Romanitatea romnilor.

ETNOGENEZA ROMNEASCA.GETO-DACII.
1.LIMBA GETO-DACILOR .De origine geto-dac snt considerate cca. 1!"-1#" de c$inte ale lim%ii romne.Etimologia lor n este insa
e&'licata.Con$entional(geto-daca este considerata o lim%a indo-ero'eana din gr'a satem.Ea se inrdeste ast)el c lim%a tracilor(c cea a ilirilor(c
lim%a $ec*ilor locitori %altici si c idiomrile sla$e+mai mlt(c lim%a 'ersana si c cea iraniano-scitica('recm si c sanscrita.C$inte de origine geto
daca,a'rig(%ar-a(%alta(%rad($atra(nmele a'elor im'ortante.

../I0TE1A 2OLITICA,3ORMAREA /TAT4L4I GETO-DAC.2o'or de origine indo-ero'eana(geto-dacii a re're-entat ramra nordica a
tracilor./tramosii nostri s-a indi$idali-at in cadrl marii )amilii a tracilor in e'oca )ierli. Tracilor le a'artinea ci$ili-atia %ron-li(atestata 'rin $estigii
remarca%ile 'e am%ele latri ale Car'atilor5.0mele cltrii de care se leaga indi$idali-area daco-getilor in cadrl 'o'latiei tracice este 6Basara%i7.
Ase-ati la inter)erenta nor mari ci$ili-atii 8 occidentala si %i-antina - (romnii si-a )arit o cltra si o ci$ili-atie trainice('ternic ancorate in
traditiile o%iceirile si )ell lor de a gandi.
Contactele directe c ci$ili-atiile antice a gra%it 'rocesl crearii nei entitati 'olitice geto-dacice in s'atil nord-dnarean.2rin rmare(in
e'oca )ierli(geto-dacii s-a constitit intr-o 'ternica entitate entica(ling$istica(economica si de ci$ili-atie care in $remea li Bre%ista9:.-;; <.=r5 $a
da nastere nei $aste nitati 'olitice ce se intindea de la Mntii =aems la Car'atii 2adrosi si de la Dnarea Mi>locie la Grile Bgli si litorall
$estic al 2ontli E&in 9Marea 0eagra5. Geto-dacii9nmiti 6geti7 de greci si 6daci7 de romani5 a intrat in contact c lmea roman inca inainte de
instararea sta'anirii im'eriale in -ona dnareana in secoll al .-lea <. =r.(in lmea geto-daca 'atrn-and 'rimele elemente de ci$ili-atie roman9e
)oarte im'ortant de stit ca dacii snt mentionati indeose%i in i-%oarele latine5.Romanii rmarea sa isi im'na controll as'ra coloniilor grecesti
$est-'ontice 'entr a a$ea acces la resrsele -onei nord-dnarene9ar(argint(grane5 si sa %ene)icie-e de 'o-itia strategica a$anta>oasa.Amenintarea
roman directa a ince't sa se mani)este din tim'l regeli Bre%ista9acesta a %ene)iciat de s'ri>inl direct acordat de marele 'reot al cltli
-almo&ian(Decene5(intemeietorl statli geto-dac.Monar*ie militara intinsa(statl li Bre%ista se do$edeste e)emer.
/tatl li Bre%ista era(totsi(o )orta()a't do$edit de amestecl s in l'ta dintre 2om'ei si Ce-ar(Bre%ista sstinand-l 'e 2om'ei(care $a 'ierde in
)ata li Ce-ar.In anl ;; <.=r(Ce-ar este insa asasinat in /enat.Atenarea 'ericolli roman la Dnarea de ?os(determinata de ra-%oil ci$il i-%cnit la
Roma d'a asasinarea li Ce-ar(in)lentea-a serios sitatia din statl geto-dac,nemltmita de 'olitica de mana )orte a li Bre%ista(o 'arte a
no%ilimii geto-dace il asasinea-a.D'a moartea condcatorli (statl acestia se destrama in ; si a'oi in @ )ormatini 'olitice.
2rimele cam'anii militare ale statli roman la Dnarea de ?os s-a reali-at in a doa >matate a secolli I-II <.=r. si demonstra intentia de
a ii cceri 'e geto-daci.Contactele c ci$ili-atia roman s-a accentat in conditiile in care Roma isi )i&ea-a *otarl 'e mall dre't al Dnarii.La
s)arsitl sec. I-II d.=r.(regele dac Dece%al9:#-1"! d.=r5a re)act nitatea statli dac9statl(ca )orma de organi-are 'olitica(se mentine in Dacia 'ana
in 1"!5.In >rl ncleli din -ona Mntilor /rean(c ca'itala la /armi-egetsa Basileion(Dece%al reneste celelalte )ormatini 'olitice din teritoriile
neoc'ate inca de romani.Dacia(desi c n teritori restrans de$ine n stat mai 'ternic d.'.d.$ economic(militar si administrati$.Domnia li Dece%al
re're-inta 'erioada de a'oge9ci$. geto-daca atinge a'ogel in sec. I d.=r -II d.=r.5 a 'rocesli istoric 'e care 0icolae Iorga il considera 6'rima
sinte-a7 ato*tona - 6Regatl Dacilor7.
Actinile militare si 'olitice do$edesc )a'tl ca geto-dacii din acea $reme era o )orta care 'tea da o anmita trnra sitatiei din aceasta
'artea a Ero'ei.Atacrile neincetate ale geto-dacilor 'este Dnare(in $remea im'aratilor Aes'asian9!B-#B d.=r.5 si Domitian 9:1-B! d.=r.5 incerca
sa eli%ere-e statl geto-dac din incorsetarea 'e care Roma o e&ercita d'a terminarea cceririi 2anoniei in $est si a Do%rogei(in est.In aceste
conditii(asa cm a)irma istoricl roman Dio Cassis(Dras(regele Daciei(i-a cedat domnia li Dece%al9:! d.=r5.In con)rntarile c armatele trimise de
Domitian in anii :# si :: d.=r.(d'a nele $ictorii(Dece%al a )ost ne$oit sa inc*eie 'ace in anl :B.Con)orm 're$ederilor tratatli inc*eiat in :B(Dacia
de$enea regat clientelar Romei./itatia s-a sc*im%at d'a ce la Roma(im'arat a de$enit Traian9B:-11#5(statl dac )iind considerat ca o amenintare la
adresa secritatii im'erili roman.Ra-%oaiele daco-romane des)asrate in anii 1"1-1". si 1"@-1"! d.=r si inc*eiate c $ictoria romanilor(a ds la
trans)ormarea nei 'arti a Daciei91"! d.=r5.Dacia oc'a n loc s'ecial intre 'ro$inciile ero'ene ale Im'. Roman(ea )iind ltima ccerita(dar 'rima
a%andonata.

PREMISELE SI DESFASURAREA PROCESULUI DE ROMANIZARE A GETO-DACILOR.
Romani-area este 'rocesl istoric indelngat 'rin care ci$ili-atia roman 'atrnde in toate com'artimentele $ietii ni 'o'or ccerit de romani('roces
ce se considera inc*eiat in momentl in care 'o'latia ccerita si-a inssit lim%a latina.9momentl 'rinci'al al romani-ariiCado'tarea lim%ii latine.
Ideea romanitatii romanilor este na din ideile )ndamentale care 'ri$esc istoria romnilor.Aceasta im'lica mai mlte elemente,
15 Ideea descendentei romane a romnilor+
.5 Ideea continitatii daco-romanilor si romnilor in teritoril )ostei Dacii+
D5 Ideea nitatii de neam si lim%a a romnilor din teritoriile locite de ei+
;5 Ideea latinitatii romnilor etc.

I-$oarele narati$e9i-$oarele care('rintre altele(se re)era la denmirile regionale ale geto-dacilor5 si ar*eologice demonstrea-a ca intregl s'ati
car'ato-dan%iano-'ontic este locit inainte si d'a ccerirea roman de o nmeroasa 'o'latie ato*tona(geto-dacii.2rima in)ormatie scrisa des're
getii dnareni ii a'artine li =erodot(in secoll A i.*r.E&ista nmeroase do$e-i ale continitatii dacice in tim'l sta'anirii romane o)erite de i-$oarele
ar*eologice(e'igra)ice(de to'onimie si *idronimie9nmele ma>oritatii rarilor )ac 'arte din s%stratl traco-dacic,Tisa-Tisia(/omes-/ams(Cris-
Crisia(Mres-Maris(Timis-Ti%iscm(Olt-Alts(Dnare-Dnaris+ de asemenea(nmele dacice ale mltor localitati(to'onime(snt 'relate de romani,
A'lm(Dro%eta(0a'oca(2otaissa(2orolissm5.
Elementele )ndamentale ale etnogene-ei romanesti snt,com'onenta dacica9s%stratl5(com'onenta roman9stratl5 si mai tar-i
com'onenta sla$a9adstratl5./inte-ele daco-roman si romanic 'ot )i rmarite in e$oltia lor in cadrl a D )a-e, a5)a-a 'reliminara( %5romani-area
'ro'ri--isa(care c'rinde si dacii li%eri91"!-.#@ 'entr Dacia('ana in sec. AII in Do%rogea5 ( c5 generali-area 'rocesli de romani-are 8 d'a
retragerea areliana(in conditiile marilor migratii9acm a'are adstratl sla$5.
I . 2rima eta'a93A1A 2RELIMI0ARA , sec. I <.=r. 8 mi>locl sec I d.=r5
Ince'tl romani-arii cores'nde contactelor dintre geto-daci si romani si consta in )amiliari-area acestora c elementele ci$ili-atiei
romane.2redomina im'rmtrile din creatia materiala si s'iritala roman(re)lectate in ar*itectra(armament (ceramica(o%iecte de
'odoa%a(monede(ritalri(si mod de $iata.Intr-o 'rima eta'a(as'ecte materiale romane 'atrnd in Dacia 'e o cale neo)iciala(in general 'asnica.Alte
o%iecte de 'ro$enienta roman snt 'relate de localnici 'e cale $iolenta.
II . A .-a eta'a 9ROMA0I1AREA 2RO2RI4 1I/A 8 O3ICIALA (mi>locl sec. I d.=r9;!5 8 .#@5
A doa eta'a a lngli 'roces istoric de 'atrndere a elementelor ci$ili-atiei romane in s'atil daco-moesian ince'e la mi>locl secolli I
d.=r 9in ;! d.=r Do%rogea intra s% sta'anire romana()acand 'arte din Moesia5.Alatri de relatiile 'asnice(de cola%orarea economica(se e&tind cele
'olitice si militare.Acestea din rma snt neori de coo'erare(alteori de con)rntare.2entr ato*tonii din drea'ta Dnarii9la mi>locl sec. I
d.=r.(s'atil istro-'ontic este integrat lmii romane5(aceasta eta'a se s'ra'ne 'rimelor decenii din 6o'era de romani-are o)iciala7 90.Iorga5( in
cadrl careia getii din 6Dacia scitica7 in$ata lim%a latina si 6se )ac romani7 ( cm scrie Aasile 2ar$an.0oi elemente din $iata materiala si s'iritala
roman 'atrnd concomitent in stanga Dnarii.Ast)el(in tim'l li Dece%al(ince'e tili-area scrierii c al)a%et latin de catre o minoritate )oarte )ira$a a
societatii dacice.
In anl 1"!(aceasta a doa eta'a se e&tinde din drea'ta Dnarii in stanga )l$ili('rin trans)ormarea nei 'arti din Dacia in 'ro$incie
roman.2rocesl de romani-are a dacilor este elementl )ndamental 'entr )ormarea lim%ii si a 'o'orli romn.Acest 'roces a a$t in Dacia n
caracter organi-at si diri>at 'rin inter$entia statli roman(datorita im'ortantei de care se %cra 'ro$incia9'otential economic(strategic(militar5.3actorii
romani-arii snt,armata(administratia(colonistii($eteranii(r%ani-area9na dintre trasatrile )ndamentale ale $ietii romane in s'atil daco-
moesian5(economia(dre'tl($iata religioasa si cltrala.
