1.Difinitia sse.

Obiectul si metoda ei
SSE este unul dintre cele mai importanten domenii ale statisticii care studiaza In principal aspectele cantitativ
numerice ale fenomenelor si proceselor economice si sociale ale tarii. SSE studieaza aspectele cantitative ale
determinarilor calitative a fenomenelor de masa care sunt supuse actiunii legelor statistice care se manifesta in
conditii concrete dar variabele in timp spatiu si ca organizare economica. SSE este un domeniu al activitatii practice
reflectat in colectarea prelucrarea generalizarea analiza si publicarea datelor care caracterizeaza fenomenele si
procesele socio economice intro unitate de timp. Datele SSE permit asigurarea descrierii numerice si sistematice a
tuturor aspectelor principale ale procesului socio economic si a economiei. SSE cerceteaza fenomenele economice
in strinsa concordanta cu aspectele sociale intrucit unii si aceeasi indicatori pot fi utilizati p/t analiza atit aspectelor
economice cit si sociale.SSE si-a elaborate procedee si metode special de cercetare cum sunt:
1.Observarea in masa,entralizarea si gruparea ,procedee si metode de analiza si interpretare statistica.
In SSE sint utilizatea urmatoarele metode de calcul:metoda marimelor relative,m.marimelor
medii,m.indicilor,m.analizeie e!"austibe de selectie,m.analitica de calcul.
#etodele de obtinere a informatiilor prin masurarea ordonare si sintetizare a fenomenelor din economiea nationala
stau la baza calcularii unor agregate macro care e!prima aspectele esentiale ale economiei.
2.Sarcinile SSE . -$rezentarea info. Organelor conducerii de stat necesare p/t luarea deciziilor legate de:elaborarea
politicilor oconomici ,a diferitor programe de stat si a masurilor de realizare a acestora.
-%sigurare cu info referitor la dezvoltarea economii si sferii sociale pe conducatorii diferitor intreprinderi pt a
intelege situatia climei macro si pt luarea deciziilor in legatura cu investitiile sau cu largirea productiei.
-$rezentarea de catre organelle statisticii national oficiale a info privind dezvoltarea socio economica a tarii
organelor si institutiilor economice international.
-Informarea despre rezultatele prinipale si tendintele de dezvoltare a economiei opinii publice, organizarii social
politice, si persoanelor fizice.
3Sistemul de indicatorii ai SSE . Indicatorii potentialului economic 1.I.resurselor de munca : i.ai marimii
structurii si calitatii resurselor de munca,i.ai marimii structurii si calitatii fortei de munca si a folosirii acestea,i.ai
marimii structurii si calitatii ai rezervelor de munca .
2.i.avutiei nationale : i.ai marimii structurii starii fizice si folosirii &&,i.ai marimii structurii si folosirii a stocurilor
de material,i.ai resurselor natural si spiritual a societatii : Indicatorii rezultat.obtinute in economia nationala ca
urmare a folosirii potentialului economic : i.ai produsului final realizat,i.ai veniturilor factorilor de productie,i.ai
produsului final folosit 'consumul populatiei ( Indicatori eficientii folosirii potentialului economic ( i.globali ai
eficientii economice,i.ai eficientei folosirii &&,i.ai eficientii folosirii bunurilor material circulante,i.ai eficientei
folosirii fortei de munca ( Indicatorii populatiei si nivelului de trai ( i.nr structurii si miscarii pop,sistemul de
indicatori care stau la baza aprecierii niveluluinde trai,i.ai veniturilor pop si ai puterii de cumparare ai acestora,i.ai
marimii structurii si evolutiei consumului pop,i.ai nivelului cultural ai gradului de instruire si a sanatatii pop (
Indicatorii gradului de participare la circuitul de valori pe plan international ( i.ai importului si e!portului,balanta de
plati e!terne
4.populatia ca obiectul principal al cercetarii statistice.sursele de info statistice despre pop. S.pop.este cea mai
stravec"e ramura a statisticii numita demografie ce reprezinta o stiinta ce are ca scop evident nr structurii evolutiei
si miscarii spatiale ale pop. $op.fiind obiectul principal a cercetarii statistice ce reprezinta totalitatea pers.ce
locuies) pe un teritoriu si se renoieste in continu prin procesu de nasteri si decese. S.pop analizeaza diferite
totalitati:pop in ansamblu*stabile si prezenta+,diverse grupe ale pop . Pop stabila-reprezinta totalitatea pop care au
domiciliu stabil pe teritoriu dat inclusive persoanele absentate. -pop prezenta-reprezinta pop care se afla pe teritoriu
dat in momentul recensamintului in)lusiv pers.domiciliate temporar. ercetarea a pop se efectuiaza urmarind
urmatoarele etape:observarea statistica,prelucrarea statistica,analiza si interpretarea rezultatelor
olectarea info privind pop se realizeaza in baza urmatoarelor surse:
a),ecensamintul pop*este una din cele mai vec"i inregistrari de tip statistic si necesita c"eltueli de timp material
financiare umane. In baza recensamintului pot fi obtinute info privind nr,structura pop la un moment de timp. In
baza recensamintului sunt inregistrate urmatoarele
caracteristici:geografici,personale,economice,educationale,cultural,fertilitate*evident copiilor nascuti+
b+statistica starii civile ce asigura date privind miscarea naturala a pop in baza intocmirii actelor starii civile si
buletinelor statistice de nastere,deces,casatorie divort+
