SFATURI PENTRU PRIN I!

1. Nu m rsfa.
tiu foarte bine c nu mi se cuine tot ceea ce cer. !ar "ncerc totu#i.
2. Nu$i fie team s fii ferm cu mine.
Asta m a#a% &a &ocu& meu.
3. Nu fo&osi fora cu mine.
Asta m obi#nuie#te cu i'eea c numai fora contea%.
4. Nu fi inconsecent.
Asta m (une "n "ncurctur #i m face s "ncerc s sca( ne(e'e(sit.
5. Nu$mi face (romisiuni.
S$ar (utea s nu &e (oi ine. Asta m a face s$mi (ier' "ncre'erea "n tine.
6. Nu rs(un'e (roocri&or me&e atunci c)n' s(un sau fac &ucruri care te su(r.
*oi "ncerca atunci s ca(t #i mai mu&te +ictorii,.
-. Nu te su(ra (rea tare c)n' "i s(un +te ursc,.
Nu cre' ce s(un. 'ar reau s te fac s$i (ar ru (entru ceea ce mi$ai
fcut.
/. Nu m face s m simt mai mic 'ec)t sunt.
*oi "ncerca s$i 'oe'esc contrariu&. (urt)n'u$m ca o (ersoan
+im(ortant,.
0. Nu face "n &ocu& meu nimic 'in ceea ce a# (utea face sin1ur.
Asta m face s m simt ca un co(i& mic #i oi continua s te fo&osesc "n
sericiu& meu.
12. Nu m corecta "n (ub&ic.
*oi fi mu&t mai sensibi& 'ac "mi ei orbi b&)n' "ntre (atru oc3i.
11. Nu m face s simt c 1re#e&i&e me&e sunt (cate.
Trebuie s "n c (ot face 1re#e&i fr s simt c nu sunt bun 'e nimic.
14. Nu m cic&i.
!ac o faci. a trebui s m (rote5e% (rin a (rea sur'.
16. Nu m res(in1e c)n' (un "ntrebri cinstite.
!ac o faci. ei constata c nu te mai "ntreb #i caut informaii "n a&t (arte.
17. Nu "ncerca nicio'at s (ari (erfect sau infai&ibi&. (entru c m ei face s simt
c nu te oi (utea a5un1e nicio'at.
18. Nu uita c nu (ot cre#te fr "ncura5ri #i "ne&e1ere.

/ &ucruri esentia&e (entru a fi un (arinte
bun


Relatia dintre parinti si copii aduce cele mai multe satisfactii unui om. Nici o
experienta trecuta sau viitoare nu se compara cu aceea de a avea un copil, de a te
implica in cresterea si dezvoltarea lui, de a-i da cele mai bune sfaturi si de a-l calauzi in
viata. Intotdeauna oamenii se vor intreba cum sa procedeze pentru a reusi sa fie un
parinte bun pentru copilul sau. Nu exista reteta perfecta!, ce functioneaza la o familie,
poate sa nu dea roade in alta, insa sunt oricand binevenite idei care sa aduca un plus
relatiei dintre parinti si copii.
Iata / &ucruri esentia&e (entru a fi un (arinte bun.
!ra1oste si afectiune
"aca dra#oste nu e, nimic nu e, se zice din batrani. $a fel de valabila este si in
relatia dintre parinti si copii. Indiferent de cate traznai sau lucruri catalo#ate drept
rele! fac copiii, ei nu trebuie sa uite niciodata ca sunt iubiti de catre parinti. %n &e
iubesc! si o imbratisare calda fac mai mult decat o suta de predici.
Inte&e1ere
'a-ti asculti si sa-ti intele#i copiii este un al element-c(eie in relatia dintre parinti
si copii. )ri de cate ori au ceva de spus, fii acolo pentru ei. Incura*eaza-i sa-ti vorbeasca
despre orice+ de la papusi sau masinute la pasiunea pe care a dezvoltat-o pentru vreun
star &,. Incura*eaza copiii sa-i exprime dorintele, frustrarile, durerile, intele#e-le si
invata-i cum sa le #estioneze, cum sa le rezolve.