Coloni-area masi$a a Daciei(mltimea militarilor(a'aritia si de-$oltarea oraselor snt as'ecte *otaratoare 'entr romani-are.A)irmarea
oraselor do$edeste cresterea nmarli de cetateni romani.Dins're orase(elementele ci$ili-atorii ale con)ortli r%an migrea-a s're lmea
rrala.0meroasele tr'e cantonate in Dacia snt n )actor de romani-are si inde'linesc o actine similara celei datorate colonistilor.Militarii acti$i si
$eteranii care se sta%ilea in Dacia era 'ro'agatori ai ci$ili-atiei romane.2rin )nctiile mnici'ale si administrati$e 'e care le e&ercita('rin 'o-itia si
'restigil de care se %cra($eteranii a transmis 'ana in inde'artate ase-ari rrale(modl de $iata roman si a im'rastiat samanta roditoare a lim%ii
latine.
0ormele >ridice introdse in $remea administratiei romane con)era anmite dre'tri si res'onsa%ilitati comnitatilor r%ane si rrale.0ormele
romane se $or regasi in modl de a gandi si de a actiona al daco-romanilor si $or sta la %a-a dre'tli romanesc de mai tar-i.
Aiata religioasa si cltrala a contri%it la romani-are 'rin )olosirea lim%ii latine si 'relarea -eitatilor romane de catre ato*toni.Aiata s'iritala
in Dacia se caracteri-ea-a 'rin $arietatea cltelor9in Dacia romana era adorati -ei daci(-ei romani si -ei orientali5.In conditiile 're-entei colonistilor
latino)oni si a tr'elor romane('redomina -eitatile romane./incretisml religios si )enomenl cnosct s% nmele de inter'retatio romana9-eii
ato*toni 'rimesc nme romane(latine5 're-inta 'remise reale ale romani-arii dacilor.
Aiata economica a Daciei Traiane a cnosct o deose%ita de-$oltare )iind n im'ortant )actor al continitatii daco-romane.
Orasl 8 )ocar al romani-arii care concentrea-a toate as'ectele esentiale ale ci$ili-atiei romane./'re deose%ire de Moesia(nde traditia
r%ana e anterioara cceririi romane9coloniile grecesti $est-'ontice5(in Dacia(ci$ili-atia orasli ince'e nmai datorita romanilor.
In 'rocesl de romani-are a inter$enit si AC4LT4RATIA9ado'tarea de catre daci a cltrii romane 'e )ondl renntarii la 'ro'ria cltra.5

III . A treia eta'a9DE1AAAR/IEREA 2ROCE/4L4I DE ROMA0I1ARE,.#@ 8 /EC.AIIEAIII5
A treia eta'a constitie generali-area 'rocesli de romani-are in conditiile marilor migratii si in s'ecial romani-area dacilor li%eri 'atrnsi 'e teritoril
)ostei 'ro$incii Dacia.
Gotii9$i-igotii si ostrogotii5 're-enti in sec. III-IA in Moldo$a si Mntenia(si in sec. IA in Transil$ania.
=nii 8 sta%iliti in 2anonia in sec. IA de nde a controlat Dacia.D'a moartea li Atilla(statl lor se destrama.
Ge'i-ii 9germanici5 se sta%ilesc in sec. A 'este *ni(in 2anonia(a'oi in Transil$ania si Oltenia.
A$arii 8 in @!# ii in)rang 'e ge'i-i si $or )i asimilati a'oi de daco-romani.
/al$ii 8 in sec. AI trec 'rin Moldo$a si Mntenia(in sec. AII trec 'rin Transil$ania(a'oi %anat si Oltenia(a'oi in sdl Dnarii si asimilea-a
romanitatea sd Dnareana.Cei ramasi la nord de Dnare $or )i asimilati de romanitatea nord-dnareana.Acest lcr $a da o nota de
'articlaritate romnilor in cadrl 'o'oarelor neolatine.
Blgarii 8 in sec. AII creea-a n stat in sdl Dnarii.
Migratorii a creat nesigranta(>a)ri(in$oltia societatii(dar a contri%it la etnogene-a romaneasca.
CONTINUITATEA DACO ROMAN DUPA RETRAGEREA AURELIAN.

Retragerea armatei si a administratiei romane din Dacia in $remea im'aratli Arelian9.#1-.#@5 a constitit n e$eniment c im'licatii
deose%ite('ro$ocand nele modi)icari de ordin economic(demogra)ic si social-'olitic./-a des)asrat cea de-a treia )a-a a 'rocesli de romani-are(in
conditiile marilor migratii.Teritoril )ostei 'ro$incii a continat sa )ie locit si d'a .#@ de o nmeroasa 'o'latie 8 'ternic romani-ata(daco 8romanii
si colonistii adsi in tim'l administratiei romane.Intensitatea si 'ternicl im'act al romani-arii as'ra ato*tonilor a asigrat caracterl ire$ersi%il al
acesti 'roces.
Continitatea 'o'latiei este atestata si de 'ermanentele legatri c romanitatea sd-dnareana.Relatiile ato*tonilor de la nordl Dnarii de
?os c lmea roman si lmea romano-%i-antina a )ost atat de intense(incat n a 'tt )i intrer'te nici de marile migratii.Aceste legatri a )ost
stimlate de mentinerea sta'anirii romane in Do%rogea 'ana la ince'tl sec. AII si de reinstararea 'artiala si $remelnica a administratiei Im'erili
la nord de Dnare in tim'l im'aratilor C-tin cel Mare9D"!-DD#5 si Istinian9@.#-@!@5.
CRESTINISMUL FACTOR AL ROMANIZARII.CRESTINISMUL LA DACO-ROMANI.
Inca din 'rimele ei eta'e(sinte-a romaneasca c'rinde n as'ect s'irital semni)icati$,trecerea de la credinta in $ec*ile di$initati la o noa
religie,CRE/TI0I/M4L9'atrns masi$ la 0 de Dnare in sec. IA5.
Din 'acate('entr ince'tl acestei treceri(i-$oarele ar*eologice(e'igra)ice si literare snt 'tin concldente.Ast)el(atat in Dacia(cat si in Moesia(ca de
alt)el in ma>oritatea 'ro$inciilor romane(o%iectele 'aleo-crestine din sec. .-D d.=r snt rare.Inca nmeroase snt monmentele 'agane.E&'licatia este
sim'la,'entr a e$ita 'ersectiile 'se la cale de atoritatile im'reiale(crestinii din 'erioada res'ecti$a isi mani)esta credinta c 'recatie(a'eland la
sim%olri din mitologia greco-roman.Asemenea sim%olri datate in sec. III al erei crestine a'ar 'e n coronament de altar )nerar de la 2otaissa si
'e alte monmente asemanatoare semnalate la A''lm(Micia('recm si 'e stela )nerara de la CFei9>d. Cl>(sec.III5.
In anl D1D(im'aratii C-tin cel Mare si Licinis acorda li%ertate de clt crestinismli9Edictl de la MilanoEMediolanm5(dar acce'ta mai de'arte
'racticile 'agane.Odata c acce'tarea crestinismli ca si religie licita9legala(tolerata5($estigiile crestine a de$enit tot mai nmeroase.Inter-icerea
cltelor 'agane9DB15(in $remea im'aratli T*eodosiETeodosie cel Mare9D#B-DB@5 este rmata de organi-area Bisericii Crestine(la Dnarea de
?os9Teodosie cel Mare declara crestinisml religie de stat5.C*iar daca arianisml9ere-ie crestina care nega dmne-eirea li =ristos(considerand-l o
)iinta mana+isi are nmele de la 'reotl Arie+ este condamnat de sinodl de la 0iceea din D.@5 a a$t n scces deose%it in randl 'o'. germanice(la
daco-romani s-a de-$oltat n crestinism de )actra 'o'lara si de orientare niceeana9ortodo&a5Acesta a )ost 'ro%a%il in)lentat de misionari 'ro$eniti
din Do%rogea(cnosct %astion al con)esinii niceene(inca din tim'l im'aratli Aalens.Ortodo&ia e sitata in aria s'iritalitatii %i-antine.
Ras'andirea crestinismli in lim%a latina in Do%rogea si la 0 Dnarii constitie o do$ada a contactelor 'ermanente ale 'o'latiei din aceste
regini c romanitatea orientala(increstinarea daco-romanilor )acand-se 'rin misionari $eniti de la / de Dnare.Aceasta realitate este atestata de
desco'erirea nor o%iecte 'aleo-crestine in mai mlte -one ale tarii noastre9Donaril de la Biertan 8 sec. IA-A d.=r.(n )ragment dintr-n candela%r
c inscri'tia 6Ego 1eno$is $otm 'osi75
Increstinarea masi$a a daco-romanilor s-a )act in secolele IA-A d.=r.Roll crestinismli ca )actor de romani-are este demonstrat de
terminologia %isericeasca de lim% romn.Cel mai semni)icati$ in aceasta 'ri$inta este termenl 6BI/ERICA7.0mai in lim%a romna si in
retoroman acest c$ant s-a 'astrat din latinescl Basilica.In celelalte lim%i romanice el deri$a din termenl grecesc Ecclesia.2ro'agarea
crestinismli la 'o'latia romanica este sstinta de e'isco'iile care e&ista la sd de Dnare si de locasrile de clt desco'erite la nord de )l$i
9%asilica de la /la$eni-sec.IA ( %asilica de la /cida$a9sit. la gra Oltli5-sec.A si('ro%a%il(%asilica de la Dro%eta-sec.A-AI5.Ras'andirea noii religii in
s'atil daco-moesian(indeose%i d'a secoll al III-lea si care a continat 'ana tar-i(in sec. AI-AIII(a contri%it intr-o mare masra la di)-area cltrii
romane.
AUTOHTONI SI MIGRATORI
D'a retragerea areliana(in a)ara *otarelor im'erili ramane n 'rim gr' de 'o'latie romanica(locitorii )ostei 'ro$ncii Dacia.Acestia snt
)aritorii nei entitati ling$istice si cltrale 8 romanitatea nord-dnareana.In stanga )l$ili(asadar($iata roman contina d'a incetarea atoritatii
im'eriale.R'tra de 6intreg7 este nmai de natra 'olitico-administrati$a()iscala si('artial(militara.Legatrile(indeose%i comerciale(dar si cele
s'iritale c locitorii romani-ati din drea'ta Dnarii snt do$edite ar*eologic(e'igra)ic(nmismatic(istoric si literar.Desa$arsirea romani-arii are loc in
conditiile incetarii atoritatii im'eriale()a't 'etrect si in ca-l Daciei romane in inter$all c'rins intre sec. IIIEIA 8 AIII(atnci cand a loc marile
migratii.Trecerea sa ase-area tem'orara a nor migratori in Dacia n a insemnat distrgerea romanitatii.0oii $eniti ramanea se'arati de %astinasi
'rin lim%a(norme >ridice(neori si 'rin religie.2e de alta 'arte(insa(raidrile de 'rada ale acestora(care $i-a in s'ecial orasele($or determina(inca din
sec. IA d.=r. retragerea 'o'latiei r%ane in -one mai )erite si stingerea $ietii r%ane la nord de Dnare9)enomenl demogra)ic de recon$ersie
rrala5.2ractic('ana in sec. GI(la 0 de Dnare n $or mai e&ista orase(asa e&'licand-se de ce(in lim%a romn(terminologia re)eritoare la $iata
r%ana n este de origine latina(ci(in s'ecial(de origine sla$a.D'a retragerea areliana din .#1E.#@('e teritoril )ostei 'ro$incii $in si se asa-a
gr'ri de daci li%eri9s). /ec. III 8 ince'tl sec. IA5.2rocesl de romani-are s-a e&ercitat si as'ra acestora(ramasi in a)ara sta'anirii romane(dar
care(acm('ot 'atrnde in )osta 'ro$incie Dacia(nde $in in contact c daco-romanii.Ast)el(se 'rodce tre'tat(inainte de $enirea sla$ilor(o anmita
ni)ormi-are a cltrii materiale de )actra romanic(deose%ita de cea a migratorilor 9sec. IA-A5
E im'ortant de stit ca a e&istat . sinte-e in 'rocesl de )ormare a 'o'orli nostr,
1 - intre daci si romani9%a-a )ormarii 'o'. romn5+
. - intre daco romani si noii $eniti.