c+an)eta demografica este o inregistrare intreprinsa pe o anumita fractiune dintro colectivitate generala numita
esantion.ele mai principale an)ete demografice au )a s)op analiza*fertilitatii,mortalitatii,miscarii migratorii
pop.o)upate,soma-ul+
d+registrele pop .este o metoda de inregistrare continua a tuturor modificarilorsurvenite in statul persoanei
respective
5indicatorii nr si structurii pop . /r total al pop reprez un agregat macrodemografic care cuprinde 100 de
generatii coe!istente la un moment dat . /r calculate al pop*nr determinat pt o anumita perioada de timp trecuta
prezenta viitoare aplicind diferite metode de cal)ul+ . a+nr estimat-nr determinat pt o perioada curenta in baza unor
info:nr pop de la ultimul recensamint,miscarea migrator1 a pop din momentul recensamintului pina in momentul de
referinta a estimarii ( b+nr proiectat*nr determinat pe perioada viitoare +. /r pop poate fi tratat : a un indicator de
nivel,ca un indicator de interval. /r mediu annual al pop poate fi stabilit prin intermediu:a mediei aritmetice simple,
*se utilizeaza atunci )ind evolutia pop are loc dupa o progresie aritmetica+,si media geometrica simpla*in cazul )ind
evolutia pop are loc dupa o progresie geometrica. %naliza indicatorilor nr pop este urmatoarea:analiza
trendului*evolutia pe baza utilizarii diferitor metode si procedee de a-ustare a trendului+ a+procedeul modificarii
medii absolute ( b+procedeul indicilui mediu de dinami)a ( c+metoda analitica de )al) ( d+metoda celor m mi)i
patrate )onsta in minimizarea abaterilor la patrat dintre valorile estimate ( analiza indicatorilor ce e!prima raportul
dintre nr pop si suprafata teritoriului unei tari ( a+densitatea pop ( b+densitatea economica reprezinta raportul dintre
necesitatile pop si resursele disponibile in zona pe care o ocupa pop . %naliza structurii pop se efectueaza
astfel:caracteristici demografice,caract educationale,caract economice,caract sociale,caract nationale. %naliza
structurii pop dupa se! se bazeaza pe utilizarea indicatorilor statistici : i.absoluti,i.relativi de structura,i.relativi de
coordonare calc sub forma de coeficientul feminitatii si mas)ulinitatii. %naliza structurii pop dupa virsta se
realizeaza astfel: $op in virsta s)olara*pop s)olara pt nivelul primar,pop s)olara pt nivelul secundar,pop s)olara pt
nivelul universitar,+ pop fem in virsta fertile*12-34ani+,pop in virsta de munca*15-26+, $op se imparte in :tinara*0-
13ani+,adulta*12-24+,507. 6.indicatorii miscarii natural a populatiei . Indicatorii statistici ale pop
sunt:i.mortalitatii,ratele specific de mortalitate stabilite in baza se!ului si virstei,ratele diferentiale ale
mortalitatii*stabilite in functie de statutul residential in functie de ocupatie si pe categorii sociale+,rata mortalitatii
infantile,rata mortalitatii endogene si e!ogene,durata medie de viata*e!prima nr de ani pe )are il vor trai cei nas)uti
vii in perioada respective+ 8+indicatorii natalitatii si fertilitatii:rata generala a frtilitatii,rata generala a
natalitatii,ratele specific de fertelitate conform virstei. #ai avem indicatori calculate ca:sporul natural,rata sporului
natural,coeficientul vitalitatii,rata nuptialitatii,rata divortialitatii. 7.indicatorii miscarii miratorii a pop #iscarea
migrator1 reprezinta trecerea dinntro zona geografica in alta si presupune s)imbarea domiciliului de la locul de
origine la lo)ul destinat. Indicatorii miscarii migratorii sunt:rata de emigrare,rata de emigrare,sporul migratoriu,rata
sporului migratoriu. !obiectul de studio al statisticii resurselor de munca ai a fortei de mun"a.sursele de info
privin o)upatia si soma-ul in ,.# . $opulatia ocupa un loc important in flu!ul circular din econmie:pe deoparte ea
actioneaza in calitate de consummator,pe dealta parte fota de munca constituie un element absolut indenspesabil si
complementar al facorului capital pt desfasurarea procesului de productie . Obiectul de studiu al s. ,# si a &#
presupune evidenta indicatorilor a marimii structurii si calitatii resurselor de munca (structurii si calitatii a fortei de
munca si a folosirii acesteia(indicatorii ai marimii si structurii a rezervelor de munca( i.utilizarii timpului de lucru( i.
eficientei utilizarii fortei de munca. Sursele de info. $rivind ocupatia si soma-ul in ,#.$entru obtinere datelor
statistice privind populatia ocupata in economia nationala somerii pop. Economica inactive si altele biroul national
de statistica al ,# utilizeaza urmatoarele surse de info. 1.,aportul statistic nr.1 9munca: colectat de la unitatile
economice si sociale cu dreptul de persoana -uridica de toate tipurile de activitati economice si forme de
proprietate cu nr. de anga-ati de ;0 persoane. ;.%nc"eta trimestriala asupra fortei de munca in gospodarii pentru
datele privind populatia ocupata pe grupe de virste grupe de ocupatii statut profesional . <.Surse
administrative:datele ministerului muncii privind nr. somerilor inregistrati pe total,pe grupe de virsta, durata
soma-ului si nr persoanelor cuprinse in cursuri de calificare si recalificare. 3.,apoartele casei nationale pronuntate
de asigurarile sociale privind nr pensionarelor, invalizilor si persoanei care bineficiaza de a-utoare sociale.
