul de interact de actinaXrealiz interact actinamiozinaA@A,8-aza are posib sa actioneze A@filamentele subtiri de actina sunt trase gliseaza$A@intra in act mecanismele de acumulare a %a in )5A@c4 de %a in cito scade pana atinge Vc4 criticaWA@%a se desprinde de pe subunitatea % a troponinei A@complexul troponinatropomiozina revine la starea initiala de repaus c$,&5(, -(5% %A)"*A% in miocard sunt 0 tipuri de miocardocite:lucratoare si excitoconductoare.miocardoc itele lucr constituie miocard atrialXventric sunt org in fascic anastomozate de tes con# bogat vasc perimisium$.scheletul fibros al cord separa miocard atrial de miocard ventric;scheletul fibros se compune din inele fibroase,trigon fibros si sept membranos.miocard e acop de epicard-alc din mezoteliu si strat submezotelial 3stratul

subepicardic.endocardul e invelisul ext alc din endoteliu,strat subendotelial si strat subendocardic.endoteliul de tip continuu e asem endo care captuseste vasele mari.miocardul atrial e relative neted pe fata endocardica ;mio ventric are trabecule musculare Amm papilari d$ %&'('A -(5% %A)"*A%A in prep histologice sunt fascicule musc subtiri,anastomozate,form din miocardocite unite cap la cap-aspect de retea plexiforma in care se afla ochiuri cu tes con# lax interstitial,vase sanguine,limfaticeXterm nervoase.miocardiocitele contractile sunt cel alungite,mononucleate, forma cilindrica, lung-1..m,diam15m.pe prep histo colorate adecvat zonele de #onctiune intercel apar ca linii transversale scurte care intersecteaza complet miocardiocitele lucratoare la intervale neregulate s.n.strii scalariforme$.discurile intercalare sunt caract pt diagnosticul miocardului contractile e$ ,&5(, -(5%('A) !&,&" apare in org cavitare cu pereti si lumen$:arbore respirator,arbore vascular,tub digestiv,aparat urinar,ap genital,gl exocrine,organe de simt m.piloerectori,m.irisului

$,cel isolate.cel musc netede au forma fuziforma, unele sunt ramificate cu prelungiri in iris$;lung de 0.m1mm;diametrulA5m;arhitect ura tisulara:0tipuri-adaptata la miscari peristaltice tub dig$sau adaptata pt golirea continutului rapid vezica,uter gravid$.-atricea extracelulara e alc din o struct asem membr bazale epit si are straturi successive lamina rara,lamina densa, lamina fibroreticularis$ ;o struct cu aspect fibrilar care ocupa restul matricei.spre deoseb de m.striat, m neted are multa matrice extracel;matricea e secretataXsintetiz de cel musc netede.celula musc neteda are ac struct ca si membr celulalara obisnuita,dar apar #onc gap nexus$,adherens fascia adherens$ sau digitiforme.fibra musc neteda are automatism-genereaza impulsuri,exista zone pacema=er care genereaza 8A ce se raspandesc in masa cu a# #onc gap ce permit raspandirea instant a %a in cellule.are loc o cuplare electrotonica,pe langa cuplarea metabolica.fasciile adherensX#ong digitiforme solidarizeaza mechanic celulele,astfel are loc sumarea contractiilor cel vecine care se manif ca o contractie unif.'a nivel sarcolemei sunt formatiuni specifice, in cantit crescuta-

caveolele si densificariile arii dense$.caveolele sunt niste invaginatii ale membr,cvasipermanente,stab lor e data de citoschelet.ariile dense densificarile membr$ sunt asezate alternative pe meridianele fusului,precum caveolele-la -& se observa ca actina se insera in unghi ascutit la niv ariilor dense.sarcoplasma are 0 regiuni distincte1.central contine nucleu,cateva org com$ -0.reg periferica cu aparatul contractil care are mai multe elem:-filamente contractile,fil.intermediare,fil de vimentina,fil intermediare de simedina. Alte compo ale sarcoplasmei:microtubuluii,p roteine associate actinei lactinina si filamina$X)& sursa de elib a ionilor de %a pt a creste c4 de %a in mom contractiei m.neted. -ecanismul contractiei consta in glisarea fibrelor de miozina printre cele de actina,motorul contr fiind miozina;au loc scurtari ale fibrelor in dir dif si o scurtare a celuleiA@scurtarea membranei.la -& in contractie se obs scurtare ft mare a fibrei musc;la -& de baleia#,pe sect transversala se vad pcte ce reprez filamentele cito e plina de fil$ ;apar densificari din loc in loc corpii densi$.8t reconstrucia ap. %ontractile sar folosi sectiuni seriate din ac celula pt ca m neted e

dificil de preparat pt -&-nu s-a stab inca un model convenabil.