Ast)el(in sec. AI are loc migratia sla$ilor care trec 'rin Moldo$a(a>ngand in Cam'ia Romana9AlaFca - 6tara romnilor75('atrnd in sd estl
Transil$aniei(iar in $eacl rmator (in restl s'atili intracar'atic(a'oi in Banat si Oltenia.2rettindeni intalnesc o cltra materiala de )actra
romanica realti$ ni)ormi-ata.2e acest temei snt asimilati de catre romanici(mlt mai nmerosi.In sc*im%(sla$ii im%ogatesc $oca%larl %astinasilor
c termeni re)eritori la instittii($iata religioasa(*idronimie(to'onimie()orme de *a%itat($iata economica.C$inte de origine sla$a, Bistrita( Dam%o$ita(
2ra*o$a( Ialomita( cnea-( >de( 'lg( gasca( secera( staret( targ( $ama.
In anl !".(limesl Dnarean9granita5 al Im'erili este de)initi$ stra'ns si sla$ii trec masi$ la / de Dnare(ceea ce 'ro$oaca r'erea
romanitatii %alcano-car'atice.2o'latia sedentara moeso-romanica din drea'ta Dnarii a )ost asimilata de sla$i.Romnii din 2en.Balcanica a )ost
dislocati si s-a regr'at in -one montane(s% nmele de $la*i sa aromni($or%ind o lim%a romna ar*aica.Asadar('rin 'atrnderea sla$ilor in
%alcani(romanitatea nord dnareana de$ine o insla in marele ocean sla$.2re-enta sla$ilor n-a 'tt sc*im%a insa caracterl romanic al 'o'latiei
ato*tone din s'atil car'ato-dan%iano-'ontic.
In 'erioada migratiilor('e -one intinse ale )ostli Im'eri Roman se )ormea-a 'o'oare care mostenesc nmai ci$ili-atia romana()ara a $or%i
lim%a latina.2e alte teritorii(c toate s'ra'nerile de 'o'latii(latinitatea re-ista(do$ada graitoare )iind )ormarea 'o'oarelor si lim%ilor neolatine
ero'ene, )rance-a(s'aniola(italiana('ortg*e-a(romna etc.Marile migratii a a$t consecinte insemnate 'ro$ocand 'ra%sirea Romei(se'ararea
romanitatii occidentale de cea orientala si constitirea adstratli ling$istic in etnogene-a 'o'oarelor neolatine9germanic 8 in ca-l celor occidentale
si sla$ 8 in ca-l lim%ii romne5.Dmitr 2rotase a)irma ca etnogene-a noastra 're-inta n 'aralelism a'roa'e 'er)ect c celelalte 'o'oare romanice
din Occident.Aceasta 6a a$t dre't com'onente etnice )ndamentale 'e daci9ca trnc*i $igros5(si 'e romani9ca altoi %ine)acator5 si ca element
adagat tardi$ 'e sla$i7.2e de alta 'arte(in ca-l ci$ili-atiilor occidentale(nde( 6alatri de com'onenta ato*tona si romana(sta elementl germanic 8
cores'n-ator(intr-o anmita masra(elementli sla$ de la noi.7
FORMAREA POPORULUI SI A LIMBII ROMNE

2o'orl romn si lim%a romn s-a )ormat la 0 si la / de Dnare.
ROMA0ITATEA este elementl esential al identitatii ling$istice si cltrale a 'o'orli romn(asemenea altor 'o'oare ale
Ero'ei(italienii()rance-ii(s'aniolii('ortg*e-ii 8 romnii $or%esc o lim%a romanica )ormata 'e %a-a latinei $or%ite in Im'. Roman.2e 'lan
ling$istic(romna se indi$idali-ea-a intre celelalte lim%i neo-latine(in 'riml rand ('rin adstrat.
2rocesl de romani-are ling$istica si cltrala din sec. II-III d.=r. cand o mare 'arte a teritorili Romaniei de a-i era c'rins in 'ro$inciile
romane Moesia si Dacia(a a$t o mare intensitate(ast)el ca lim%a latina a 'atrns )oarte re'ede n nmai in -onele r%ane(ci si la sate(in $iata
comnitatilor de agricltori si de 'astori care oc'a cea mai mare 'arte a teritorili.
Constitirea la nordl Dnarii(c 'recadere ince'and c sec. AIII si in crsl sec. IG( a nei ci$ili-atii s'eci)ice(ilstrea-a inc*eierea indelngatli si
com'le&li 'roces istoric(etno-ling$istic si cltral de )ormare a 'o'orli romn.El oglindeste in 'lanl cltrii materiale si al $ietii
s'iritale(cristali-area nei ci$ili-atii originale('ro'rii 'o'latiei romanesti(ale carei 'ternice radacini daco-romane ii e$identia-a 'e de'lin $ec*imea
si caracterl s'eci)ic.
Trans)ormarea lim%ii latine($or%ite in 'ro$inciile orientale ale Im'erili(in lim%a romn(a )ost(de asemenea(n 'roces com'le& si
indelngat(des)asrat concomitent si in directa legatra c cel etnic.4n mic nmar de c$inte9c. 1!"5 din lim%a traco-daca s-a transmis()ormand
s%stratl lim%ii romne.Este interesant insa de o%ser$at ca mlte dintre aceste c$inte desemnea-a elemente )ndamentale ale ci$ili-atiei 8 de
e&em'l ,$atra(co'il(mos(a mosteni 8 dar se declina sa se con>ca asemenea c$intelor de origine latina ,%ran-a ca osan-a(a mosteni ca a )i(mosie
ca si cam'ie.
Gramatica latina re're-inta strctra )ndamentala a lim%ii romne(declinam si con>gam ca in latina(alcatim 'ro'o-itii si )ra-e ca in
latina.A'ro&imati$ :"H din )ondl 'rinci'al de c$inte al lim%ii romne(inclsi$ $oca%larl crestin de %a-a('ro$in din latina $or%ita.
Cand(in sec. III d.=r.(im'aratl Arelian a )ost ne$oit sa rennte la administratia 'ro$inciei Dacia(idioml latin era 'redominant.Acesta a
continat sa e$ole-e in contact c 'ro$inciile latino)one de la / de Dnare.3oarte im'ortant de stit este )a'tl ca (in lim%a romn(notinile
)ndamentale de credinta si de $iata religioasa 'ro$in din latina 'rimelor secole crestine.D'a instalarea sla$ilor in nordl 2en.Balcanice(com'licatele
relatii dintre Im'.Bi-antin 8 nde lim%a greaca de$ine(din sec. AII d.=r. lim%a o)iciala 8 si )ormatinile 'olitico-militare din 2en. Balcanica a a$t dre't
consecinta(intre altele()ragmentarea comnitatilor locale $or%itoare de latina si des'artirea lor de romanitatea nord dnareana(ast)el incat()iacare a
de-$oltat in mod di)erentiat )ondl originar latin.
/i in 're-ent e&ista di)erite dialecte ale lim%ii romne,dialectl daco-romn $or%it 'e intreg teritoril Romaniei(in Re'.Moldo$a('recm si in
comnitatile romanesti din tarile $ecine94craina(/er$ia(Blgaria(4ngaria5 si dialectele sd dnarene,dialectl aromn(istro-romn si megleno-
romn.Di)erentele locale de mai mica im'ortanta caracteri-ea-a di)erite grairi,oltenesc(maramresan(moldo$enesc etc.2e %a-a graili din
Mntenia(dar c a'ort im'ortant al o'erelor literare create in Moldo$a(se constitie(in 'rima >matate a sec. GIG lim%a romn literara('e care o
$or%im si o scriem a-i.
Ca si in ca-l celorlalte lim%i romanice(in 'erioada de )ormare a lim%ii romne()ondli latin si s-a adagat c$inte im'rmtate din lim%ile
'o'. migratoare.A$em moti$e sa consideram ca (asa cm se intam'la si in ca-l celorlalte lim%i romanice(acest 'roces de e$oltie este inc*eiat in
linii generale in sec. AIII.Cele mai mlte in)lente in le&icl lim%ii romne 'ro$in din lim%a sla$a9lim%a sla$a )iind considerata o in)lenta(la )el ca l%.
mag*iara(greacaCI deci(latina n e in)lenta(ea este stratl l%. romane5(mai ales c cea sd-sla$a(care a de$enit(in sec. IG-G lim%a
litrgica9%isericeasca5 si mai tar-i si lim%a de cancelarie./la$ona a >cat 'entr reginile %alcano-dnarene n rol a'ro'iat c cel 'e care latina l-a
>cat in Occidentl media$al.
In lim%a romn n s-a 'astrat decat 'tine c$inte din sla$a $ec*e9sec. AI-AII5 cea mai mare 'arte a elementelor sla$e 'atrn-and
tar-i(in sec. IG-G(acm )ormand-se adstratl sla$.
Intrcat c$intele si in)lentele sla$e tar-ii din lim%a romn snt de origine meridionala si )ormate de a%ia la s)arsitl 'rimli mileni(reiese
clar ca lim%a romn era )ormata in momentl in care adaosrile ling$istice sla$e de sd a 'tt )i rece'tate.2rin rmare(n se 'oate $or%i des're o
a treia com'onenta etnica si ling$istica sla$a in etnogene-a romaneasca.Totsi(indi$idalitatea lim%ii romne in cadrl lim%ilor neolatine e datorata
tocmai adstratli sla$.
Teritroil de )ormare a lim%ii romne este s'atil Daciei(rasaritl Moesiei s'erioare(Moesia in)erioara('recm si Tracia de 0ord-
Aest.Deoarece e&ista asemanari in 'ri$inta c$intelor de origine sla$a 're-ente in nele dialecte(se 'res'ne ca des'artirea acestora din trnc*il
lim%ii romne comne n s-a 'rods mai de$reme de secoll G./e'aratia lim%ii romne s-a )act in doa gr'ri , nord si sd-dnarean(res'ecti$
daco-romn si aromn9sec.G 8 s-a 'rods se'ararea 5.Dialectl megleno-romn este o $arianta a celi aromn(iar cel istro-romn a celi daco-
romn.
Com'onentele de %a-a ale lim%ii romne snt,
/%stratl ling$istic traco-dacic 9mai 'oate )i intalnit si 6dacic7 sa 6daco-moesic75(cca 1!"-1#" de c$inte c 'este 1;"" de deri$ate(ceea ce
re're-inta 1"H din le&icl romanesc.
/tratl ling$istic latin (#"H din le&icl lim%ii romne.
Adstratl sla$ meridional (."H din $oca%larl lim%ii romne.
Intre sec. IA-AIII(lim%a latina $lgara($or%ita de daco-romani(s-a trans)ormat in lim%a 'rotoromana(asa cm do$edeste 'rima mentine
'ri$itoare la lim%a romana(gasita in Chronografia li T*eo)anes Con)esor.Atorl 'o$esteste n e'isod al con)lictelor militare dintre a$ari si %i-antini.In
tim'l ni mars de noa'te al ostilor %i-antine(n sac de 'ro$i-ii de 'e s'inarea ni catar statea sa cada.4n to$aras de drm i-a strigat sta'anli
catarli 6torna(torna()ratre7.
