Fi de lectur Comunicare intern i culturi organiza ionale

Anghel Alexandra-Larisa, Dima Mdlina

Seminar IV, grua !, "! martie "#!$
Mihaela VL%SC&A'( )rganiza ii i comortament organiza ional, * !+-,+
Fragmentul din cartea Mihaelei Vlsceanu are ca tem rincial studiul -i .n/elegerea
comortamentului indi0idual -i de gru, a modelelor -i structurilor entru a .m1unt/i er2orman/a
-i e2icien/a organiza/iei*
1. Comportamentul organiza ional: ntre istorie i dezvoltare
3n rimul caitol al lucrrii 4Organiza ii i comportament organiza ional 5 este rezentat un
scurt istoric al discilinei academice intitulate 4comortament organiza ional5* 6ecunoscut i
studiat a1ia la s27r itul anilor 8+# ai secolului trecut, aceast discilin a c7 tigat teren de-a lungul
timului, iar .n rezent, a a9uns s 2ie redat din ce .n ce mai mult .n coli i uni0ersit i de
administra ie u1lic, comunicare i rela ii u1lice, medicin, asisten social, etc*
nceputurile
S27r itul secolului :I: i .nceutul secolului :: au 2ost marcate de mi carea numit
4managementul tiin i2ic clasic5 ce a0ea ca sco cutarea unor metode de cre tere a roduc iei rin
intermediul unei organizri tiin i2ice* Frederic; <inslo= >a?lor, suranumit 4rintele
managementului tiin i2ic5, orne te de la remiza c interesul economic rerezint cea mai 1un
moti0are care-l oate determina e om s- i ating oten ialul maxim rin munc* @romo07nd
numai solu ii tehnice de sorire a e2icien ei i metode 1azate e sura0eghere i control, >a?lor nu
ia .n calcul asectul uman al muncii, omul rerezent7nd doar un 2actor de roduc ie* Aconcetul de
4om economic5B
Aroximati0 .n aceea i erioad, sociologul german Max <e1er dez0olta teoria
organizrii birocratice, ilustr7nd i sus in7nd cu argumente a0anta9ele organiza iilor .ntemeiate e
sisteme de reguli i reglementri 2ormale cu structuri ierarhice*
Aceste a1ordri mecanice au generat, .ntre anii !,"#-!,$#, numeroase critici aduse
standardizrii excesi0e a muncii i imersonalizrii organiza iilor 1irocratice, .n urma crora a luat
na tere o mi care nou .n teoria organiza iilor i a managementului, rela iile umane * Ast2el, a 2ost
.nlocuit concetul de om economic, omul moti0at cu recdere de stimulente economice, cu cel de
om social, omul moti0at .n rincial de rela iile cu semenii si*
3n a doua 9umtate a secolului ::, ca urmare a orientrii rela iilor umane, teoreticienii au
a9uns la concluzia c oamenii doreau s- i gseasc sensul roriei realizri rin munc, nu doar s
1ene2icieze de recomense 2inanciare* 6enis Li;ert, Chris Arg?ris i Douglas McCregor sunt c i0a
dintre rerezenta ii orientrii care a succedat rela iile umane, i anume resursele umane* )
contri1u ie deose1it a acestei mi cri a rerezentat-o introducerea concetului de management
participativ*
Teoria resurselor umane i perspectiva comportamentului organiza ional
Ideea romo0at de teoria resurselor umane este aceea c organiza ia i comortamentul
uman se in2luen eaz reciroc .n egal msur* Accentuarea acestei interac iuni dintre oameni i
organiza ie 2aciliteaz trecerea de la deenden la codeenden *
Aceast teorie este considerat iatra de temelie ce a stat la 1aza 2ondrii domeniului de
studiu al comortamentului organiza ional, .ns mesa9ul cel mai regnant .n constituirea
domeniului este transmis de Douglas McCregor, intitulat Fa a uman a ntreprinderii * &l
ela1oreaz dou 42iloso2ii5 care 0izeaz modul de raortare al conductorilor la oameniD teoria X i
teoria Y*
Teoria X i teoria Y n formularea lui McGregor
Teoria X este asociat cu rinciiile romo0ate de managementul tiin i2ic i sus ine c
oamenii, rin natura lor, tind s lucreze c7t mai u in i de aceea ei tre1uie constr7n i, amenin a i
