PARADIGME TEORETICE PRINCIPALE IN DOMENIUL SOCIOLOGIEI DEVIANTEI SI

CRIMINALITATII
De-a lungul timpului, soiologia !e"iantei si ea a #iminalitatii si-au onstituit o
se#ie !e inte#p#eta#i si mo!ele teo#etie u a#ate# mo!e#n, a#e alatu#i !e ele u
a#ate# t#a!itional $a pa#te integ#anta !in ansam%lul teo#eti al soiologiei &p#o%lemelo#
soiale'(
A. Paradigma functionalista
St#ans legat !e i!eile o#ganiismului si e"olutionismului, sustinute in soiologia eu#opeana
!e A( Comte, )( Spene#, E( Du#*+eim s(a(, functionalismul osi!e#a a unitatea
$un!amentala !e anali,a a soiologului este soietatea si nu in!i"i!ul, atat st#utu#ile, at
si $untiile soietale $iin! onsi!e#ate sisteme a a#o# inte#!epen!enta asigu#a e+ili%#ul
int#egului ansam%lu soial(
Sp#e !eose%i#e !e oneptiile t#a!itionale asup#a !e"iantei, u a#ate# %iologist si
psi+ologist, a#e loali,au au,ele #iminalitatii la ni"elul in!i"i,ilo#, paradigma
functionalista a ela%o#at o inte#p#eta#e !e tip +olisti, a#e auta su#sele !e"iantei si
#iminalitatii la ni"elul st#utu#iolo# soiale !e$iita#e( )olismul -!e la engl( Whole.
suge#ea,a i!eea i#e!uti%ilitatii int#egului la suma pa#tilo# sale(
In !omeniul soiologiei !e"iantei si #iminalitatii, $untionalismul unoaste !eplina
sa !e,"olta#e in !eeniile ini si sase ale seolului al //- lea, a"an! a #ep#e,entanti
p#inipali pe Talott Pa#sons, R( Me#ton si 0ingsle1 Da"is(
Lui Talcott Parsons ii apa#tine oneptia st#utu#al- $untionalista e pleaa !e la
p#esupune#ea $un!amentala a soietatea este %a,ata pe o o#!ine no#mati"a unanim
aeptata !ato#ita onsensului "alo#i sta%ilit int#e toti mem%#i soietatii( Ast$el, omul este
un in!i"i! on$o#mist, sup#asoiali,at, !ominat !e st#utu#i a#e se supune atat p#esiunilo#
e2te#ne ale meanismelo# institutionali,ate, at si p#esiunilo# inte#ne !ato#ate soiali,a#ii(
Aeste p#esiuni !ete#mina on$o#mitatea in!i"i,ilo# u no#mele si mi3loaele
institutionalli,ate , asa inat !e"ianta apa#e !oa# a o sta#e potentiala si nu a o #ealitate
e$eti"a(
In aeasta onepttie este e2pliata mai !eg#a%a on$o#mitatea !eat !e"ianta( In
inte#p#eta#ea pa#sonsiana, numai %oala este aeptata a tip !e !e"ianta legitima, int#uat
in!i"i!ul %olna" este sutit !e #olu#ile, o%ligatiile, #esponsa%ilitatile pe a#e a# t#e%ui sa le
in!eplineasa in mo! no#mal in "iata soiala(
Coneptia lui Pa#sons s-a onstituit int#-o i!eologie onse#"atoa#e, int#-o soiologie
a esta%lis+ment-ului, a statu- 4uo-ului, a#e 3usti$ia st#utu#ile si $untiile soietatii si , p#in
u#ma#e, ei a#e au ontinuat oneptia st#utu#al 5 $untionalista au ine#at sa
amelio#e,e a#ate#ul onse#"ato# al aestei oneptii, p#opunan! o se#ie !e mo!i$ia#i(
R. Merton, sp#e e2emplu, a p#oe!at la o o!i$ia#e stiinti$ia a postulatelo#
$untionalismului pe a#e a !enumit-o paradigma analizei functionale.