Lim%a latina $or%ita e$olea-a s're o lim%a romanica nitara de )actra orientala denmita de ling$isti lim%a romna comna9strromna sa
'rotoromna5 Deci(in sec. AII-AIII 'rocesl de )ormare a lim%ii romne era(in linii generale inc*eiat.
Caracterl latin al lim%ii $or%ite 'e am%ele malri ale Dnarii si in teritoril arcli car'atic a )ost de tim'ri recnosct de 'o'oarele
$ecine.4itand-ne in rma(la originea denmirii de $la* se a)la nmele ni tri% celt 9$olcae5(amintit de Ce-ar in De %ello Gallico.De aici(termenl a
trect la germani(care il )olosea 'entr a-i desemna 'e $ecinii din sd si a's.A'oi(germanii l-a )olosit doar c re)erire la locitorii din 2eninsla
Italica.Aenind in contact c lmea germana(sla$ii a 'relat acest termen ince'and c sec. IG.In %iogra)ia a'ostolli sla$ilor(Metodie(este )olosit
termenl de Jlac* 'entr a-i denmi 'e italieni.Deci(7$la*7 are sensl de nesla$ de lim%a romanica.De la acest nme deri$a etnonimele
$la*(ola*(%lac*($alac*s9de catre latino-catolicii a'seni5($olo*i9nmiti de catre sla$ii rasariteni5 etc.La randl lor( 6$la*ii7 isi s'nea 'ro%a%il
romni(adica romani(nme 'e care l-a transmis din generatie in generatie()ie 'entr a se desemna ca locitori ai tintrilor car'ato-
dnarene($or%itori ai aceleiasi lim%i()ie 'entr a se re)eri la anmite categorii sociale 9de e&. Rmni C tarani de'endenti5.A'aritia nmeli de
6$la*7(dat de catre straini romnilor in e$l medi(marc*ea-a s)arsitl etnogene-ei noastre.
Memoria 'o'lara a 'astrat de-a lngl secolelor constiinta ascendentei romane a romnilor - do$ada(de 'ilda(datinile(traditiile care il
amintesc 'e 6%adica Traian7 - im'aratl Traian 8 in legatra c momentele im'ortante ale sar%atorilor solstitili de iarna,Anl 0o.
ROMANITATEA ROMNILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR.
Romnii in srsele medie$ale tar-ii.
2e masra ce 6$all milenar7 datort dominatiei migratorilor rasariteni as'ra s'atili car'atic se destrama(ince' sa a'ara 'rimele martrii
des're romni.Docmentele istorice scrise in 'riml mileni al erei crestine snt relati$ 'tine(dar snt s'linite de nmeroase desco'eriri
ar*eologice.Dintre acesetea se remarca cele datand din 'erioada sec. AII 8 IG(di$erse $ase(nelte('odoa%e(arme si alte o%iecte a'artinand
comnitatilor ato*tone )iind desco'erite in ase-ari 'recm Bartei9/i%i5(2oian9Co$asna5(Al%a Ilia.In sec. AIII 8actele de la manastirea Costa
Monit care ii atesta 'e $la*ii rinc*ini.Acestea do$edesc continitatea de locire a romnilor 'e teritoril 'e care ei s-a )ormat.
Ince'and c sec. AII(ato*tonii ince' sa )ie mentionati in i-$oarele docmentare ale $remii ca n 'o'or romanic distinct constitit.Romanitatea
romnilor este mentionata 'entr 'rima data de catre cronicarii %i-antini(sla$i(mag*iari.Ast)el(in lmea %i-antina identitatea etnica a romnilor este
%inecnoscta('rima mentine gasind-se intr-n tratat militar din sec. AII( /TRATEGIKO0(scris de im'aratl %i-andin Maricis.Datorita
lim%ii(acestia era nmiti romani(termen intalnit mai tar-i la im'aratl C-tin AII 2or)irogenetl9B1.-B@B5(care(in lcrarea sa( Despre Administratia
Imperiului,'reci-a ca , 6acestia se mai nmesc si romani 'entr ca a $enit de la Roma si 'oarta acest nme 'ana a-i7.Acest as'ect a )ost con)irmat
in cronica sa si de Ioan KLnnamos9GII5 care a stra%att teritoriile nord-dnarene, 6/e -ice ca snt $eniti demlt din Italia7.In)ormatii in acelasi sens se
gasesc si in cores'ondenta im'aratli %i-antin Aasile al II-lea Macedoneanl9G-GI5. Alti atori %i-antini(armeni(ara%i(germani a scris des're
're-enta romnilor 'e acest teritori.4lterior(do$e-ile scrise des're romni a dee$nit din ce in ce mai nmeroase(ei )iind nmiti in docmentele
$remii $la*i(%lac*i($ala*i9scrie cronicarl KeMamenos in sec. GI( dar si cronica li Ioan KLnnamos5.
La )el ca si la %i-antini(ngrii a intretint n contact 'ermanent c romnii(romanitatea acestora )iind-le cnoscta.0otarl
anonim9AnnonLms5 al regeli Bela al III-lea a)irma in cronica sa, Gesta Hungarorum9cea mai %ogata si com'leta relatare medie$ala des're starile
gasite de ngri la 'atrnderea lor in teritoriile locite de romni5 ca(la sosirea lor(ngrii a gasit in 2annonia 6sla$i(%lgari si %lac*i(adica 'astorii
romanilor7.4n secol mai tar-i(/imon de Ke-a nota in Gesta Hunnorum et Hungarorum9sec.GIII5(ca romnii era in 2annonia la $enirea *nilor(iar la
$remea li Attila(romanii(locitori ai oraselor9ci$itates5 s-a ina'oiat in Italia(doar 6$la*ii(care a )ost 'astorii si agricltorii acestora(a ramas de %na
$oie in 2annonia7./er%an 2a'acostea,in Romnii in secolul al XII-lea91BBD5 sgerea-a ca te&tl li Ke-a n doar recnoaste legatra dintre romani si
$la*i(dar si e$identia-a continitatea romanitatii in acest s'ati.Mai mlt(te&tl re)lecta si )a'tl ca Dacia a )ost 'arasita doar de 'atra ei
s'ra'sa(citadina -romanii- (care s-a retras in Italia( 6masa 'o'latiei romanice -elementele agricole-'astorale 'e care le c'rinde in denmirea de
%lacMi 8 a ramas locli7.
PREOCUPARI ALE CRONICARILOR DIN SEC. XV-XVIII PRIVIND ORIGINEA ROMANILOR.
Odata ce s'atil romanesc a intrat in s)era de interes a Romei si a misionarilor ei('a'alitatea a lat la cnostinta des're e&istenta romnilor si
a'artenenta acestora la ritl grecilor9ortodo&5(nelegitim in $i-inea criei 'a'ale.Mai tar-i(odata c des)asrarea l'tei antiotomane a Tarilor
Romne din sec. GA(interesl ero'ean )ata de romni a s'orit(mani)estand-se in 'reoc'arile manistilor )ata de originea si istoria
acestora.2reoc'arile acestora s-a datorat atat interesli occidentalilor de a sta$ili o)ensi$a otomana cat si inclinatiei catre antic*itatea
clasica('entr materialele sa lim%ile antice.
2oggio Bracciolini a )ost 'rintre 'rimii manisti italieni care a a)irmat originea roman a 'o'. Romn.2e langa nmeroase elemente comne lim%ii
latine si romne(el a constatat e&istenta la romnii nord-dnareni a nei traditii re)eritoare la descendenta lor dintr-o colonie )ondata de Traian.
Conte'oranl sa(3la$io Biondo(a)irma des're romnii c care se intalnise la Roma ca( 6in$oca c mandrie originea lor roman7 ( iar c Enea /il$io
2iccolomini(de$enit 'a'a 2is al II-lea(ideea originii romane a acestora a intrat in circitl stiinti)ic ero'ean9clegand in)ormatii de la misionarii
dominicani si )ranciscani5.In 'rea>ma caderii Constantino'olli(Laonic C*alcocondil(grec sta%ilit in Italia(cnostea originea comna a
romnilor(nmind-i daci 'e cei din nordl Dnarii si $la*i 'e cei din sdl )l$ili.Ideile manistilor italieni s-a ras'andit si la crtile ero'ene.
Antonio Bon)ini(traind la crtea regeli 4ngariei('reci-a ca din 6leginile si din coloniile dse in Dacia de Traian si ceilalti im'arati s-a tras
romnii7 ( e&'rimand-si totodata admiratia 'entr modl cm a s'ra$ietit 6$e*cea lim%a a Romei 'rintre romni7.
3ili''o Bonaccorsi(consilier la crtea iagellona(a calatorit in Moldo$a(nde(cnoscand-i 'e localnici(a)la des're ( 6descendenta romnilor din
colonisti romani7.In secoll al GAI-lea(?an LasMi(e'isco' de Gne-no($or%ind in Consilil din Lateran din 1@1; des're Moldo$a(a semnalat originea
roman a 'o'latiei( 6caci ei s'n ca snt ostenii de odinioara ai romanilor7.
Tot acm(0icolas Ola*s(manist transil$anean de )aima ero'eana(el inssi de origine romn(in lcrarea =ngaria din 1@D!(este 'riml romn
care sstine nitatea de neam(lim%a(o%iceiri si religie a romnilor(iar ?o*annes =onters 8 originar din Braso$(inscrie 'e *arta sa din 1@;.(Dacia
'entr intreg teritoril locit de romni.
/ec. GAII marc*ea-a a'ogel cltrii edie$ale romnesti scrise(atnci cand a a'art 'rimele cronici de lim%a romn.
Grigore 4rec*e(in Letopisetul Tarii oldo!ei( $or%este des're originea noastra latina, 6de la Rm ne tragem si c a lor c$inte ni-i amestecat
grail7.
Miron Costin9)ormat in scolile din 2olonia5(a)irma in De neamul moldo!enilor ca 6nmele cel mai ade$arat(atentic(de la 'riml descalecat
'rin Traian este rmn sa romans(nme dat si celor din Moldo$a(si celor din Tara Romaneasca si celor din Transil$ania (dar strainii ii
nmesc in c*i' )elrit+rmn $ine de la roman7.De asemenea(sstine ca(d'a ccerirea Daciei de catre romani(acestia a 'o'lat-o c
colonisti originari din Italia.2ro$incia n a )ost 'arasita de catre toti locitorii odata c a%andonarea ei.Romanii ramasi a dat nastere
'o'orli romNn(a cari origine latina este de$edita de lim%a(de nmele 'e care si-l da ei si strainii etc.
/tolnicl Constantin Cantac-ino9)ormat la scolile din Italia5()igra dominanta a istoriogra)iei mntene(in Istoria Tarii Romanesti (a s%liniat
continitatea de $iata a dacilor s% sta'anirea roman(nitatea si continitatea romnilor.
Dimitrie Cantemir(marele sa$ant romn(este nl dintre cei care sstin si argmentea-a )ara d%ii romanitatea romanilor.2ana la
Cantemir(lmea sa$anta romneasca a'ela la 'rodctiile stiinti)ice e&terne 'entr a do$edi romanitatea romnilor.D'a ce a'ar o'erele li
Cantemir(sa$antii ero'eni a'elea-a la argmentatiile si do$e-ile emise de acesta 'entr a a)la do$e-ile romanitatii.Lcrarea destinata e&clsi$
'ro%lemei romanitatii romanilor este Hronicul romano-moldo-!lahilor(care a$ea D;D )oi in manscris.3ata de cronicarii anteriori(Dimitrie Cantemir
inagrea-a 'restigiosl e)ort al istoriogra)iei romne de a determina si )i&a locl romnilor in istoria ni$ersala.Elementele de %a-a ale conce'tiei li
Cantemir des're originea romnilor snt,
Descendenta 'r roman din Traian96saditorl si rasaditorl nostr75
E&tir'area totala a dacilor din 'ro$incia ccerita si coloni-area com'leta c romani
Dainirea elementli roman in Dacia si d'a retragerea areliana si nitatea romano-moldo-$la*ilor in s'atil car'ato-dnarean.