i enaliza i entru a-i determina s munceasc sre .ndelinirea scourilor organiza ionale* Ast2el,
rinciiul esen ial al conducerii const .n .ndrumare i control rin exercitarea autorit ii*
@e de alt arte, teoria Y se 1azeaz e alte ioteze re2eritoare la natura umana, cum ar 2i
ideea c oamenii nu rsund numai la constr7ngeri i amenin ri, ci au caacitatea de a se
autocontrola, iar .n condi ii roice, 0or 2i mai mult dec7t de acord s- i asume anumite
resonsa1ilit i* @rinciiul 2undamental al conducerii este, de aceast dat, integrarea*
William Ouci despre tipul ! de organizare
<illiam )uchi, interesat de e2ectul e care di2eren ele culturale din di0erse contexte de
munc .l au asura adotrii stilurilor manageriale, a lansat teoria !, care rerezint o com1ina ie
.ntre ersecti0a indi0idualist, rerezentat .n acest caz de societatea american, i cea
colecti0ist, i anume societatea 9aonez*
2. Specificul organiza iilor i al organizrii sociale
)rganiza iile ot 2i de2inite din mai multe ersecti0e recumD
o1iecti0eE
acti0it iE
dimensiuniE
2omeE
sta1ilit iE
dura1ilit iE
er2ormanteE
numar de anga9a i etc*
La 2el ca domeniul de studiu al comortamentului organiza ional care a luat 2iin .n urma
contri1u iilor aduse de mai multe disciline sau ersecti0e, utem sune c i o organiza ie oate
2i de2init .n 2unc ie de discilina din care ro0in di2eri ii autori sau de ersecti0a din care ea este
analizata*
"bordri diferite# perspective multiple
Fiecare cercettor .n arte dez0olt roria ersecti0 de interretare, studiind organiza iile
rin a1ordarea unor asecte di2erite care in de interesele, erce iile i exerien ele ersonale sau
de domeniul discilinar din care 2ace arte*
Careth Morgan a2irma c ade0rata ro0ocare nu este s .ncercm s de2inim organiza ia
rintr-un enun ct mai curinztor, ci s accetm numeroasele ersecti0e, deoarece nu oate
exista o singur 4teorie corect5 care s .nglo1eze tot ceea ce 2acem*
&xist i autori care consider c numrul mare de teorii si metode este 1ene2ic entru
dez0oltarea domeniului* @rintre ace tia de a2l i Careth Morgan care, alturi de C* Furrell, a
realizat o clasi2icare a aradigmelor sociologice din cadrul analizei organiza ionale du cum
urmeazD
AB 2unc ionalistE
FB interretati0E
CB radical umanistE
DB radical structuralist*
Chiar dac se insist e tema descoeririi unei concep ii integratoare , care s con in
caracteristicile generale ale tuturor organiza iilor, mul i teoreticieni o com1at rin sus inerea cu
argumente a ideii c nu 0om reu i niciodat s ela1orm o de2ini ie unic entru di0ersele tiuri de
organiza ii ce 2unc ioneaz .n medii di2erite i solicit structuri i caracteristici di2erite* 3n cazul .n
care am reu i s str7ngem la un loc toate ersecti0ele i metodele, nici mcar acest lucru nu ne-ar
utea o2eri o imagine comlet asura organiza iilor*
@e l7ng numeroasele ersecti0e din care este studiat, un alt moti0 entru care concetul
de organiza ie este att de greu de de2init .l rerezint e0olu ia continu a analizei organiza ionale
care a consacrat noi modalit i de de2inire* &xist o interac iune ermanent .ntre 0echile teorii si
ersecti0e i cele noi arute* Acestea din urm au 2ost dez0oltate 2ie rin critica, 2ie rin
reluarea i remodelarea unora dintre ideile sau modelele exlicati0e anterioare*
Aceast interac iune 2ace i mai di2icil ordonarea concetelor i ersecti0elor, .ns
exist cte0a modalit i de ordonareD
I* Richard W. Scott o2er trei de2ini ii care sintetizeaz acele caracteristici seci2ice ale
organiza iilor ce le deose1e te de celelalte colecti0it iD
sistemul ra ional E
sistemul naturalE