Cele t#ei postulate uni"e#sale ale $untionalismului l-au t#ans$o#mat !int#-o oneptie
stiinti$ia int#-una i!eologia6
a. postulatul unitatii functionale 5 toate ati"itatile soiale si toate elementele ultu#ale
sunt $untionale in mo! po,iti" pent#u sistem( R( Me#ton #itia aeasta i!ee, int#uat int#-o
soietate plu#alista, postulatul unitatii $untionale %a,at pe onsens !eplin e ont#a,is !e
ma#ea !i"e#sitate a sistemelo# no#mati"e, a#e ap#eia,a in mo! !i$e#it a#ate#ul
$untional sau !is$untional al unei atiuni( Din punt !e "e!e#e stiinti$i, sustine Me#ton,
notiunea !e !is$untie nu este e+i"alenta u imo#alitatea, !e un!e se intelege a !e"ianta
poate a"ea a#ate# $untional pent#u anumite g#upu#i soiale si a#ate# !is$untional
pent#u altele7
%. postulatul functionalismului universal 5 toate ati"itatile soiale si toate elementele
ultu#ale au, in mo! uni"e#sal, $untia !e a p#omo"a sau mentine sistemul( Me#ton
su%linia,a a e2ista atat e$ete $untionale, %ene$ie pent#u sistem, at si e$ete
!is$untionale a#e ii ameninta e+ili%#ul( Am%ele e$ete au un a#ate# mani$est o#ientat
a ata#e, sau un a#ate# latent, !ete#minat !e onseintele in"olunta#e ale uno# atiuni
soiale, !e un!e #e,ulta a atiunile !e"iante pot $i onseinta, $ie a uno# !is$untii
mani$este, $ie a uno# !is$untii latente7
. postulatul indispensabilitatii functiilor 5 toate ati"itatile soiale si toate elementele
ultu#ale sunt in!ispensa%ile pent#u unitatea $untionala a sistemului( Me#ton ap#eia,a a
pot e2ista ati"itati sau elemente ale a#o# $untii lipses sau sunt in!eplinite !e o se#ie !e
alte#nati"e $untionale u a#ate# e+i"alent numite &su%stitute $untionale'( De"ianta
poate $i ast$el un su%stitut $untional pent#u atiunile anumito# g#upu#i soiale a#e nu pot
ae!e la sues, %unasta#e eonomia sau po,itii p#i"ilegiate in soietate, pe ai
o%isnuite(
In!i$e#ent !e "e#siunile sale, t#a!itionale sau mo!e#ne si !e amen!amentele a!use !e
Me#ton, pa#a!igma $untionalista este #itia%ila, int#uat pleaa !e la p#emi,a e#onata a
soietatea este %a,ata pe onsens "alo#i, eea e p#esupune, o%ligato#iu, a o#ie
atiune !e"ianta su%minea,a o#!inea soiala a sistemului soial( In onseinta, !e"ianta
este ap#eiata in mo! e2lusi" !in punt !e "e!e#e al e2igentelo# !e o#!ine si nu al
moti"atiilo# pe#sonale ale in!i"i,ilo#(
In po$i!a #itiilo#, $untionalismul sau st#utu#al- $untionalismul a#e o pe#manenta
"italitate, sup#a"ietuin! in soiologia ontempo#ana(
A. Paradigma conflictului social
P#eluan! !e la Ma#2 si !e la 8#ig+t Mills i!eea a nu onsensul soial, i on$litul
#ep#e,inta p#inipala on!itie a o#!inei soiale, punan! in ompetitie g#upu#i soiale lipsite
!e #esu#se eonomie u ele a#e %ene$iia,a !in plin !e aestea, teo#etiienii
on$litului, int#e a#e se numa#a Le9is Cose#, Ral$ Da+#en!o#$, :o+n Re2 s(a(, au a!us in
sp#i3inul aestei te,e u#matoa#ele a#gumente6
a. o#!inea soiala este emanatia pute#i si nu a onsensului soial, asa um sustine
Pa#sons, insa el mai impo#tant aspet al o#!inei soiale, este #ep#e,entat !e
onse#"a#ea pute#ii p#in inte#me!iul institutiilo# !e ont#ol soial-Ralf Dahrendorf.7
%. sistemul soial t#e%uie onsi!e#at numai in #apo#t u situatiile on$lituale e2istente, !e
la t#an,atile spei$ie onu#entei !e piata pana la "iolenta mani$esta, situatii e tin!