Re$enind la Traian(Cantemir sstinea e&tir'area totala a dacilor din 'ro$incia ccerita si coloni-area com'leta c romani.Cantemir sstinea
insa c tarie dainirea elementli roman in Dacia si d'a retragerea areliana.=ronicl li Cantemir ramane si a-i cea mai intinsa lcrare istorica de
anali-a a originii romnilor(ea )iind de'asita in detali(dar inca n si in ansam%ll ei.Totodata(originea 'r roman a romnilor a )ost sstinta 'entr
'rima data de Cantemir.
E)er$escenta c care a a'art scrierile cronicarilor romni a )ost d%lata de cronicarii sasi din Transil$ania(care(in a doa >matate a sec.
GAII(a ado'tat teoria manista germana c sco'l de a demonstra originea lor daca.Corolarl necesar al acestei i'ote-e a )ost a)irmarea de catre ei
a originii 'r romane a romnilor.Con)-ia cronicarilor sasi a $enit de la identi)icarea dacilor c gotii.Aceasta teorie a )ost des)iintata c argmente de
comitele sasilor Aalentin 3ranM $on 3ranMenstein(in sec. GAII(d'a care a dis'art c totl in sec. GAIII.C toate acestea(istoricii sasi a continat sa
a)irme in lcrarile lor originea latina a romanilor.Istoricl sas care a contri%it 'oate cel mai mlt la ras'andirea in a)ara medili romanesc a teoriei
originii romane a romnilor a )ost %raso$eanl Martin /c*meit-el.El a 'redat ani de-a randl la 4ni$ersitatea din =alle n crs des're istoria
Transil$aniei si a di)-at o'iniile des're romanitatea romnilor 'rin lcrarile ti'arite in strainatate.Tot in sec. GAIII(intr-o scriere ie-ita des're seci se
a)irma in doa randri ca toti romnii din cele trei tari romanesti n snt altce$a decat rmasii romanilor.
In concl-ie(se 'oate s'ne ca originea roman le era cnoscta romnilor de mlta $reme.Mai tar-i(cronicari
moldo$eni(mnteni(cnoscatori ai scrierii maniste($or trans)era c*estinea romanitatii din s)era de traditie in cea a istoriogra)iei('entr ca /coala
Ardeleana sa )aca din aceasta o arma in l'ta 'entr emanci'area nationala si sociala a romnilor transil$aneni.Acestia('e langa re$endicarile lor(a
com%att teoriile li /l-er si Eder(sstinand originea 'r romana a 'o'orli nostr.
POLITIZAREA ROMANITATII ROMANILOR.
In cadrl istoriei $ec*i('ro%lema etnogene-ei romanesti oc'a n loc a'arte 'rin com'le&itatea si im'ortanta sa(n nmai 'entr cnoasterea
destinli istoric al stra$ec*ii Dacii(ci si 'entr cel al romanitatii orientale in general.Ccerirea dacilor de catre romani in rma ra-%oili din 1"@-
1"!(ilstrata de scenele de 'e Colmna li Traian si intrarea nei 'arti a Daciei in com'onenta statli roman(a 'rods radicale sc*im%ari de ordin
demogra)ic('olitic si cltral.Ele a a$t dre't consecinta sinte-a daco-romana si crearea 'o'orli romn.Etnogene-a romanilor a de$enit o
'ro%lema 'olitica din sec. XVIII(odata c a)irmarea miscarii de emanci'are nationala a romanilor din Transil$ania.
Totsi(in sec. GAI se mani)esta osoara tendinta de 'oliti-are a ideii romanitatii romanilor.In acest secol(romanitatea noastra de$ine 'arte
com'onenta a ideologiei 'olitice )ie a 'a'alitatii()ie a nor monar*i('entr a-si sstine 'retentiile 'olitico-s'iritale.Cei care se considera mostenitorii
'olitici ai Romei9'a'a sa Im'aratl romano-german5'nea accent 'e a'artententa antica a Daciei la Im'eril Roman('retentiile lor as'ra Tarilor
Romane )iind in)atisate ca n )el de reccerire.
Atnci cand(s're s). /ec. GAII si in secoll rmator('rimele semne ale nei constiinte nationale moderne a'ar in intreaga Ero'a('ro%lema
originii 'o'oarelor se trans)orma 'rettindeni din 'ro%lema istorica in 'ro%lema 'olitica9Totsi(secoll considerat semni)icati$ 'entr trans)ormarea
c*estinii originii romanilor din 'ro%lema istorica in 'ro%lema 'olitica a )ost sec. XVIII5.Con)lictl act intre 6Ero'a im'eriilor7 si 6Ero'a natinilor7 se
com'lica in Transil$ania din ca-a tensinii dintre interesele dominatiei astriece si re$endicarile nationale mag*iare(am%ele in contradictie c
as'iratiile de emanci'are ale romnilor.Batalia 'olitica si sim%olica 'entr intaietate in Transil$ania de$ine acer%a(c atat mai mlt c cat(d'a l'ta
de la Mo*acs91!:#5(2rinci'atl Transil$aniei ramasese ltima redta a Regatli 4ngar(oc'and ast)el n loc deose%it de im'ortant in imaginarl
'olitic si istoric al natinii mag*iare.2e de alta 'arte(in 'o)ida )a'tli ca romnii re're-enta 'este !"H din 'o'latia Transil$aniei(ei contina sa )ie
considerati 6natine tolerata7 . Acest statt in)erior al romnilor era >sti)icat de %ene)iciarl 8 cele D natini 'ri$ilegiate, mag*iarii(sasii si secii 8 'rin
argmente con)esionale9s're deose%ire de ceilalti locitori ai Transil$aniei(romanii era ortodocsi5 si 'rin argmentl 'retinsei intaietati a celor D
natini 'ri$ilegiate 'e 'amantl Transil$aniei.Or(nirea nei 'arti a clerli si a romnilor ortodocsi c Biserica Catolica9in rma nirii din 1!BB(a
a'art Biserica Greco-Catolica5(reali-ata de casa de =a%s%rg in 1!BB-1#"1(a)ecta ordinea traditionala )a$ora%ila natinilor 'ri$ilegiate(iar
acce'tarea originii romane a romnilor ar )i insemnat ca acestia(de'arte de a )i no $eniti(i-a 'recedat 'e cceritorii mag*iari in tintrile de dincolo
de mnti(con)erind 'o'latiei de origine latina o s'erioritate de ci$ili-atie si traditie gre de im'acat c conditia lor de natine tolerata.
2ana in sec. GAIII(continitatea 'o'latiei romanice in tintrile car'ato-dnarene n a )ost 'sa la indoiala()iind considerata n )a't normal si
logic.Inssi im'aratl Astriei(Iosi) al II-lea91#:"-1#B"5(ii socotea 'e romani 6incontesta%il(cei mai $ec*i si mai nmerosi locitori ai Transil$aniei7.De
asemenea(contele TeleMi('resedinte al Cancelariei Alice a Transil$aniei(recnostea in 1#B1 ca 6romnii snt locitorii cei mai $ec*i ai Transil$aniei7 (
iar istoricl Andras =s-ti a)irma in acelasi an 91#B15 ca 6nicio natine n are lim%a atat de a'ro'iata de acea $ec*e roman ca natinea
$ala*ilor(ceea ce este n semn sigr si care n 'oate insela ca ei snt in Transil$ania rmasii $ec*ilor colonii romane7.
Dar 'entr 'o'latia ma>oritara a Transil$aniei(sec. GAIII a re're-entat momentl l'tei 'entr dre'trile 'olitice re)-ate secole de-a randl
de natinile 'ri$ilegiate.De aceea(mlti erditi(mai ales germani(din sec. GAIII s-a con$ins ei insisi si s-a stradit sa do$edeasca intregii lmi
sa$ante si 'olitice a $remii(ca este c ne'tinta ca romanii din Transil$ania sa )ie rmasii directi ai 'o'latiei romani-ate din Dacia. 4nirea c Roma
da(in sc*im%(n no im%old as'iratiei romnilor 'entr dre'tri egale c celelalte natini si con)esini crestine din tintrile transcar'atice.Ince'ta de
e'isco'l Inoc*entie Mic Klein9de nmele sa se leaga de%tl l'tei de emanci'are nationala a romanilor ardeleni+s-a ins'irat din ideile $oie$odli
cartrar de la ince'trile sec. GAIII(Dimitrie Cantemir5 si continata de gr'l de intelectali din /coala Ardeleana 8 G*eorg*e /incai(2etr
Maior(/amil Mic(Ion Bdai-Delean - (l'ta de emanci'are a romnilor are dre't 'rinci'ala directie a)irmarea legitimitatii re$endicarilor 'o'latiei
romnesti din im'eri in calitatea sa de mostenitoare directa a Romei Antice.In 1#;; Ioan Inoc*entie Mic a )ost 'riml care a ela%orat n 'rogram
com'le& de emanci'are 'olitica si sociala a natinii romane din Transil$ania(adcand ca argmente romanitatea neamli($ec*imea si continitatea
romnilor. /a$antii din /coala Ardeleana a do$edit latinitatea lim%ii romne si a 'o'.romn(ceea ce argmenta e&istenta sa neintrer'ta ca
'o'latie ato*tona in Transil$ania(ca si in celelalte tintri locite de romni.Ilministii /colii Ardelene considera ca romnii a$ea o origine
no%ila('r roman(si era cei mai $ec*i locitori ai Transil$aniei.2entr a demonstra aceasta origine(ei a scos in e$identa )a'tl ca dacii ar )i )ost
e&terminati in rma ra-%oaielor dintre Traian si Dece%al.Istoricii /colii Ardelene s-a )olosit de aceste teorii 'entr a-si mani)esta re$endicarile
sinteti-ate intr-n lng memori( "upple# Li$ellus %alachorum redactat de Iosi) Me*esi la Cl> si adresat in 1#B1 Crtii de la Aiena9im'aratli
Leo'old II5. /''le& adcea ca argmente $ec*imea(continitatea(originea si nmarl romanilor in 'ro$incie.In 'ls(este cel dintai 'rogram 'olitic
modern al romanilor ardeleni.Odata c el(ideea romanitatii romnilor s-a trans)ormat intr-o $erita%ila arma 'olitica.Aceasta e$oltie se $a mentine si in
anii rmatori(cand a)irmarea romanitatii $a de$eni o 'ermanenta 'olitica acti$a.Daco-romnisml s-a mani)estat in momentele crciale ale intregii
natini romne,1:;:(1:@B(1:## si 1B1:.
/ec. GAIII ramane secoll in care este declansata e)ecti$ l'ta im'otri$a romanitatii romanilor(desi ea a ince't in sec. GAII(dar n a )ost
$i-i%ila.In a doa >matate a sec. GAII inter$ine si ri$alitatea astro-otomana(re)lectata si in martriile des're romni n nmai in as'iratiile
e&'ansioniste.In acest conte&t a'are si Cronica li Ioan Lcis in 1!!! la Amsterdam.Atorl a rmarit istoria Croatiei si a Dalmatiei(dar a )act
consideratii si as'ra $ecinilor.Ast)el(ltiml ca'itol a )ost destinat disctarii originii romane a 'o'orli romn.Cronicarl si-a e&'rimat anmite d%ii
si re-er$e c 'ri$ire la romnii nord-dnareni.El n a negat continitatea elementli roman in Dacia traiana (dar a sstint ca el a )ost s'orit 'rintr-o
imigrare 'ro$ocata de catre %lgari de la sd la nord de Dnare.Teoria li Lcis a trect neo%ser$ata tim' de n secol.A%ia in a doa >matate a
sec. GAIII s-a desco'erit $aloarea ei docmentara 'entr sstinerea nor teorii care re're-enta arme ideologice in com%aterea re$endicarilor
'olitice ale romnilor.Istoricl I.C. Engel a trnat teoria li Lcis in ti'are noi()alsi)icand-o insa(in %na 'arte('rin eliminarea a)irmarii starintei
elementli roman in Dacia 'ostareliana('rintr-o de'lasare cronologica a amintitei im'lantari romane din initiati$a %lgara.El i-a adagat si nanta
'eiorati$a din 6Teoria e&ilatilor si ra)acatorilor7 lansata de istoriogra)ia manista 'olone-a.