sistemul descis*
Organiza ia ca sistem ra ional
@ri0ite din aceast ersecti0, organiza iile sunt instrumente entru atingerea unui sco i
au un orto2oliu de o1iecti0e seci2ice i clare, iar structura lor intern este roiectat ast2el .nc7t s
coresund cu .ndelinirea o1iecti0elor*
&xist mai multe a1ordri ra ionalisteD
Fr* >a?lor organizarea tiin i2ic a muncii i conduceriiE
Max <e1er exansiunea 1irocra ieiE
Ger1ert Simon i colegii si Hames March i 6ichard C?ert recunoa terea limitelor
practice ale ra ionalit ii umane I concentrarea lurii unei decizii re2eritoare la alegerea
unei alternati0e 4satis2ctoare5, nu a uneia 4otime5*
Ls7nd la o arte di2eren ele dintre aceste modele exlicati0e o2erite .n cadrul erce iei
ra ionaliste de a1ordare a organiza iilor, a0em i c7te0a caracteristici similareD
organizarea tre1uie s duc la sorirea e2icien ei acti0it ilor socialeE
e2icien a deinde de un management tiin i2ic er2ormantE
structura organiza iilor rerezint un mi9loc roiectat deli1erat entru atingerea unor
scouriE
se une accentul e caracteristicile structurii normati0e Aseci2icitatea scourilor,
2ormalizarea comortamentului indi0idual etc*B*
Organiza ia ca sistem natural
Ceea ce di2eren iaz organiza iile ca sisteme naturale de a1ordarea ra ionalist a acestora
este interretarea i studierea lor ca organisme sau colectivit i sociale * >eorericienii sistemelor
naturale se axeaza mai mult e ro1lemele generale legate de sura0ie uire, e structuri in2ormale
sau imersonale, dar nu neaga existen a structurilor 2ormale sau a scourilor seci2ice*
Al0in Couldner a2irmaD 4Con2orm acestui model, organiza ia lut s sura0ie uiasc i
s . i men in echili1rul, iar aceast lut oate continua chiar i du ce scourile seci2ice au
2ost atinse cu succes*5
) tem des .nt7lnit .n cadrul acestei ersecti0e 0izeaz imortan a structurilor in2ormale,
care sunt generate at7t de trsturile ersonale ale artician ilor, c7t i de rela iile dintre ei*
Facilitarea comunicrii i a .ncrederii, men inerea coeziunii i realizarea sarcinilor de munc .n
condi ii mai 1une sunt c7te0a dintre 2unc iie oziti0e ale structurilor in2ormale*
) contri1u ie nota1il la dez0oltarea acestui domeniu o aduce i Chester Fernard care
2ormuleaz rinciiul 2undamental al existen ei i 2unc ionrii organiza iilor, i anume ac iunea
social de cooperare, adic acea ac iune care .ncadreaz contri1u ia tuturor artician ilor la 0ia a
organiza ional* Conce ia lui Fernard resuune dou condi iiD
rezen a unor ersoane caa1ile s comunice .ntre eleE
dorin a acestora de a contri1ui la .ndelinirea unui sco comun*
) 2unc ie imortant a managementului, .n 0iziunea lui Fernard este aceea de a o2eri un
sistem de comunicare i de a sta1ili rela ii de comunicare cu cei ce 0or s cooereze* De asemenea,
considerat un element de succes .n succesul unei organiza ii este rerezentat de 4rote9area
lucrurilor esen iale5 rin crearea i men inerea strii de sirit dintr-o organiza ie*
(n alt romoter al ersecti0ei sistemelor naturale este @hili Selznic;, care, de i orne te
de la ideea de 1az a sistemului ra ional, consider c organiza iile sunt .n acela i tim organisme
adaptative, datorit rezen ei oamenilor .n 0iata organiza ional* @entru a sus ine aceast nou
imagine a organiza iilor, Selznic; introduce dou conceteD
competen a distinctiv trasatur seci2ic ce di2eren iaz o organiza ie ce cealaltE
personalitare organiza ional cultur organiza ional*
>alcott @arsons i-a lsat de asemenea amrenta asura ersecti0ei sistemului natural,
rin dez0oltarea modelului recunoscut du acronimul ACIL, care rerezint cele atru 2unc ii ce
stau la 1aza sura0ie uirii orcrui sistem socialD
