www.referat.

ro

Tarmurile maritime

Tarmul reprezinta linia de separatie dintre uscat si mare, supusa

permanent actiunii factorilor interni (miscari tectonice si vulcanism), precum si
factorilor externi (vant, valuri, curenti, maree, organisme vii si om).

Lungimea totala a tarmurilor pe glob este de 299.000 km din care 109.000 km

reprezinta tarmurile la mari interioare. Lungimea tarmurilor nu depinde de 313o1421d
marimea continentului sau a tarii, astfel Europa are o suprafata de 10.000.000 kmC si
tarmuri de aproape 38.000 km, iar Africa are o suprafata de 30.000.000 kmC si tarmuri
de 30.000 km.

Din punct de vedere al genezei tarmurile se clasifica in doua categorii: inalte si

joase.

A.      Tipuri de tarmuri inalte

1) Falezele si platformele de abraziune (eroziune marina) sunt tarmurile ce se

caracterizeaza prin pante abrupte intre 25˚ si 90˚, plajele fiind foarte inguste sau
lipsesc. Iau nastere mai ales sub actiunea valurilor care izbesc tarmul la baza
determinand surpari verticale. In zonele in care rocile sunt de natura calcaroasa si
prezinta fisuri, se formeaza golfuri, grote marine sau firide. In Algeria, la Capul
Carbon, rocile moi au fost indepartate iar din cele tari au ramas stalpi si portaluri
separate de mare. Grote mai cunoscute: Azzurra in Italia in Insula Capri, Morgat in
nord-vestul Spaniei in provincia Galicia si Fingal in Insulele Hebride ce apartin Marii
Britanii.

In zonele in care rocile sunt foarte dure, la baza tarmului se formeaza platforme de
abraziune cu faleze inalte si greu de escaladat. Cea mai cunoscuta astfel de zona se
gaseste pe litoralul M. Manecii in Normandia.

2) Tarmurile cu fiorduri au luat nastere pe locul fostelor vai glaciare aflandu-se sub
nivelul marii. Adancimea apei in fiorduri este foarte mare. Se formeaza de obicei la
latitudini mari, la deschidere prezinta un prag submarin si patrund foarte mult in
interiorul uscatului. Astfel de tarmuri se gasesc in Norvegia: Sogne Fjord patrunde in
interior 184 km iar adancimea apei la intrare este de 1308 m, Trondheim patrunde in
interior 183 km, Hardanger, Oslo patrunde 100 km; in Islanda; in Groenlanda se
gaseste cel mai mare fiord din lume – se numeste Nordwestfjord care patrunde in
interior 340 km; in nordul Americii de Nord; in sudul Americii de Sud; in M.
Britanie.

Din punct de vedere al navigatiei sunt cele mai bune cai de navigatie avand in vedere

adancimea apei si faptul ca patrund mult in interiorul uscatului.

3) Tarmurile cu riass au luat nastere prin patrunderea marii pe fostele vai fluviale in
urma miscarilor de coborare lenta a uscatului, sunt foarte neregulate, cu foarte multe
meandre, fiind sculptate in roci dure. Se gasesc: in NW Spaniei in provinciile Astoria
si Galicia; in Franta in sudul peninsulei Bretagne; in Tara Galilor; in Coreea; in China
de Sud; la nord de orasul New York si in vestul Africii.

Unele tarmuri cu riass au fost colmatate (umplute) cu material aluvionar si

transformate in zone mlastinoase. La altele, la gura raurilor s-au format bare de nisip
umpland aceste golfuri.

4) Tarmurile de tip dalmatic sunt tarmuri cu structura longitudinala, rezultate prin

patrunderea marii intre culmile muntoase ce sunt paralele cu tarmul, zonele dintre
munti transformandu-se in golfuri stramte paralele cu tarmul. Se gasesc la M.
Adriatica pe tarmul fostei Iugoslavii, pe coasta de est a Australiei, in Noua Zeelanda,
in Antilele Mici (Santa Lucia, Dominica, etc.) si in sudul peninsulei Bretagne din
Franta.