2.,ecensamintul populatiei . #.$etodoloia de calcul a resurselor de munca . ,esursele de munca e!prima nr
persoanelor capabile de munca , respective parte pop. are dispune de ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale
care le permite desfasurarea unor activitati. =olumul resurselor de munca se determina in baza relatiei:,#>$=#-
$=#I#7$%=?#. /r. $=# cuprinde totalitatea persoanelor a caror virsta este cuprinsa intre virsta de intrare si
esire din activitate*pt f.26 ani pt b.5; ani+.conform codului muncii a ,# persoana fizica dobindeste capacitatea de
munca la implinirea de 15 ani. ?a virsta de 12 ani persoana fizica poate inc"ia contract individual de munca cu
acordul parintilor sau reprezentantilor legali. aracterizarea resurselor de munca s erealizeaza cu a-utorul balantei
resurselor de munca:
$t caracterizarea resurselor de munca se pot folosi si alti indicatori: pop. %pta de munca *$%#>$=#-$=#I#+, si
resursele de munca disponibile*,D#>,#-elevi,student-militari in termen+
,esursele de munca @tilizarea resurselor de munca
1resursele de munca ,# 8+$opulatia ocupata pe activitati economice
$=# +,ezervile de munca *,A#+
$=#I# Elevi si student in virsta de munca care nu
lucreaza
$%=#? #ilitari in termen, persoane casnice
Someri
1%. Indicatorii nr si strucurii fortei de munca . %cesti indicatori sunt :pop.activa din punct de vedere
economic*$E%+ include toate persoanele care intro perioada de timp furnizeaza forta de munca disponibila pt
producerea de bunuri si servicii in economia nationala.$E%>$O7S. onform O/@ pop. %ctive este determinate in
; variante: -$op.obisnuit activa se determina cu ocazia recensamintelor perioada de referinta fiind un an
calendaristic ( -$op.curent active se determina cu ocazia anc"etelor fortei de munca , perioada de referinta fiind o
saptamina ( -$op.ocupata cuprinde toate persoanele de 12 ani si peste care au desfasurat in timp de o saptamina o
activitate economica producatoare de bunuri sau servicii de cel putin o ora in scopul obtinerii unor venituri.
11.clasificarea pop.dupa statutul ocupatiei . Dupa statutul ocupatiei se clasifica numai populatia
ocupata.@tilizarea acestei clasificari da posibilitatea de a determina statutul professional al $O . Statutul
professional e!prima situatia unei personae ocupate , in functie de modul de obtinere a veniturilor prin efectuarea
unor activitati si anume : 1Salariati personae care isi e!ercita activitatea pe baza unui contract de munca.
;.$atroni personae care isi e!ercita ocupatia pe propria lor unitate si care detine unul sau mai multi salariati.
<.?ucratori pe cont propriu sint personae care isi e!ercita activitatea fie in unitatea proprie sau cu a-utorul unui
utila- propriu dar nu are anga-at nici un salariat ( 3.?ucratori familiali neremunerati sunt personae care isi e!ercita
activitatea intro unitate economica familial condusa de un membru al familiei si care nu primeste remuniratie .
2.#embrii unei societati agricole sau a unei cooperative sunt personae care au lucrat fie ca proprietar de teren
agricol intro societate %gricola fie ca membru a unei cooperative mestesugaresti de consum sau de credit
5.Someri sunt considerate persoanele de 12 ani si peste care nu lucrea neavind un loc de munca , sunt in cautarea
unui loc de munca, sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 12 zile dacavor gasi un loc de munca
6.Somerii inregistrati personae apte de munca in virsta apta de munca care nu au un loc de munca un alt venit legal
sunt inregistrati la oficiile teretoriale ale fortei de munca ca personae In cautare de lucru si care dau dovada ca vor
sa lucreze ( B.$EI include persoanele de 12 ani si peste care nu sint incadrati in procesul de munca si nici nu
indeplinesc cele trei conditii pt a putea fi considerati someri *copii elevi student pensionari+
12.Indicatorii timpului de lucru . 1Cradul de utilizare a fondului de timp ma!im disponibil (
( Durata medie a zilei de lu)ru ( Durata medie a lunii de lu)ru D?> ( Cradul de
realizare a zilei de lu)ru ( Cradul de utilizare a lunii de lu)ru D/?> (
,ezerva de timp pe seama utilizarii integrale a zilei de lu)ru ( ( ,ezerva
de timp pe seama utilizariii integrale a lun ii de lu)ru *zile/om+ ( ,ezerva totala de timp
pe seama utilizarii integrale a zilei si lunii de lu)ru ore/om ( ,ezerva sau sporul de
produ)tie care sar putea obtine prin utilizarea integral a timpului de lu)ru (
13.&otiuni enerale pri'ind indicatorii eficientei fortei de munca.
