Sunteți pe pagina 1din 31

Fiziologia genitala feminina

Fiziologia genitala feminina

Fiziologia genitala feminina este integrata in fiziologia generala a


organis-mului femeii gratie unui sistem integrator complex, gonadostatul
feminin.

Gonadostatul feminin - format din structuri nervoase si endocrine, care


coordoneaza si regleaza aparatul genito-mamar, fiind compus din:
- hipotalamusul
(elementul central de integrare si comanda, capabil sa transforme
impulsurile nervoase in semnale neurohormonale - releasing hormoni),
- hipofiza
(glanda care sub influenta releasing hormonilor secreta hormonii
gonadotropi, cu actiune pe gonada)
- ovarul
(glanda tinta, secretoare a hormonilor sexuali feminini, care actioneaza
asupra organelor receptoare: uter, col, vagin, glanda mamara).

Fiziologia genitala feminina

Hormonii sexuali steroizi, secretati de ovar, influenteaza receptorii


nervosi specializati, situati in sistemul limbic, hipotalamus, hipofiza,
luand nastere circuite cibernetice de control prin feed-back, de tip
stimulator si/sau inhibitor.
Steroizii ovarieni sunt reprezentati de:
- estrogeni 17-- estradiol, estrona, estriol
- progesteron
- androgeni

Hipotalamusul
Hipotalamusul reprezinta zona esentiala de integrare neuro-endocrina.
In hipotalamusul anterior se afla nucleii supraoptic si paraventricular, ai
caror axoni ajung in hipofiza posterioara, care are rolul de depozit pentru cei
doi hormoni secretati de acesti nuclei, vasopresina si ocitocina.
Ocitocina

- hormon peptidic, cu actiune fiziologica de contractie a


fibrelor musculare uterine si a celulelor mioepiteliale, din
acinul glandular mamar.
- este eliberata din hipofiza posterioara reflex, prin:
- distensia colului uterin la nastere (reflex Fergusson),
- prin excitatia mamelonului sau
- in timpul actului sexual

Hipotalamusul

In hipotalamusul mediobazal a fost descrisa o arie semilunara care


cuprinde:

nucleul arcuat,
nucleul paraventricular,
retrochiasmatic,
o parte din nucleul ventromedial si
o zona cu dispozitie neuronala difuza.

Aceasta arie a fost numita aria hipofiziotropa ( Halasz, Szenthagotay ).

Este in legatura cu hipofiza anterioara prin sistemul port hipofizar


(descris de Popa si Fielding), sistem capilar de tip port, intre eminenta
mediana a hipotalamusului si hipofiza anterioara, cale pe care releasing
hormonii hipotalamici ajung la celulele secretoare de tropi hipofizari.

Hipotalamusul

Secretia gonadotrop releasing hormonului GRH -(hormon peptidic,


care declanseaza si regleaza secretia gonadotropilor hipofizari) se face:
- tonic (permanent)
- ciclic (secretia ciclica fiind determinata genetic la femeie).

Secretia GRH este influentata prin mecanisme feedback stimulatorii si


inhibitorii de valorile circulante ale steroizilor sexuali.

In hipotalamus se secreta si prolactin inhibiting factor PIF -, care


inhiba secretia prolactinei ( care este un alt hormon hipofizar ).

Hipofiza

Este o glanda endocrina, care este formata din:


- lobul anterior (adenohipofiza)
- lobul posterior (neurohipofiza, legat direct prin axonii neuronilor
din hipotalamus si este rezervor al neurosecretiei hipotalamice de
vasopresina si ocitocina).

Adenohipofiza este structura glandulara care secreta hormonii tropi


hipofizari, care comanda secretia glandelor endocrine periferice.

In ceea ce priveste functia genitala, hormonii hipofizari care cu rol de


comanda sunt gonadotropii
- foliculo-stimulent hormon( FSH )
- luteotrop hormon ( LH )
- prolactina.

Hipofiza

Gonadotropii sunt hormoni glicoproteici, formati din:


- un lant polipeptidic
- un lant polipeptidic
- o componenta glucidica.

Lantul este comun mai multor hormoni tropi, iar cel este specific
fiecarui trop, el imprimand activitatea specifica a tropinei pe celulele
tinta.

Fiecare gonodotrop hipofizar are un pattern secretor specific in cursul


ciclului menstrual, care este determinat de modelul secretiei GRH si de
feedback-ul exercitat de hormonii steroizi secretati de ovar.