Re1u&i c&are
In incercarea de a fi un parinte bun, mai trebuie sa fii cateodata si baiatul rau!.
-opiii au nevoie si de re#uli pe care trebuie sa le respecte+ re#uli de i#iena, de
comportament, de bune maniere, re#uli pentru si#uranta si inte#ritatea personala, re#uli
in ceea ce priveste urmaritul pro#ramelor &, sau *ocul pe calculator, re#uli privind
curatenia in casa etc. &oate acestea sunt lucruri de care va depinde viata lor, ca adulti.

9au'a
.arintii buni nu critica, parintii buni lauda. 'arbatoreste fiecare mic triumf! al
copiilor tai. / de-a*uns sa spui 0ravo1! sau 2i facut o treaba buna1!. "aca-i certi de
fiecare data cand fac ceva #resit si nu-i lauzi niciodata pentru o fapta buna, in mintea lor
se va crea un complex de inferioritate bazata pe ideea ca nu fac niciodata nimic bun, ca
tot timpul #resesc, ca nu sunt buni de nimic.
:onsecenta
/ destul de #reu sa fii consecvent, insa nu imposibil. )data ce ai setat o re#ula,
trebuie sa o aplici de fiecare data. 2ltfel vei deruta copiii si nu vor mai sti cand si ce sa
faca. -opiii, mai ales cand sunt mici, au nevoie de si#uranta, de o oarecare rutina. Iar
daca sc(imbi de fiecare data re#ulile, in primul rand nu vei mai avea tu, ca parinte,
credibilitate.
Im(&icare

'erviciu, casa, familie, prieteni, vase de spalat 3 iata numai cateva activitati care
iti ocupa mai toata ziua. In tot acest amal#am de activitati trebuie sa rezervi un spatiu si
copiilor tai. Implica-te in viata copilului tau, fii tot timpul alaturi de el, fii informat cu
privire la activitatile de la #radinita. 4er#eti impreuna la activitati care implica
participarea ca ec(ipa parinti si copii! sau practicati acasa astfel de *ocuri. "e exemplu
impartiti curatenia casei pe ec(ipe.
) vizita la muzeu, o seara la cinemato#raf sunt tot atatea idei de a petrece mai mult
timp cu copiii tai, de a vorbi, de a crea le#aturi puternice intre voi, de a consolida relatia
parinti-copii.

Actiune si reactiune
$a scoala ai invatat ca orice actiune are si o reactiune. 'e mai intampla ca cei
mici sa nu te asculte si sa faca si cateva traznai. -e e de facut5 Ii explici ca dupa fapta si
rasplata. Ii transmiti un avertisment si un sfat+ "aca faci 2 6fapta rea7 urmeaza 0
6consecinta7, daca faci - 6fapta buna7 primesti " 6recompensa7. 'unt si situatii cand
este bine sa-ti lasi copiii sa suporte consecintele faptelor sale. "e exemplu, daca au
obiceiul sa invite la *oaca prieteni pe care apoi nu-i ba#a in seama sau, mai rau, ii
loveste, isi va da seama sin#ur ca data viitoare respectivii copii nu vor mai vrea sa vina.
'i atunci, cei mici vor invata pe propria piele! ca nu au avut un comportament
corespunzator.

;o'e&u&
-opiii au nevoia de a admira pe cineva, de a-si stabili niste idoli pe care sa-i
copieze, de a avea un statut la care sa viseze sa a*un#a. 8ii acel exemplu pentru copiii
tai. %rmeaza un stil de viata sanatos, fa ale#eri sanatoase, respecta re#ulile pe care le
vrei respectate de catre copiii tai, fii o influenta pozitiva.

'a fii parinte este poate cea mai #rea meserie din lume, dar iti poate aduce si cele
mai mari satisfactii. /forturile pe care le depui in cresterea si educarea copiiilor tai vor
fi recompensate mai tarziu, cand vei avea in fata oc(ilor un adult responsabil si
respectat. 'unt multe tactici pe care sa le aplici ca sa fii un parinte bun, iar fiecare
parinte le va adopta pe cele pe care le considera cele mai potrivite pentru copilul sau.