In teoria si practica economica categoria de productivitate e!prima efecienta utilizarii factorilor de productie
.$roductivitatea unui factor de productie *capital sau munca reprezinta raportul dintre cantitatea de productie
obtinuta cu a-utorul factorului de productie respective si cantitaea acestui facor utilizata in cursul perioadei de
calcul.deci productivitatea este raportul unui effect *output+raportul dintre un effect si un effort
*input+.$roductivitatea muncii poate fi calculata ca :
Indicator direct al productivitatii ( a un i. indirect . a productivitate marginala
$roductivitatea muncii poate fi calculate si analizata la nivelul economiei nationale,activitatii economice,agentilor
economici pe produse si grupe de produse . $roductivitatea muncii la nivelul economiei nationale numita
productivitatea sociala a muncii se calc.
> (?a nivelul activitatii economice productivitatii muncii se calc. D>

14.Dinami"a producti'itati sociale a muncii si contributia factorilor la modificarea producti'itatii sociale a
muncii
Dinamica productivitatii sociale a muncii poate fi realizata pe baza relatiilor:
> E100F > E100F
ontributia factorilor la modificarea productivitatiii sociale a muncii poate fi analizata pe ; cai:analiza determinista,
analiza sto"asti)a . %naliza determinista consta in descompunerea disriptiva a indicatorilor rezultati dintrun produs
ai factorilor de influenta .ele mai cunoscute modele sunt : #odelul cel mai simplu este atunci cind G este
influentat de ; factori : modificarile inervenite in productivitatile muncii la nivelul ramurilor ,mutatiile ce au loc in
structura populatiei ocupate in ramurile respective . $entru cuantificarea modificarii a productivitatii muncii pe
seama modificarii ambelor factori *G si HI+sunt calculate urmatorii indicatori: a+modificarea relative numita
indicile cu structura variabila b+modificarea absoluta pentru cuantificarea masurarea modificarii D sub influenta
modificarii factorului calitativ se calc.: a+modificarea relative numita indicile cu structura fi!a . $t cuantificarea
modificarii D pe seama modificarii factorului cantitativ se calc. a+#odificarea relative numita indicile modificari
structural ( b+#odificarea absoluta. %naliza sto"asti)a se bazeaza pe metoda corelatiei si regresiei .
#odelele de regresie sunt :unifactoriale , multifactoriale . 15.(roducti'itatea muncii calculate in ba)a timpului
de lucru*producti'itatea lunara )ilnica si orala. %naliza prin care se masoara influenta utilizarii timpului de
lucru asupra nivelului si dinamicii D.In functie de modul de e!primare a numitorului D la nivelul ramurilor poate
fi calc. ca : 1$roductivitatea lunara
;$roductivitatea zilnica ( <$roductivitatea in ore a muncii
16.Sistemul de indicatori a ni'elului de trai . $roblema nivelului de tria ai populatiei ocupa un loc important in
calculile si analizele macro.unoasterea si analiza populatiei necesita calc. indicatorice e!prima nivelul strucura
evolutia nivelului de trai ai pop.Deoarece nivelul de trai este comple! e!primarea acestuia se face printrun s1stem
de indicatori pt ca sa permita o evaluare cit mai corecta a buna starii pop.Sistemul de indicatori care sta la baza
analizei nivelului de trai este impartit in < grupe: a+Indicatori generali ai nivelului de trai aici se include indicatorii
ce e!prima nivelul si evolutia produsului intern sau produsului national pe locuitor si indicatorii care e!prima
nivelul structura si evolutia avutiei nationale .%cesti i. permit sa se aprecieze un anumit nivel de viata a pop. Iarii (
b+Indicatorii care caracterizeaza direct nivelul de trai ai pop.In aceasta categorie se includ indicatorii consumului de
bunuri si servicii de catre pop ( c+Indicatorii efectelor nivelului de trai ai pop.aici se include indicatorii demografici
cum sunt:rata mortalitatii gradul de saracie, durata medie a vietii .
17.Indicatorii 'eniturilor pop. =eniturile reale ai pop . salariu este o sursa principal a veniturilor pop. Dar
reprezinta numai o parte a acestor venituri. =eniturile obtinute de pop.provin din mai multe surse si se grupeaza
astfel: 1.=enituri din munca si din patrimoniu-venituri din activitati suplimentare din vinzare pe piata a produselor
agro alimentare ,venituri din patrimoniu*c"irii ,dobinzi+ ( ;.=enituri din transferuri sociale *pensii a-utoare de soma-
burse+ . =eniturile personale ale mena-elor cuprind veniturile din munca si patrimoniu precum si veniturile din
transferuri sociale primite de pop. =eniturile disponibile ale mena-elor sunt destinate compararii de bun si servicii
de consum pt economisire sau investitii.astfel veniturile reale se calc.ca raport intre veniturile nete si indicile
preturilor de consum.