Hipofiza

FSH
creste rapid postmenstrual
atinge un maxim in ziua 8-9 (20-25 mUI/ml),
dupa care scade marcat, ajungand in zilele 10-12 ale ciclului la valori minime (sub
10 mUI/ml),
apare apoi un varf secretor (40 mUI/ml), care precede cu 24-48 de ore maximum-ul
preovulator (peack-ul) al LH,
iar dupa ovulatie scade la valori mici ( 4-10 mUI/ml ), care se mentin pana in
perioada premenstruala, cand se produce o noua crestere.

LH
secretat discontinuu, in valuri, cu valori mici (sub 5mUI/ml), cu 32 de ore inainte de
ovulatie
incepe sa creasca atingand un peak de secretie (30-35 mUI/ml), cu 16-18 ore inainte
de ovulatie;
dupa ovulatie valorile scad rapid (sub 5-10 mUI/ml), existand o mica crestere
premenstruala.

Ovarul

Ovarul este gonada feminina


secreta hormonii sexuali feminini si
produce gametul femel, ovulul.

Hormonii sexuali feminini sunt


estrogenii si
progesteronul,
ovarul secretand si mici cantitati de androgeni.

Estrogenii si progesteronul sunt hormoni steroizi, sinteza lor plecand


de la colesterol si acetatul activ.

Sinteza hormonala are loc in foliculul ovarian si in corpul galben dupa


ovulatie

Ovarul

Se admite astazi pentru sinteza estrogenilor, ipoteza celor doua


celule, care presupune cooperarea intre celulele tecale (unde sub
influenta LH, se activeaza transformarea colesterolului in steroizi
androgenici, acesti precursori androgenici, difuzeaza in celulele
granuloase, unde sunt transformati in estrogeni).

In ovar se secreta:
- 17- -estradiolul (principalul estrogen secretat de ovar, cel care are
actiunea cea mai puternica si completa la nivelul receptorilor)
- estrona
- estriolul
- progesteronul - se produce in celulele granuloase luteinizate, din
corpul galben, care ia nastere dupa ovulatie

Ciclul menstrual

Reprezinta totalitatea proceselor fiziologice ale gonadostatului si


aparatului genital feminin, care au ca scop pregatirea acestuia din
urma pentru sarcina, procese fiziologice care apar la pubertate, au o
ciclicitate lunara si inceteaza la menopauza.

Fenomenul caracteristic este menstruatia, sangerare periodica, lunara,


prin care se elimina mucoasa uterina, dupa care ciclul se reia.

Ciclul menstrual are in mod normal o durata de 28 de zile si dureaza


din prima zi a menstruatiei pana la aparitia menstruatiei urmatoare.

Ciclul menstrual

Modificarile ciclice se produc la nivelul tuturor organelor cu


receptie hormonala sexuala (vagin, glanda mamara) si, in general,
toate aparatele si sistemele functionale ale organismului feminin sufera
importante influente, determinate de variatiile ciclice ale hormonilor
sexuali feminini.

Ciclul ovarian

Principalele procese ciclice care se produc la nivelul ovarului sunt:


modificarile secretorii hormonale, ciclice si
transformarile morfo-fiziologice de la nivelul foliculului ovarian.

Ciclul secretor ovarian este in stransa legatura cu transformarile


morfo-fiziologice ale foliculului ovarian si in interrelatie cu secretia de
gonadotrofine, intre secretia hormonilor ovarieni si secretia de
gonadotrofine existand o relatie de tip feedback.

Inca din timpul menstruatiei, secretia de FSH creste progresiv, fapt


care determina stimularea sintezei de estrogeni in foliculul ovarian.

Ciclul ovarian

Cantitatea de estrogeni secretati si eliberati in circulatie creste, pana cu


doua zile inaintea ovulatiei, aceasta crestere progresiva determinand
prin feedback negativ scaderea secretiei de FSH, care la randul ei scade
secretia de estrogeni .

Postovulator, secretia de estrogeni creste progresiv, neatingand insa valori


tot atat de mari ca preovulator, dupa care prin acelasi mecanism
feedback negativ, determina scaderea secretiei de FSH, care la randul ei
determina prabusirea secretiei estrogenice si aceasta produce sangerarea
menstruala.

Ciclul ovarian

In prima faza a ciclului menstrual, LH este la valori mici, dar sub influenta
secretiei estrogenice in crestere, prin mecanism de feedback pozitiv, se
produce preovulator o crestere exploziva, asa-numitul varf de LH, care
determina ovulatia.