adaptarea $"daptation% do17ndirea i rote9area unor resurse su2icienteE
atingerea scopului $Goal "ttainment% sta1ilirea i imlementarea scourilorE
integrarea $&ntegration% men inerea solidarit ii sau coordonrii dintre su1unit ile
sistemuluiE
laten a $'atenc(% crearea, men inerea i transmiterea 0alorilor culturale caracteristice ale
sistemului*
Modelul lui @arsons este considerat rerezentati0 entru aceast ersecti0 a sistemelor
natural, deoarece accentueaz necesit ile 2unc ionale, dar este 0zut i ca un deschiztor de drum
entru ersecti0a ce analizeaz organiza iile ca sisteme deschise*
Organiza ia ca sistem descis
A1ordarea organiza iilor ca sisteme deschise resuune studiul rela iilor dintre organiza ii
sau dintre mediu i organiza ii, e l7ng teoriile tradi ionale* Modelele sistemelor deschise
analizeaz organiza iile at7t ca sisteme de rela ii interne, c7t i ca r i ale unui sistem mai larg, i
anume mediul cruia acestea .i aar in i de care deind entru a o1 ine resurse*
>eoreticienii contingen ei sunt rimii care au contri1uit la de2inirea i analiza organiza iilor
din ersecti0a sistemului deschis* Ace tia sus in c orice ro1lem a organiza iei nu tre1uie tratat
la modul general, ci .n 2unc ie de situa ia seci2ic i tre1uie adec0at cerin elor acesteia din urm,
tiurilor de acti0it i, de oameni sau de mediu .n care organiza ia 2unc ioneaz*
A1ordarea de contingen curinde mai multe studii a cror iotez rincial era c
modul de adec0are dintre caracteristicile interne ale organiza iilor i cerin ele mediului 0a
determina caacitatea lor de adatare* @aul La=rence i Ha? Lorsch au ela1orat 4teoriile de
contingen 5 care sus ineau c 2iecrui mediu .n arte .i sunt seci2ice cerin e di2erite, determin7nd
ast2el organiza iile s- i dez0olte structuri contingente cu exigen ele 0ariate ale di2eritelor medii*
3n oozi ie cu teoriile de contingen , Jarl <eic; realizeaz un model exlicati0 roriu
din risma sihologiei sociale* Acesta . i concentreaz aten ia e rocesele cogniti0e resonsa1ile
de crearea i sus inerea organiza iilor i e ac iunile rin care mem1rii unei organiza ii construiesc
lumea ce-i .ncon9oar* <eic; asociaz rocesul de construc ie prin ac iune cu concetul de
enactment AinstituireB, termen utilizat entru a ilustra ideea rincial c rin .nsu i rocesul
ac iunii, oamenii roduc deseori structuri i oortunit i care nu existau .nainte de realizarea
ac iunii*
Du analiza realizat la ni0el structural si siho-social, alte modele exlicati0e au a1ordat
rela iile dintre organiza ii i mediu la ni0elul ecologic* C7te0a exemle care 0izeaz tiul din
unct de 0edere ecologic suntD 5>eoria deenden ei de resurse5, 4ecologia oula iei5 sau 4teoriile
neoinstitu ionale5*
II. e la diversitate la convergen
) alt metod de ordonare a di0esit ii de de2ini ii i ersecti0e re2eritoare la organiza ii
este dez0oltat de Mar? Ho Gatch, care, in7nd cont de e0olu ia de-a lungul timului i de aaratul
concetual seci2ic di2eritelor ersecti0e, recurge la o clasi2icare .n atru etaeD
clasic)
modern)
simbolic*interpretativ)
postmodern+
,erspectiva clasic i metafora ma inii
Aceast eta, e care Gatch o consider o 4arte a reistoriei5 domeniului, identi2ic dou
mari linii de g7ndire* Ce dint7i, care . i 2ocalizeaz aten ia e teme cu caracter general, este
rerezentati0 entru abordarea sociologic, iar cea de-a doua, care se axeaz e ro1leme ractice
cu care se .nt7lnesc managerii i e e2icientizarea organiza iilor industriale, este seci2ic abordrii
manageriale* 3n tim ce a1ordarea sociologic se 1azeaz e o1ser0a ie i analiz istoric, cea
managerial 2ace ael la exerien i re2lec ie ersonal*