1!.Indicile preturilor de consum +determinarea si utili)area .&ea,unsuri si a'anta,e. I$ are o mare
importanta economica si sociala precum si politica I$ este calc.de toate tarile fiind considerat o masura a inflatiei
in tara respectiva I$. E!prima si caracterizeaza evolutia preturilor la marfurile cumparate si a tarifelor serviciilor
utilizate de catre pop. In perioada curenta fata de perioada de baza .&iind un indice de tip ?aspe1res, I$ prezinta
toate avanta-ele si dezavanta-ele acestuia. $rincipalele avanta-e care stau la baza acestuia sunt:usurinta calc.lui, care
se bazeaza pe o sructura de cunsum stabile H0 calc. I$ necesita doar inregistrarea preturilor din perioada curenta
$1, ;.%re o baza fi!a si ponderea constanta,acesti indici sunt comparabili intre ei si se pot aplica relatii de legatura
intre indicii cu baza fi!a si indicii cu baza in lant . <.osturile impuse de obtinerea datelor sunt mai mici
comparative cu indicile de tip $aasc"e ( -Dezavanta-ele I$: nu masoara modificarea preturilor bunurilor nou
aparute in intervalul de la perioada de baza la perioada curenta. Supraestimeaza cresterea preturilor , deoarece
pop.va reactiona la modificarea preturilor mai mari prin solicitarea unor cantitati mai mici si invers . resterea
preturiolor produselor este rezultatul cresterii calitatii a acestora si ca urmare a cresterii inflatii.I$ are o larga
utilizare in analizele economice si sunt incadrate in trei categorii: utilizarea con-uncturala .cu a-utorul I$ se
apreciaza cresterea sau scaderea preturilor in tara , @tilizarea contabila .evolutia c"eltuelelor depinde de doi factori
variatia preturilor si variatia cantitatilor diferitor bunuri si servicii cumparate.@tilizarea sociala .I$ este utilizat in
negocierele sociale dintre guvern patronat si sindicat pt stabilirea nivelului salariilor inde!area pensiilor burselor.
1#.Indicatorii consumului pop. =enitul disponibil al mena-elor este folosit de acestea pt cumpararea de bunuri si
servicii utilizate pt satisfacerea necesitatii umane individuale . onsumul pop.reprezinta totalitatea produselor
alimintare si nealimentare consummate si a serviciilor folosite de pop. In scopuri neproductive precum si bunuri si
servicii obtinute gratuit intro perioada de timp .onsumul total al pop.se realizeaza prin intermediul preturilor si
anume : preturi de a)izitie , preturi de productie .Sructura consumului de pop. Se analizeaza pe baza marimelor
relative de structura prin calc. fiecarii de bunuri si servicii consummate in totalul consumului pop.
In statistica internationala se utilizeaza urmatoarea defalcare a consumului pop. $e grupuri de bunuri si servicii :
consum alimentar si bauturi , imbracaminte si incaltaminte , transport si telecomunicatie , cultura invatamint si
educatie locuinte si inzestrarea cu bunuri . $rin gruparea posturilor de )eltuieli enumerate se obtine o grupare
sintetica : consumul alimentar si bauturi marfuri nealimentare , servicii . Indicatorii consumului pop. In unitati
natural reprezinta o importanta deosibita pt caracterizarea de trai,cei mai principali indicatori sunt :consumul mediu
annual de produse alimentare in unitati natural care se calc. pt principalele produse alimentare : arne si produse
din carne (?apte si produse din lapte ( Aa"ar si produse din za"ar . Inzestrarea pop.cu bunuri de folosinta
indelungata se determina pt principalele produse :frigidere aragaze televizoare.
2%.indicii sintetici ai de)'oltarii umane . onform metodologiei programului /atiunilor @nite pt dezvoltare
principalii indicatori sunt: 1indicile dezvoltarii umane-se bazeaza pe < indicatori:longevitatea ce e!prima durata
vietii a unui individ . /ivelul educational masurat prin durata de s)olarizare,standardul de viata masurat prin $I8 pe
un locuitor calculate la paritatea puterii de cumparare in e)ivalent dolari S@%. ;. i.de capacitate caracterizeaza
impli)area pers,de se! fem si mas) in a)tivitatile sociale si economice. Indicile saraciei reprezinta procentul
populatiei in cele mai slabe caracteristici de baza ale dezvoltarii umane : -nutritia si starea sanatatii ( -acesul la
servi)iile de sanatate ( -nivelul educational si ine)itatea pe se!e .
21.indicatorii 'olumului-structurii .ondurilor fi/e . &ondurile fi!e reprezinta bunurile materiale ce se foloses)
pe un timp indelungatpe o perioada m mare de un 1 si a caror valoare de inventarier depaseste suma de 1000lei si
care in timpul e!poatarii isi pastreaza forma fizica initiala.Evaluarea && se face:preturi )urente utilizate atunci )ind
preturile au un c"aracter relatv stabil,preturi constant. Evaluarea && in preturi )urente se face astfel: %+valoarea
initial )ompleta ( b+val de inlo)uire ( c+val ramasa ( valoarea initial )ompleta este val stabilita && in momentul
punerii acestora in e!ploatare si reprez.totalitatea )eltuelilor legate de construirea a)izitionarea transportatea si
punerea in functiune a &&. valoarea de inlo)uire se stabileste )u o)azia reevaluarii && dupa ce acestea au fost
utilizate in timp indelungat se efectuiaza inventarierea. =aloarea ramasa reprezinta diferenta dintre valoarea initial
complete si amortizarea si reprezinta acea valoare care in)a nu a fost transferata in produ)tie. =aloarea statistica in
care se e!prima && evidentiaza volumul valori) al acestora la un anumit moment de timp prezentinduse ca un
indicator de sto) in analizele e)onomice ,de regula valoarea && se )oreleaza )u indicatorii e!primati pe o anumita
perioada de timp fiind considerate ca indicatori de flu!*$I8,$/8,$//+. %naliza structurii && se realizeaza dupa
urmatoarele criteria: 1dupa locul de utilizare*agri)ultura transport+ ( ;dupa competent materiala*cladiri,constructii
spe)iale,masini utila-e si instalatii de lu)ru,mi-loace de transport,mi-loace de transmisie,animale si plantatii puse pe
rod ( <dupa forma de proprietate*private,publica,mi!ta,cu investitii straine,mi!ta )u investitii auto"tone si straine+
3dupa durata de serviciu*&&noi,&& la care durata de servi)iu este sub durata normal,&& in functiune la care durata
de servi)iu este peste durata normal.
