Sunteți pe pagina 1din 21

CURS 1-06.

10
Introducere in politici publice
Definitii ale politicilor publice :
1. actiuni ale Guv central sau local, prin care se urareste re!olvarea probleelor
societatii"counitatii# utili!e resurse $uverna %bani"autoritate& serviciul satisfacerii obiectivelor
politice# cu aceste resurse Guv influentia!a coportaentul institutiilor,or$ani!atiilor si a
cetatenilor in $eneral
'. (aes )nderson -* cursul de actiune urat de un actor"set de actori pt re!olvarea unei problee
+. ,-oas D.e -* /orice ar ale$e sa faca sau sa nu faca un Guv0
1. raspunsul forulat de un Guv la o cerinta"nevoie a societatii, nevoie considerate atat de iport
incat pt re!olvarea ei sunt utili!e resurse pub
Caracterele pol pub :
- se re!olva cu resurse pub
- interventiile pub apar cu prioritate in doeniile lipsite de investitii
2otiunea de 3politici4:-* obiective propuse la inceputul $uvernarii
2otiunea de 3publice4:
-* e5presia unei ale$eri colective
-* afira si intareste val collective ale societatii
-* e accesibila, transparenta, induce responsabili!are
-* resursele cu care se re!olva politicile sunt publice
- in peste +0 de doenii pol pub ale Ro sunt elab de Coisia 6urop si 7arla 6urop si0s id cu pol
celorlalte state ale U6 : a$ric, ediu, audio-vi!ual, securitate si afaceri e5terne, copetitie
%concurenta&, pescuit, prot consu, cultura, de!v, inforare si counicare, pol de piata, ed
forala"vocationala"pt tineret, sanatate pub, pol sociale, 8ust si afaceri interne
CURS '-11.10
%continuare&
9.,-oas D.e, p.p. -* 3orice ar ale$e sa faca sau sa nu faca un Guv4#
conclu!ii : sin$urul e5ecutant al p.p. este Guv#
p.p. este o ale$ere
- deci!iile apartinand :r$ de afaceri, :r$ caritabile, $rup de interese sau alte tipuri de $r sociale,
nu0s deci!ii ale p.p.
- deci!iile p.p. sunt deci!ii $uvernaentale
- actiunea $r sociale influentia!a deci!iile $uvernaentale de p.p., dar ele0s total dif de ceea ce
inseana p.p.
- p.p. e abordata a fiind o ale$ere a Guv de a intervene sau nu asupra cursului unei actiuni
6.;illia (ei<ins, 1=>?, p.p. -* 3set de deci!ii interdependente luate de un actor"$r de actori, care
vi!ea!a ale$erea unor obiective, dar si a i8loacelor de reali!are"atin$ere a acestor obiective4
- pol sunt abordate din prisa proceselor, spre deoseb de D.e in care pol sunt abordate ca o ale$ere
- in definitie e evidenta le$atura dintre actiunile Guv si perceptia cu privire la probleele e5istente
sau la actiunile necesare adica ;.(. interpretea!a p.p. din perspective re!olvarii probleei
- deci!iile interdependente sublinia!a ca foarte rar Guv poate re!olva o probl de p.p. printr-o s$
deci!ie# in cele ai ulte ca!uri o p.p. presupune un nr iportant de deci!ii inlantuite
- capacitatea liitata a Guv de a ipleenta deci!ia este influentata de tipurile de deci!ie
- definitia ofera o abordare orientata spre re!ultate# obiectivele devin standarde sau sistee de
referinta in fa!a de evaluare a p.p.
1
>.p.p. -* instruente de $uvernare re!ulta ca pro$raul de $uvernare o sua de p.p.
?.p.p.%def de lucru a p.p.& -* deci!ie pub si strate$ie de ipleentare a deci!iei pub
- strate$ de ipleentare e elaborata de functinari pub, e5perti, consultanti sau alte cate$
neiplicate politic
- otive pt care p.p. sunt initiate : elab pro$ de $uvernare# Guv initia!a pe parcursul andatului si
alte p.p.