17.'E%U' NER=(% a$!&()+!(' : Alc din corp celular pericarion$ si prelungiri dendriteXaxon$.corpul contine nucleu eucromatic,corpusculi !*55',neurofibrile,alte org cel.pericarionii repr subst cenusie,iar prelungirile sic el gliale repr subst alba.pericarionul si dendritele au rol de receptie a imp nervos de la alt neuron prin sinapse si rol de sumatie a info primate de la alti neuroni.! are potentialul membranar de repaus -E.mB.mF;impulsul poate fi de excitatie ce are ca urmare cresterea 8) potential membranar de repaus$si rezulta depolarizarea sau poate fi de inhibitie si are ca rezultat scaderea 8)Ahiperpolarizare.*ntegrarea repr sumarea acestor info ce vin la celula si det un rasp final.9ona ce rasp la impuls e cea cu 8) crescut se atinge mai usor pragul de excit$.5caderea 8) pana la valoarea prag det declansarea 8A care se prod in axon,in partea initiala a acestuia zona conului axonal urmat de segm initial$.*n zona con axonal exista canale ionice de !a cu cel mai mic prag de excitabilitate."eclansarea rasp e asociata si cu deschiderea canalelor de %a.Axonul e zona declansatoare a 8A;tot el are o portiune terminala prin care transmite impulsul prin interm sinapsei.Axonul are si o zona de conducere a imp nervos care poate fi mielinizata sau nu.-ielina creste vit de transmitere a imp nervos. b$%'A5*6*%A)&A !&()+!*'+) dupa functie neuronii se impart in senzitivi,motori si integratori mediaza relatia dintre senzmotori$.'a vertebrate si om nr de neuroni integratori e aproxEE4din total. ! pot avea diferite forme ale pericarionului,astfel apar ! stelati,! rotunzi, ! ovali,! piriformi, ! piramidali,! fusiformi.! se mai clasifica dupa nr prelungirilor in unipolari>bipolari>pseudounipolari>multipolari.de obicei ! senz sunt biXpseudounipolari,iar cei motori si interneuronii sunt multipolari.in raport cu lung axonului se clasifica in neuroni de tip 2olgi 1 axon lung$ si 2olgi 0 axon scurt$. c$8ericrionul si prelungirile neuronale: pericarionul contine un nucleu mare , rotund,veziculos,bogat in eucromatina,palid colorat cu nucleoli evidenti,localizat central;exceptie fac neuronii coloanei %lar=e din coarnele post medulare.dendritele sunt prelungiri ale somei care contin corpi !*55' si toate org cel,abundente la baza dendritei si din ce in mai putine la varf.%ontin microtubule si neurofilamente. ,ransportul dendritic poate fi anterograd ex in mitocondrie$ si retrograde.8rincipala fctie a dendritelor e receptia-au specializari cvasipermanente muguri dendritici care primesc sinapsele$.Acestia au un material dens la fluxul de electroni,prezinta microtubului si aparatul spinului,alc din cisterne kk unite prin material electonodens.!r spinilor de pe fiecare dendrite e var."c se taie aferentele, nr spinilor scade.Axonul e unic si ar emai multe parti:1.con si segment initial-aici lipsesc corpi !issl,insa au numerosi microtubule,microfilamente si neurofilamente;rolul acestei reg e de a declansa imp nervos pt = are cel mai mic prag de excitabilitate0.segm de conducere mielinic>amielinic/.temrinatiile axonale formate din butoni terminali sinaptici,de pasa#$.transportul axonal poate fi rapid anterograd cu 1..-1.. mm>zi sau retrograde cu 1..-0.. mm>zi$ sau lent numai anterograd cu 1-/ mm>zi avand un mechanism necunoscut$ d$6*7)A !&)F+A5A Axonii neuronilor formeaza fibrele nervoase, care intra in alcat cailor de conducere intra si extra nevraxiale.orice fibra nerv orice axon$ e incon#urat de mielina si in fctie de cantit de mielina se clasif in :tip A-l,n,gama si tip 7 sau fara mielina-tip%.cea mai groasa teaca exista la fibrele de tip A-l;cea mai redua teaca de mielina e la fibrele de tip 7.6ibrele intranevraxiale au numai teaca de mielina,cele extran., care intra in alcat nervilor,au teaca de mielina, teaca 5ch_ann si teaca :enle.axonul extranevraxial delim de axolema e incon#urat cu o teaca de mielina prod de cel nevroglice 5ch_ann.Acestea sunt puse cap la cap de a lungul axonului