22.indicatorii starii fi)ice a .ondurilor fi/e . Starea fizica a && se analizeaza si se caracterizeaza prin intermediu
indicatorilor de uzura si indicatorii starii de utilitate E100F(
23.indicatorii miscarii .ondurilor fi/e . $t analiza mis)arii && se utilizeaza balanta && ce se elaboreaza fie in
valoarea initial )ompleta fie in valoarea ramasa. $t caracterizarea mis)arii && se utilizeaza: 1indicatorii inoirii &&
;indi)atorul s)oaterii din functiune a &&
24.indicatorii eficientei folosirii .ondurilor fi/e Indicatorul eficientei folosirii && poate fi )al)ulat )a indicator
direct a eficientei reprezentind raportul dintre effect si effort. b+ca indicator indirect a eficientei numit
fondointensitate reprezentind raportul dintre effort si effect,e!primind necesarul de && pt obtinerea a unui leu sau
1000 lei .
25.anali)a dinamicii eficientei .ondurilor fi/e prin determinarea contributiei factorilor . ontributia factorilor
la modifi)area eficientei medii a && pe economie poate fi stabilita prin metoda determinita astfel pt cuantificarea
modificarii eficientei mediei a && sub influenta modificarilor a ambelor fa)tori se cal): a+modificarea relative
numita indicile )u stru)tura variabila ( b+modificarea absoluta . pt cuantificarea modificarii eficientei medii a && pe
economie sub influenta modificarii factorului calitativ eficienta && fi!e pe ramuri se cal):
-modificarea relativa numita indicile )u structura fi!a
$t cuantificarea efecientei medii a && sub influenta modificarii factorului cantitativ
Structura && pe ramuri se calc
a+modificare relative numita indicile modificarii structural.
26.obiecti'ele si importanta calculelor ma"ro pri'ind re)ultatele acti'itatii . alc si analiza macro privind
starea economiei nationale necesita info statistice sintetice referitoarea la a)tivitatea economica desfasurata de
agentii economici intro forma agregata.%ceste info sunt furnizate de catre sistemul de conturi nationale prin
intermediul agregatelor ma)ro .
27.areate ma"ro si metodele de cal" ale acestora. %gregatele ma)ro sunt marimi sintetici ce masoara rezultatul
intregii activitati economice si au )a effect producerea de bunuri si servicii.%gregatele ma)ro )a rezultat
evidentiaza productia finala reprezentind prin productia bruta diminuata )u valoarea bunurilor si serviciilor
produse intro perioada de consum in aceeasi perioada pt producerea de noi produse acestea numite consum
intermediar. $I8 e!prima productia finala bruta realizata in de)ursul unei perioade de regula un an de catre agentii
economici care isi desfasoara a)tivitatea in interiorul tarii. $I8 se )al) prin < metode: 1metoda valorii adaugate
;metoda )eltuelilor*metoda utilizarii finale sau $I8 pe categorii de utilizari+ ( <metoda veniturilor *metoda
repartitiei sau metoda insumarii veniturilor+ ( $/8 reprezinta )eltuelile totale ale notiunii pt bunuri si servicii
produse in decursul unui an . =/ reprezinta veniturile factorilor de produ)tie din interiorul tarii7soldul vaniturilor
dintre agentii national ice a)tiveaza in strainatate si a celor strain ice isi desfasoara activitatea pe teritoriul tarii
=/D>=/7SIS. SIS soldul transferurilor )urente in raport cu strainatatea.
2!.(I0 pe cateorii de resurse.
( I$-impozite pe produs ( I=-ta!e vamale,S$-subventii:
2#.(I0 pe cateorii de utili)are
( ( ( &8>&8&7
3%.(I0 dupa metoda 'eniturilor
( (
34.notiuni enerale pri'ind comertul e/terior cu marfuri. omertul international si comertul e!terior sunt
concept bivalente adica ele acopera s)imburile de marfuri sau bunuri si servicii ,ele se refera la s)imburile care au
)a obiect doar marfurile.dezvoltarea comertului e!terior reprezinta o prioritate politica si economi)a a ori)arei
tari,datorita comertului e!terior multe tari au obtinut o crestere a dezvoltarii socio-economice a economiei
nationale.obiectul de studio al statisticii comertului e!terior este flu!ul de marfuri *e!port,import+de marfuri
clasificate dupa nomenclatorul de marfuri pt activitatea economica e!terna.Obiectul este flu!ul de marfuri ce trec
peste "otare de tara data si tarile straine,s)opul acesteea este de a duce evident curenta a marfurilor ce trec peste
"otare pe grupe de tari si tipuri de marfuri.