Tot in aceasta 'erioada(re're-entatntii /colii Ardelene sstin ideea originii latine a romnilor(a'arand insa si asa nmitele e&agerari
latiniste(care neaga com'let roll com'onentei dacice in )ormarea 'o'. Romn(a)irmand originea 'r roman a romnilor.9'risml5
In aceasta atmos)era a )ost lansata 6teoria imigrationista7 de catre 3ran- ?o-se) /l-er.Teoria sa a 'oliti-at 'ro%lema continitatii istorice din
Transil$ania.Ea ser$ea interesele Im'erili =a%s%rgic in 'ro$incie(%a-ate 'e cola%orarea c minoritatile 'ri$ilegiate locale.2otri$it teoriei( romnii n
se trag din colonistii romani din Dacia(aceasta )iind 'arasita de toata 'o'latia odata c retragerea roman.9'rima teorie care s)idea-a 'arerea
nanima din cltra si stiinta istorica ero'eana din sec. GAIII5
2rin rmare(romnii s-a nasct ca 'o'or la / de Dnare(intr-n s'ati ne'reci-at(nde$a intre %lgari si al%ane-i(de la care a 'relat
in)lente in lim%a('recm si credinta ortodo&a.De aici(a emigrat catre mi>locl sec. GIII in nordl Dnarii si Transil$ania(nde ii $or gasi sta%iliti 'e
ngri si sasi.2rin teoria sa(/l-er s)ida 'arerea nanima din cltra si stiinta istorica ero'eana(care-i considera 'e romni cei mai $ec*i locitori ai
Transil$aniei(rmasi ai romanilor li Traian.
/co'l lansarii acestei teorii era lim'ede,anlarea argmentelor istorice ale romnilor in l'ta 'olitica din Transil$ania si >sti)icarea 'ri$ilegiilor
detinte de mag*iari(sasi si seci('recm si a stattli de 6tolerati7 atri%it romnilor.In )ell acesta(c*estinea continitatilor istorice $a ca'ata n
'ronntat caracter 'olitic.
D'a reali-area dalismli astro-ngar91:!#5(imigrationisml este reads c si mai mlta tarie in de-%aterile istoricilor.Teoria li /l-er este
relata si im%ogatita 'rintr-o lcrare ce $a de$eni )ndamentala 'entr ad$ersarii continitatii(iar teoria imigrationista $a )i denmita
roesleriana.3ormlarea categorica a teoriei imigrationiste 8 %a-a ideologica a dominatiei mag*iare as'ra Transil$aniei 8 s-a datorat geogra)li si
istoricli astriac din a doa >matate a sec. GIG(Ro%ert Roesler.3olosind i-$oare istorice latine tar-ii si nesigre(el a)irma in lcrarea sa("tudii
Romanesti&Cercetari asupra istoriei !echi a romnilor ( a'arta la Lei'-ig si distri%ita la Aiena in 1:#1 9in acelasi an c /ar%atorile de la 2tna si c
a)irmatia tanarli Geno'ol cm ca 6marea nire7 era n )a't ine$ita%il5,
Dacii ar )i )ost e&terminati in ra-%oaiele c romanii9este in$ocata o a)irmatie a scriitorli roman Etro'is 8 9=adrians ar )i dorit sa rennte
si la Dacia(dar amicii il im'iedicara s'nand-i ca ar )i dat 'rada %ar%arilor o mltime de cetateni romani(caci Traian(d'a ccerire(adsese
aici colonisti din toate 'artile im'erili 'entr a clti$a 'amantrile si a loci orasele(de'o'late de lngile ra-%oaie ale li Dece%als.
6...caci Dacia )sese secatita de %ar%ati in rma lngli ra-%oi al li Deci%all75
Im'aratl Arelian ar )i retras intreaga 'o'latie romani-ata din 2ro$incia Dacia la sd de Dnare(nde s-ar )i )ormat lim%a romn si
'o'orl romn+
Daca in Gallia(/'ania(Britannia(2annonia(etc(romanii a resit sa isi 'na am'renta as'ra 'o'latiilor mai nmeroase e&istente
modi)icand-le )ell de a gandi si de a $or%i9reali-and-se ast)el romani-area5(in Dacia(insa(a )ost creata o ade$arata tara de coloni-are
dintr-n teritori sla% locit si incon>rat de o 'o'latie dsmanoasa(in care romanitatea n si-a in)i't radacini atat de adanci(nes'ri>inind-se
'e %a-ele sigre ale nei nationalitati ccerite si s'irital.De aici si srinta c care mai tar-i a 'tt sa )ie inde'artata si a dis'art()ara a
lasa atat de mlte rme ca in Britannia sa in 0oricm()iind stearsa ca o sim'la 'oleiala.
La $enirea mag*iarilor in Ero'a(Transil$ania ar )i )ost n tint 'sti 'e care coroana ngara l-ar )i ane&at si 'o'lat(instaland a'oi si
colonisti germani 'entr a-i a'ara granitele.A%ia d'a marea cima din sec. GIA91D;:-1D@15(tintrile de dincolo de Car'ati('stiite de
molima(ar )i )ost coloni-ate c 'astori $la*i de la sd de Car'ati si de Dnare.
In$oca e&istenta nor asemanari le&icale intre lim%a romna si cea al%ane-a.
To'onimia dacica ar )i dis'art ca rmare a acestei e&terminari.
2erioada de 1!@ de ani9)oarte scrta la scara istorica5(cat a drat administratia im'eriala in Dacia(n ar )i )ost s)icienta 'entr romani-area
'ro$inciei+
Deoarece dacii ramasi in $iata traia i-olati(la retragerea areliana din .#1E.#@(Dacia a ramas 'stie+
2o'orl romn si lim%a romn s-a )ormat in sdl Dnarii(in centrl sa $estl 2eninslei Balcanice(de nde a trect in stanga Dnarii+
Romanii ar )i n 'o'or de 'astori noma-i+
0 e&ista i-$oare istorice care sa ateste 're-enta romnilor la nord de Dnare in 6milenil intnecat7Einainte de sec GIII +
In asa -isa argmentare a )a'tli ca romnii s-ar )i )ormat ca 'o'or la sd de Dnare(Roesler se re)era la e&istenta nor elemente le&icale comne
in lim%ile romn si ala%en-(la li'sa elementelor germanice din lim%a romna(la asemanarea dintre dialectl daco-romn si macedo-
romn9aromn5.Aarietatea i-$oarelor istorice demonstrea-a netemeinicia teoriei imigrationiste.
Teoriile roesleriene ( criticate in mediile academice contem'orane(a )ost 'relate n nmai de alte lcrari sa$ante(ci si de manalele scolare
din 4ngaria sec. GIG-GG(alimentand imaginarl nationalist mag*iar.
Teoria li Roesler a )ost demontata c do$e-i ar*eologice si e'igra)ice ale 're-entei dacilor s% sta'anirea roman si a ramanerii 'o'latiei
daco-romane in )osta 'ro$incie(stiinta istorica romaneasca si straina adcand argmente si do$e-i incontesta%ile 'ri$ind latinitatea si continitatea
romanilor.
Istoricii si ling$istii romni din sec. GIG(Kogalnicean(A.D Geno'ol9ade't al modelli occidental %a-at 'e indstriali-are si
r%ani-are5(B.2.=asde(Gr.Tocilesc(a adnat n mare nmar de do$e-i re)eritoare atat la $ec*ile 'o'latii getice si dacice din s'atil car'ato-
dan%ian(cat si la continitatea 'o'latiei romani-ate 'e teritoril )ostelor 'ro$incii Dacia si Moesia(demonstrand s%re-enia mltora dintre
argmentele in$ocate de istoriogra)ia o)iciala mag*iara.=asde este 'riml istoric roman care a lat atitdine )ata de teoria imigrationista si )ata de
e&agerarile latiniste ale /colii Ardelene.A a)irmat in 'ierit-au dacii( ca(odata c )ormarea statli national roman(te-a originii 'r latine a 'o'. roman a
ince't sa )ie considerata o eroare.=asde a demonstrat ca s%stratl dacic n 'oate )i contestat. La ni$ell re're-entarilor identitare
com'ne(renntarea la scrierea sla$ona9c*irilica5 si generali-area al)a%etli latin('recm si 'redarea lim%ii romne si a istoriei nationale in scolile
organi-ate odata c re)ormele initiate de Al.I.C-a(a generali-at constiinta romanitatii 'o'orli nostr(a lim%ii si a ci$ili-atiei acestia.
=asde a )ormlat si teoria circlatiei c$intelor(aratand ca strctra nei lim%i n e data de nmarl %rt al c$intelor ci de circlatia
acestora(deoarece snt c$inte a'roa'e itate de'o-itate in dictionare(altele insa )olosite de nenmarate ori.El a demonstrat ca sla$ismele din lim%a
romana in circlatia lor se 'ierd a'roa'e c desa$arsire )ata de latinisme.
In mod direct si )oarte argmentat 8doar 'rin a'ell la atori creditati stiinti)ic-(im'otri$a teoriei li Roesler a scris A.D Geno'ol(care '%lica in
1::; lcrarea Teoria lui Roesler&"tudii asupra staruintei romnilor in Dacia Traiana in care sstine rmatoarele,
C*iar daca am la dre't ade$arate c$intele li Etro'is(inseamna ca )emeile si co'iii dacilor n s)erisera soarta %ar%atilor()iind o %na
temelie 'entr reconstrirea 'o'latiei.
62o'oarele nomade se stramta inaintea nei na$aliri(cele ase-ate raman li'ite de teritoril lor si na$alirea trece 'este ele7.
62o'orl roman intelegea a li'i de im'eril sa 'ro$inciile ccerite intr-n c totl alt c*i' de cm a )act-o ngrii sa nemtii.De'arte de a
alcati o casta des'artita de 'o'orl ccerit(romanii se lega c el 'rin casatorii(ii inlesnea intrarea in cetatenia romana.7
Elementl tracic re're-inta %a-a etnica a 'o'orli romn.
/'ra'nerea elementli roman 'este cel dac.
Daco-romanii s-a retras in mnti din calea migratorilor ()a't 'entr care n a )ost asimilati.
D'a retragerea areliana('rocesl de romani-are contina 'rin crestinism si 'rin legatrile comerciale('olitice si cltrale c Im'eril
Roman de la sd de Dnare.
Do$e-ile ar*eologice(to'onimia(*idronimia atesta continitatea dacilor si daco-romanilor 'e teritoril Daciei.Geno'ol a)irma(in acest sens(ca
ar )i )ost c ne'tinta ca ngrii si nemtii(ase-and-se intr-o tara c totl 'stine(sa n )i dat ei nmele mntilor(a'elor(si sa )i aste'tat ca
romanii sa ii in$ete cm sa le nmeasca.De aici reiese ca(daca ngrii ar )i )ost aici inaintea noastra(macar nmele mntilor si ale a'elor mai
im'ortante ar )i )ost de origine mag*iara.Ele snt(insa(de origine romneasca sa dac.
2re-enta termenilor crestini de origine latina se e&'lica 'rin 'ermanentele legatri intre 'o'latia romani-ata din drea'ta Dnarii c cea din
stanga ei+
Contri%ita elementli sla$ la )ormarea 'o'orli si lim%ii romne.