Meta2ora care descrie acest mod de g7ndire i e0iden iaz caracterul tehnic, instrumental al
organiza iilor este cea a ma inii, aceasta din urm 2iind exemlul rin excelen al unui mecanism
construit s 2unc ioneze sta1il i e2icient cu un sco anume* Ast2el, comar7nd tiologia lui Scott
cu cea a lui Gatch, de dm seama c a1ordarea ra ionalist coresunde ersecti0ei clasice*
,erspectiva modern i metafora organic
A doua eta a e0olu iei modului de a1ordare a organiza iilor, cea modern, .nregistreaz o
delasare a interesului de cercetare dinsre societate si management sre organiza ie .n sine*
Meta2ora utilizat .n acest caz 2ace re2erire la organisme ca sisteme 0ii i accentueaz 2atul c
organiza ia, recum un organism 0iu, deinde de mediul .n care . i des2 oar acti0itatea entru a
o1 ine resursele necesare sura0ie uirii* Meta2ora se concentreaz e rocesele organiza ionale ce
sus in rela iile i schim1urile reciroce cu mediile .n care ac ioneaz*
@ersecti0a modern, asa cum este numit de M*H* Gatch se .ncadreaz at7t .n a1ordarea
organiza iilor ca sisteme naturale, c7t i .n a1ordarea deschis*
,erspectiva simbolic*interpretativ i metafora cultural
3n loc s trateze organiza ia ca e un o1iect cu dimensiuni msura1ile i analiza1il rin
metode o1iecti0e, aceast eta o a1ordeaz ca e un su1iect ale crui semni2ica ii tre1uie
riceute, interretate i 2ructi2icate* @ersecti0a interretati0-sim1olic se axeaz e studierea
asectelor mai su1tile sau exresi0e ale comortamentului organiza ional, deschise interretrilor
ate de actorii 0ie ii organiza ionale, ceea ce determin 2olosirea meta2orei culturare* Mesa9ul
transmis de a1ordarea cultural a organiza iilor este c .n satele structurilor 2ormale se a2l un
.ntreg uni0es de .n elesuri ce orienteaz ac iunile i rela iile interumane* De exemlu, managerul
este ri0it ca 4un sim1ol al organiza iei, un o0estitor i un urttor al tradi iei ce este interretat
.n multile 2eluri de mem1rii organiza iei*5
Con2orm tiologiei lui 6* <* Scott, ersecti0a sim1olic-interretati0 coresunde unei
com1ina ii dintre ersecti0a sistemului deschis i cea a sistemului natural* M*H* Gatch .ns,
clasi2ic ersecti0a sim1olic dret o eta searat de erioada modern, datorit mi crii
interesului dinsre interretarea organiza iilor ca 4realit i o1iecti0e5 sre erceerea lor ca
realit i construite i de2inite de exerien ele indi0izilor a2la i .n contexte sociale i culturale
di2erite*
Centrul de interes al perspectivei postmoderne este du1lu orientatD
e cercetatorul sau racticianul care incearca sa cunoasca organizatiaE
e organizatia insasi*
@rincialele metode anga9ate de teoreticienii ostmoderni in dez0oltarile lor teoretice sunt
urmtoareleD
deconstructia A analiza criticaB
a1ordarile istorice si critice ale teoriilor marxiste, neo-marxiste si 2eministe
-econstructia resuune initierea unei analize rin re0elarea si rasturnarea Ain0ersareaB
a2irmatiilor sau suozitiilor ce 2undamenteaza o argumentatie*
@rin metoda deconstructiei, ersecti0a ostmoderna roune o modalitate de a in0inge
dominatia unei singure idei, teorii sau model exlicati0, teoreticienii considerand ca ast2el ne 0om
eli1era de o1iceiurile mentale totalizatoare, de genul insistentei de a cauta si descoeri un singur
rasuns corect, reusin totodata sa ne distantam critic de concetiile, re2lexele si re9udecatile
noastre modelate social si cultural, de a 0edea, intelege si interreta lumea*
@ostmodernismul contesta singularitatea, unitatea si uni0ersalitatea stiintei ca ti, mod sau
roces de cunoastere* Ade0arul unic dintr-un cam cogniti0 dat tre1uie inlocuit de ade0aruri