35.principalele concepte nomenclatoare si clasificatoare uili)ate in inreistrarea si sistemati)area datelor
pri'ind comertul e/terior cu marfuri in 1$ . Statistica comertului e!terior al ,# se realizeaza in conformitate
cu mitodologia utilizata pe plan international*O/@+.Ieritoriu luat in consideratie in statis comertului e!terior al
,# se refera la teritoriu economic al tarii in )are se apli)a legislatia vamala nationala dar nu coincide )u teritoriu
geografi) al tarii.*)u e!ceptia raioanelor din partea stinga a nistrului. /omenclatoarele si )lasificatoarele utilizate in
statistica comertului e!terior in comertul ,# . /omenclatorul marfurilor e!portate si importate in ,# elaborate in
baza sistemului armonizat de des)riere si codificare a marfurilor compus din 2 trepte . 1sectiuni*;1 sectiuni+
;capitole*46 capitole form din ; semne+ ( <grupr*1;31 form din 3 semne+ ( 3subgrupe de marfuri*2014 form din
alte semene+ ( 2pozitii*10000 mii form din 4 semne+ ( /omen)latorul tarilor elaborate de birou de statistica a O/@
ce contine codurile standart si abrevierile in limba engleza a denumirii de tari sau zone.odul numeric atribuit tarii
sau zone e format din < cifre iar abrevierile di ;,< litere.*#D-6B4+ . lasificatorul valutelor elaborate de
departamentul de statisti)a a &#I in care fiecare valuta nationala se reprezinta ca abreviere din limba engleza din <
litere si )odul numeric al)atuit din <,3 cifre pt leul moldovenes)*#D?-43B+ ( Evidenta statistica a comertului
e!terior in ,# se tine in baza sistemului general de comert care include teritoriu economic al tarii fara raioane din
partea stinga a nistrului + si in volumul e!port se include ree!portul.
36.indicatorii statistici a comertului e/terior la ni'elul tarii*la ni'el ma"ro)
Sistemul de indicatori ai statisticii sunt:
1volumul comertului e!terior ( ;coeficientul annual de devansare ( <soldul balantei comerciale ( 3ponderea soldului
balantei comerciale in $I8 ( 2coeficientul de variatie a soldului balantei comerciale
5gradul de acoperire a importurilor prin e!porturi
6indicile gradului de acoperire
Bintensitatea participarii tarii la s)imbul international
4ponderea e!port in $I8 ce e!prima e!tinderea marfurilor auto"tone pe pietile mondiale
10ponderea inport in $I8 ce e!prima dependent economiei nationale din importurile din tarile lumii
11coieficientul de variatie a importului
1;coieficientul de variatie a e!portului
1<structura e!port si import de marfuri pe grupe de tari pe tari partenere pe grupe de marfuri si tipuri de marfuri.
37 . Indicii raportului de sc2imb 3n comer4ul e/terior cu m5rfuri . 1.=olumul comertului e!terior *=#+ .
indicator sintetic ce cuprinde activitatea de e!port si import . =E > E7I ( ;.oeficientul anual de devamare * D +
D>
PIB
VCE
I
I
E100 (
VCE
I
- indicatori de dinamica a volumului comertului e!terior (
PIVB
I
- indicatori de dinamica a
$I8-ului .=aloarea sa sub 100F ne indica contributia insuficienta a comertului e!terior la procesele economice
interne ( <. Soldul balantei comerciale * S8 + . S8> E-I ( 3. $onderea soldului balantei comerciale in $I8 >
aportul comertului e!terior de marfuri in crearea $I8 . e!prima rolul activ /pasiv al comertului e!terior in procesul
intern .
PIB SBC /
>
100 E
PIB
SBC
F ( 2. oeficientul de variatie a soldului balantei comerciale * =
S8
+ .
SBC
CV
>
PIB
SBC

e!prima modificarea soldului balantei comerciale datorita modificarii cu o unitate a $I8-ului ( 5.Cradul
de acoperire a a importurilor prin e!porturi . * C% + C%>
I
E
E100F ( 6.Indice gradului de acoperire * IC%+
0
1
GA
GA
IGA =
E100F valoarea sa sub 100F e!prima deteriorarea situatiei balantei comerciale , adica descresterea
e!cedentului acestei balante sau cresterea deficitului . B. Intensitatea participarii tarii la sc"imbul international
* I$SI + I$SI>
pop
N
E
*J/loc+ ( 4.$onderea e!portului in $I8 ce e!prima e!tinderea marfurilor auto"tone pe pietele
mondiale .
PIB
E
PIB E
=
/

E100F ( 10. $onderea importului in $I8 ce e!prima dependenta economiei nationale cu

importurile din tarile lumii (
F 100 E
/
PIB
I
PIB I
=
( 11.oeficientul de variatie a e!porturilor *=
E
+ . =
E
>
PIB
E

(
1;. oeficientul de variatie a importurilor =
I
>
PIB
I

( 3! .Sistemul conceptual a 0(E. 8alanta de plati

e!terne *8$E+ . este un document statistic elaborat in mln@SD si publicat de autoritatea monetara centrala , ca
urmare a agregarii activitatilor tuturor bancilor comerciale ce au dreptul sa efectueze tranzactii financiare cu
strainatea . 8$E- se efectueaza global , respectiv pentru toate relatiile economiei cu strainatatea . 8$E regionala .