- sunt initiate p.p. datorita :
-* otivelor ec %esecuri de piata& : sunt do in care doar ediul de afaceri nu da re!ultate#
onopoluri nat# $rad de iperfect de inforare
-* otive non-ec : e$alitatea sociala# pastrarea ob culturale# practice institutionale
conventionale# coe!iune sociala# capital uan# dr oului
Sudsisteul de p.p. e constituit din:
a& actori -structuri $uvernaentale%inistere, a$ special create&#
-$r din cadrul societatii %$r de interese -* sindicate sau alte $r de presiune&#
-or$ani!atii internationale care pot participa la or$ani!area de p.p.
b& institutii @ re$uli care $-idea!a acesti actori
Sursele de p.p. :
1. politici e5istente %doc de strate$ie ale Guv, pro$ in derulare&
'. probl id de societate
+. a$enda publica
Ciclul p.p. @ instru utili!at pt intele$erea utili!arii unei pol si incepe cu nevoi ale counitatii care
a8un$e sa aibe o po!itie pe a$enda de p.p.Dupa care urea!a cea de a'a etapa care inseana
elaborarea politiciiAdefinirea probleei si identificarea solutiilor.Urea!a ipleentarea
solutiilorAdraft de le$e%act norativ&.Dupa urea!a evaluarea politicii si anali!a de ipact.
'
agenda
de p.p.
elab
politicii
implement
area
politicii
eval
politicii
draft
de lege
def
probl si
id
solutiilo
r
analiz
a de
impact
nevoi ale
comunitat
ii
-
guvername
ntala -
legislativa
CURS +-'1.10
Structuri specifice p.p.
-* fle5ibila, de retea
- preva in BG >>9"'009, care re$le proced de elab, forulare si ipleentare a p.p. in Ro
structura de retea -* anunc-i de entitati"actori, care $ravitea!a in 8urul unui actor"entitate central
Caracteristicile structurii fle5ibile
1. ultiforitatea -* defineste ultitudinea intereselor actorilor pre!enti in retea %de obicei, interese
contrare&
- fiecare cate$ de caracteristici repre! aenintari si oportunitati pt actorul central
)enintari -* actorul pp nu ai e varful piraidei %cople5itatea ultifora a retelei se
opune influentelor politice&
-* actorii din retea sunt sensibili la dif senale norative, neipleentate sau
directionate diferit coparative cu p.p. de8a definita
:portunitati -* obli$a actorul central sa tina cont de ultitudinea intereselor tuturor celorlalti
actori, ceea ce contribuie la reducerea tensiunilor starilor conflictuale e5istente
-* unii actori sunt vulnerabili si pot fi sensibili!ati prin senale norative initiate
de Guv
'. i!olarea -* actorii retelei relationea!a %ies din i!olare& doar daca senalele priite de la centrul
retelei intra in re!onanta cu propriul s.ste de referinta
)enintari -* autonoia data de i!olarea relative din retea poate anula senale norative
esentiale
:portunitati -* actorii i!olati devin cu usurinta cooperanti
-* in c! actorilor i!olati au prioritate instruentele le$islative si de re$leentare
+. interdependenta -* le$aturile reciproce ce e5ista intre entitatile"actorii retelei
)enintari -* actorii, folosind rel de interdependenta din retea, cooperea!a pt alinierea
intereselor proprii, ceea ce poate intarsia luarea deci!iilor si ipleentarea politicilor
-* supervi!area din partea actorului pp solicita eforturi senificative
:portunitati -* coordonarea cooperarii de catre actorul pp favori!ea!a derularea eficienta a
proceselor deci!ionale si de ipleentare
-* ne$ocierile dintre actori anticipea!a eliinarea potentialilor asperatii din
deci!iile actorului pp
Cct retelei %structurii fle5ibile& si deci!ia in sis fle5ibile
-* fct de coordonare @ se urareste solution probl de politici prin contributia unei ultitudini de
entitati"actori
)sociatii
profesionale
7atronate
Sindicate
Grupuri de
cetateni
Distribuitori
de
edicaente
Case de
sanatate
:r$ internat
Din Sanatatii
%entitate
centrala&
+
:bsE tre0 sa e5iste suficiente interese conver$ente ale actorilor pt a face posibila sit de casti$-casti$
%Fin-Fin&
-* fct de re$leentare @ elab colectiva a re$ulilor si standardelor
- e5ista o serie de neuniforitati substantiale privind deci!ia in structurile fle5ibile
-* pe parcursul proc de deci!ie pot aparea solutii noi
-* nr actorilor iplicati in proc de deci!ie e variabil
-* dinaica $radului de iplicare a actorilor e dif
Coentarii le$ate de proc deci!ional
- daca intre forularea probl si solutiile disponibile apar discrepante senificative e neces
redefinirea probl
- vi!iunea traditionala potrivit careia probl decide solutia este coplet rasturnata
- desf neunifora a proc de deci!ie e o oportunitate, dar si o aenintare a proc de $uvernare
1
CURS 1-'?.10
Docuente de politici publice
Strate$iile % e5: pt accelerarea reforei in ad pub# de descentrali!are a serv pub# europeana pt
educatie si forare profesionala&
7ro$rae % e5: rabla, cornul si laptele- pro$ra social, contra asura pt abandonul scolar#
destinate ipleentarii anuitor deersuri sociale&
7lanurile % e5: planul national pt e$alitate, pt cobaterea soa8ului&
G-iduri % e5: nationale pt oportunitati e$ale&
7ropuneri de politici publice si proiectele
Structura doc de p.p.