2
sa p#o!ua o soietate plu#alista, !e$inita !e lasele soiale ale a#o# inte#ese e2plia
atiunile mem%#ilo#-ohn Re!.7
. on$litele soiale au si un #ol po,iti", ont#i%uin! la #este#ea a3usta#ilo# int#e g#upu#ile
soiale, pe#mitan! mentine#ea lo# si p#e"eni#ea #et#age#ii uno# in!i"i,i !in a!#ul
lo#-".#.$oser.(
In soiologia !e"iantei, pa#a!igma on$litului soial a $ost !e,"oltata a u#ma#e a
#itiismului #a!ial !in soiologia ame#iana a !eeniului sapte, a#e a !es$asu#at
ample !e,%ate#i asup#a inegalitatii soiale( P#int#e #ep#e,entantii ei mai semni$iati"i
ai pa#a!igmei on$litului in soiologia !e"iantei se numa#a Ri+a#! ;uinne1, Paul
8alton, Ant+on1 Platt, Austin Tu#* s(a(
Richard %uinne& onsi!e#a a legea este inst#umentul lasei !ominante si
ap#eia,a a sistemul 3u#i!i apitalist a#e a sop t#ans$o#ma#ea o#ia#ei on!uite a#e
ameninta p#i"ilegiile si p#op#ietatea laselo# $a"o#i,ate int#-un ompo#tament ilegal(
;uinne1 a e$etuat o tipologie a #imelo# -in$#atiunilo#. in $untie !e !i$e#entele !e
pute#e e2istente int#e lasele !ominante si ele !e$a"o#i,ate6
a. crime pradalnice, p#int#e a#e se numa#a spa#ge#ile, tal+a#iile -3a$u#ile., ome#tul
u !#ogu#i si ont#a%an!a, omise !e at#e in!i"i,ii $a#a #esu#se in sopul asigu#a#ii
neesitatii !e sup#a"ietui#e int#-un me!iu !ominat !e inegalitate soiala7
%. crime cu caracter particular, int#e a#e pot $i mentionate omo#ul, ataul ina#mat si
"iolul, sa"a#site, mai ales, !e aei in!i"i,i a#e sunt a%#uti,ati !e on!itiile !u#e ale
apitalismului7
. crime de rezistenta -opo,itie., p#int#e a#e atele lan!estine !e sa%ota3 eonomi
si muna $auta !e mantuiala, a#ate#i,ea,a lasa munitoa#e, a#e alege aeste
mi3loae pent#u a se impot#i"i apitalismului7
!. crime de dominare, omise !e at#e o#po#atii, p#int#e a#e $i2a#ea a#ti$iiala a
p#etu#ilo#, inala#ea legislatiei $inania#e, polua#ea me!iului et(, a#e au a sop
mentine#ea sistemului e2istent7
e. crime ale puterii e!ecutive-ate !e o#uptie., sa"a#site in !i$e#ite sopu#i, toate
a"an! a moti"atie mentine#ea po,itiilo# !e pute#e, p#estigiu si %unasta#e mate#iala(
Teo#etiienii on$litului ap#eia,a a, in toate $o#mele ei, !e"ianta a !e"enit un
#aspuns a!aptati" la on!itiile !e "iata ale apitalismului ontempo#an, ia#
santiona#ea ei a#e lo in $untie !e po,itia !e lasa, u#ma#in! o#!inea soiala
inegalita#a a sistemului soial(
B. Paradigma interactionismului simbolic ( Teoria etichetarii )
Soietatea ame#iana a int#at in ultimele !eenii int#-o $a,a !e !e,"olta#e a#e
"i,ea,a o #eintoa#e#e la t#a!itiile eu#opene si, in p#imul #an!, la mo!elul teo#eti 9e%e#ian
u p#i"i#e la semni$iatiile atiunii umane( Aeasta s+im%a#e !e pe#speti"a se poate
sinteti,a in u#matoa#ele i!ei6
a. #espinge#ea p#esupune#ilo# p#eala%ile si a !e$initiilo# $aute situatiilo# soiale p#in
s+eme ap#io#ie7
%. lua#ea in onsi!e#a#e a lumii su%ieti"itatii umane pent#u a !a atiunii ato#ului soial