pana la niv ramificatiilor terminale.teaca de mielina e org sub forma de lamele lipoproteice si repr membr plasmatica a cel 5ch_ann.teaca de mie contine lipide si e un invelis isolator,impermeabil pt apa,!a,<.Axolema acop de mielina e inexcitabila,teaca nu permite schimburi ionice cu lichidul interstitial de la niv endonervului.in teaca de mie apar intreruperi la intervale neregulate care sunt nodurile )anvier Alimita dintre cel 5ch_ann.segm dintre noduri s n regiuni internodale.teaca de mie are grosime dif in fct de diametrul axnoului,dar grosime ct pe toata lung unui axon in reg nodurilor )anvier axonul are grosime mare si se ingusteaza in reg paranodala$. *n reg nodala teaca de mielina lipseste,axolema are ct direct cu lichidul interstitial din endonevru-aici sunt posibilie schimburi ionice de !a si < ce det depolarizarea axonuluiA@conducerea imp nervos din nod in nodAconducere saltatorie. e$ 5*!A85A e o #onctiune intercelulara specifica !;prin ea se faciliteaza eliberarea neurotransmitatorilor care asig transf de info de la o cel la alta.!eurotransmitatorul infl conductanta cel receptoare actionand asupra canalelor ionice si schimba potentialul membranar al cel receptoare.5tructura sinapsei: element presinaptic axon$, elem postsinaptic dendrite>soma>axon$ si spatiu sinaptic.butonul presinaptic contine )&!,mitocondrii,vezicule sinaptice,microfilamente,microtubule,neurofilamente.5patiul sinaptic are 0.-/. nm.&'em postsin. & un spin dendritic care contine microfilamente , elem de citoschelet,aparatul spinului.-embr postsinaptica are pe versantul intern o depunere de material electronodens ce trimite prelungiri in int.'a fel se intampla si la membr presinaptica.dupa natura mat electronodens s au clasif sinapsele de catre 2)AM: sCnapse asimetrice mat pre mai mare decat post$ si sCnapse simetrice dimens aprox egale$.veziculele sinaptice pot fi clasif astfel: vezic clare,turtite>vezicule sferice cu miez dens si vezicule mari,sferice cu miez dens si halou clar.5inapsele se clasif in 1.excitatorii asimetrice,au vezicule clare,sferice,effect de depolarizare pe member post,crestere a 8) si declanseaza un potential postsCnaptic excitatorC$ 0. inhibitorii simetrice,vezic clare sferice sau turtite,effect de hiperpolarizare, scae 8), se declanseaza un potential postsCnaptic inhibitor. 8rincipiul de functionare al sinapselor:un neuron nu foloseste un singur neurotransmitator,sunt mai multe subst neuroactive.aceste subst exercita efecte diferite in situatii diferite,efecte mediate de tipul receptorilor de care se leaga.(n ex e dopamina care coexista in neuronii trunchiului cerebral cu peptide precum colecisto=inina,neurolentina.&a functioneaza ca neurotransmitator cand e eliberata de neuroni din subst neagra sau neurohormon =nd e elib de neuroni hipotalamici din nucleul arcuat al adenohipofizei.ea excita,inhiba sau moduleaza activ celulei tinta,in fct de natura receptorului din membr postsinaptica. 5ubst neuroactive: - gaze oxid nitric,%+$ -monoamine catecoamine,amine din ,)8,aspartat,glutamat,2A7A,glicina,taurina$ - peptide care act ca neuromodulatori sau neurohormoni$ - purine adenozina,A-8,A"8,A,8$ 'a nivelul sinapselor are loc permanent reciclarea materialelor.vezic sinaptice se formeaza la nivelul corpului celular dupa care sunt transportate la butonii terminali.'a aparitia imp nervos veziculele fuzioneaza cu membr sinaptica si se elib continutul in spatiul sinaptic.fuzionarea vezic cu membr pre e limitata deoarece aria membr creste ft mult.dupa elib veziculelor apar vezicule de clatrina care contin proteine importate din )&), se formeaza alte vezicule cu mediatori si ciclul se reia. f$!&F)+2'**'& sunt cel de sustinere cu rol a#utator,auxiliar.&le mentin homeostazia med si sunt complementul structural pe toata lung neuronului.,ipuri de nevroglii:astrocite,oligodendrocite,microglii,cellule ependimare.alaturi de cel 5ch_ann au roluri in:1.mediaza raportul dintre neuron si vase de sange astrocite$0.elaboreaza teaca de

