INTRODUCERE

Indicatorul economic- este o caracteristica derivata care intr-o formulare scurta si

concisa exprima intr-un mod cat mai clar esenta termenului sau aspectului
economic la care se refera. Ex: PIB= valoarea bruta de piata a bunurilor si
serviciilor finale produse intr-o perioada de timp( de regula un an) de agentii
economici de pe teritoriul unei tari. Continutul indicatorului economic trebuie sa
fie stabilit foarte precis, printr-o metodologie clara si unitara care sa permita atat
comparabilitatea in timp dar si comparabilitatea in spatiu.

1. Utilizarea si limitele indicatorilor economico-financiari

Pentru a se realize o analiza pertinenta pe baza artelor financiare trebuie avute in
vedere urmatoarele aspecte:
- Intodeauna este nevoie de un punct de referinta, indiferent ca este vorba de
valori istorice obtinute de companie, de previziuni sau de valori calculate
pentru alte societati cu obiect similar de activitate
- Analiza pe baza unui singur indicator poate conduce la interpretari eronate,
fiind recomandata studierea mai multor rate pentru a se obtine o imagine
corecta a pozitiei sau performantei financiare a companiei
- Utilizarea valorilor bilantiere de la sfarsitul anului la calcului indicatorilor-
financiari poate conduce la obtinerea unor erori date de factori sezonieri, de
aceea se recomanda utilizarea valorilor medii (ex: Stocuri la sfarsitul anului -
Stocuri la inceputul anului/2)
- Ratele financiare sunt influentate de limitarile contabile existente, fiind
posibil ca in cazul realizarii de calcule pe baza de sdiferite sa rezulte unele
discrepante (ex: calculul pe baza RAS vs IFRS)
2. Bilantul contabil

Bilantul reprezinta un document contabil de sinteza in care sunt prezentate
elemente de activ, datorii si capital propriu ale unei companii/institutii la un anumit
moment, acesta fiind un raport static (asemanat adeseori cu o fotografie facuta la
un moment dat) spre deosebire de contul de profit si pierdere care prezinta un flux
de venituri si cheltuieli aferente unei perioade (raport dinamic). Asadar, bilantul
contabil reflecta scriptic o sinteza in expresie baneasca a patrimoniului unei
societati.Elementele bilantului sunt activele, capitalul propriu si datoriile, ultimele
doua elemente fiind denumite si pasive bilantiere.
Contul de profit si pierdere impreuna cu bilantul si situatia fluxurilor de trezorerie
(cash-flow statement) reprezinta cele mai importante situatii financiare utilizate in
analiza unei companii.


3. Ecuatia bilantiera fundamentala

Dupa cum s-a observat, bilantul unui companii cuprinde active, datorii si capitaluri
proprii, intre aceste trei elemente stabilindu-se relatia:
Activ = Datorii + Capitaluri proprii
Relatia arata ca utilizarile sau resursele economice reprezentate de active sunt
egale cu datoriile si capitalurile proprii care reprezinta resursele atrase sau
drepturile asupra activelor companiei. In mod firesc, cele doua parti ale relatiei
sunt egale intotdeauna, singurul aspect care prezinta un interes fiind de mix-ul in
care datoriile si capitalul propriu se combina pentru a finanta achizitia activelor.
Aceasta relatie este cunoscuta si sub forma: Activ = Pasiv


4. Contul de profit si pierdere

Contul de Profit si Pierdere sau CPP (engleza Income Statement, Profit and Loss
account sau P&L Account) reprezinta o situatie financiara intocmita de o companie
in diferite momente ale anului sau financiar - de obicei la inceputul si sfarsitul
exercitiului financiar, si uneori interimar la trimestrele I, II si III.
CPP reflecta veniturile, cheltuielile si profitul obtinut de o entitate in perioada de
timp la care se refera raportul. Spre deosebire de bilantul contabil, care este un
raport static (imortalizeaza activele si pasivele unei societati la momentul
intocmirii sale), CPP este un raport dinamic, evidentiind totalurile unor fluxuri de
cheltuieli si venituri care au avut loc in perioada de timp acoperita. In general,
pentru comparabilitate, indicatorii sunt prezentati atat pentru exercitiul financiar
curent cat si pentru cel precedent.