un sens pe %a,a a#uia sa se poata inte#p#eta moti"atiile atului !e on!uita omuniat
si o#ientat in #apo#t u on!uitele elo#lalti7
3
. onsi!e#a#ea lumii soiale a o &sena' a intalni#ii !int#e e2pe#iente si semni$iatii
pa#tiula#e si #e$u,ul !e a mai onsi!e#a aeasta lume un uni"e#s antitati"ist !ominat
!e p#op#ietati si legi in"a#ia%ile7
!. a!opta#ea meto!ei $enomenologie a $iin! singu#a in masu#a sa e"i!entie,e
a#ate#ul "olitional al ati"itatilo# umane in lumea inte#su%ieti"a a "ietii oti!iene7
e. plasa#ea soiologului in pe#speti"a ato#ului soial a#e e2e#ita atiunea, a!ia
on"e#ti#ea semni$iatiilo# #eale int#-o lume alte#nati"a elei oti!iene, a#e up#in!e
inte#p#eta#ea inte#p#eta#ilo# su%ieti"e ale atiunii(
A!opta#ea unei asemenea pe#speti"e inte#p#etati"e a pe#mis onstitui#ea mai
multo# u#ente u a#ate# $enomenologi6

- teoria schimbului 'e!change theor&(, ela%o#ata !e Geo#ge )omans, Pete# <lau
si Ro%e#t Eme#son, a inte#p#etat ompo#tamentul uman a $iin! p#o!usul unui
&s+im%' !e %unu#i mate#iale si spi#ituale int#e p#otagonistii atiunii soiale7
- interactionismul simbolic, s+itat initial !e Geo#ge )(Mea! si $un!amentat
ulte#io# !e )e#%e#t <lume# si !isipolii sai, p#int#ea#e E#"ing Go$$man, )o9a#!
S(<e*e#, Anselm St#auss, E!9in Leme#t s(a(, a peat !e la i!eea a $aptele
soiale sunt #e,ultatul p#oeselo# !e inte#atiune int#e pa#tiipantii la lumea
oti!iana a sim%olu#ilo# si semni$iatiilo# #eip#o impa#tasite, in a#e totul se
negoia,a, nee2istan! nimi p#e!ete#minat sau p#esta%ilit7
- etnometodologia, #ep#e,entata !e )a#ol! Ga#$in*el, :a* Douglas si E#"ing
Go$$man, si-a p#opus sa inlatu#e %a#ie#a a#ti$iiala !int#e unoas#ea stiinti$ia si
ea omuna, asa inat soiologii sa e$etue,e o !es#ie#e a "ietii oti!iene
i!entia u ea a ato#ilo# soiali insisi(
Toate aeste o#ienta#i au !ete#minat !eplasa#ea p#eoupa#ilo# soiologilo# !e la
aspetele !ete#ministe ale atiunii -!e e au lo aestea =., la aspetele ei
$enomenologie -um poate $i !es#isa sau inte#p#etata aeasta =., o#ientan!u-i sp#e
in"estiga#ea "ietii oti!iene a miilo# omunitati alatuite !in g#upu#i !e !e"ianti si
ma#ginali6 to2iomanii, in speial $umato#ii !e ma#i3uana -)(S( <e*e#., %olna"ii mental,
inte#nati in spitale psi+iat#ie -E( Go$$man., !elin"entii-E!9in Leme#t. et(
O#ienta#ile $enomenologie si-au a!us o ont#i%utie !e seama in !omeniul
soiologiei p#in u#matoa#ele i!ei6
- lumea !e"iantilo# -out- si!e#- ilo# 5 )( S( <e*e#. este simila#a elei
on"entionale, no#mele si "alo#ile su%ultu#ilo# !e"iante gasin!u-si
o#espon!ent in "alo#ile e !e$ines soietatea on"entionala7
- nii un at nu este !e"iant p#in el insusi, i este !e$init a ata#e numai a u#ma#e
a inte#atiunilo# soiale in u#sul a#o#a in!i"i,ii #eationea,a $ata !e on!uitele
alto# in!i"i,i, a#e nu seamana u ale ma3o#itatii, eti+etan!u-le a $iin! !e"iante(
Aeasta i!ee s-a on#eti,at in asa- numita teo#ie a &eti+eta#ii' ' labeling theor& (,