B. Tarmurile joase au luat nastere in zonele in care litoralul este marginit de campii
sau podisuri de joasa altitudine.

1. Tarmurile cu plaje si dune au luat nastere in zona joasa din materiale neconsolidate
initial, fiind relativ inguste, cu pante mici, fiind instabile si modificate de forta
valurilor, a curentilor si a mareelor. Se gasesc aproape peste tot.

Dunele pot avea caracter permanent dincolo de linia maxima a mareelor sau a
valurilor de furtuna sau caracter temporar. Astfel de plaje si dune se gasesc in nordul
Poloniei, in Belgia, in statul Florida SUA, in America Centrala, India si golful
Biscaya.

2. Tarmul cu estuare se formeaza in zonele cu maree puternica la gura de varsare a

unor rauri sau fluvii. Fluxul determina largirea si adancirea gurii de varsare, care ia
forma unui golf triunghiular sau de palnie. Se gasesc: in America de Sud pe Amazon
si Rio la Plata (intre Uruguay si argentina), unde distanta dintre un tarm si altul este
de 250 km; in Europa pe Tamisa, Elba si Rhin. Estuarele sunt cele care sunt mai
favorabile navigatiei.
 3. Tarmurile cu laguna s-au format in zonele in care golfurile de mica adancime au
fost separate de mare prin cordoane litorale de nisip sau prin bariere de corali. Intre
apa marii si apa golfului exista legatura printr-o deschidere in cordonul litoral numita
portita. Se gasesc: in Romania lacul Razim si lacul Sinoie; in M. Adriatica – Venetia,
care comunica prin trei portite; pe tarmul de sud al SUA unde sectorul cu lagune are o
lungime de 160 km; in sud-estul Braziliei; pe tarmurile de sud ale M. Baltice si nord-
estul M. Negre.

4. Campiile litorale mlastinoase (Tidal marshes) sunt campii sarate situate in

apropierea liniei apei, inundate in timpul fluxului si eliberate de ape la reflux. Se
gasesc: in jurul M. Nordului pe tarmurile Olandei si Belgiei, in Franta, in jurul
Golfului Guineei din Africa, in statele Giorgia si Carolina din SUA, in Golful Bengal
din Oceanul Indian, in Marele Golf Australian in nordul Australiei.

5. Tarmul cu delta ia nastere la gura de varsare a unor fluvii, in zone lipsite de maree.
Materialele transportate de rauri sau fluvii se depun lateral si frontal, apele
impotmolindu-se in propriile aluviuni fiind nevoite sa se desparta in brate.

Exista mai multe tipuri de delte: unilobata (cu un singur brat) – Tigru sau Mendere
din Turcia; digitata ca in cazul fluviului Mississippi; multilobata ca in cazul Dunarii,
Rhinului, Volgai, Ronului sau Padului; semiluna la fluviul Nil sau rotunjita la fluviul
Aron.

6. Tarmul cu limanuri s-a format pe fostele vai care au fost inchise complet de
cordoane litorale, separatede apa marii, cu ape dulci. Se gaseste la gura de varsare a
fluviilor Nistru si Bug.

C. O categorie aparte o formeaza tarmurile antropice care au luat nastere in urma

interventiei omului in topografia litoralului. Aceasta interventie s-a concretizat in
diguri, amenajari si adanciri ale unor golfuri, rectificarea unor promontorii si
constructii portuare. Tari in care tarmurile antropice predomina sunt Japonia, Belgia,
Olanda, China.

Stramtori
Stramtorile reprezinta puncte obligatorii de trecere existente intre doua
continente, intre o insula si un continent sau intre doua insule. S-au format in
marea majoritate prin prabusire.

1.        Stramtoarea Kerci

- se gaseste intre M. Neagra si M. Azov;

- are o lungime de 22 Mm si latimea de 2 – 8 Mm;

- se patrunde in M. Azov printr-un canal central dragat ce asigura adancimea de 7 m.