-are este secretul tau de parinte bun5


INF9UEN<A :9I;ATU9UI S=:I=FA;I9IA9
ASUPRA !E>*=9TRII :=PI9U9UI

-limatul familial se refer9 la un ansamblu de st9ri psi(ice, moduri de rela:ionare
interpersonal9, atitudini ;i un anumit nivel de satisfac:ie ce caracterizeaz9 #rupul
familial. 2cest climat poate fi+ pozitiv, ec(ilibrat, constituind o premis9 important9 a
maturiz9rii intelectuale ;i afective a copilului sau ne#ativ caracterizat prin dezec(ilibre
emo:ionale, tensiune, violen:9, conflicte <ntre membrii familiei. -limatul familial poate
facilita sau diminua influen:ele educa:ionale ;i transformarea acestora <n ac(izi:ii psi(o-
comportamentale la nivelul personalit9:ii copilului. 8amilia, ca matrice pentru
adul:i ;i copii, trebuie s9 aib9 capacitatea de suport emo:ional ;i financiar, s9 asi#ure
securitatea membrilor ;i s9-i <ncura*eze <n situa:ii dificile, sau s9 le su:in9 ini:iativele.
4ediul <n care tr9ie;te ;i se dezvolt9 copilul, nivelul de educa:ie al p9rin:ilor
valorile morale care sunt transmise noilor #enera:ii <;i pun amprenta pe rela:iile vie:ii de
familie. =n #eneral, <n familiile cu un nivel de cultur9 mai ridicat exist9 o atitudine mai
liberal9 privind independen:a ;i ini:iativa copilului, controlul vie:ii acestora, respectul
mutual pentru drepturile fiec9rui membru.
=ntr-o familie <n care domne;te o atmosfer9 de stim9 reciproc9, care manifest9
stabilitate, iar membrii ei se declar9 satisf9cu:i de rezultatele interac:iunilor, copilul
ocup9 un loc central. /xisten:a unui copil poart9 o semnifica:ie pozitiv9, <ns9 complic9
rela:ia bidirec:ional9 dintre so:i, transform>nd-o <ntr-una tridimensional9. -opilul <;i
exercit9 influen:a asupra familiei, restructur>ndu-i activitatea, impun>nd o modificare
adaptativ9. =n condi:ii normale acest lucru nu duce la un dezec(ilibru familial ci doar la
o nou9 or#anizare, impus9 de :eluri considerate de p9rin:i demne de sacrificiile lor.
Nu doar copilul este cel care influen:eaz9 ec(ilibrul familial, mai ales lu>nd <n
considerare adev9rul demonstrat de psi(opediatri ;i anume c9 interac:iunea dintre dou9
persoane se sc(imb9 <m prezen:a celei de-a treia, c(iar dac9 este vorba de duplexul
mam9-copil, iar persoana care se interpune este tat9l copilului.
8amilia poate influen:a copilul pe multiple c9i, iar rezultatele disfunc:iei familiale
se situeaz9 undeva <ntre cei doi poli+ (iperprotec:ie ;i ne#li*are.
&ensiunile ;i conflictele dintre p9rin:i ;i copii, pot avea intensit9:i diferite ;i durate
variabile distin#>ndu-se forme simple, cum ar fi+ cearta, ne<n:ele#erea, contrazicerea,
refuzul asum9rii unei obli#a:ii con*u#ale sau forme complexe, precum a#resivitatea
fizic9, violen:a, plecarea unui partener de la domiciliu.
/ste suficient9 o sin#ur9 caren:9 a familiei pentru a afecta planul vie:ii psi(ice a
copilului, antren>nd o serie de nea*unsuri, printre care ;i dificult9:i <n activitatea lui
dominant9? pot ap9rea traume de natur9 psi(ic9 sau moral9, copilul e;u>nd <n st9ri
maladive de natur9 psi(ic9, <n conduite reprobabile.