Postovulator, corpul galben format, sub influenta LH, care desi scade dupa
varful ovulator, ramane la valori semnificative, secreta progesteron, a
carui cantitate creste progresiv pana in faza premenstruala, cand secretia
lui se prabuseste.

Ciclul ovarian

Ciclul transformarilor morfo-functionale foliculare sub aceeasi influenta


gonadotropa (cantitati crescande de FSH si mici cantitati de LH), mai
multi foliculi incep un proces de maturare ( recrutare foliculara )

Numai unul din foliculi sufera un proces complet de maturare, cu


formarea foliculului matur de Graaf.

Sub influenta varfului de LH, se produce ruptura foliculului cu


eliberarea ovulului, inconjurat de coroana radiata, moment care intr-un
ciclu menstrual normal de 28 de zile, se produce in ziua a 14-a si care se
numeste ovulatie.

Ciclul ovarian

Dupa eliminarea ovulului, se produce o hemoragie intrafoliculara, cu


formarea unui cheag, care se organizeaza prin invadarea lui de catre
vasele tecii interne, ce antreneaza si celule tecale.

Celulele granuloase restante se hipertrofiaza si se incarca cu un


pigment galben, lipidic, caracteristic, ele fiind celulele secretoare de
progesteron.

Toata formatiunea aceasta, provenita din foliculul dehiscent, se


numeste corp galben menstrual, a carei existenta inceteaza
premenstrual, daca nu a aparut o sarcina.

In caz de sarcina, sub actiunea gonadotrofinei corionice secretata de


trofoblast, isi continua activitatea 3-4 luni, asa numitul corp galben de
sarcina.

Ciclul ovarian

Ciclul endometrial

Endometrul este principalul receptor hormonal, pentru hormonii


steroizi sexuali secretati de ovar, el suferind modificari caracteristice in
cursul ciclului menstrual, care pot fi impartite in doua faze.
- faza proliferativa
- faza secretorie.

Ciclul endometrial

Faza proliferativa dureaza primele doua saptamani ale ciclului


menstrual, fiind caracterizata de proliferarea sub influenta secretiei
estrogenice, a stratului functional al endometrului. proliferare care
porneste de la fundul glandelor endometriale din stratul bazal.

Aceasta faza se mai numeste si estrogenica sau foliculara (foliculina


este numele generic al hormonilor estrogeni).

Epiteliul prolifereaza intens, grosimea endometrului crescand de la 0,5


mm postmenstrual la 2-3 mm la jumatatea ciclului. Glandele
endometriale se alungesc, stratul functional al endometrului
realizandu-si o vascularizatie proprie, din arterele spiralate, care
inconjoara tubii glandulari si superficial formeaza o retea capilara
fina, din care se formeaza lacuri venoase, care sunt apoi drenate de
sistemul venos uterin.

Ciclul endometrial

Faza secretorie dureaza ultimele doua saptamani si este caracterizata


de proliferarea intensa a epiteliului, glandelor endometriale si mai ales
de faptul ca celulele epiteliale ale glandelor incep sa secrete mucus,
care se acumuleaza in lumenul glandular.

De aceea, stratul superficial endometrial se diferentiaza in:


- stratul compact, aflat cel mai superficial
- stratul spongios, care contine glandele uterine ramificate si care
este in contact cu stratul bazal, care contine fundurile glandelor
endometriale

Ciclul endometrial

Stroma sufera si ea modificari, in special se imbiba cu apa progresiv,


astfel ca premenstrual grosimea mucoasei ajunge la 5-8 mm.

Toate aceste modificari se produc sub influenta progesteronului


secretat de corpul galben si sub influenta estrogenilor, motiv pentru
care aceasta faza se mai numeste si foliculino-luteinica.

Aceasta faza reprezinta pregatirea mucoasei uterine pentru gestatie si


daca fecundatia nu s-a produs, o data cu involutia corpului galben
menstrual, stratul functional al mucoasei se elimina, impreuna cu o
cantitate variabila de sange, constituind menstruatia.

Ciclul endometrial

Menstruatia se prezinta ca o hemoragie, cu sange rosu, incoagulabil


in cantitate totala de aproximativ 20-70 ml, cu o durata de 4-5 zile
(putand varia intre 2 si 8 zile).

Mecanismul de declansare a menstruatiei este hormonal si se produce


datorita scaderii bruste a secretiei estrogenice si progesteronului.