asociate cu di2erite localizari sociale, geogra2ice sau temorale*
Cunoasterea stiinti2ica nu oate 2i rezentata ca singura legitima, ea 2iind autore2erentiala
sau re2lexi0a, constituindu-si roria lume cogniti0a si ade0arata, rezentandu-se ca o alternati0a in
raort cu altele coexistente* A M* VlasceanuB
Ast2el, teoreticienii ostomoderni chestioneaza re0endicarea ersecti0ei moderne de a
descoeri o concetie uni2icatoare, accentuand ideea 2ragmentarii cunoasterii* Multitudinea
ersecti0elor din care utem intelege si interreta lumea exrima cat se oate de e0ident ideea
con2orm careia cunoasterea este 2ragmentata*
Fragmentarea rerezinta una dintre temele 2a0orite ale multor teoreticieni ostomoderni,
mani2estandu-se in noile organizari ale muncii rin 2atul ca estomeaza distinctia dintre 0iata
u1lica si 0iata ri0ata, contri1uin rin aceasta, la 2ragmentarea identitatilor de mem1ru al 2amilieiK
anga9at*
) alta tema 2rec0ent chestionata de catre teoreticienii ostmoderni este cea a puterii, care
in cele mai multe organizatii este acumulata la 0ar2ul ierarhiei* A1ordarea ostomoderna sustine ca
accetarea ideii de in0estire a managerilor cu utere nu 2ace altce0a decat sa genereze mecanisme
de reroducere a dominatiei managerilor si a caitalistilor care ii anga9eaza* >ocmai de aceea se
doreste redresarea dezchili1relor rin ascultarea L0ocilorL acelor ersoane si gruuri marginalizate
din organizatiile 1irocratice recum 2emeile, minoratitatile etnice si rasiale*
(n alt element desre care 0or1esc teoreticienii este mitul progresului, si sustin ca cei care
se a2la la utere 2olosesc rogresul ca 9usti2icare entru mentinerea roriilor interese si a statu-Muo-
ului, concentrandu-se ast2el e indi0idualitate*
@ostmodernismul este o ersecti0a radicala si isi roune un roiect de schim1are
ro2unda, iar meta2ora rerezentati0a entru ersecti0a ostomderna este cola9ul* In acest
contextA analiza organizationalaB echi0aleaza cu recunoasterea existentei ersecti0elor multile*
!ipuri si forme de organizare
Organizare sociala versus organizare.organizatie formala
@eter M* Flau si 6ichard Scott roun de2inirea concetului de organizare sociala ca
re2erindu-se la caile rin care comortamentul uman de0ine con2orm cu ordinea sociala, mai
degra1a este determinat de conditiile sociale, decat de caracteristicile lor 2iziologice sau sihologice
ca indi0izi*
Ast2el, ot 2i identi2icate doua mari tiuri ce constituie Lcele doua asecte de 1aza ale
organizarii socialeLD
structura relatiilor sociale dintr*un grup sau o colectivitate mai mare de oameni)
orientarile si credintele impartasite ce unesc membrii colectivitatii si le gideaza
comportamentul+
) organizatie 2ormala aare si este desemnata ca atare numai atunci cand este in mod
deli1erat creata entru atingerea unor scouri*Amem1rii urmeaza anumite reguli, dar asta nu
inseamna ca acti0itatile si relatiile dintre ei se 0or des2asura intr-un mod rigurosB*
Organizari formale. Organizari informale
Asa cum remarca e 1una dretate, Flau si Scott, disticntia dinte asectele 2ormale si
cele in2ormale ale 0ietii organizationale este doar una analitica* In realitate nu 0om gasi niciodata
doua 2orme distincte de organizare, ci doar organizatii in care se intreatrund aran9amentele 2ormale
cu cele in2ormale*
Organizarea informala este tiul de organizare sla1 structurata, caracterizata rin existenta
unor relatii sontane, 2lexi1ile sau nede2inite cu claritate*
Organizarea formala este tiul de organizare cu o structura clar de2inita, ea descriind
normele, ozitiile si rolurile seci2ice relatiilor dintre mem1rii resecti0ei organizatii*
Structura 2ormala a unei organizatii este raorta1ila la doua asecte 2undamentaleD
sistemul de autoritate A 2iecare 2unctie in2erioara se a2la su1 conducerea si controlul celei
suerioareBE
sistemul de reguli si reglementari formale ce gu0erneaza intreaga acti0itate de munca*
Chester Farnard, teoretician ostmodernist considera ca organizatiile 2ormale, 0or crea la
randul lor gruuri in2ormale in scoul rote9arii indi0idului de dominatia organizatiei 2ormale si
totodata ca mi9loc de coeziune si comunicare intre ersoane*
C?ert si March considera ca organizatiile sunt alcatuite, resecti0 gruuri de indi0izi ce-si
urmaresc anumite interese*
Structurile in2ormale din cadrul organizatiilor 2ormale au rolul de a 2acilita comunicarea,
de a mentine coeziunea, resecti0 de a crea starea de comuniune* 6elatiile aarute in cadrul 2ormal
au contri1uit, atat la 2acilitarea sarcinilor, cat si la scaderea existentei anxietatii generate de
necesitatea de a lucra si de a lua decizii in mod singular* )mul, ca 2iinta sociala, dez0olta
interactiuni si relatii in2ormale, ce 0or contri1ui, mai deartea la 2ormarea gruurilor in2ormale*
/elatiile informale0
contri1uie la realizarea scoului organizationalE
2aciliteaza sarcinile conducatoruluiE
roduc satis2actia in muncaE
rote9eaza imlicarile emotionale ale anga9atilorE
2urnizeaza un 2eed-1ac; entru conducator*
&nstitutii# organizatii si relatii intre ele
)ricarei societati umane, traditionale sau moderne, ii este seci2ica o anumita structura
sociala, adica un mod de distri1utie a statusurilor si rolurilor sociale, a modelelor recurente de
comortare acti0ate in relatiile interumane*
Structurile relati0 sta1ile de statusuri si roluri si de relatii sociale, a0and menirea de a
conduce la satis2acerea anumitor ne0oie ale oamenilor in societate sau la indelinirea anumitor
2unctii sociale, se constituie ca institutii*
Institutiile sunt D
normative Aansam1lu coerent de reguli,2ormale sau in2ormaleK sau norme care de2inesc
structura de 1aza a ordinii socialeBE
constrangatoare social Aregulile institutionale 2ormale sau in2ormale limiteaza satiul de
0aria1ilitate a initiati0elor sau actiunilor si interactiunilorB*
/elatiile dintre institutii si organizatii iau trei forme0
!* @rin sistemul lor normati0, institutiile constituie baza generativa a organizatiilor+ (nui sistem
normati0 institutional ii coresund anumite organizatii intrucat institutiile genereaza tiuri de
organizatii*
"* @rin 2unctionarea lor, organizatiile de0in agenti ai scimbarii institutionale* &xerientele din
organizatii conduc la noi cristalizari normati0e, generand noi institutii rin destructurari si
restructurari de sensuri, semni2icatii si reguli*
$* /eproductibilitatea este rorietatea rinciala a institutiilor* )rganizatiile sunt cadrul in care se
deruleaza, atat institutionalizarea, cat si dezinstitutionalizarea* Alt2el sus, organizatiile reroduc
institutiile, dar le si schim1a*
-iversitatea organizatiilor
Di0ersitatea organizatiilor are la 1aza numeroase surse recum marime, sector, trasaturi
structurale, relatii cu mediul, relatii cu alte organizatii similare sau di2erite in ro2il*
Criteriul 2undamental de di2erentiere a organizatiilor este rerezentat de a1a public*privat*
-omeniul public se re2era la lumea 1unurilor colecti0e si aartin oorului 2iind gestionate de stat*
-omeniul privat resuune rorietatea ri0ata si o1tinerea de ro2it*
)rganizatiile existente intr-o societate aartin de trei sectoareD
publicE
privat pentru profitE
privat nonprofit Ari0ate din ersecti0a rorietatii si u1lice rin 2inalitati, caci o2era sre
consum 1unuri colecti0eB*