=ntr-o familie dezbinat9, <n care raportul so:-so:ie s-a destr9mat sau este pe cale s9
se distru#9, copilul, con;tientiz>nd drama ce are loc, <ncepe s9 se fr9m>nte, s9-;i pun9
tot felul de <ntreb9ri, de probleme c9rora nu le #9se;te un r9spuns favorabil, <;i simte
sufletul <nc9rcat, este c(inuit de perspectivele sumbre pe care le <ntrevede. &repat <;i
pierde <ncrederea <n ceea ce reprezenta dra#ostea, securitatea, lini;tea.
-ercet9rile arat9 c9 exist9 dificult9:i mai mari <n cazul copiilor provenind din
familii <n care so:ii convie:uiesc, dar <n care predomin9 ne<n:ele#erile ;i certurile, dec>t
<n cazul separ9rii celor doi so:i. 4.@.-(ombart "e $ave ar9ta c9 <n cazul familiilor <n
care predomin9 ne<n:ele#erile, certurile, alcoolismul, nervozitatea, copiii pot prezenta
tulbur9ri psi(omotorii, instabilitate, nervozitate, ticuri, enurezis, manifest9ri de m>nie,
opozi:ie fa:9 de p9rin:i, minciun9, comportamente predelicvente precum furtul, fu#a de
acas9, violen:a. 2utorul men:ionat pledeaz9 pentru separare <n condi:iile unor familii <n
care domin9 conflictele, <n ciuda faptului c9 va exista o adaptare dificil9 a copiilor la
noile condi:ii de via:9, la noua confi#ura:ie a familiei <n care unul dintre p9rin:i va lipsi.
8amiliile care nu-;i pot solu:iona sin#ure problemele, pot apela la servicii de
asisten:9 familial9, precum consiliere ;i terapie pentru prevenirea disolu:iilor sau pentru
rezolvarea problemelor specifice.
-opilul necesit9 dra#oste, disciplinare ;i ob:inerea treptat9 a unui #rad de
independen:9. /l nu este vinovat dac9 nu corespunde expectan:elor p9rin:ilor, dac9
copilul real! nu are calit9:ile copilului ideal!. -opilul are dreptul la interac:iuni care
s9-i asi#ure si#uran:a ;i dezvoltarea fizic9, comunicarea, educarea tr9s9turilor pozitive,
<n:ele#ere ;i toleran:9.! 6-armen -iofu, pa#. ABC7
.9rin:ii sunt <n primul r>nd persoane ;i apoi p9rin:i. /i au drepturi cel pu:in e#ale cu
ale copilului <n cadrul familiei, au nevoie de respect ca autoritate familial9 ;i ca
persoane. .9rin:ii au dreptul la un timp propriu, la intimitate ;i la fericire personal9.
Rela:ia p9rin:i-copii <n cadrul familiei ar trebui s9 fie un exerci:iu de perfec:iune,
dar din p9cate exist9 sl9biciuni ;i lips9 de armonie <n orice cuplu familial. .9rin:ii
accept9 cu u;urin:9 c9 ei nu pot fi perfec:i, dar ar dori ni;te copii perfec:i care s9 le
<ndeplineasc9 propriul lor ideal moral sau comportamental.
.9rin:ii trebuie s9 accepte copilul a;a cum este el cu calit9:i ;i defecte, s9-l iubeasc9
;i s9-l spri*ine necondi:ionat.

TIP=9=?II PARENTA9E
4artin -o(en spune c9 sentimentul de si#uran:9 este dat de autoritatea p9rinteasc9
;i c9 pe copii <i <nsp9im>nt9 lipsa acesteia. 2utoritatea, conform dic:ionarului de
peda#o#ie, <nseamn9 puterea sau dreptul de a da ordine, de a obli#a s9 fie ascultate, de
a trece la fapte sau de a lua decizii finale!. %na dintre cele mai mari nevoi ale copilului
este s9 aib9 ni;te p9rin:i care s9-;i <n:elea#9 pozi:ia autoritar9 <n planul dinamic al unei
familii.
.9rin:ii trebuie s9 fie un exemplu, s9 conduc9, s9 c9l9uzeasc9, s9 direc:ioneze, s9
corecteze ;i s9 <ncura*eze. .ersonalitatea p9rin:ilor st9 la baza structurii autorit9:ii pe
care o impune o familie. ,iitorul unui popor <ntre# st9 <n m>inile p9rin:ilor, pentru c9
acesta depinde de copiii no;tri ;i de lumea pe care ei o vor construi ;i-;i vor <ntemeia
viziunea zilei de m>ine.
Rose ,incent prezint9 urm9toarele tipuri de conduit9 parental9, eviden:iind ;i
consecin:ele acestora asupra personalit9:ii copilului.
Prini ri1i%i+ impun copiilor propriile idei, opinii, modul de a tr9i ;i a vedea,
obi;nuin:ele lor, f9r9 nici o abatere ;i f9r9 s9 :in9 cont de particularit9:ile individuale ale
fiec9ruia. 2semenea p9rin:i intip9resc <n mintea copiilor repere foarte precise <n timp ;i
spa:iu, care pot a*uta la <n:ele#erea lumii <ncon*ur9toare. "ac9 <ns9 ri#iditatea se
combin9 cu o <n#ustime de vederi ;i de interese, vor ap9rea drept consecin:e <n
dezvoltarea copiilor unele atitudini de infantilism ;i renun:are, iar mai t>rziu o s9r9cie a
personalit9:ii.
Prini boemi+ ace;tia las9 copiii mai mult <n seama altor persoane sau <n voia lor. -a o
consecin:9 poate s9 apar9 la copii o lips9 de prezen:9! care s9 provoace o del9sare
moral9, lipsa unor puncte de reper <n via:9 ;i a unei baze suficiente care s9 le #aranteze
un sentiment de securitate.
Prinii an@io#i+ fac ca asupra copilului s9 planeze o presiune, deoarece acesta se simte
spionat ;i strict suprave#(eat. "eoarece din #esturile sale se na;te teama, copilul a*un#e
la un fel de deposedare de el <nsu;i.
Prinii infanti&i+ refuz9 s9 se autodefineasc9 <n calitate de p9rin:i ;i se retra# din fa:a
oric9rei responsabilit9:i, fiind, de re#ul9, prea absorbi:i de propriile lor probleme de
afirmare personal9. 2ceast9 dep9rtare se anuleaz9 uneori brusc, p9rin:ii adopt>nd o
pozi:ie prea apropiat9 de cea a copilului, printr-o identificare exa#erat9. "rept
consecin:9, copiii p9rin:ilor infantili risc9 s9 nu aib9 prea mare <ncredere <n for:ele
proprii ;i s9 fie dependen:i ;i u;or influen:abili.
Prinii incoereni+ se caracterizeaz9 printr-o mare instabilitate privind modul de
rela:ionare cu copiii. 2ctivitatea educativ9 prezint9 multiple nere#ularit9:i, exi#en:ele
cele mai nem9surate alterneaz9 brusc cu perioade de libertate total9. "ac9 copilul nu are
spri*inul unei personalit9:i puternice care s9 se substituie p9rin:ilor, el va prezenta
adesea o stare accentuat9 ;i continu9 de descump9nire.
Prinii (rea in'u&1eni+ nu manifest9 nici un fel de limit9 ;i nici un fel de rezerv9 <n a
acorda copilului tot ce acesta <;i dore;te. "rept consecin:9, copilul nu va putea mai
t>rziu s9 suporte nici o frustrare, cultiv>nd totu;i un anumit sentiment de vinov9:ie.
Prinii (rea tan'ri+ creeaz9, de re#ul9, un climat prea <nc9rcat de stimulente afective,
fiecare p9rinte rev9rs>ndu-;i f9r9 nici o rezerv9 <ntrea#a lui afectivitate. 2semenea
atitudini pot favoriza uneori conturarea la copii, pe m9sur9 ce cresc, a unor
comportamente deviante pe linie sexual9.
'peciali;tii nu au putut formula o re:et9 comportamental9 care s9 fie aplicat9,
dup9 p9rerea mea un p9rinte trebuie s9 ia c>te pu:in din fiecare stil parental ;i s9 <l
adapteze <n func:ie de personalitatea copilului ;i de situa:ia care se impune.
.9rin:ii normali! , cu un stil optim de interac:iune cu copilul, combin9 autoritatea ;i
fermitatea <n luarea (ot9r>rilor cu o modalitate de rela:ie cu copilul c9ruia <i cultiv9
independen:a ;i recunoa;terea drepturilor.

STI9URI E!U:ATI*E A9E PRIN<I9=R
8iecare familie are stilul ei educativ, care este <n principal dependent de stilul
parental, acesta referindu-se la modul p9rin:ilor de ac:ionare asupra copiilor ;i poate fi o
unitate armonic9 sau dizarmonic9 <ntre stilurile personale de educa:ie ale celor doi
p9rin:i.
/lisabeta 't9nciulescu consider9 c9 acest concept vizeaz9 natura ;i caracteristicile
raporturilor familiale <n cadrul c9rora se realizeaz9 procesul educa:iei. 2naliza acestui
aspect se poate realiza <n func:ie de urm9toarele determinante+ socio-culturale ;i de
clas9 3 mediul #eneral, modelele culturale ;i educative #enerale ;i particulare, tradi:iile,
#radul de cultur9, condi:ia social9, structura familiei. ) alt9 determinant9 este cea
socio-economic9, aceasta fiind dependent9 de profesiile p9rin:ilor. -ea de-a treia
determinant9 este cea psi(olo#ic9 individual9 ;i se refer9 la tr9s9turi de personalitate ale
p9rin:ilor ;i copiilor din familie. ) alt9 determinant9 luat9 <n considerare este cea
psi(olo#ic9 interindividual9, care se descrie <n func:ie de rela:ionare tipic <n familie ;i
de tradi:ia interiorizat9 a modelelor culturale ;i educative.
&ipurile de stil <n familii se pot plasa pe dou9 axe+ axa autoritate-liberalism sau
constr>n#ere-permisivitate ;i axa dra#oste-ostilitate sau ata;ament-respin#ere.
=n primul caz sunt utiliza:i indicatori care reflect9 limitele ;i constr>n#erile impuse
de p9rin:i activit9:ii copiilor, responsabilit9:ile atribuite acestora modul <n care este
exercitat controlul parental, ri#oarea cu care sunt aplicate ;i controlate re#ulile.
=n cel de-al doilea caz, indicatorii reflect9 #radul de an#a*are al p9rin:ilor <n
activitatea copilului, suportul pe care i-l ofer9, timpul pe care i-l consacr9, receptivitatea
fa:9 de st9rile lui emo:ionale ;i fa:9 de nevoile sale.
.rin combinarea celor dou9 variabile, control parental ;i suport parental se identific9
dou9 modele de ac:iune parental9+ modelul permisiv ;i modelul autoritar.
4odelul permisiv se cararcterizeaz9 prin nivelul sc9zut al controlului, asociat
identific9rii p9rintelui cu st9rile emo:ionale ale copilului. 2cestuia <i sunt impuse pu:ine
norme de conduit9 ;i responsabilit9:i, iar modul <n care el r9spunde a;tept9rilor
parentale este supus unui control slab. .9rin:ii se str9duiesc s9 r9spund9 ;i s9 <n:elea#9
nevoile copilului.
4odelul autoritar asociaz9 un nivel <nalt al controlului cu o slab9 sus:inere a
activit9:ii copilului. 2cestuia i se impun principii ;i re#uli de conduit9 inviolabile.
2utoritatea, tradi:ia, munca, ordinea, discilplina sunt valorile pe care p9rin:ii le
transmit sistematic.
"in combina:ia celor dou9 modele rezult9 modelul autorizat!, care imbin9
controlul sistematic cu un nivel <nalt al suportului parental. .9rin:ii formuleaz9 re#uli ;i
controleaz9 respectarea lor, dar nu le impun, ci sunt desc(i;i la sc(imburi verbale cu
copiii, explic>ndu-le ra:iunile pentru care re#ula a fost formulat9 ;i trebuie respectat9,
situa:iile <n care ea se aplic9, stimul>nd totodat9 ;i autonomia copilului <n #>ndire ;i <n
comportament. 2stfel copilul se bucur9 de respect, <i cre;te stima de sine ;i implicit
stima pentru autoritatea p9rinteasc9, iar re#ulile vor fi acceptate ;i respectate.
2l:i cercet9tori identific9 stiluri directive 6autoritare7 ;i stiluri nondirective 6liberale7.
Din>nd cont de func:ia de socializare a familiei, 4. ,oinea <n .si(olo#ia familiei!
identific9 urm9toarele tipuri de familii+
familii <nalt educo#ene!, care asi#ur9 educarea copiilor, oferindu-le condi:ii
pentru realizarea profesional9 ;i cultural9 adecvat9, pentru petrecerea timpului
liber <n mod util ;i pl9cut, colabor>nd cu ;coala pentru a realiza controlul
activit9:ilor din aceast9 sfer9.
familii educo#ene satisf9c9toare!, care asi#ur9 copiilor condi:ii obiective ;i au
scopuri <n educa:ia familial9, urm9resc realizarea profesional9 a copiilor lor, dar
f9r9 a controla sistematic activit9:ile acestora.
familii nesatisf9c9toare educo#en!, se caracterizeaz9 printr-un climat psi(ic
necorespunz9tor, exist9 o rela:ionare defectuoas9, indiferen:9, cu un slab control
parental urmat de insuccese profesionale ale copiilor.
"in p9cate exist9 familii care promoveaz9 ele <nsele comportamente antisociale,
<ncura*eaz9 va#abonda*ul ;i delicven:a *uvenil9.
Indiferent de stilul educativ, fiecare p9rinte proiecteaz9 pentru copilul lui aspira:ii
;i dorin:e pe care nu le-a realizat <n via:9, ne:in>nd cont de posibilit9:ile copilului,
p9rin:ii consider9 propriul copil o ;ans9 de a nu repeta #re;elile pe care le-au f9cut ei <n
via:9.
=n cadrul fiec9rei familii trebuie s9 sporeasc9 calitatea <ndeplinirii acestei nobile
sarcini ce revin profesiunii de p9rinte!. 6I. 4itrofan, N. 4itrofan, ACCA7. 2mbii so:i
trebuie s9 ac:ioneze <n mod unitar asupra copilului ;i s9 evite adoptarea unor strate#ii
educa:ionale care pot s9 influen:eze ne#ativ comportamentul copilului ;i s9 contribuie
la formarea armonioas9 a personalit9:ii sale.
Nici un p9rinte nu-;i dore;te un copil dificil!, neadaptat social, un copil r9sf9:at,
cu probleme de comportament, c9 fiecare p9rinte vrea doar ce e mai bun pentru copilul
s9u, dar cu toate acestea <nt>lnim la fiecare pas copii problem9!. -auzele pot fi
multiple ele re#9sindu-se <n personalitatea fiec9rui individ, <n situa:ia economic9 a
societ9:ii, <n contextul vie:ii sociale.
-eea ce putem face noi, educatorii, psi(olo#ii este promovarea unei educa:ii
pentru p9rin:i prin care s9-i pre#9tim pentru indeplinirea cu competen:9 a rolului de
educatori ai propriilor copii, <narm>ndu-i cu cuno;tin:e teoretice ;i practice privind
procesul de cre;tere ;i educare a acestora ;i form>ndu-le temeinice convin#eri despre
necesitatea unei sus:inute munci educative <n familieE! 6"ic:ionar de peda#o#ie, ACFC,
pa#.A437