Prabusirea secretiei hormonale antreneaza pierderea brusca, masiva


de apa din stroma endometriala, ceea ce determina o reducere marcata
a grosimii stratului functional, cu accentuarea spiralarii arterelor si
jenarea astfel a circulatiei sanguine

Ciclul endometrial

Menstruatia - se adauga un spasm al sfincterelor precapilare, toate


acestea ducand, la ischemia mucoasei si necroza ei.

Prin aparitia de amine biogene active, consecinta a necrozei tisulare, se


antreneaza modificari vasculare si de coagulare, care pot fi definite ca
un proces fibrinolitic localizat.

Rezultatul tuturor acestor modificari este detasarea mucoasei


necrozate, mai precis a stratului functional, insotita de o hemoragie
variabila.

Ciclul endometrial

Menstruatia - detasarea stratului functional al endometrului se face pe


portiuni si lasa denudat stratul bazal, care contine fundurile glandelor
endometriale.

Refacerea mucoasei se face prin reepitelizare, datorita proliferarii


epiteliului endometrial de la nivelul acestor glande, sub influenta
estrogenilor secretati de folicul, in prima faza sub influenta factorilor de
crestere locali, eliberati de celulele ce marginesc arterele spiralate.

Aceasta reepitelizare, alaturi de refacerea vascularizatiei endometriale,


reprezinta mecanismul principal de limitare a hemoragiei menstruale .

Ciclul endometrial

Principalele etape fiziologice ale vietii


sexuale a femeii
Viata sexuala a femeii cuprinde mai multe etape de dezvoltare, maturare si
involutie a gonadostatului si organelor receptoare sexuale:
- etapa fetala,
- etapa copilariei,
- etapa pubertatii,
- etapa adulta,
- menopauza
- etapa postmenopauza ( climacteriul )

Principalele etape fiziologice ale vietii


sexuale a femeii
Etapa fetala celulele germinative primordiale, incep sa se diferentieze
in ovogonii dupa primele 10 saptamani de viata intrauterina.
Sub influenta FSH si LH, care in perioada dintre saptamanile 12-20 au
valori foarte ridicate, se inconjoara de celule pregranuloase, formand
foliculii primordiali.
Nu exista dovezi ale existentei secretiei hormonale ovariene in viata
intrauterina.
Prin scaderea secretiei de gonadotrofine, dupa 20 de saptamani de
gestatie, se produce o atrezie a foliculilor primordiali, astfel ca la
nastere raman aproximativ 1-2 milioane.
Etapa copilariei- este o perioada de liniste, caracterizata de un nivel
minim de secretie hormonala ovariana si gonadotropa hipofizara,
producandu-se numai cresterea si atrezia unor foliculi.

Principalele etape fiziologice ale vietii


sexuale a femeii

Etapa pubertatii- este perioada in care se maturizeaza caracterele


sexuale, evenimentul cel mai important fiind aparitia primei
menstruatii (menarha). Pubertatea feminina se instaleaza intre 12 si 18
ani, menarha aparand in jurul varstei de 12-13 ani.

In perioada de prepubertate (10-12 ani) se produce cresterea


accentuata a fetitei si aparitia caracterelor sexuale secundare
(dezvoltarea glandei mamare, a pilozitatii axilare si pubiene, dispozitia
de tip ginoid a tesutului adipos, dezvoltarea bazinului).

Perioada de pubertate propriu-zisa este caracterizata de intrarea in


functiune a ciclicitatii gonadostatului (determinata genetic) si
culmineaza cu maturarea lui completa prin aparitia ovulatiei si a
impulsului sexual.

Principalele etape fiziologice ale vietii


sexuale a femeii
Etapa adulta este perioada care tine de la 18 ani pana in jur de 50 de
ani, perioada in care femeia are ciclu menstrual si este capabila de
reproducere. In aceasta perioada se produce maturarea a aproximativ
400-500 de foliculi ovarieni.
Menopauza este perioada in care se produce incetarea aparitiei
menstruatiei si care se datoreaza epuizarii foliculilor ovarieni, capabili sa
se matureze. In aceasta perioada, datorita scaderii marcate a secretiei
hormonale ovariene, se produc cresteri insemnate ale secretiei de
gonadotrofine hipofizare.
Etapa de postmenopauza este caracterizata de incetarea functionalitatii
gonadostatului si de o involutie a organelor genitale.