 2.        Stramtoarea Bosfor

- face legatura intre M. Neagra si M. Marmara;

- are lungimea de 16,9 Mm, iar latimea este de 4700 m la intrarea in M. Neagra si de
2600 m la M. Marmara;
- cea mai ingusta zona la Kandili si masoara 660 m;
- stramtorii ii apartin 6 km in largul M. Negre si 6 km din M. Marmara;
- stramtoarea are trei sectoare: primul sector tine de la M. Neagra pana la Büyukdere si se
caracterizeaza prin coaste inalte, crestate, cu bai si capuri numeroase (pe coasta
europeana Capul Rumeli si Anadolu, pe coasta asiatica Fil Burme); al doilea sector tine
de la Büyukdere pana la Istanbul si este sectorul cel mai ingust, facand un cot de 1,2 Mm;
al treilea sector se intinde de la Istanbul pana la Cornul de aur sau
- adancimea stramtorii este de 27,5 – 120 m;
- la Dikile se gasesc niste stanci la 2 cabluri de coasta, care la furtuna ies la suprafata, iar
intre stanci si coasta se gaseste un banc de nisip cu o adancime deasupra de 6,8 m;
- in stramtoare nu se formeaza valuri mari;
- in stramtoare sunt caracteristice vanturile de nord-est;
- ceata are frecventa mare din septembrie pana in aprilie;
- curentii la suprafata sunt de la M. Neagra la M. Marmara, iar la adancime invers si
avand viteze de 4-5 Nd;
- in dreptul Capului Rumeli se formeaza curentul Diavolului.
3.        Stramtoarea Dardanele
- face trecerea din M. Marmara in M. Egee;
- are o lungime de 37,6 Mm iar latimea variaza intre 3,6 Mm in nord si 2 Mm in sud la
M. Egee;
- adancimea pe axul navigabil este intre 50 si 90 m, adancimea maxima fiind de 104 m;
- tarmul european este inalt cu mai multe capuri si promontorii, cel mai vizibil fiind
Capul Gelibolu (in peninsula cu acelasi nume), iar tarmul asiatic este jos cu foarte multe
intinsaturi
de nisip;
- parte cea mai dificila este intre Capul Akbas si Capul Kilia, unde pe o distanta de 7 Mm
este deosebit de sinuoasa si ingusta;
- la Capul Nara exista limbi de nisip si exista pericolul de punere pe uscat;
- curentul de suprafata este de la M. Marmara spre M. Egee, avand viteza medie de 2,5
Nd si viteza maxima de 5 Nd.
4.        Stramtoarea Messina
- se afla intre insula Sicilia si peninsula Calabria;
- face legatura intre M. Ionica la sud si M. Tireniana la nord;
- are forma unui defileu cu pereti inalti avand lungimea de 40 km si latimea ce creste de
la nord spre sud, de la 3,2 km la 22 km;
- adancimea minima este de 80 m deasupra unui prag submarin;
- curentii de maree isi schimba directia la 6 ore;
- jumatatea de nord a stramtorii depinde de ora mareei din porturile Marii Tireniene, iar
jumatatea sudica de ora mareei din Marea Ionica. Cand nivelul creste intr-una din mari in
cealalta nivelul scade formandu-se o denivelare de 30 cm ce determina formarea unor
curenti.
- curentul care se indreapta din S spre N se numeste flux urcator sau „rema montante", iar
curentul de sens invers de la N spre S se numeste flux coborator sau „rema scendente".
Viteza curentului este in jur de 4 Nd. In zona de intalnire a curentilor se formeaza niste
vartejuri numite „garafoli".
- curentul din sud are ape mai reci si mai sarate si intra sub apele Marii Tireniene,
determinand o miscare a apei sub forma de trepte numita scara de maree.
5.        Stramtoarea Gibraltar
- se afla intre Europa si Africa;
- capetele stramtorii sunt determinate de capurile: Trafalgar si Gibraltar pe partea
europeana si Spartel si Ceuta pe partea africana;
- stramtoarea are o lungime de 36 Mm, iar latimea de la Marea Mediterana este 14,3 km,
iar la Oceanul Atlantic este de 35 km;
- coasta africana este mai crestata, cu multe capuri si promontorii, iar coasta europeana
este mai dreapta si stancoasa;