Caracterl )ndamental romanic al 'o'orli romn.
4n an mai tar-i( in 1::@(in "crieri istorice(Dimitrie Oncil a)irma ca 'e %a-a indiciilor istorice(n 'tem sstine romani-area acestei tari
decat 'e 'artea de A a Ardealli c Banatl timisan si Oltenia('e care teritori se marginise coloni-area roman.In Moldo$a si in Aala*ia
rasariteana('recm si in reginea dintre Tisa s'erioara si Ardeal(li'sea aceasta temelie.Aici('o'latia era crat dac.
De asemenea('entr a res'inge nele argmente gre de com%att ale teoriei roesleriene9cm ar )i asemanarile dintre lim%a romana si cea
al%ane-a(ceea ce ar insemna ca 'o'orl romn s-a )ormat la / de Dnare5 considera ca 'o'orl nostr s-a )ormat si la / si la 0 de Dnare.

La cm'ana sec. GAIII-GIG(istoriogra)ia din 'rinci'ate (intrata odata c domniile )anariote in eta'a in)lentei grecesti(a%orda ca 'e n )enomen
natral )-inea daco-roman.Aceste 'ncte de $edere se regasesc la istoricii greci sta%iliti in 2rinci'ate, Daniel 2*illi'*ide(Dionisie 3otino(dar si la
romnii Ienac*ita Aacaresc sa 0am Ramnicean.Istoriogra)ia romaneasca a secolli GIG a e$olat insa 'e coordonatele nationale trasate de
/coala Ardeleana.
/coala latinista s-a e&tins si in 2rinci'ate(deoarece mlti ardeleni oc'a 'o-itii im'ortante in sisteml cltral de aici.Cori)el crentli
latinist a )ost Agst Tre%oni Larian(care considera ca istoria romnilor ince'e c )ondarea Romei si care rmarea sa 'ri)ice lim%a romn 'entr
a o a'ro'ia cat mai mlt de latina originara.Intre 1:#1-1:#! a a'art Dictionarl lim%ii romne(care a constitit a'ogel acestei tendinde.A.T. Larian
a scos din dictionar elementele nelatine si a ado'tat n sistem ortogra)ic etimologic (care n mai semana decat $ag c lim%a romn
atentica.Tentati$a de a crea o lim%a arti)iciala a discreditat de)initi$ scoala latinista.Totsi('ana la mi>locl sec. GIG a continat sa e&iste o
nanimitate c 'ri$ire la originea roman a romnilor.
D'a Marea 4nire din 1B1:(negarea continitatii romanesti in tintrile de dincolo de Car'ati si teoreti-area 'retinsei in)erioritati a lmii rrale
romanesti in ra'ort c ierar*iile no%iliare mag*iare si c cltra alica si r%ana a acestora a alimentat masi$ resentimentele 'e care le-a 'ro$ocat
destramarea monar*iei astro-ngare si 'olitica re$i-ionista mag*iara.In aceiasi ani(scoala istorica si ling$istica romaneasca 'rodce o'ere stiinti)ice
im'ortante 'entr intelegerea etnogene-ei romnilor, Inceputurile !ietii romane la gurile Dunarii. si Getica ale li Aasile 2ar$an('rimele $olme ale
monmentalei Istoria Romanilor a li 0icolae Iorga( Istoria Lim$ii Romne de Al.Rosseti.
0icolae Denssian(in lcrarea a'arta 'ostm in 1B1D( Dacia 'reistorica de 1."" de 'agini(reconstitia isotira ni 'res's im'eri
'elsagic(care('ornind din Dacia c !""" de ani i.=r.(s-ar )i intins 'e o mare 'arte a glo%li(Denssian sstinea ca de la Dnare la Car'ati s-a
re$arsat ci$ili-atia as'ra celorlalte 'arti ale lmii.De aici ar )i 'ornit s're Italia si stramosii romanilor(iar lim%a daca si latina n snt decat dialecte ale
aceleiasi lim%i.
C.C.Giresc a)irma in )ormarea poporului romn ca(asa cm nimeni n s-a gandit sa conteste continitatea )rance-ilor in Galia(sa a
s'aniolilor si a 'ortg*e-ilor in 2en.I%erica96a admis oare $ren istoric ca galo-romanii si-a 'arasit locintele 'lecand din Galia 'este Al'i sa
2irinei('entr a se intoarce mai tar-i(d'a secole(indarat acasaO/a ca s'aniolii a trect stramtoarea Gi%raltar(in A)rica('entr a re$eni(d'a ste
de ani(in $ec*il teritoriO5(nici continiteatea dacilor n 'oate )i 'sa la indoiala.
Acesta mai sstine si ca 6dacii alcatiesc %a-a etnica a 'o'orli romanP...Q)iindca dacii era locitorii satelor si(oricat de nmeroase a )ost orasele
in noa 'ro$incie(totsi satele le intrecea c mlt...Daca romanisml a 'rins radacini atat de 'ternice si de sta%ile in stanga Dnaii(e )iindca a
castigat 'e acesti daci('e %astinasi7.
G*.I.Bratian(in * enigma si un miracol istoric+poporul romn91BD#5 ( a)irma ca (intr-o e'oca in care i-$oarele istorice se oc'a de
condcatori(ca'etenii ale locrilor(era normal ca 'o'latia aser$ita sa )ie ignorata(c*iar daca aceasta era mai nmeroasa si('recis(mai e$olata(in
nele regini cel 'tin(decat noma-ii care a na$alit 'este ea si o e&'loata. Continitatea si romanitatea a )ost sstinte si de alti )ilologi si istorici
romni,Arelian /acerdotean(Da$id 2rodan(C-tin Daico$ici(/e&til 2scari(0.Dragan Emil 2etro$ici.
2e de alta 'arte(insa(miscarile de e&trema drea'ta de-$olta 8asemenea e&tremei dre'te germane()ascinata de trectl legendar al 6indo-
germanilor7 si al gotilor 8 n discrs ato*tonist(care s'rae$ala im'ortanta elementli dacic in contrast c ci$ili-atia mediteraneana('e care o
considera decadenta.

DISPUTA IN JURUL CONTINUITATII
D'a )ell in care istoricii a catat sa 're-inte e$oltia romanitatii de la nordl Dnarii si din Car'ati(s-a contrat doa o'inii di)erite c 'ri$ire
la )ormarea romanilor ca 'o'or,
1-continitatea lor in Dacia 2-imigrarea tar-ie din sdl Dnarii.
/er$ind anmite interese 'olitice(nii istorici a ela%orat teorii 'ro'rii('sedo-stiinti)ice('otri$it carora romanii n s-ar )i )ormat in tara lor de
a-i.Ast)el(n ca- e$ident de inconsec$enta il re're-inta /-amasMosL Ist$an(care initia-a o 'rima incercare de 'oliti-are a ideii romanitatii romnilor
'rintr-o lcrare din 1@BD( in care sstinea ca romnii snt rmasii colonistilor romani()a't do$edit de lim%a noastra(care s-a des'rins din cea
latina..D'a domnia li Mi*ai Aitea- si-a sc*im%at radical 'arerea(a)irmand ca romanii n 'ot )i rmasii colonistilor romani deoarece acestia a )ost
mtati la / de Dnare in $remea im'aratli Galliens9des're Galliens(mentionea-a si Iordanes(in Getica(a)irmand ca(d'a ce Traian 're)acse
Dacia in 'ro$incie romana(Galliens a 'ierdt aceste tintri in tim'l domniei sale.Iar im'aratl Arelian(rec*emand de acolo leginile(le-a ase-at in
Moesia si acolo(intr-o 'arte a acesteia(a intemeiat Dacia Mediteraneea si Dacia Ri'ensis5.El a )ost com%att de cartrarii sasi L.To''eltins si
?.Troster(ltiml )iind atorl nei lcrari des're Dacia in care si-a a)irmat con$ingerea ca 6romanii de a-i(ce traiesc in Tara Romaneasca(Moldo$a si
mntii Transil$aniei n snt decat rmasii leginilor romane7 ( 'rin rmare 6cei mai $ec*i locitori ai acestei tari7.Mai o%iecti$i era atorii mag*iari din
a)ara Transil$aniei('recm 0icolae Ist$an))L(istoric si di'lomat al im'aratli Rdol) al II-lea(care considera ca romanii n 'nea in 'ericol 'ri$ilegiile
traditionale ale 6natinii mag*iare7.Mai tar-i(BenMo ?o-se)(in cartea Transil!ania,si!e magnus Transil!aniae 'rincipatus 91##:5(arata ca la
a%andonarea 'ro$inciei traiane 6mlti romani im'rena c dacii indigeni a ramas 'e loc7 .
Asa cm am aratat(odata c miscarea de emanci'are a romnilor transil$aneni din secoll al GAIII-lea a )ost lansata si teoria imigrationista
de-$oltata de 3ran- /l-er in lcrarea Istoria Dacilor transalpini91#:15(la care $or adera si istoricii ,I.C.Eder9reia ideile li /l-er,romnii n a origine
romana+ei emigrea-a de la sd de Dnare in sec. GIII si n a nicin dre't in Transil$ania5(Bolla Marton9'ro)esor mag*iar din Cl>(incearca sa
demonstre-e ca romnii snt de origine %lgara si de aceea li se s'ne 6$olo*i75 si I.C*.Engel9romnii $in in Transil$ania in sec. IG5.Acestia
identi)ica a%senta srselor scrise as'ra romnilor in milenil marilor migratii c a%senta insasi a romnilor.In re'lica(in$atatl sas Mic*ael Le%rec*t
scria(c*iar in tim'l rascoalei li =orea91#:;5 ca romnii(ca rmasi ai romanilor(snt 6cei mai $ec*i locitori ai acestei regini7.
In 1#:#(istoricl engle- E.Gi%%on(ator al nei cele%re istorii a Im'erili Roman(arata ca in Dacia(d'a retragerea areliana(a ramas 6o 'arte
insemnata din locitorii ei(care mai mare groa-a a$ea de migrare decat de sta'anitorl got7.De la acesti locitori $or de'rinde migratorii 6agricltra
si 'lacerile lmii ci$ili-ate7.
0etemeinicia a)irmatiilor li /l-er a )ost relie)ata si de re're-entantii /colii Ardelene9/ami Mic(G*eorg*e /incai 8 Hronica romnilor si a
mai multor neamuri91:":5(2etr Maior(Ion %dai Delean5(dar si de marele sla$ist 2al Iose'* /c*a)aric(care sstinea la 1:;; ca 6$la*ii de la nord si
de la sd de )l$i a toti aceeasi origine7 (e$oland din amestecl 6tracilor si geto-dacilor c romanii7.
D'a reali-area dalismli astro-ngar(Roesler redactea-a Dacien und Romanen91:!:5 si Romanische "tudien 9Aiena(1:#15 nde reia('e
%a-a in)ormatiilor dim'li sa(toate te-ele )ormlate tim' de n secol in sensl contestarii 'ermanentei romnilor in $atra stramoseasca.Ras'nsl
a$ea sa $ina din 'artea li Geno'ol(re're-entant de seama a istoriogra)iei romnesti(in lcrarea Teoria lui Roesler&"tudii asupra staruintei romnilor
in Dacia Traiana91::;5.Lcrarea este o ade$arata monogra)ie a s%iectli tratat si a%ordea-a argmentele contestatoare ale istoricli astriac de
etnie germana Ro%ert Roesler si le ras'nde a'eland la toate srsele )ndamentale('recm si la comentariile atorilor creditati stiinti)ic de-a lngl
tim'li.
In legatra c c*estinea 'arasirii Daciei(Geno'ol a emis n 'rinci'i con$ingator, 6'o'oarele nomade se stramta inaintea nei na$aliri('e
cand cele ase-ate raman li'ite de teritoril lor si na$alirea trece 'este ei7.In acelasi sens este com%atta teoria golirii de 'o'latie a Daciei la
retragerea areliana.