1. introd sau consideratii $enerale
- descrierea situatiei
- anali!a dia$nostic a sectorului
- anali!a dia$nostic a do prioritare
- anali!a situatiei do acop de strate$ii
- anali!a riscurilor entinerii situatiei respective
- eval situatiei curente %unde sunte acuG&
- anali!a S;:, la niv national
'. scopuri si obiective
- o declaratie referitoare la scopul docuentului
- obiective strate$ice
- prioritati si priori!area obiectivelor pe etape
- principii $enenerale#
-declararea vi!iunii %proiectie pe teren lun$ a situatiei actuale&
- procesul de proiectare a strate$iei si odelele avute in vedere
+. alternative si optiuni
- optiuni pt de!v
- optiunile strate$ice
1. planific actiunilor pt ipleentare
- obiective iportante si directiile de actiune
- asurarea
- n$ proces de refora
- anali!a riscului ipleentarii
- cond de ipleentare
- cadrul le$al si institutional
- institutiile responsabile
- planul de actiune propriu-!is
9. anali!a de ipact
- resursele necesare
- odalitatile de asurare si onitori!are a ipactului
6. evaluarea
- ecanise de onitori!are
- proceduri de urarire, evaluare si raportare
- ecanise de actuali!are"revi!uire
9
Docuente de planificare a politici publice
- acest docuent urareste sa asi$ure ca forularea unei politici publice nu se reali!ea!a printr-un
act le$islativ ci ai de$raba printr-o pol.pub., de aceea deci!ia >>9"iulie '009 privin procedurile de
proiectare, ipleentare si evaluare a pol pub la nivel central face le$atura intre activ ad si pol
pub
- problee c-eie asociate cu aceasta abordare:
- pol pub nu treb sa porneasca de la obli$atia unui act norativ
- e5plicitarea le$ dintre pol pub si actele norative poate conduce la fra$entarea pol pub
in sensul ca eforturile vor fi concentrate in special asupra producerii de doc in detrientul anali!ei
pol respective
- in Darea Hritanie doc de planificare a pol pub e e$al cu doc de evaluare a ipactului re$leentarii
% RI)&# in Darea Hritanie foarte des, eforturile sunt concentrate asupra oportunitatilor de evitare a
actelor norative si nu de elaborare a actelor norative in plus
- in Iituania pol pub A conceptul politicii%concept paper& J doc de evaluare a ipactului actelor
norative specifice# conceptul politicii face referire dar nu e le$at de actele noative
Conclu!ii referitoare la rolul planificarii pol pub
doc conceptual sau c-iar propunerea de pol pub si doc de anali!a a ipactului
- doc conceptual e util pt anali!a prob si a deci!iilor de ale$ere politica
- acest doc conceptual nu e in od necesar le$at de acte norative dar poate conduce la
actiuni norative
- doc conceptual e util in priele etape de desfasurare a pol pub
doc de anali!a
- e util pt evaluarea ipactlui si ar$uentarea unei propuneri de act norativ
- e de! ipreuna cu actul norativ in etapele de desfasurare a pol
:HS 1: pol repre! anali!a unei prob reale, a unor principale sol posibile si a ibunatatirii calitatii
deci!iilor
:HS ': pol nu e satisfacerea forala a cerintelor, nu e o a8ustare la acte norative de8a
pre$atite% solutie unica si nu este nici o oda internationala&
:HS + : e bine sa e5iste tipuri dif de doc dar nu prea ulte
:HS cu privire la propunerile de pol pub din Roania:
-e o abordare la scara redusa si restrictiva a prob de pol# sunt in centrul atentiei prob ici de
iportanta inora decat prob ari cu care se confrunta societatea
-nu e5ista alternative# din anali!a alternativelor re!ulta ca acestea sunt ai repede asuri
copleentare
Conceptul de re!ultate
o politica este de!v in scopul obt unor re!ultate pe t.l.
Ctrl direct Influente
Input
%intrari&
actiuni output
%iesiri&
re!ultate
directe
ipactul re!ultatelor %pe t.. -* factori
e5terni&
re!ultate pe
t.l.
K* K* K* K*
K*
6
Intrari -fonduri, ec-ipaente, RU
)ctiuni -desf cercetarii
-proiectarea unei capanii de
inforare
Iesiri -capanie de inforare la tv
Re!ultate directe
Re!ultate indirecte
GGGG tabele de pe site
>
CURS 9-01.11
Dodele de elaborare"abordare a p.p.
- cea ai cunoscuta abordare in procedura de deci!ie este abordarea rationala
Dodelul rational
6tapele abordarii rationale :
- forularea probleei
- investin$area situatiei pre!ente si stran$erea de fonduri"date
- elaborarea unei $ae de variante
- ale$erea solutiei optie
- evaluarea consecintelor pt fiecare varianta
- aplicarea solutiei alese
- verificarea ipleentarii
- evolutia re!ultatelor
1. Corularea probleei
- repre!inta"ofera otivatia pt derularea deersurilor necesare finali!arii politicii si repre! un cadru
indispensabil orientarii efortului de stran$ere de date
- criterii de definire a probleei:
-* evaluative @ aproape ereu problea trebuie abordata din perspectiva /esecurilor0 de
piata, adica cu dificultati din sectorul privat det def probl ca probl pub si prin aceasta reclaa in
od le$iti asuri de ibunatatire finantate din resurse pub
-* de cuantificare a probl in asura in care e posibil
7roblee in definirea probleei :
- conditiile care $enerea!a problea sunt insele problee
- ratarea unei oportunitati e o problea
- factorii de deci!ie si ana$erii pub nu au voie sa perita ca prin focali!area asupra unei
probl sa in$radeasca efortul de cautare a unor oportunitati plau!ibile"viabile# in acest sens tre0
evitate forulari de tipul : /sunt prea putine caine pt oaenii fara adapost0# sunt recoandate
forule de tipul : /sunt prea ulti oaeni fara adapost0
Cau!ele care $enerea!a probl sunt la randul lor probl si in consecinta tre0 evaluat lantul
cau!al care lea$a o anue situatie de lucrurile ne$ative pe care se presupune ca le $enerea!a si tre
sa e5iste convin$erea ca lantul cau!al e real%e5:folosirea dro$urilor un e o problea pt toti oaenii
dar poate deveni o problea cand se a8un$e la crie,de!ebrari de failii&
In viata reala, problee politice apar ca o conver$enta de eleente diver$ente :
personalitati, $rupuri de interese, date statistice, nore si interpretari 8uridice etc.
'. Investi$area situatiei pre!ente si stran$erea de date
- inforatiile sunt acele date care a8uta la ase!area luii reale in diferite cate$orii lo$ice"epirice
- proba este inforatia care influentia!a credintele celor interesati de anuite caracteristici
senificative ale probl cercetate
- probele sunt de nat a sc-iba credintele
- utilitatea acestor probe e conferita de : 1.evaluarea a$nitudinii sin at probl#
'.eval caracteristicilor particulare ale situatiei cercetate
%e5: vol de unca dintr0un sector#evolutia deo$rafica in ultiii 9
ani in Ro&#
+.eval politicilor e5istente intr0un anu doeniu
+. Constructia alternativelor
:ptiunile politice sau directiile de actiune alternative sau strate$iile alternative de
interventie pt re!olvarea sau aplanarea unei probl definesc alternative de luat in considerare.
?