- adancimea stramtorii la prag este de 357 m, iar in rest sunt mai mari;
- in stramtoare sunt doi curenti puternici de densitate: la suprafata dinspre Oceanul
Atlantic spre Mediterana, iar la adancime invers;
- stratul de apa pus in miscare este de 100 m;
- curentul are viteze de 3 Nd, iar in perioada fluxului din Atlantic pot atinge 5 Nd;
- curentul patrunde si curge pe langa coastele africane.
6.        Stramtorile Skagerrak & Kattegat
- stramtoarea Skagerrak se continua cu o alta stramtoare numita Kattegat;
- ambele stramtori au 100 km in lungime si cu latimi intre 20 si 150 km;
- ele fac legatura intre Marea Nordului si Marea Baltica, fiind putin adanci (12-15 m), apa
este inghetata partial iarna si navigatia este interzisa pe anumite perioade din an;
- se formeaza curenti de densitate;
- navele comerciale trec prin Canalul Keel.
7.        Stramtorile Beltul Mare, Beltul Mic si Ore Sund
8.        Stramtoarea Bab-el-Mandel
- se afla intre Marea Rosie si Oceanul Indian;
- are lungimea de 50 km si latimea intre 17-26 km;
- adancimea deasupra pragului este pana in 300 m.
9.        Stramtoarea Malacca
- este situata intre peninsula Mallaca si insula Sumatera;
- are o lungime de 600 km si o latime intre 200 km la Oceanul Indian si 25 km inspre
Indonezia;
- prezinta numeroase intinsuri de nisip si este direct influentata de musoni;
10.       Stramtoarea Singapore
- are 50 km lungime si o latime intre 4,5 si 16,5 km;
- este stramtoarea cu cel mai intens trafic;
- este afectata de vanturi puternice, curenti de maree cu viteze de peste 5 Nd, vizibilitate
redusa la averse si prezinta numeroase stanci si bancuri de nisip;
- axul navigabil este pus in evidenta prin marcaje colorate si balize.
11.       Stramtoarea Taiwan
- este situata intre insula Taiwan si China;
- lungime 380 km si latime de 120-250 km;
- se formeaza taifunuri care se abat des in zona.
12.       Stramtoarea Bering
- se afla intre Oceanul Pacific si Oceanul Inghetat;
- are lungimea de 60 km si latimea maxima de 91 km;
- in stramtoare se gasesc doua insule Marele si Micul Diomede, la distanta de 3800 m una
fata de cealalta si printre aceste insule trece granita dintre SUA si Rusia si meridianul de
schimbare a datei;
- din octombrie pana in iunie este inchisa navigatiei datorita ghetii.
13.       Stramtoarea Drake
- se afla intre insula Tara Focului si arhipelagul Shetland de Sud;
- este o stramtoare larga cu latimea de 900km si lungimea de 500 km;
- se afla sub influenta vanturilor de vest cu forte de 7-8 grade;
- navigatia se face prin stramtoarea Magellan.
14.       Stramtoarea Magellan
- se afla intre America de sud si insula Tara Focului;
- lungimea de 600 km si latimea de 3-33 km;
- are forma unui defileu cu foarte multe fiorduri si este considerata adapost impotriva
vanturilor de vest.
Canale
Canalul Suez
-    este zona de legatura intre M. Mediterana si M. Rosie, fiind sapat in istmul Suez;
-    constructia sa a inceput in 1859 si s-a terminat in 1896;
-    are o lungime de 161 km la care se adauga un senal de 3 km la M. Rosie si un senal de
9,2 km la M. Mediterana;
-    traseul canalului incepe la Port Said unde intra pe lacul Manzala si trece pe acest lac
pe o distanta de 40 km;
-    la iesirea din lac trece printre dunele desertului Sahara pe o lungime de 31 km si apoi
intra in alt lac numit Timsah, lac cu apa dulce, la mijlocul acestui lac gasindu-se portul
Imailiya unde se gaseste administratia canalului;
-    la iesirea din lacul Timsah se gaseste pragul de la Serapeum ce desparte lacul Timsah
de alte doua lacuri numite Marele Lac Amar si Micul Lac Amar (Great and Little Bitter
Lake), care au impreuna o lungime de 30 km si o latime de 11 km, fiind singura zona din