pentru relatiile economiei cu grupari sau comunitati de state partenere . 8$E bilaterala . pentru relatiile economiei
cu agentii economici rezidenti ai altei economii . In ,# banca nationala elaboreaza :8$E globala ( 8$E regionala
cu tarile SI si cu tarile K ,estul ?umii K ( 8$E bilaterala cu ,usia , @craina 8elorus ,Cermania si ,omania . ?a
baza 8$E stau stau norme , concepte , definitii , clasificari , si conventii cuprinse in editia a 2-a a manulaului
balantelor de plati , publicat de &#I in anul 144< . Importanta 8$E consta in urmatoarele : Intr-o lume in care
interdependentele economice sunt in continua crestere , evolutiile in privinta raportului dintre incasarile si platile
e!terne , respectiv intrarile si iesirile de investitii straine -oaca un rol important in luarea deciziilor politice cu
caracter macroeconomic ( $e baza datelor cuprinse in aceste documente se efectuiaza o serie de studii analitice
precum : determinarea cauzelor dezec"ilibrelor dintre incasari si plati si necesitatea aplicarii unor masuri de
promovare sau de a-ustare ( stabilirea relatiilor dintre comertul cu marfuri si investitiile directe ( prezentarea unor
aspecte ale comertului cu servicii ( determinarea flu!urilor si stocurilor din sistemul bancar international ( conversia
actiunilor si dezvolatrea pietei de capital ( analiza problemelor legate de datoria e!terna ( plata dividentelor si a
dobinzilor si cresterea economica ( stabilirea legaturilor dintre cursul de sc"imb si flu!urile contului curent ,
contului de capital si financiar . Datele cuprinse in aceste ; ducumente sunt indispensabile alcatuirii diferitor
componente ale conturilor nationale si deasemenea sunt utile la calcularea $I8 . $rincipiile metodologice de
elaborare al 8$E : Structura balanLei de plMLi e!terne ( Indicatorii statistici de analizM ai balanLei de plMLi e!terne (
Sistemul conceptual a poziLiei investiLionale internaLionale ( $rincipiile metodologice de elaborare a poziLiei
investiLionale internaLionale ( %naliza structurii poziLiei investiLionale internaLionale . 3# . (rincipiile metodoloice
de elaborare a 0(E si (II . Iranzactiile care fac obiectul inregistrarilor in balanta de plati e!terne pt a putea fi
clasificate si integrate conturilor de caare apartin , trebuie selectate din multimea tranzactiilor iar criteriul
fundamental este rezidenta economica . Definirea notiunii de rezident presupune intelegerea economica a
urmatoarelor concepte metodologice : Agenti rezidenti subiecte economice situate in teritoriul economic al unei
tari analizate ( Agenti nerezidenti subiecte economice aflate in afara teritoriului aceleiasi economii si pot fi
conationali sau nu ( Conational- persoana care in raport cu alta face parte din aceiasi natiune . Teritoriul economic
al tarii coincide cu teritoriul geografic administrat de guvernul acestei tari si unde circulatia persoanelor , a
marfurilor si capitalurilor este libera ( Tranzactiile internationale sunt flu!uri economice internationale si se
clasifica in tranzactii care reunesc flu!urile comerciale si tranzactiile ce sintetizeaza flu!urile financiare . Pretul de
evaluare a tranzactiilor in 8$E sunt preturi ale pietei , iar momentul de inregistrare a tranzactiilor coincide cu
sc"imbarea de proprietate . BPE functioneaza pe principiul dublei inregistrari a fiecarei tranzactii .
4%.Structura balantei de plati e/terne . Structura balantei de plati consta din ; conturi . ontul curent si contul de
capital si financiar . ontul urent . cuprinde 3 capitole distincte :
1. 8unuri . cuprinde pe credit incasari valutare si pe debit plati valutare pentru e!portul si importul de marfuri ,
procesare de bunuri , reparatii de bunuri etc .
;. Servicii . cuprinde la rindul sau balanta serviciilor , adica incasarile si platile generate de comertul international
cu servicii : de transport de marfuri si calatori , de receptie si control cantitativ , de manipulare si transbordare a
marfurilor , reclama si publicitatea comerciala .
<. =enituri . cuprinde veniturile din investitii , veniturile acumulate de un investitor din detinerea activelor
financiare . 8alanta veniturilor are urmatoarea structura : venituri din munca al emigrantilor ( venituri din investitii
directe ( veniturile din investitii de portofoliu ( venituri din alte investitii de capital .
3. Iransferuri curente . cuprinde intrarile valutare sau iesirile valutare , de resurse reale si financiare fara
compensare din partea beneficiarului .
ontul de capital si financiar . cuprinde ; conturi distincte : ontul de capital si ontul financiar
ontul de capital . cuprinde totalitatea operatiunilor de incasare si plati in vederea transferului international al
capitalului , precum ac"izitionarea sau vinzarea activelor ce nu sunt rezultate a activitatii umane si active
intangibile tranzactionate intre rezidenti si nerezidenti .
ontul financiar - grupeaza toate tranzactiile determinate de sc"imbarea proprietatii activelor financiare straine ,
inclusiv crearea sau lic"idarea de creante fata de restul lumii in cadrul activelor si pasivelor financiare e!terne ale
unei economii . &lu!urile incluse in contul financiar se clasifica conform manualului balantei de plati e!terne din
punct de vedere functional in 3 tipuri de tranzactii : Investitii directe ( investitii de portofoliu ( alte investitii
active/pasive ( active de rezerve valutare .