sustinuta, int#e altii, !e )o9a#! S( <e*e#, E!9in Leme#t, 0ai E#i*son, E#"ing Go$$man,
T+omas S+e$$ s(a(
P#o%lema $un!amentala a aestei teo#ii onsta in a$la#ea unui #aspuns la int#e%a#ea
&!e e -um . o anumita on!uita este !esemnata a $iin! !e"ianta =', insa sinte,a teo#iei
eti+eta#ii neesita ate"a enuntu#i6
a. impa#ti#ea oamenilo# in in!i"i,i no#mali si in!i"i,i !e"ianti nu poate $i sustinuta, int#uat
toti oamenii, int#-un moment sau altul al "ietii lo#, inala no#mele soiale7
4
%. ma3o#itatea aesto# a,u#i !e inala#e a no#melo# soiale nu este !etetata !e at#e
agentii !e ont#ol soial si este !enumita &!e"ianta p#ima#a'7
. ali$ia#ea unui at a $iin! !e"iant !epin!e !e #eatia soietatii $ata !e inala#ea
no#melo#, !e imp#e3u#a#ile in a#e se p#o!u aeste a%ate#i si !e atego#iile !e in!i"i,i
!esemnati a !e"ianti7
!. !in puntul !e "e!e#e al !e"iantilo# insisi, on!uita lo# este pe#$et no#mala - este & asa
um t#e%uie sa $ie' in sensul postulat !e E( Du#*+eim.( A%ia !upa e a#e lo p#oesul
!e eti+eta#e !in a$a#a, apa#e !e"ianta a ata#e, !enumita &!e"ianta seun!a#a'(
In!i"i,ii eti+etati a !e"ianti a!opta o on!uita on$o#ma u aeasta eti+eta, autan!
ompania uno# pe#soane a#e au aeesi i!entitate si impa#tases aelasi stil !e "iata7
e. p#oesul !e eti+eta#e este #eali,at !e at#e agenti !e ont#ol soial a#e au pute#ea !e
a stigmati,a, !e a supune pe in!i"i,ii nonon$o#misti ununi #itual !e !eg#a!a#e, !e a-i
santiona si !e a-i o%liga sa se #esoiali,e,e pent#u a #e"eni la i!entitatea onsi!e#ata
&no#mala' !e at#e soietate(
Ca o#ie oneptie $enomenologia, teo#ia eti+eta#ii a#e si limite6
- #e!ue e2pliatia soiologia la o simpla inte#p#eta#e !e semni$iatii, igno#a
!ete#minantele st#utu#ale ale on!uitelo# umane7
- i!enti$ia !e"ianta u ano#malitatea, igno#an! $aptul a !e"ianta este un $enomen
soial, ia# ano#malitatea este un $enomen psi+opatologi7
- igno#a au,ele p#ima#e ale !e"iantei in $a"oa#ea onseintelo# seun!a#e
!ete#minate !e eti+eta#e7
- nu ia in onsi!e#a#e !e"ianta u a#ate# seun!a# sau ne!etetat, um sunt
atele !e o#uptie a aelo# a#e !etin pute#ea , a#e !e ele mai multe o#i nu sunt nii
stigmati,ate, nii eti+etate(
Teo#ia eti+eta#ii a a"ut un impat pute#ni asup#a misa#ii !e umani,a#e a me!iilo#
a#e#ale, p#in semnala#ea pe#iolelo# institutionali,a#ii, ale !epen!entei p#elungite $ata !e
institutiile !e ont#ol soial -mai ales in a,ul !etinutilo# in$#ato#i sau al paientilo# !in
spitalele !e psi+iat#ie. si a o$e#it , toto!ata, o !es#ie#e mai a!e"ata a mo!ului !e
!es$asu#a#e a uno# &a#ie#e !e"iante' !ete#minate !e meanismele eti+eta#ii(
C. Orientari fenomenologice in domeniul criminologiei si penologiei
Te,ele $enomenologie au !at naste#e in !eeniul sapte unui nou mo!el !e teo#eti,a#e
a $enomenelo# !e in$#ationalitate si %olilo# psi+ie, mo!el aplat in #iminologie pent#u a
!es#ie u p#ea!e#e #elatiile int#e &stigma' -eti+eta. atasata in!i"i!ului #iminal si e"olutia