canal in care se poate circula simultan in ambele sensuri;
-    dupa iesirea din aceste doua lacuri se merge pe un traseu drept inca 27 km si se iese in
M. Rosie la Port Tamfiq;
-    traversarea canalului dureaza 15 ore si se poate realiza si pe timpul noptii;
-    avand in vedere latimea canalului nu se poate naviga in ambele sensuri decat pe cele
doua lacuri;
-    la fiecare 75 km o nava trebuie sa acosteze la mal si anume nava care merge in sens
contrar curentului (pentru a lasa sa se circule pe sens opus);
-    pilotajul este obligatoriu si teoretic zilnic pot trece 100 de nave cu deplasament de
pana la 80000tdw;
-    in mod exceptional pot trece tancuri petroliere de 150000 tdw incarcate sau de pana la
370000 tdw descarcate.
Canalul Corint
-    se afla in sudul Greciei, intre M. Egee si M. Ionica;
-    este sapat in istmul Corint;
-    a fost dat in folosinta in 1893;
-    scurteaza drumul cu 200 Mm, dar este accesibil doar navelor pana la 4500 tdw;
-    are lungimea de 6,3 km; latimea de 22 m si adancimea de 8m.
 Canalul Keel
-    a fost dat in folosinta in 1895;
-    se afla in sudul peninsulei Iutlanda (Germania);
-    face legatura intre M. Baltica si M. Nordului si scurteaza traseul cu aproximativ 380
Mm;
-    are lungimea de 98,7 km iar latimea de 100 m;
-    la ambele intrari sunt cate doua ecluze in fiecare directie cu 2 benzi de circulatie;
-    adancimea este de 9,5 m;
-    este balizat electric pe ambele maluri si se circula si ziua si noaptea;
-    la mijlocul canalului se gaseste portul Rendsburg unde se gaseste administratia
canalului;
-    pe an trec aproximativ 90000 de nave;
-    capacitatea maxima a navelor ce pot intra este de 60000 tdw.
Canalul Panama
-    are lungimea 81,3 km si la care se adauga cate 13,3 km la ambele capete in Oceanul
Atlantic si cel Pacific;
-    scurteaza drumul cu 10000 km;
-    latimea canalului la suprafata este de 91-300 m, iar la fund de 100 m;
-    adancimea apei este de 12,5-13,7 m;
La Oceanul Atlantic se gaseste portul Cristobal. De la acest port se merge la nivelul marii
pana la ecluzele de la Gatun (11 km de la ocean). Aici se gasesc 3 ecluze duble care
ridica navele in lacul Gatun. Prima ecluza ridica la cea de-a doua la 8,6 m; iar cea de-a
doua ridica la cea de-a treia la 28,5 m. Lacul Gatun este artificial si are o lungime de 40
km.
La capatul din interior al lacului se gaseste defileul Culebra Cut. La capatul defileului se
gaseste o ecluza dubla cu o singura treapta ce coboara navele in lacul Miraflores la 16 m
deasupra nivelului marii.
Canalul trece 3 km prin acest lac si la capatul sau dinspre Oceanul Pacific sunt ecluzele
Miraflores ce coboara navele la nivelul marii in fluviul Rio Grande si dupa 13 km in
Oceanul Pacific in portul Balboa.
Durata traversarii este de 8 ore, energia pentru ecluze si instalatiile de pe canal este
furnizata de 2 hidrocentrale si o termocentrale.
La trecerea prin ecluze navele sunt tractate de pe ambele maluri cu ajutorul locomotivelor
electrice cu cremaliera.
Anual trec prin acest canal 15000 de nave.
Marea Manecii sau Canalul Englez
-    este situata intre Franta si Marea Britanie, avand latimea minima de 33 km intre
Calais si Dover;
-    se caracterizeaza prin prezenta bancurilor de nisip, maree foarte puternice de 8-13 m,
curenti de maree, ceturi persistente si vanturi sau furtuni;
-    datorita traficului intens s-au stabilit culoare de circulatie care sunt separate de o zona
neutra numita zona de separatie a traficului, jalonata de nave far, iar pe harta insemnate
cu roz.
Porturile lumii
I. Europa
1.        Constanta, Romania – titei, petrol, produse petroliere; minereuri, carbuni,