In )inall lcrarii atrage atentia anali-a des're roll traditiilor 'o'oarelor in ce 'ri$este o%arsia acestora(c re)eriri la asa -isl 6descalecat7
(e$ocat in legendele romnilor.
Daca la ince't A.D Geno'ol91::;5 si D.Oncil( sstinand continitatea daco-roman(se %a-a 'e argmente de ordin logic(mai
tar-i(in$estigatiile stiinti)ice condse de marii nostri istorici(cat si ling$isti9Iorga(2ar$an(C.Daico$ici(G*.I.Bratian(Al.Rosseti(C.C.Giresc etc5(alatri
de cercetarea ar*eologica(a )act 'rogrese remarca%ile.Aceste in$estigatii se $or )inali-a 'rin do$e-ile concrete(din ce in ce mai nmeroase(care
a)irma teoria imigrationista.C.C.Giresc a)irma in )ormarea poporului romn ca(asa cm nimeni n s-a gandit sa conteste continitatea )rance-ilor in
Galia(sa a s'aniolilor si a 'ortg*e-ilor in 2en.I%erica96a admis oare $ren istoric ca galo-romanii si-a 'arasit locintele 'lecand din Galia 'este Al'i
sa 2irinei('entr a se intoarce mai tar-i(d'a secole(indarat acasaO/a ca s'aniolii a trect stramtoarea Gi%raltar(in A)rica('entr a re$eni(d'a
ste de ani(in $ec*il teritoriO5(nici continiteatea dacilor n 'oate )i 'sa la indoiala.
Acesta mai sstine si ca 6dacii alcatiesc %a-a etnica a 'o'orli romanP...Q)iindca dacii era locitorii satelor si(oricat de nmeroase a )ost orasele
in noa 'ro$incie(totsi satele le intrecea c mlt...Daca romanisml a 'rins radacini atat de 'ternice si de sta%ile in stanga Dnaii(e )iindca a
castigat 'e acesti daci('e %astinasi7.
2e aceeasi 'o-itie s-a sitat si n nmar im'ortant de istorici straini , T*.Mommsen(I.?ng(C.2atsc*(L.=omo(2al MacMendricM(care considera
ca romnii snt rmasii daco-romanilor si ca s-a )ormat ca 'o'or in Dacia Traiana.
ISTORIOGRAFIA COMUNISTA
D'a al II-lea Ra-%oi Mondial(cand(atat 4ngaria cat si Romania a de$enit state satelit ale 4R//(teoriile staliniste des're caracterl
6im'erialist7 al sta'anirii scla$agiste romane si des're im'ortanta ci$ili-atoare a sla$ilor in istoria Ero'ei a modi)icat dramatic intregl conte&t
istoriogra)ic9deceniile @ si !5.9In 1B;#(istoricl Romaniei(Mi*ail Roller( condcand redactarea manalli scolar de istorie a romanilor(e&agerea-a
im'ortanta elementl sla$ in )ormarea 'o'orli roman.2entr a-si sstine conce'tia(acesta s%linia-a netemeinicia a)irmatiilor istoricilor %rg*e-i
care considera trans)ormarea Daciei in 'ro$incie romana ca )iind na din minnile 'e care le-a cnosct istoria noastra.El atrage atentia(insa(as'ra
cr-imii c care trata romanii 'o'oarele s%>gate9inclsi$ dacii5.De asemenea(isi intareste con$ingerile scotand in e$identa eroisml si im'licarea
c care dacii a l'tat im'otri$a romanilor(tocmai 'entr ca n dorea sa cada in scla$ia Im'erili Roman. 6E&agerarea tendentioasa a latinitatii are
dre't o%iecti$ a e$ita stdierea si cnoasterea 'o'oarelor $ecine(in a%solta lor ma>oritate sla$e(si a in)lentei 'e care aceste 'o'oare a e&ercitat-o
as'ra ormarii si de-$oltarii 'o'orli romn.
In actinea sa de consolidare a 'terii o%tinte in 1B!@(Ceasesc a declansat o mare o'eratine de rein$iere a sentimentli national al
romnilor.In acest conte&t(a 'tt )i ree$alata si contri%tia lim%ii latine si a ci$ili-atiei romane la cristali-area ci$ili-atiei romnesti.
0mai ca(destl de re'ede(ideologia si istoriogra)ia o)iciala a a>ns sa )ie dominate de teorii care minimali-a a'ortl )actorli roman(din
no denntat ca as'ritor(de data aceasta in )a$oarea ci$ili-atiei locale a geto-dacilor.Continitatea si nitatea acestei ci$ili-atii era o%sesi$
a)irmate(trecand-se s% tacere 'articlaritatile locale+di)eriti diletanti sstinea ca lim%a dac(n latina(re're-inta matricea lim%ii romne+lcrari
o)iciale se stradia sa 'ro%e-e ca romnii era de>a )ormati ca 'o'or c mlt inainte de ccerirea roman(deose%ind-se ast)el de toate celelalte
'o'oare germanice.
O 'olemica tot mai acer%a c istoricii mag*iari si %lgari tradcea(in anii 1B:" ai secolli trect(tendinta regimrilor comniste in declin de a
)olosi instrmentele nationalismli agresi$ 'entr sal$area dominatiei e&ercitate de 'artidele comniste.
In aceasta dis'ta(ar*eologia a do%andit n loc tot mai im'ortant(c atat mai mlt c cat srsele istorice scrise 'entr sec. IA-G snt a'roa'e
a%sente.Din 'acate(elementele de cltra materiala n 'ot ras'nde 'rin ele insele nor intre%ari re)eritoare la originea etnica ori la lim%a $or%ita de
'rtatorii lor(ast)el incat 'ot )i in$ocate ca argment de am%ele 'arti.
2ri$ind retros'ecti$('tem constata ca a)irmarea romanitatii romnilor a de'asit mere cadrl strict stiinti)ic(in masra in care a re're-entat si n
semn al asmarii nei identitati ero'ene(in $reme ce a%solti-area traditiei traco-getice a re)lectat mai degra%a tendinta contrara(de inc*idere intr-o
identitate istorica i-olata si atar*ica.
Istoriogra)ia 'ostcomnista de d'a 1B:B a reads ec*ili%rl in 'ro%lemele romanitatii romnilor.Im'ortante sinte-e de istorie '%licate
indeose%i d'a 1BB! a e$identiat c argmente solide romanitatea romnilor.O anali-a e&trem de interesanta a )ost reali-ata de istoricl Lcian
Boia in lcrarea Istorie si mit in constiinta romneasc,.Aceasta sstine ca singra ra'ortare incontesta%ila a originii este o)erita 'ana la rma de
lim%a.Esenta romanica a lim%ii romne(la care se adaga nmele de romn( 6inclina intr-n sens %alanta s're romani7.O $i-ine similara este
sstinta si de Adol) Arm%rster(istoric originar din Transil$ania(in lcrarea sa Romanitatea romnilor&
In conditiile actale(cand Romania(ca si statele $ecine 4ngaria si Blgaria()ac 'arte din 4ninea Ero'eana(argmentl intaietatii istorice n
mai are $aloare 'olitica(iar reconstitirea trectli mai are consecinte 'entr dre'trile inaliena%ile ale cetatenilor si comnitatilor acestei
regini.Romanitatea romnilor n mai are a )i demonstrata si c atat mai 'tin contestata+'oate )i recnoscta acm ca )a't istoric cert.
Afirmatii:
6Am ramas romni 'entr ca n ne-am 'tt des'arti de amintirea Romei.7 90icolae Iorga5
6Romnii se trag de la romanii 're care im'aratl romanilor (Traian(in$ingand-l 'e Dec*e$al(crail dac*ilor(i-a trimis in Dac*ia s're mostenirea ei.7
92etre Maior5
6/tatl dac 'ierise si 'e rinele li era sa se inalte nl roman.Daca insa elemenl no care $enea sa se altoiasca 'e $ec*ea stir'e tracica din
'oalele mntilor Car'ati era s'erior acesteia in cltra si inteligenta(in caracter(n 'tea sa o intreaca(incat radacina 'o'orli romn e 'rinsa in
'atrile istorice 'rin doa $ite tot atat de energice(de trainice si 'line de $irtte./a n ne )ie deci sila(daca sangele dacilor se $a gasi amestecat in
nationalitatea noastra.7 9A.D.Geno'ol(Istoria romnilor din Dacia Traian,5
6A)irmatiile c'rinse in scrierile sa$antilor straini din sec. GA do$edesc din 'lin ca n cronicarii moldo$eni a a)irmat cei dintai(intre
romni(descendenta romana a 'o'orli nostr7.El admite ca sa$antii straini isi intemeia-a o'iniile n atat 'e 'ro'riile cercetari(cat (in 'riml
rand(c*iar 'e martriile romnilor(c care a a$t( sa n( contact direct.
9/er%an 2a'acostea(Gene-a statului in .!ul ediu romanesc91B::5
6Cercetarile ar*eologice con)irma de alt)el 're-enta 'o'latiei daco-romane 'e $ec*il teritori al 'ro$inciei.La /armi-egetsa(am)iteatrl si alte
cladiri '%lice snt )olosite ca locine de o 'o'latie ne$oiasa inca cel 'tin n secol d'a 'arasire+rme asemanatoare a )ost identi)icate si la
0a'oca(2orolissm(A'lm('recm si in nmeroase ase-ari de ti' rral.O alt)el de ase-are a )ost sa'ata la Bratei9Medias5(dand la lmina cel mai
mare cimitir cnosct in Dacia(cca @"" de morminte din secolele IA-A.Desco'eriri asemanatoare a )ost )acte si in alte regini ale Daciei7
9Alad Georgesc(Istoria romnilor(1BB.5
6Drama istoriei romanesti este ca aceasta se gaseste con)rntata c istoria mag*iara.Drama celor doa istorii e ca am%ele isi re$endica acelasi
s'ati originar(Transil$ania.Mag*iarii snt cceritorii %a-inli car'atic la s). sec.IG.Istoriogra)ia romna n contesta ase-area aici a mag*iarilor(dar
se ridica im'otri$a te-ei mag*iare d'a care Dacia )sese a%andonata de Arelian si deci mag*iarii ar )i )ost 'rimii oc'anti ai Transil$aniei7.
9C.Drandin(Istoria romnilor(1BB:5
6Dar oare ce s-ar intam'la daca s-ar do$edi(sa -icem(ca romnii a $enit intr-ade$ar mai tar-i(de nde$a din BalcaniO0 s-ar intam'la nimicRO
asemenea concl-e n ar a)ecta c nimic con)igratiile nationale 're-ente.0 cred ca cine$a s-ar gandi sa ii reintoarca 'e romni la sd de
Dnare9e$acand-i de aici 'e sar%i si 'e %lgariR5.Atnci ar tre%i si ngrii sa 'orneasca indarat s're 4rali(iar americanii sa re$ina in Ero'a(lasand
continentl indienilor ato*toni. 9Lcian Boia(Romania,tara de frontiera a .uropei5
DICTIONAR
Colonie C oras constrit d'a modell Romei(ai cari cetateni se %cra de 'ri$ilegii de'line.
unicipiu C oras de dimensini mai mici(c larga atonomie administrati$a(ai cari cetateni se %cra de ma>oritatea 'ri$ilegiilor romane.
'agus C comna rrala in Im'eril Roman.
%icus C ase-are c caracter o)icial ce la )iinta in imediata a'ro'iere a nei garni-oane militare.
"coala Ardeleana C crent cltral ilminist care sstinea latinitatea si continitatea de locire a romnilor 'e teritoril $ec*ii Dacii.
Teorie Istoriografica C ansam%l de idei care e&'lica des)asrarea nor e$enimente si 'rocese istorice.