mielina in 5!% oligodendrocitele$/.macrofage microgliile$1.secreta lichid cerebrospinal '%) secr de cel ependimare$5.formeaza teaca de mielina in 5!8 cel.5ch_ann$ g$A5,)+%*,&'& -se gasesc in tot nevraxul -sunt cel nevroglice de talie mare cu nucleu sferic, central si multe prelungiri citoplasmatice dispuse radial, de aici si denumirea. -o parte din prelungiri au expansiuni latite terminal numite atrompe vasculareW -acestea se ataseaza la supraf capilarelor sagvine si le cuprind ca o teaca, contribuind la formarea barierei hematoencefalice. -dupa aspectul morfologic se impart in 1.astrocite protoplasmatice 3in subst cenusie a nevraxului;au prelungiri citoplasmatice groase cu ramif scurte 0. astrocite fibroase- in subst alba a axului cerebro-spinal;au prelungiri cito lungi,subtiri,netede,cu ramif putine. Ambele tipuri de astrocite sunt elemente de suport pt sistemul nervos. 6(!%,**: 1.constituie o bariera morfologica ce se interpune intre neuroni si vasele sangvine sau testutul con#unctiv 0.participa indirect la formarea barierei hematoencefalice /.au 8) ce variaza in fctie de < extracelular dar nu genereaza 8A 1.contribuie la mentinerea ct a c4 extracel de < sau neurotransmitatori 5.repr un suport structural h$+'*2+"&!")+2'*A -sunt celule mult mai mici decat astrocitele -prezinta putine prelungiri citoplasmatice ,scurte,lipsite de gliofilamente -se gasesc in subst alba, in vecinatatea fibrelor nervoase mielinice si in subst cenusie , in vecinatatea pericarionilor -oligodendrocitele repr ma# cel gliale ale nevraxului B54$,nr lor creste odata cu cresterea complexitatii sist nervos in seria animala -acest tip de gliocite au un rol ft imp in formarea tecilor de mielina pt axonii intranevraxiali ce alc subst alba a organelor nervoase -oligodendrocitul form mielina pe un anumit tronson,la mai mult fibre nervoase care se alfa in #urul sau i$-*%)+2'*A sau mezoglia$ -sunt celule de talie ft mica -apartin sistemului fagocitic mononuclear -constituie macrofagele specifice ale tesutului nervos -se prezinta sub 0 forme: 1.activaA celula ameboidala asemanatoare macrofagului morfologic 0. in repausAcel ramificata cu aspect caracteristic -au origine mezoblastica, de unde si den de mezoglie -slab reprezentate numeric 54$ -apar in subst alba si in subst cenusie a nevraxului;sunt un corp celular mic,dens si alungit la microscop

#$%&'('&'& &8&!"*-A)&: localizare: captusesc ventriculele si apeductele ,acopera plexul coroid.5,)(%,()A:asezate pe un singur rand aran#ament epitelial-apiteliul ependimar$ deci celulele au polaritate.domeniul apical prezinta microvili si cili cu exceptia cel de pe podeaua ventric ***$."omeniul laterobazal e turtit cu exc cel de pe pod ventric *** care s n fanicite si a caror membr bazala trimite o prelungire spre eminenta mediana$.exista zone speciale cu celule ependimare mici,turtite-zonele circumventriculare organ subcomisural$. 6(!%,**: 1.la nivelul plexului coroid secreta '%) si formeaza bariera sange'%) 0.restul formeaza bariera creier-'%) permeabila ce permite accesul mai multor substante$.aceasta propr e folosita pt admin unor medic ce nu depasesc bariera hematoencefalica-admin prin punctie.