cereale, containere, marfuri generale;
2.        Odessa, Ukraina – marfuri generale; cereale; carbuni; minereu de fier,
containere, lemn
3.        Burgas, Bulgaria – marfuri generale, petrol, carbuni, produse chimice
4.        Istanbul, Turcia – marfuri generale, containere, petrol, pasageri
5.        Atena/Pireu, Grecia – pasageri, carbuni, cereale, containere
6.        Salonic (Thessaloniki), Grecia – containere, petrol, minereuri
7.        Taranto, Italia – minereu de fier, produse metalurgice, carbuni, petrol, ulei de
masline
8.        Rijeka, Croatia – minereuri, pasageri, marfuri generale, petrol, carbuni
9.        Trieste, Italia – pasageri, containere, petrol, materii prime
10.     Venetia, Venetia – minereuri, cereale, produse chimice, petrol, containere
11.     Napoli, Italia – pasageri, cereale, petrol
12.     Genova, Italia – containere, pasageri, petrol, marfuri generale
13.     Marsilia, Franta – containere, pasageri, petrol si produse petroliere, produse
chimice, marfuri generale
14.     Toulon La Seyne, Franta – pasageri, marfuri generale
15.     Barcelona, Spania – containere, pasageri, marfuri generale, petrol, cereale,
ciment
16.     Valencia, Spania – petrol, containere, pasageri, ciment
17.     Carboneras, Spania – carbune, ciment
18.     Sevilla, Spania – containere, petrol
19.     Cadiz, Spania – marfuri generale, pasageri, containere
20.     Lisabona, Portugalia – produse alimentare, cereale, containere, petrol, pasageri
21.     Porto sau Douro, Portugalia – petrol
 22.     Santander, Spania – containere, petrol, pasageri
23.     Bilbao, Spania – containere, petrol
24.     Nantes, Franta – petrol, produse agro-alimentare, hidrocarburi, containere
25.     Bordeux, Franta – petrol, cereale, fosfati, produse agro-alimentare
26.     Le Havre, Franta – containere, cereale, petrol, pasageri
27.     Boulogne sur Mer, Franta – masini, containere, petrol
28.     Dunkerque, Franta – cherestea, petrol, minereuri, carbune
29.     Anvers, Belgia – produse petroliere, minereuri, carbune, ingrasaminte chimice
30.     Rotterdam, Olanda – containere, petrol, produse chimice, fructe
31.     Amsterdam, Olanda – containere, cereale, marfuri generale
32.     Wilhelmshaven, Germania – petrol, produse chimice, carbuni
33.     Bremen, Germania – containere, cherestea, cereale, carbune, minereuri
34.     Hamburg, Germania – petrol, containere, cherestea, cereale, pasageri
35.     Copenhaga, Danemarca – containere, petrol
36.     Rostock, Germania – petrol, containere, pasageri, ferry, minereuri
37.     Gdansk, Polonia – carbune, petrol, containere, cereale
38.     Gdynia, Polonia – petrol, pasageri
39.     St. Petersburg, Rusia – cherestea, containere, petrol, piei, produse alimentare
40.     Göteborg, Suedia – containere, produse petroliere
41.     Oslo, Norvegia – pasageri, containere, petrol
42.     Narvik, Norvegia – cherestea, ciment, minereu de fier, quartz
43.     Londra-Medway, Marea Britanie – petrol (Medway), containere, pasageri,
petrol (Londra)
44.     Southampton, Marea Britanie – containere, pasageri, petrol
45.     Milford Haven, Marea Britanie – petrol
46.     Liverpool, Marea Britanie – containere, petrol, marfuri generale
47.     Reykjavik, Islanda – peste si produse din peste, marfuri generale, bauxita
II. Africa
1.        Mersin, Turcia – containere, marfuri generale, petrol
2.        Iskenderun, Turcia – marfuri generale, minereuri, carbune
3.        Casablanca, Maroc – carbune, minereuri, fosfati, cereale, legume, fructe,
petrol
 4.        Abidjan, Coasta de Fildes – minereu de mangan, containere, petrol, marfuri
generale
5.        Latakia, Siria – containere, petrol