:bsE 1. dearati constructia de alternative de pe o po!itie cat ai cuprin!atoare si finali!ati cat
ai focali!at
'. retineti alterntivele pe care actorii politici-c-eie le sustin in od desc-is
+. inventati"create"construiti alternative superioare celor discutate in od curent cu actorii
politici-c-eie
1. CR6),ILI,),6
9. e5ainati sursele coune $eneratoare de sc-ibare din ediul p.p. pt a obs daca unele
dintre aceste surse pot afecta nat probleei
,endinte care pot afecta nat probl :
1.sc-ibari politice in ura ale$erilor
'.odificarile din rata soa8ului si a inflatiei
+.utatii deo$rafice : atricea i$ratiei si curbele deo$rafice pe cate$ de varste
1.austeritatea sau la5itatea %lar$-etea& sc-ibatoare a bu$etelor pub, cau!ate de politicile de
ipo!itare si de c-eltuieli
In constructia de alternative tre0 sa se urareasca anali!a cau!elor ce au $enerat problea.
In od lo$ic, nu e necesar sa cunoaste cau!ele unei probl pt a o re!olva, dar o sc-ea cau!ala
corecta isi dovedeste utilitatea, su$erand /punctele de interventie0 posibile
C-eia conceptuali!arii se ateriali!ea!a prin incercarea de a re!ua ideea strate$ica
fundaaentala a unei alternative intr0o propo!ie, cel ult o fra!a.C-eia siplificarii consta in a
face diferenta intre alternativa de ba!a si variantele ei.)lternativa de ba!a ia fora unei strate$ii de
interventie%cu ar fi aplicarea unor asuri de re$leentare&care deterina oaenii si"sau
institutiile sa0si odifice coportaentul.
Lariantele cuprind dif etode de finantare si ipleentare
Criterii de apreciere a alternativelor si de ale$ere a solutiilor :
1./8udecati de valoare0 asupra result si nu asupra alternativelor
'.criteriile de selectie aplicate asupra re!ult asteptate
+.selectia criteriilor se b! pe def probleei
Criterii de selectie :
-* eficienta, care pp anali!a cost-beneficiu sau rentabilitatea costurilor
-* e$alitate, ec-itate, corectitudine, libertate, counitate
Criterii practice de eval a solutiei :
-* le$alitatea @ politica fe!abila nu tre0 sa incalce dr constitutionale, le$ale sau cutuiale
-* consistenta @ c-iar daca ipleent nu e perfecta, re!ultatele politicii pot fi satisfacatoare
-* acceptabilitatea politica @ politica acceptata sau cel putin sa nu fie inacceptabila
- inacceptabilitatea politica @ cobinatia dintre prea ulta opo!itie si"sau prea putin spri8in
-* perfectabilitatea @ e5istenta unui spatiu de anevra pt cei care vor aplica politica pt ca acestia sa
poata ibunatatii proi initial
=
CURS 6-11.11
%continuare&
- odelul rational %sinoptic& se aplica conditionat de ur preise :
M toate info neces sunt disponibile
M procesul de luare a deci!iei e centrali!at %nu0s iplicati ai ulti actori relevanti&
M ia$inea asupra tuturor variantelor e coplet clara
)bordarea increentala a fost introd in 1=9= de Iindbo
- se ba!ea pe e5perienta cotidiana
- incearca sa ofere o idee despre odalitatile practice de luare a deci!iilor, pornind de la :
1. inforatiile necesare luarii deci!i nu0s coplete
'. obiectivele si i8loacele nu0s separate%distincte&%e5istenta i8loacelor deterina
fe!abilitatea obiectivelor&# se selectea!a doar cateva obiective"i8loace
+. e5ista ai ulte or$ani!atii%actori&iplicate intr0un astfel de proces deci!ional
1. solutia aleasa tre0 sa intruneasca consensul, fara a fi obli$atoriu si a fi cea ai buna
9. procesul de luare a deci!ie e neoo$en si se fac pasi ici%increente&in vederea
re!olvarii probleelor
6. ipactul deci!iilor luate pas cu pas%etoda increentala&e iportant pe teren lun$
)nali!a coparativa a celor ' odele reflecta ca intre ele e5ista o dif esentiala cu privire la
proiectarea unei politici :
M odelul rational porneste de la o vi!iune unitara
M odelul increental porneste de la o vi!iune ulti%pluri&centrata
Din perspectiva unicentrata, proiectarea politicii si procesul politicii in $eneral e focali!at
asupra definirii probl, solutionarii probl, luarii deci!iilor cu privire la instruentele utili!ate in
ipleentarea politicii de catre Guv
)bordarea ulticentrata pp e5istenta unor $rup autonoe care iau propriile deci!ii, a unei
/aini invi!ibile0 care se iplica in adoptarea acestor deci!ii pt ca in final, deci!ia sa repre!inte
resultatul unui consens.
Din perspectiva pluricentrata, luarea deci!iei finale se face in ura luarii unui nr de deci!ii
diferite, de a caror adoptare se ocupa $rup de interese iplicate.7unctele de vedere anta$oniste si
conflictele apar in etapa de ipleentare, iar pt depasirea lor ale$erile facute in pria etapa a
proiectarii politicii tre0 rene$ociate.
,endintele utili!e odel rational in proiectarea p.p. au fost liitate pe asasura ce a
devenit tot ai evident faptul ca :
M Guv tre0 sa iplice in luarea deci!iilor si factori de interes relevanti, deoarece nici Guv si
nici $rupurile autonoe sau de interes nu au putere absoluta
M politica e re!ultatul ne$ocierii dintre dif $rup de interes, iar aceste interese tre0 ec-ilibrate
Dodelele de elaborare a pol oferite de literat de specialitate repre! o cobinatie dintre
odel rational si odel increentat
Dodelul dia$nostic pp ? etape :
1. anali!a situatiei e5istente pana la proiectarea politicii
'. anali!a probleaticii politicii
+. anali!a cau!elor si efectelor probleei %odelul doeniului ca!uistic&
1. forularea obiectivele finale si a unor criterii ri$uroase de evaluare a acestuia
9. stabilirea instruentelor politicii si a contributiei acestora la atin$erea obiectivului final
6. proiectarea :r$, structurilor necesare procesului increental
>. anali!a cost-beneficiu
?. forularea proiectului politicii
10
- este un i5 intre abordarea rationala%care pp adunarea si ordonarea infoatiilor care vor constitui
ba!a viitorului proiect al politicii&si vi!iunea increentala%in care politica se orientea!a catre
solutionarea sau cel putin diinuarea probleelor&
Cercetarile desfasurate si pre!entate in literature deonstrea!a ca acest odel e adecvat
ca!urilor in care probleele sunt cople5e si certe.7t probleele incerte, utili!area odelului e
posibila cu conditia efectuarii unor odifificari de aplitudine variabila.Cenoenele si
evenientele din luea reala nu urea!a un odel liniar A* disecarea in parti constitutive si
reasablarea lor ulterioara nu poate fi subordonata unei etodolo$ii pas cu pas de tipul anali!ei
sisteice
Daca variabilele iportante sau rel dintre ele /s incerte, iar eliinarea lor e iposibila, pt
reducerea"eliinarea acestor incertitudini e neces de!voltarea unui odel care sa dea raspunsuri
rapide la sc-ibari%incertitudini acceptate&.In astfel de ca!uri se poate construi un odel de
instruent politic 3incert4%etapa 9 din odelul anterior&
MM de copletat cu aterialele de pe $roup
Deci!ia in sistee de $uvernare fle5ibile
7e plan international, constructia de retele specifice p.p., identificate prin noi sistee de
$uvernare fle5ibila de tip ultiactori i se acorda o atentie din ce in ce ai are.)ceste noi sistee
de $uv difera de cele traditionale prin caracteristicile proprii siseelor fle5ibile.
Ideea stereotipa :37rocesul deci!ional porneste de la o problea si in od autoat se va
finali!ea!a cu o deci!ie de0a lun$ul unui proces unifor ce pp parcur$erea ai ultor etape4%de la
odelul rational& nu e confiarata de realitate.Un proces nu avansea!a in od liniar de la problea
la solutie.Ia$inea liniara si unifora a procesului deci!ional a fost inlocuita cu ia$inea unui
proces in spirala.: bucla a spiralei se inc-eie la un oent dat cu un re!ultat teporal
Un aspect iportant al proces deci!ional in structuri fle5ibile e acela ca nu au un pct de
plecare bine definit.C-iar si retrospectiv e identificarea acestui pct e dificila.Intr0un astfel de proces,
actorii participanti au diferite initiative# doar unele dintre aceste idei si initiative vor fi pastrate in
atentie pt perioade ai lun$i de tip.2u se poate prevedea de la inceput care din initiative va
casti$a acest statut.
7ro$resul si declinul initiativelor ipreuna cu faptul ca acestea se afla in concurenta si se
suprapun, au ca efect dificultatea uraririi druului parcurs de o deci!ie pornind de la o anu
initiative
Strans le$ata de aceasta afiratie e ideea ca de cele ai ulte ori, deterinarea finali!arii e
o problea dificila.Deci!iile referitoare la dif optiuni te-nolo$ice, nu nuai ca preced un proiect,
dar vor continua si pe parcursul derularii proiectului%datorita incertitudinii te-nolo$ice sau pt ca
entitatile iplicate vin cu noi cereri sau doleante&
C-iar si dupa finali!area proiectului, deci!iile referitoare la anu optiuni nu0s finale.In fa!a
utili!arii, solutiile te-nice alese pot $enera problee si pot deveni iar subiecte de de!batere
,ipul de desfasurare a procesului deci!ional in aceste sis nu poate fi de la inceput estiat
cu preci!ie.Durata de desf a unui proces deci!ional e variabila:perioade de e5trea si intensa
activitate pot alterna cu perioade in care procesul deci!ional se desfasoara ult ai incet sau cu
perioade in care este c-iar stopat.
11
CURS >-1?.11
Deci!ia in sisteele de $uveranare fle5ibile
Continutul proceselor deci!ionale poate de aseenea fi descris intr0o ia$ine
neunifora.7rocesele deci!ionale referitoare la un anuit subiect au continuturi variabile de0a
lun$ul tipului# aceste sc-ibari in continut sunt deterinate de faptul ca :
M pe pacrcursul tipului pot sa apara solutii noi
M pe parcursul tipului nr actorilor care iau parte la procesul deci!ional este variabil
Sc-ibarea perceptiei asupra probleei, sc-ibarea solutiilor si a actorilor deterina o
dinaica accentuata a deci!iei.Dupa o anuita per de tip actorii isi redefinesc probleele# acest
lucru se e5plica fie prin faptul ca probleele, asa cu a fost initial definite, nu se potriveste cu pp
curent de $andire sociala e5istent la un o dat, fie pt ca o noua definitie data probleei poate
oferi oportunitatea an$a8arii unei noi coalitii de actori.
Se ipune entiunea foarte iportanta ca intre forularea problei si solutiile disponibile
pot aparea discrepante ari, ca! in care redefinirea probleei e necesara.
In consecinta, solutiile disponibile pot avea un rol decisiv in stabilirea probleei in
de!batere.Solutiile disponibile sau cel putin solutiile ce pot fi incadrate in aceasta cate$orie sunt
decisive pt probl fata de care actorii isi anifesta interesul.Ca solutie, un actor poate avea in vedere
solutii financiare, solutii care vi!ea!a forta de unca, te-nolo$ia, presti$iul, inforatii sau
contributii ale acestora
Li!iunea traditionala asupra procesului decisional, confor careia probleele decid
solutiile este coplet rasturnata
Un al +0lea eleent al neuniforitatii substantiale este dinaica $radului de iplicare a
actorilor# acestia pot participa doar secventional in anuite etape ale procesului decisional# pot sa0si
asue un rol central"de initiere, ulterior re!ervandu0si doar un rol secundar
Interactiunea e5ista intre dif tipuri de neuniforitati substantiale si teporare# e5plica de ce
procesele deci!ionale cople5e isi pierd frecvent din intensitate si a8un$ c-iar sa se opreasca, ceea
ce arc-ea!a sfarsitul unei runde de ne$ocieri
7rocesul va reincepe dupa o perioada de /odi-na0, oent in care pot sa apara noi surse de
elab a unei deci!ii.2euniforitatea procesului deci!ional poate duce si la cone5iuni nepreva!ute,
ca! in care realitatea se poate de!valui intr0o aniera pe care nieni nu a preva!ut0o sau proiectat0o
In conclu!ie, desfasurarea neunifora a proceselor deci!ionale in sisteul fle5ibil ofera o
serie de oportunitati, dar repre! in acelasi tip si o serie de aenintari.Iuand in considerare
caracteristicile confi$uratiei de retea %participarea ai are a nr de actori&, caracterul ultiplu al
scopurilor"vi!iunilor"intereselor"contributiilor, nu este surprin!atoare aparitia unor problee le$ate
de le$itiitatea, e5perienta, eficaciatatea si eficienta sis fle5ibile
)cest anunc-i de probl repre! o provocare, pe care specialistii in p.p. incearca sa o
depaseasca prin de!voltarea de noi concepte, ipote!e, te-nici si odele de cercetare pt
perfectionarea sisteelor de $uv oderna.