ulte#ioa#a a on!uitei sale in$#ationale, in !i#etia #ei!i"a#ii $aptelo# pent#u a#e a $ost
in#iminat(
Ratele inalte !e #ei!i"ism al atelo# #iminale e"i!entia,a $aptul a t#atamentul
o#etional apliat in lou#ile !e !etentie nu $ae alte"a !eat sa inta#easa
ompo#tamentul #iminal si $iin! !epa#te !e a in!eplini $untia !e santiune, intimi!a#e si
#ea%ilita#e, in+isoa#ea !e"ine un gen !e &soala' pent#u in$#ato#i a#e in"ata noi te+nii
ale #imei(
Soiologi, um a# $i :a* P(Gi%%s, Don <#o9n sau Ma1na#! L( E#i*son, au a#atat a
e2ista o o#elatie po,iti"a int#e se"e#itatea pe!epsei si #ei!i"a#ea in$#atiunilo# omise,
a!e,iunea $ata !e no#mele si "alo#ile su%ultu#ilo# #iminale $iin! mai pute#nia !eat
ameninta#ea aplia#ii uno# santiuni(
5
O se#ie !e e#eta#i int#ep#inse asup#a tine#ilo# !elin"enti au e"i!entiat $aptul a
>?@ !int#e ei a#e au sa"a#sit !elite u a#ate# g#a" au !e"enit, ulte#io#, in$#ato#i a!ulti
u on!uite #iminale st#utu#ate si pe#sistente(
E#"ing Go$$man onsi!e#a in+iso#ile a $iin! &institutii totale' a#e isi asuma
#esponsa%ilitatea !eplina pent#u toate aspetele !e "iata ale in!i"i,ilo# p#i"ati !e li%e#tate(
&O institutie totala, su%linia Go$$man, poate $i !e$inita a un lo !e #e,i!enta si !e muna in
a#e un ma#e numa# !e in!i"i,i, a#e au o situatie i!entia, $iin! !espa#titi !e soietatea
e2te#ioa#a pent#u o pe#ioa!a !e timp ap#eia%ila, !u imp#euna un ilu !e "iata ing#a!ita
si a!minist#ata in mo! $o#mal( In+iso#ile se#"es a un e2emplu la# in aeasta p#i"inta,
pe#mitan!u- ne sa ap#eiem a eea e se intampla int#-o in+isoa#e poate $i gasit si in
institutiile ale a#o# mem%#i nu au inalat nii o lege', a!ia in a,ilu#i pent#u %at#ani,
o#$elinate, spitale psi+iat#ie, soli milita#e, laga#e !e onent#a#e et(
Atat E#"ing Go$$man, at si <#ue :a*son au a#atat a #esoiali,a#ea mem%#ilo#
institutiilo# totale p#esupune p#i"a#ea !e $ostele lo# statusu#i si supune#ea la un t#atament
#est#iti", "i,i%il in p#og#amul !isiplina#, taie#ea pa#ului, po#tul aeleiasi uni$o#me s(a(, in
#apo#t u no#mele, "alo#ile si stilul !e "iata al institutiei #espeti"e(
Alatu#i !e ultu#a o$iiala a institutiei e2ista o ultu#a pa#alela &a,ila#a' a onsta in
no#me si mi3loae spei$ie #e,istentei ont#olului o$iial, in $a"oa#ea mentine#ii a3uto#ului
#eip#o int#e mem%#i(
<#ue :a*son o%se#"a a &un penitenia# este simila# unui laga# !e onent#a#e 6
o$iialii #ep#e,inta inamiul, ia# !etinutii onstituie p#i,onie#ii'(
E2ista si un alt aspet impo#tant a#e a#ate#i,ea,a "iata in institutiile totale,
su%liniat !e #iminologii $enomenologi, si anume !epen!enta in!i"i,ilo# inte#nati !e stilul !e
"iata si !e onst#ange#ile ultu#ii institutionale si lipsa apaitatii !e #e"eni#e la mo!ul
no#mal !e e2istenta e !e$ineste soietatea e2te#ioa#a(
Se !e,"olta ast$el &pe#sonalitati institutionale', a#e isi gases i!entitatea si
a$i#ma#ea numai in me!iul o#gani,ational in #apo#t u a#e sunt in !eplina seu#itate si
sigu#anta(
Ainis+
6