6.        Tartous, Siria – fosfati, petrol
7.        Banias, Siria – petrol si produse petroliere
8.        Haifa, Israel – containere, produse chimice lichide, pasageri
9.        Tripoli, Libia – petrol, containere, marfuri generale
10.     Tunis, Tunisia – minereuri, containere, fosfati
11.     Alger, Algeria – cherestea, petrol, containere
12.     Monrovia, Liberia – containere, petrol, cauciuc natural
13.     Dakar, Senegal – ciment, cherestea, fosfati, containere
14.     Cape Town, Africa de Sud – pasageri, containere, petrol
15.     Aden, Yemen – petrol, pasageri, containere
16.     Little Aden, Yemen – petrol
17.     Ras Tanura, Arabia Saudita – petrol
18.     Kuwait (Mina Al Ahmadi, Shuwaikh), Kuwait – petrol
19.     Dar Es Salaam, Tanzania – containere, pasageri, petrol, cafea, banane, arahide
20.     Mombasa, Kenya – marfuri generale, petrol, sare vrac, ciment
21.     Durban, Africa de Sud – petrol, containere
III. Asia
1.        Bombay, India – petrol, containere, pasageri
2.        Colombo, Sri Lanka – marfuri generale, containere, petrol
3.        Singapore, Singapore – containere, petrol, cherestea, ferry, marfuri generale
4.        Rangoon, Myanmar – petrol, carbune, orez
5.        Hakodate, Japonia – containere, ferry
6.        Nagoya, Japonia – containere, marfuri generale, pasageri, petrol, automobile,
carbune
7.        Osaka, Japonia – petrol, containere, minereuri (Kobe), pasageri, cereale, fructe
si legume
8.        Tokyo, Japonia – marfuri generale, produse chimice, textile, ciment, produse
alimentare, containere, petrol, pasageri, masini si utilaje
9.        Shanghai, China – pasageri, marfuri generale, cereale, minereuri, carbune,
otel, containere
10.     Hong Knog, China – containere, carbuni, petrol, pasageri
 11.     Guangzhou, China – containere, cereale, ingrasaminte, carbune, minereuri
12.     Bangkok, Thailanda – petrol, containere
13.     Jakarta, Indonezia – containere, cereale, petrol, produse chimice, petrol
IV. Australia si Noua Zeelanda
1.        Fremantle (Perth), Australia – cereale, aluminiu, petrol, containere, pasageri
2.        Melbourne, Australia – pasageri, containere; cereale, petrol, alumina
(Geelong)
3.        Sydney, Australia – pasageri, containere, petrol, cherestea; Port Kembla –
carbuni, minereu de fier, petrol
4.        Wellington, Noua Zeelanda – containere, pasageri, petrol
V. America de Nord, de Sud si Latina
1.        Duluth, SUA – minereu de fier, carbune
2.        Chicago, SUA – minereuri, cereale
3.        Detroit, SUA – marfuri generale
4.        Toledo, SUA – minereuri, carbune, cereale
5.        Cleveland, SUA – materii prime din otel
6.        Buffalo, SUA – minereu de fier
7.        Sept-Iles, Canada – minereu de fier
8.        Boston, SUA – ingrasaminte chimice, produse petroliere
9.        New York & New Jersey, SUA – containere, petrol
10.     Philadelphia, SUA – carbune, minereuri, lemn, produse agricole
11.     Hampton Roads, SUA – carbuni, soia, cereale
12.     New Orleans, SUA – marfuri generale, containere
13.     Houston, SUA – petrol
14.     Texas City, SUA – produse chimice
15.     Beaumont, SUA – petrol, containere
16.     Port Arthur, SUA – petrol
17.     Havana, Cuba – zahar, melasa, marfuri generale
18.     Kingston, Jamaica – containere, ciment, ghips, cherestea
19.     Vitoria, Brazilia – minereuri (in special de fier)
20.     Rio De Janeiro, Brazilia – marfuri generale, minereu de fier si de mangan,
cafea
21.     Santos (Sao Paulo), Brazilia – cafea, petrol
22.     Los Angeles, SUA – pasageri, containere
23.     Vancouver, Canada – containere, minereuri, carbune, sulfati, potasiu

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate