AUDIT APTITUDINI

1. Definiti auditul in general si enumerati elementele principale ale definitiei (5 elemente).

Definitie: Auditul in general reprezinta examinarea profesionala a unei informatii efectuata de un specialist competent si independent in vederea
emiterii unei opinii motivate prin raportarea la un criteriu de calitate care poate fi un standard, norma sau reglementare.
Elemente principale:
- examinarea unei informatii trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala
- obiectul examinarii il constituie o informatie
- examinarea se efectueaza de un specialist competent si independent
- scopul examinarii il constituie emiterea unei opinii motivate
- examinarea trebuie sa se faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse intr-un standard sau norma legala sau profesionala
care constituie criteriu de calitate.
2. Definiti auditul financiar
Definitie: Auditul financiar reprezinta orice interventie in contabilitatea unei entitati cu caracter de control, inspectie, revizie, studiu sau cercetare,
efectuata de un profesionist contabil competent si independent daca toate celelalte elemente fundamentale ale definitiei auditului in general sunt indeplinite.
Elemente principale:
- examinarea unei informatii financiar contabile trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala
- obiectul examinarii il constituie orice informatie financiar-contabila
- examinarea se efectueaza de un specialist competent si independent care este in acest caz un profesionist contabil
- scopul examinarii il constituie emiterea unei opinii motivate
- examinarea trebuie sa se faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse intr-un standard sau norma legala sau profesionala
care constituie criteriu de calitate.
. Definiti auditul statutar si enumerati principalele elemente ale definitiei.
Definitie: Auditul statutar reprezinta examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor
financiare in ansamblul lor in vederea emiterii unei opinii motivate in legatura cu imaginea fidela, clara si completa a pozitiei financiare, deci patrimoniul,
a situatiei financiare (starea de sanatate) si a performantelor financiare inregistrate de entitate prin raportarea la standardele nationale sau internationale de
audit.
Elemente principale:
- examinarea situatiilor financiare trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala
- obiectul examinarii il constituie situatiile financiare in ansamblu
- examinarea se efectueaza de un profesionist contabil competent si independent
- scopul examinarii il constituie emiterea unei opinii motivate in legatura cu imaginea fidela
- examinarea trebuie sa se faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse in standardele nationale si internationale de audit.
!. "aracteristicile fundamentale ale auditului statutar
Auditul statutar are 3 caracteristici fundamentale:
- caracter legal ( este singurul tip de audit reglementat de standarde, Directiva !!"#$3)
- independenta absoluta a auditorului
- autonomia organismului din care face parte auditorul
5. Imaginea fidela in auditul statutar
%maginea fidela in auditul statutar este strans legata de calitati ale contabilitatii: regularitatea si sinceritatea.
#egularitatea presupune preluarea in politicile contabile proprii a principiilor si regulilor prevazute in referentialul contabil adoptat.
$inceritatea presupune aplicarea cu buna credinta a principiilor si regulilor prevazute de referentialul contabil adoptat.
&ituatiile financiare sunt fidele daca indeplinesc % criterii de calitate:
- criteriul e&'austi(itatii: presupune ca toate tranzactiile si operatiile privesc intreprinderea si au fost inregistrate in contabilitate,
- criteriul realitatii: presupune ca tranzactiile si operatiile sunt reale si nu fictive si pot fi sustinute cu inscrisuri sincer intocmite,
- criteriul peri)adei c)recte: presupune ca tranzactiile si operatiile se refera la perioadele corespunzatoare, cu respectarea principiului
independentei exercitiilor,
- criteriul e(aluarii c)recte: presupune ca activele, datoriile, veniturile, c'eltuielile, tranzactiile si operatiile sunt aritmetic exacte si au fost
determinate cu respectarea regulilor de evaluare prevazute in referentialul contabil adoptat.
- criteriul imputarii c)recte: presupune ca tranzactiile si operatiile au fost inregistrate in conturile corespunzatoare, cu respectarea regulilor de
recunoastere
- criteriul preluarii c)recte din analitic in sintetic, din conturi in balante si din balante in situatiile financiare, pe componentele prevazute in
referentialul contabil.
%. *et)d)l)gia auditului statutar
( misiune de audit statutar, in primul an de activitate, presupune 3 faze si )! etape de lucru.
*aza +tapa
*aza % ). Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit
. (rientarea si planificarea auditului
*aza %% 3. +valuarea controlului intern al entitatii
$. ,ontrolul conturilor
-. +xamenul de ansamblu al situatiilor financiare
*aza %%% ". +venimente posterioare inc'iderii exercitiului
.. /tilizarea lucrarilor altor specialisti
0. Alte lucrari necasare inc'iderii
1. 2aportarea
)!. Documentarea lucrarilor ( memoria misiunii)
). Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor :
- cunoasterea generala a intreprinderii viitor client: identificarea riscurilor misiunii, se realizeaza din surse externe: (2,, 3*, 2eviste, mass-media
- examenul de independenta
- examenul de competenta
- examenul sumar analitic
- se elaboreaza fisa de acceptare a clientului care trebuie validata de ierar'ia superioara
- contractarea lucrarii: exista forme ale contractului: contract de prestari servicii de audit si scrisoare de misiune ( de anga4ament)
. (rientarea si planificarea cuprinde:
- examenul in detaliu al situatiilor financiare ale firmei
- scopul este depistarea eventualelor riscuri
- identificarea domeniilor, sistemelor si conturilor semnificative din contabilitatea firmei
&emnificativ in audit insemneaza tot ce poate conduce la prezentari eronate in situatiile financiare si tot ce poate conduce la pre4udicii pt firma sau pt terti.
)
D)meniile semnificati(e sunt de regula activitatile cu caracter repetitiv ( ex.: ciclul vanzari-clienti, ciclul cumparari-furnizori, productie-stocuri, plati
de personal etc)
")nturile semnificati(e sunt conturile care, prin natura lor, sunt purtatoare de erori ( ex.: conturile rectificative, de regularizare, precum si conturile
cu solduri mici, dar cu tranzactii importante: conturi productie, sau conturile cu denumiri improprii sau solduri anormale- conturi de trezorerie cu
solduri negative, clienti cu solduri creditoare-care pot ascunde tranzactii nedeclarate, conturile de estimari contabile- amortizari, provizioane)
- determinarea pragului de semnificatie al misiunii
Pragul de semnificatie reprezinta acea masura, acel nivel, peste care auditorul considera ca orice eroare, orice inexactitate sau orice omisiune este de
natura a influenta negativ deciziile utilizatorilor situatiilor financiare.
#)lul pragului de semnificatie:
- orientarea mai buna si planificarea misiunii
- evitarea lucrarilor inutile
- 4ustificarea deciziilor referitoare la opinia emisa.
- definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul misiunii sa aprecieze cat mai bine sistemele si conturile
susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative, iar la sfarsitul misiunii sa aprecieze daca anomaliile pe care le-a
descoperit trebuie sa fie corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a emite o opinie fara rezerve.
- elaborarea planului de audit- cuprinde toate obiectivele de control, precum si resursele necesare pentru realizarea acestora. 5lanul de audit se
defalca in programe de lucru pentru fiecare membru al ec'ipei.
3. +valuarea controlului intern: etape
- etapa preliminara cand auditorul foloseste te'nici precum testele de conformitate, interviul, observatia, studiul functiilor incompatibile din
6ntreprindere.
- evaluarea finala- auditorul trebuie sa concluzioneze daca sistemul de control intern cuprinde toate functiile si compartimentele intreprinderii si el
functioneaza, caz in care el considera ca este putin probabil ca erori semnificative sa se strecoare in situatiile financiare. %n acest caz, el revizuieste
planul de audit, elaborand un plan de audit restrans.
Daca concluzioneaza ca sistemul de control intern lipseste sau prezinta lacune grave, auditorul va revizui planul de audit, elaborand un plan de audit extins.
$. ,ontrolul conturilor are drept scop determinarea elementelor probante, adica acele inscrisuri, fapte, pe baza carora urmeaza sa-si fondeze opinia de
audit
5entru obtinerea elementelor probante, principalele te'nici de audit sunt:
- pentru auditul activelor, inspectia fizica si observatia consta in participarea la inventariere a auditorului, iar neparticiparea la inventariere il obliga
pe acesta sa emita alt tip de opinie decat opinia curata
.. /tilizarea lucrarilor altor specialisti : Din ratiuni de etica sau de competenta, auditorul este obligat sa recurga la lucrarile altor specialisti ( de ex.
lucrarile altor auditori, lucrarile auditorului intern, lucrarile unor experti in %7, evaluari, avocati etc)
%n toate cazurile, raspunderea o poarta exclusiv auditorul.
0. 2aportul de audit are un dublu rol:
- instrument de comunicare a auditorului cu utilizatorii situatiilor financiare
- instrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiile financiare prezentate de o entitate
- instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii auditate
2aportul de audit este standardizat ( %&A .!!-.11) si are . elemente de baza:
- titlul: raportul auditorului independent, pentru a-l distinge de rapoartele care pot fi elaborate de alte persoane.
- destinatarul: ,onsiliul de Administratie sau ,onsiliul de &upraveg'ere. 2aportul de audit trebuie sa fie adresat destinatarului corespunzator, in
functie de circumstantele care caracterizeaza misiunea si obligatiile legale. %n mod obisnuit, raportul se adreseaza fie actionarilor, fie consiliului de
administratie al unitatii ale carei situatii financiare au fost auditate.
- paragraful intr)ducti( : identificarea responsabilitatilor conducerii si auditorului ( responsabilitatea asupra intocmirii situatiilor financiare
revine conducerii8 responsabilitatea auditorului este aceea de a exprima o opinie asupra acelor situatii financiare) si identificarea situatiilor financiare
auditate, data si perioada la care se refera.
- paragraful pri(ind intinderea misiunii de audit : normele de audit aplicabile, o garantie ca in situatiile financiare nu sunt erori semnificative, o
declaratie ca in audit au fost puse in lucru cele mai potrivite te'nici si proceduri si o mentiune ca auditul se bazeaza pe sonda4e, faptul ca auditul a fost
planificat astfel incat sa asigure in mod rezonabil ca situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative.
- paragraful )piniei :
2aportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare
si rezultatelor obtinute (sau prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative), in accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca ele sunt
conforme prevederilor legale.
7ermenii utilizati pentru exprimarea opiniei auditorului sunt:
- dau o imagine fidela sau
- prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative
Aceste doua formulari semnifica, intre altele, ca auditorul nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare.
%n scopul de a-l aviza pe cititor asupra contextului in care notiunea de fidelitate este exprimata, opinia auditorului va preciza referinta in raport cu care
situatiile financiare sunt stabilite, utilizand termini ca: in conformitate cu %A&#(3*5 3!--.
(pinia in audit poate fi de $ tipuri:
opinia fara rezerve ( curata) , se emite atunci cand auditorul nu are constatari cu impact semnificativ sau a avut astfel de constatari, dar
intreprinderea a rectificat situatiile financiare.
(pinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii se emite atunci cand auditorul are unele constatari, care desi nu au un impact semnificativ, el
considera ca e bine sa fie cunoscute de utilizatorii situatiilor financiare
Opinia cu rezerve se emite atunci cand auditorul are constatari cu impact semnificativ, intreprinderea refuzand rectificarea situatiilor financiare,
precum si atunci cand nu a participat la inventariere si nici nu s-a convins, prin metode alternative de control, de certitudinea stocurilor inscrise in bilant.
Opinia defavorabila se emite atunci cand auditorul are mai multe constatari cu impact semnificativ, dar unele din acestea au la baza dezacorduri
grave cu privire la aplicarea principiilor contabile.
Imposibilitatea emiterii unei opinii are loc atunci cand, din diferite motive, auditorul a fost impiedicat sa puna in lucru te'nicile si procedurile pe
care le-a considerat necesare.
- semnatura personala sau personala si sociala a auditorului
- data rap)rtului: raportul auditorului trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit. ,ititorul este astfel informat ca auditorul a apreciat
efectele asupra situatiilor financiare si asupra raportului sau, evenimentelor si tranzactiilor intervenite, de care el a avut cunostinta pana la aceasta
data. %ntrucat responsabilitatea auditorului consta in emiterea unui raport asupra situatiilor financiare si prezentate de conducerea entitatii,
raportul sau nu trebuie sa poarte o data anterioara celei la care situatiile financiare au fost inc'ise si aprobate.
+. "um e&plicati r)lul si ),iectul auditului statutar-
( misiune de auditare a situatiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de catre auditor a unei opinii potrivit careia situatiile financiare au fost
stabilite in toate aspectele lor semnificative, conform unei referinte contabile identificate. 5entru a exprima aceasta opinie, auditorul va folosi formula 9 dau
o imagine fidela: sau ; prezinta in mod sincer, in toate aspectele lor semnificative: care sunt expresii ec'ivalente.
(pinia auditorului intareste credibilitatea situatiilor financiare furnizand o asigurare ridicata, dar nu absoluta.

..Definiti si e&plicati auditul intern si c)ntr)lul intern.

Auditul intern este un compartiment din cadrul unei 6ntreprinderi care efectueaz< verific<ri pentru aceasta8 face parte din controlul intern al
entit<=ii >i are ca obiective de baz< verificarea sistemelor contabile >i de control intern. Auditul intern se poate realiza >i pe baze contractuale cu o firm< de
audit, alta dec?t cea care efectueaz< auditul asupra situa=iilor financiare ale acelei entit<=i.
Sistemul de control intern reprezint< un ansamblu de politici >i proceduri puse 6n aplicare de conducerea unei entit<=i 6n vederea asigur<rii, 6n
m<sura posibilului, a unei gestion<ri riguroase >i eficiente a activit<=ilor acesteia.
,ontrolul intern al unei entit<=i se refer< la totalitatea procedurilor >i la realizarea lui particip< 6ntreg personalul entit<=ii respective.
Auditul intern al unei entit<=i se refer< la controlul existen=ei >i aplic<rii procedurilor din entitatea respectiv<.
/. Enumera0i 1i e&plica0i . diferen0e 2ntre auditul e&tern 1i auditul intern.
1. $tatutul: auditorul extern este un prestator de servicii independent din punct de vedere 4uridic, 6n timp de auditorul intern face parte din
personalul 6ntreprinderii.
2. 3eneficiarii: auditorul extern auditeaz< conturile pentru to=i cei care au nevoie, de regul< ter=ii, iar auditorul intern lucreaz< 6n folosul
responsabililor 6ntreprinderii.
. 4,iecti(ele: auditul extern certific< imaginea fidel<, clar< >i complet< a pozi=iei >i situa=iei financiare, precum >i a rezultatelor
(performan=elor) ob=inute de o entitate, 6n timp ce auditul intern apreciaz< bunul mers al procedurilor de control intern >i recomand< ac=iunile necesare
pentru 6mbun<t<=irea acestora.
!. D)meniul de aplicare: 6n cazul auditului extern este tot ceea ce particip< la elaborarea situa=iilor financiare, 6n sensul c< auditul extern vizeaz<
sistemele de informare8 auditul intern are ca domeniu de aplicare toate func=iile 6ntreprinderii.
5. Pre(enirea fraudei: auditul extern se preocup< de fraud< 6n m<sura 6n care aceasta are sau se presupune c< are leg<tur< cu situa=iile financiare,
6n timp ce auditul intern se preocup< de orice fraud<.
%. Independen0a: auditorul extern trebuie s< fie independent fa=< de client, 6n timp ce auditorul intern este anga4at.
+. Peri)dicitatea: auditul extern este o activitate intermitent<, 6n timp ce auditul intern este o activitate permanent<.
.. *et)da: auditorii externi lucreaz< dup< metode verificate (prev<zute 6n standarde), 6n timp ce auditorii interni au o metod< de lucru specific<.
15. "ateg)riile de riscuri in auditul statutar
%ntr-o intreprindere, auditorul se confrunta, de regula, cu urmatoarele categorii de riscuri:
a) 2iscuri generale, specifice intreprinderii-sunt riscuri de natura sa influenteze ansamblul operatiilor intreprinderii ( activitatea
intreprinderii si sectorul din care face parte, organizarea si structura intreprinderii, politicile generale ale intreprinderii, perspectivele de
dezvoltare, organizarea administrative si contabila, politicile contabile ale intreprinderii)
b) 2iscuri legate de natura operatiilor tratate: date repetitive, date punctuale, date exceptionale.
c) 2iscuri legate de conceptia si functionarea sistemelor.
d) 2iscul de nedescoperire cu ocazia auditului: alegerea de catre auditor a procedurilor, a intinderii si datei interventiilor antreneaza in
mod obligatoriu un anumit nivel de risc, pe care auditorul trebuie sa-l diminueze tot mai mult. 2iscul de audit consta in faptul ca erori semnificative exista
in situatiile financiare si ca auditorul, nedescoperindu-le, formuleaza o opinie eronata. +l trebuie insa sa conceapa programul de lucru astfel incat sa obtina
o asigurare rezonabila ca nu exista riscuri semnificative in situatiile financiare si sa limiteze astfel riscul de aaudit la un nivel minim acceptabil.
2iscul de audit se divide in 3 componente:
- riscul inerent consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau ca o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative, isolate sau impreuna cu erorile
din alte conturi sau categorii de operatiuni, datorita unui control intern insufficient.
- riscul legat de control consta in faptul ca o eroare semnificativa in cont sau intr-o categorie de operatiuni, izolata sau impreuna cu alte solduri de cont sau
categorii de operatiuni, nu este nici prevenita , nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate.
- riscul de nedescoperire consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o
categorie de operatiuni, izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni.
11. "e sunt d)meniile6 sistemele si c)nturile semnificati(e-
+ste semnificativ orice element ( grup de elemente) care este susceptibil s aaiba o influenta asupra situatiilor financiare si a utilizatorilor acestora
( actionari, creditori, investitori)
Domeniile semnificative pot fi clasate in sisteme semnificative si conturi semnificative.
5rin sistem semnificativ, de regula, se intelege orice sistem existent in entitate care asigura inregistrarea si transcrierea operatiilor repetitive, cand valoarea
cumulate a acestora este ea insasi semnificativa in raport cu situatiile financiare. &istemele semnificative commune tuturor intreprinderilor sunt cele
privind: cumparari-furnizori, vanzari-clienti, plati personal, trezorerie, productie-stocuri.
,onturile semnificative sunt acele conturi a caror valoare reprezinta o parte importanta din situatiile financiare sau cele care prin natural or ar putea
reprezenta o parte importanta din acestea si care pot ascunde erori ori inexactitati semnificative a caror importanta relative e direct legata de regularitatea
contabilitatii, influentand semnificativ aceste situatii financiare.
12. N)rmele de referinta in audit.
%n auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norme de referinta: norme contabile si norme d eaudit.
@ormele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii care sunt, de regula, organisme de interes public,
autonome. @ormele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaza si utilizeaza situatiile financiare.
@ormele contabile cuprind:
- standarde internationale de raportare financiara (%A&#%*2&)
- standarde sau norme contabile nationale ( (3*5 3!--#!!1, (3*5 )1).#!!- etc)
- alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare.
@ormele de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pt calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
- &tandardele %nternationale de Audit (%&A), 5racticile %nternationale de Audit (%A5&), &tandardele %nternationale privind Anga4amentele de
2evizuire (%&2+), &tandardele %nternationale privind Anga4amentele de Asigurare (%&A+), &tandardele %nternationale pt 3isiuni ,onexe ( %&2&).
- @orme nationale emise de un organism professional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu.
@ormele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene8 ele permit insa si auditorului
sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite te'nici.
@ormele de audit se clasifica in 3 categorii, acoperind intreaga activitate a audditorului:
- norme profesionale de lucru
- norme de raportare
- norme generale de comportament
1. Pr)ceduri (diligente) im),ili7ari c)rp)rale si nec)rp)rale:
- 5entru fiecare cont de imobiliz<ri se disting valorile brute, amortizarea acumulat<, eventualele provizioane pentru depreciere >i valorile nete
contabile >i se elaboreaz< un tablou, care s< scoat< 6n eviden=< varia=iile exerci=iului.
- Aerifica=i soldurile de desc'idere >i de 6nc'idere cu cele din bilan= >i confrunta=i amortizarea 6nregistrat< pe conturi cu cre>terea amortiz<rilor
eviden=iat< 6n bilan=.
- Aprecia=i ponderea activului net imobilizat 6n totalul activului bilan=ier >i 6n totalul capitalurilor proprii ale 6ntreprinderii.
- Analiza=i v?rsta medie a ec'ipamentelor 6ntreprinderii >i consecin=ele asupra structurii financiare a 6ntreprinderii.
- %dentifica=i ac'izi=iile exerci=iului
- Aerifica=i dac< contabilizarea s-a f<cut efectiv la data recep=iei.
3
- Aerifica=i facturile furnizorilor, pentru a v< asigura c< 6ntreprinderea este proprietara activului cump<rat, c< valoarea ac'izi=iei a fost bine
determinat<.
- %dentifica=i imobiliz<rile produse de 6ntreprindere (ea 6ns<>i).
- ,ontrola=i soldul contului ;5roduc=ie imobilizat<:
- Asigura=i-v< c< c'eltuielile care conduc la cre>terea valorii sau a duratei de via=< a activului imobilizat, au fost 6nregistrate 6n activ.
- Aerifica=i >i asigura=i-v< c< c'eltuielile de 6ntre=inere, a c<ror finalitate este s< conserve bunul 6n starea 6n care se afl<, sunt contabilizate 6n
c'eltuielile perioadei.
- Aerifica=i >i asigura=i-v< c< c'eltuielile de repara=ii, av?nd ca scop men=inerea bunului 6n stare de utilizare, sunt contabilizate 6n c'eltuielile
exerci=iului.
- Aerifica=i modul de calcul >i de contabilizare a amortiz<rii.
- %dentifica=i ie>irile de imobiliz<ri corporale >i necorporale ale exerci=iului: prin v?nzare sau prin casare.
1!. Pr)ceduri (diligente) Im),ili78ri financiare
- (b=ine=i o situa=ie nominal< a 6mprumuturilor acordate personalului >i confrunta=i suma total< cu cele 6nscrise 6n bilan=.
- &tabili=i un tablou de mi>c<ri ale 6mprumuturilor 6n timpul exerci=iului, verifica=i soldurile la desc'idere, analiza=i noile 6mprumuturi acordate 6n
timpul exerci=iului, a ramburs<rilor >i soldurile la sf?r>itul exerci=iului.
- ,ontrola=i, prin sonda4, corecta reflectare 6n contabilitate a clauzelor din contractele de 6mprumut
- ,ontrola=i corecta contabilizare a dob?nzilor.
- 5entru fiecare societate 6n participa=ie, analiza=i situa=ia financiar< de ansamblu: situa=ia capitalurilor proprii, rezultatul exerci=iului, evolu=ia cifrei
de afaceri8 pentru societ<=ile cu dificult<=i, analiza este mult mai profund<.
- %dentifica=i noile ac'izi=ii ale exerci=iului8 pentru fiecare ac'izi=ie, ob=ine=i documentele 4uridice care valideaz< transferul de proprietate >i
asigura=i-v< c< ele au fost 6nregistrate 6n contabilitate la data transferului de proprietate.
- %dentifica=i societ<=ile 6n participa=ie susceptibile s< distribuie dividende.
- Analiza=i regimul fiscal al dividendelor primite.
- Asigura=i-v< c< societatea nu a comis erori 6n contabilizarea avansurilor din dividende acordate 6n cursul exerci=iului8 verifica=i temeinicia
4uridic< a acestor avansuri >i asigura=i-v< c< aceste avansuri nu sunt 6nregistrate 6n rezultatul exerci=iului.
- %dentifica=i ie>irile de titluri de participare 6n cursul exerci=iului.
1!. Pr)ceduri (diligente) $t)curi
- %dentifica=i diferitele categorii de stocuri 6n func=ie de activitatea 6ntreprinderii: m<rfuri, materii prime, 6n curs de fabrica=ie, produse finite.
Asigura=i-v< c< societatea a respectat distinc=ia ce trebuie f<cut< 6ntre stocuri >i imobiliz<ri pe de o parte, >i 6ntre stocuri >i c'eltuielile constatate 6n
avans, pe de alt< parte.
- %dentifica=i cazurile de stocuri existente fizic 6n 6ntreprindere dar care nu 6i apar=in.
- Analiza=i unit<=ile de m<sur< re=inute de 6ntreprindere pentru inventariere: greutate, cantitate, lungime, etc.8 dac< acestea sunt conforme naturii
fizice a produc=iei 6n stoc
- Analiza=i derularea practic< a m<sur<rii efectuate la inventarul fizic sub aspectele urm<toare:
componen=a ec'ipei de num<rare, m<surare8
ex'austivitate8 toate produsele 6n stoc au f<cut obiectul num<r<rii, m<sur<riiB
cum sunt identificate articolele de4a m<surate (num<rate)8
exist< o procedur< de m<surare (num<rare) dubl<B
calitatea instrumentelor folosite pentru m<surare, num<rare8
persoanele implicate 6n inventariere au cuno>tin=e suficiente despre produsele 6n stocB +xist< riscul confund<riiB
- Analiza=i procedurile de colectare a listelor de inventariere8 procedura folosit< asigur< prevenirea riscului ca anumite liste de inventariere s< nu
fie centralizateB
- Dac< 6ntreprinderea utilizeaz< metoda inventarului permanent, ob=ine=i stocul teoretic (scriptic) existent la finele exerci=iului, pentru stocurile cu
valori mai importante >i compara=i-l cu cel ob=inut prin inventariere fizic<.
- Dac< 6ntreprinderea utilizeaz< metoda inventarului intermitent compara=ia se face 6ntre stocul ob=inut la inventarul fizic >i cel ob=inut pe baza
stocului de la inventarul fizic de la 6nc'iderea exerci=iului precedent >i a rula4elor de intr<ri >i ie>iri din cursul exerci=iului auditat . (&i C % +
D &f).
- En cursul vizitei la locurile de depozitare, identifica=i stocurile depreciate sau f<r< mi>care.
- ,oncluziona=i 6n leg<tur< cu calitatea inventarului fizic al stocurilor
- Asigura=i-v< c< stocurile care sunt pe teren dar nu apar=in 6ntreprinderii nu au fost cuprinse 6n soldul de la sf?r>itul exerci=iului , iar cele care se
afl< la ter=i au fost cuprinse
- +labora=i un tablou al evolu=iei provizioanelor pentru deprecierea stocurilor de la un exerci=iu la altul.
15. Pr)ceduri (diligente) Dat)rii 1i c'eltuieli de e&pl)atare
- %dentific?nd ansamblul crean=elor >i datoriilor legate de conturile de furnizori care figureaz< 6n activul >i pasivul bilan=ului8 face=i un tablou
comparativ al soldurilor contabile de la un exerci=iu la altul8 verifica=i concordan=a soldurilor cu cele din balan=a general<8
- Asigur?ndu-v< c< prezentarea 6n bilan= a soldurilor de furnizori nu se face compens?nd solduri debitoare >i creditoare8
- Aerific?nd dac< sunt 6nregistrate 6n conturi distincte opera=iile care se refer< la furnizorii din exploatare, furnizorii de imobiliz<ri >i la eventuale
re=ineri 6n contul garan=iilor8 aten=ie mare se d< furnizorilor din exploatare, deoarece orice a4ust<ri aduse acestor conturi au un impact direct asupra
rezultatului contabil, pe c?nd cele asupra conturilor de furnizori pentru imobiliz<ri influen=eaz< numai modul de prezentare 6n bilan= >i masele
contabile >i finaniare8
- ,onfrunt?nd soldurile conturilor de furnizori din balan=a general< cu balan=a analitic< a conturilor de furnizori8 pot s< apar< diferen=e datorate
faptului c< anumite opera=ii referitoare la furnizori au fost 6nregistrate 6n 4urnalul de opera=iuni diverse >i trebuie v<zute motivele8
- 5ornind de la balan=a analitic< a furnizorilor, identifica=i soldurile debitoare ale unor furnizori8 acestea pot apare, de regul<, ca urmare a 6ncas<rii
unor avansuri sau pl<=ii unor sume mai mari dec?t cele datorate8 selec=iona=i principalele solduri debitoare >i analiza=i originea acestora8 asigura=i-v< c<
acestea nu se datoreaz< unei erori de contabilizare, plat< unor tranzac=ii neefectuate8
- 5reciz?nd dac< 6ntreprinderea dispune de programe informatice pentru cump<r<ri >i plata furnizorilor.
- &elec=iona=i principalele solduri de furnizori la data 6nc'iderii >i verifica=i preluarea lor corect< 6n exerci=iul urm<tor8
- Aerifica=i primele pl<=i din exerci=iul urm<tor >i asigura=i-v< c< ele corespund datoriilor reflectate 6n bilan=8
- %dentifica=i >i analiza=i conturile ;furnizori-garan=ii re=inute:8 verifica=i dac< nu sunt re=ineri 6n contul garan=iei care nu au fost eliberate la cererea
furnizorilor, de>i trebuiau eliberate, >i care constituie de fapt profituri latente.
- Aerifica=i 4urnalul de cump<r<ri al ultimei luni din exerci=iu >i al primei luni a exerci=iului urm<tor, selecta=i c?teva c'eltuieli contabilizate >i
confrunta>i facturile cu celelalte documente de livrare (bonuri de lucru, bonuri de recep=ie, avize de expedi=ie, scrisori de tr<sur<, contracte etc.)
pentru a vedea dac< se refer< la exerci=iul auditat sau nu8
- 5rin procedura circulariz<rii externe, verifica=i soldurile contabile prin confruntarea cu sumele comunicate de furnizori8 pot rezulta cazuri de
impact asupra rezultatului: c'eltuieli ne6nregistrate (facturi de primit, de exemplu)8
1%. Pr)ceduri (diligente) "lien0i 1i (enituri din e&pl)atare
$
- &tabili=i un tablou de sintez<, din care s< rezulte evolu=ia, 6n timpul exerci=iului, a conturilor de activ >i de pasiv privind clien=ii: crean=e 6n activ,
avansuri primite 6n pasiv, venituri constatate 6n avans 6n pasiv8 confrunta=i soldurile cu sumele din bilan=8 asigura=i-v< c< 6n bilan= nu s-au f<cut
compens<ri 6ntre soldurile debitoare >i creditoare.
- Aerifica=i dac< societatea 6nregistreaz< distinct clien=ii, 6n func=ie de regimul de 7AA (ceea ce va facilita controlul 7AA).
- (b=ine=i o balan=< analitic< a clien=ilor la 6nc'iderea exerci=iului >i compara=i-o cu sumele din balan=a general< >i cele din bilan=.
- %dentifica=i clien=ii cu solduri creditoare8 normal, ele reprezint< avansuri primite sau sume pl<tite peste cele normale8 asigura=i-v< c< nu este vorba
de contabilizarea unor 6ncas<ri (clasa - la clasa $) f<r< 6nregistrarea cifrei de afaceri corespunz<toare (clasa $ la clasa .).
- ,irculariza=i soldurile clien=ilor
- (b=ine=i o balan=< analitic< a clien=ilor la data 6nc'iderii >i grupa=i clien=ii pe vec'ime8 selec=iona=i crean=ele cele mai vec'i >i cu sumele cele mai
importante8 verifica=i care din ace>tia au fost 6ncasa=i p?n< la data c?nd efectua=i auditul, studiind fie credit<rile contului clien=i, fie extrasele de banc< sau
conturile de trezorerie.
- &tudia=i principiile avute 6n vedere pentru trecerea unei crean=e 6n categoria celor care trebuie provizionate: calculul unui provizion rezult< dintr-o
reglementare sau dintr-o analiz< specific< fiec<rui client 6n parte8 aprecia=i respectarea principiilor pruden=ei >i permanen=ei metodelor
- (b=ine=i un calcul detaliat al provizioanelor pentru depreciere >i compara=i-l cu cel din exerci=iul anterior8 asigura=i-v< c< o crean=< nu a f<cut
obiectul unui dublu calcul de provizionat.
- Aerifica=i ca crean=ele luate 6n calculul provizioanelor s< fie f<r< 7AA.
- 5entru crean=ele depreciate la 6nc'iderea exerci=iului, asigura=i-v< c<, ini=ial, au fost 6nregistrate 6n conturile de venituri (>i 6n venituri anticipate)8
6n caz contrar, contul de rezultate va fi de dou< ori mic>orat prin provizioane.
- ,oncluziona=i 6n ce prive>te caracterul 4ustificat al provizioanelor pentru depreciere >i 6n ce prive>te valoarea net< contabil< a crean=elor.
1+. Pr)ceduri (diligente) Pr)(i7i)ane pentru riscuri 1i c'eltuieli
- Aerifica=i dac< cifrele reportate 6n conturile de provizioane sunt cele din conturile aprobate AFA pentru anul precedent, at?t ca sum< c?t >i ca
post (cont)
- &tabili=i un tablou al mi>c<rilor8
- (b=ine=i explica=ii pentru orice mi>care semnificativ<
- ,onfrunta=i mi>c<rile din bilan= cu cele din contul de profit >i pierdere
- Aerifica=i dac< principiile >i politicile contabile utilizate de 6ntreprindere sunt conforme principiilor general admise >i nu au fost sc'imbate fa=< de
exerci=iul precedent8
- Dac< exist< sc'imb<ri, verifica=i regularitatea acestora, >i dac< au fost corect >i complet prezentate 6n anexe >i 6n raportul general.
- Aerifica=i modul de calcul8
- Aerifica=i tratamentul fiscal al provizioanelor
- (b=ine=i declara=ii scrise ale conducerii privind evaluarea, realitatea >i ex'austivitatea provizioanelor pentru riscuri >i c'eltuieli
- %dentifica=i litigiile care prezint< riscuri de c'eltuieli pentru 6ntreprindere cu caracter probabil de a se produce8
- ,ompara=i provizioanele contabilizate cu cele presupuse de eventualitatea producerii riscurilor.
1.. Pr)ceduri (diligente) Tre7)reria
- &tabili=i un tablou comparativ al evolu=iei de la o 6nc'idere la alta a soldurilor conturilor bancare 6nscrise 6n balan=a general<, separa=i soldurile
pozitive de cele negative >i verifica=i dac< la prezenterea 6n bilan= s-a respectat principiul necompens<rii soldurilor8
- Aerifica=i dac< soldurile la 6nc'idere au fost corect preluate la desc'iderea exerci=iului urm<tor8
- &tudia=i lista persoanelor care sunt autorizate s< aprobe >i s< efectueze mi>c<ri <n aceste conturi: func=ii, pozi=ie ierar'ic<, incompatibilit<=i8
- %dentifica=i conturile f<r< mi>care >i verifica=i 4uste=ea prelu<rii soldurilor8
- ,onfrunta=i soldurile cu extrasele de cont bancare de la data 6c'iderii >i cu cele de la desc'idere, stabili=i diferen=ele >i explica=iile acestora:
- ,irculariza=i la b<nci >i confrunta=i soldurile primite cu cele din extensie >i din contabilitate8
- ,ontrola=i conversia la data 6nc'iderii soldurilor 6n devize
- &tudia=i natura tranzac=iilor prin cas<8
- Dac< soldurile sunt mari >i estima=ic< procedurile interne sunt insuficiente, proceda=i la verificarea fizic< a soldului de cas< la data auditului8
- &tudia=i, 6n timp, soldurile casei >i asigura=i-v< c< nu sunt solduri creditoare8
- 5entru casa 6n devize, asigura=i-v< de corectitudinea aplic<rii conversiei la data 6nc'iderii.
1/. Pr)ceduri (diligente) "apitaluri pr)prii
- 5reciza=i forma 4uridic< a societ<=ii, num<rul de ac=iuni sau p<r=i sociale, structura cap social, structura ac=ionariatului. Asigura=i-v< c<
toate ac=iunile sau p<r=ile soc au acela>i regim 4uridic sau unele din ele prev<d dividende ma4orate, prioritare, f<r< drept de vot sau cu drept de vot dublu.
- 5entru societ<=ile pe ac=iuni preciza=i dac< capitalul social subscris a fost 6n 6ntregime eliberat (v<rsat). Dac< nu a fost dec?t par=ial v<rsat,
verifica=i respectarea dispozi=iilor legale >i consecin=ele asupra v<rs<rii dividendelor.
- +valua=i dac< suma capitalurilor proprii este inferioar< cotei de -!G din capitalul social8 Dac< da, ob=ine=i 'ot<r?rea AF+ prin care s-a 'ot<r?t
continuarea activit<=ii de exploatare.
- Hua=i copii ale documentelor 4uridice ale exerci=iului: procese verbale ale reuniunilor organelor de conducere (consilii de supraveg'ere, comitetul
de direc=ie, consiliul de administra=ie). Analiza=i-le >i re=ine=i faptele sau deciziile care au avut sau vor avea o infuen=< semnificativ< asupra viitorului
societ<=ii sau care permit o mai bun< 6n=elegere a evolu=iei activit<=ii 6n cursul exerci=iului auditat. 5t orice informa=ie semnificativ< analiza=i tratamentul
contabil8cel mai adesea aceast< analiz< a documentelor men=ionate contribuie la identificarea de provizioane pt riscuri >i c'eltuieli omise 6n bilan=ul auditat.
- Hua=i copii ale proceselor verbale ale AF( sau AF+. Analiza=i modul de statuare asupra repartiz<rii rezultatului contabil la sf?r>itul exerci=iului
precedent: distribuirea de dividende, punerea 6n rezerve etc.
- Aerifica=i dac< rezerva legal< la sf?r>itul exerci=iului precedent a fost de4a constituit< conform normelor legale >i statutare.
- Aerifica=i tratamentul contabil al tuturor opera=iilor legate de rezervele legale.
- Aerifica=i tratamentul contabil al tuturor opera=iilor legate de rezervele statutare.
- Dac< 6n cursul exerci=iului au avut loc ma4or<ri, mic>or<ri de capital, verifica=i dac< exist< rapoarte independente asupra acestor opera=ii (cenzori,
exper=i contabili, auditori, etc.).
- Dac< 6n cursul exerci=iului au avut loc opera=iuni de fuziune, divizare, asocieri cu p<r=i ale 6ntreprinderii, referi=i-v< la respectarea textelor legale
care reglementeaz< astfel de opera=iuni.
25. Independenta audit)rului
,omponentele independen=ei sunt:
- Independen0a de spirit (a ra0i)namentului pr)fesi)nal) caracterizat< prin starea de spirit care 6nlesne>te ob=inerea unei opinii
neafectate de influen=e care pot compromite ra=ionamentul profesional, permi=?nd profesionistului contabil s< ac=ioneze cu integritate, obiectivitate >i
pruden=< profesional<8
- Independen0a 2n aparen08 (c)mp)rtamental8) caracterizat< prin evitarea faptelor >i circumstan=elor care pot fi at?t de semnificative
6nc?t o ter=< persoan<, logic< >i informat< (de=in?nd toate informa=iile relevante >i aplic?nd toate m<surile de prevedere necesare), ar putea a4unge la
concluzia c< integritatea, obiectivitatea >i pruden=a profesional< ale cabinetului#societ<=ii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise.
5rin independen=< nu trebuie s< se 6n=eleag< c< o persoan< care exercit< un ra=ionament profesional trebuie s< fie izolat< de rela=iile sale
economice, financiare sau de alt< natur<, ci doar c< importan=a acestor rela=ii trebuie evaluat< >i din punctul unei ter=e persoane, rezonabil< >i informat<,
care, av?nd toate informa=iile relevante, ar putea trage concluzia 6n mod firesc c< sunt inacceptabile.
-