Dana$eentul p.p.
7reocuparile teoretice referitoare la deersurile ana$eriale concentrate asupra proceselor
fle5ibile au $enerat ur tip de abordari :
M ab instruentala
M ab interactiva
M ab institutionala
M ab din prisa confi$uratiei
1. ab instruentala
Spre deosebire de structura birocratica traditionala in care Guv repre! persona8ul pp aflat in
/punctul de coanda0 al societatii, in ca!ul sisteelor fle5ibile sunt iportante contributiile tuturor
actorilor coponenti, deoarece interesele si scopurile acestora sunt diferite# aboradarea
1'
instruentala e focali!ata asupra identificarii cailor prin care coportaentul actorilor din sis poate
fi influentat in scopul aroni!arii intereselor acestora
Instruentele utili!ate in acest scop sunt adaptate conditiilor %structura ultifora si
interdependenta& ceea ce presupune un $radul ridicat de fle5ibilitate si de particulari!are.)cest tip
de instruente contribuie la reodelarea structurii sisteului avand ipact asupra tuturor celorlalti
actori.
Din perspectiva acestui tip de abordare, ratiunea actorului doinant e aleasa ca punct de
referinta iar provocarile ce $ravitea!a in special catre definirea strate$iilor $lobale %la nivelul
sisteelui&, prin care coportaentul actorilor si dinaica sisteului sa poata fi astfel adaptate
incat obiectivele entitatii doinante sa fie atinse.
)b instruentala pp e5istenta unor obiective prestabilite, apartinand unui actor doinant
%Guv&, iar rolurile celorlalti actori din retea sunt fi5ate in fct de contributia acestora la atin$erea
obiectivele prestabilite de actorul doinant.Deersul ana$erial in acest tip de ab pp coordonarea
contributiilor actorilor din retea
'. ab interactiva
In coparatie cu ab instruenatala, care se re!ua la influentarea coportaentelor
actorilor din retea ce au propiile scopuri si interese, ab interactiva pp ca aceiasi actori sa0si aduca
propia contributie la def obiective coune si sa participe la procesul deci!ional pe ba!a propriei lor
lo$ici de actiune.
)b interactiva e5plorea!a odul in care procesele de counicare, cooperare, ne$ociere,
luarea deci!iei sunt influentate de lo$ie de actiune si de strate$iile participantilor.Sisteul e privit in
principal ca o arena in care persona8ele incearca sa fructifice cat ai bine interdependenta dintre ele
In ab interactiva coordonarea e la fel de iportanta ca si in ca!ul ab instruentale# totusi
aceasta coordonare nu deriva dintr0un scop predeterinat, ci din interdependenta sibolica si
strate$iile de cooperare dintre actori.In plus, sunt la fel de relevante si alte deersuri strate$ice,
ne$ocierea sau copetitia.
Strate$iile individuale la niv de entitate tre0 asociate cu re$ulile si intredependenta, care def
strate$iile $lobale ale sisteului.Confor acestei ab sunt de asteptat odele strate$ice variate si
cople5e.Io$ica de actiune a actorilor precu si diferentele in repre!entare pot avea o influenta
a8ora asupra dinaicii sisteului.
)ctorii nu nuai ca tre0 sa repre! or$ani!atia lor, dar au si interese de continuare a 8ocului,
de entinere a relatiilor viabile si de pastrare a credibilitatii e5terne asupra activit si perforantelor
sisteului.
In consecinta, acestia elaborea!a re$uli si proceduri, de!volta stiluri de interactiune care nu
corespund ereu asteptarilor :r$ repre!entate si care nu sunt ereu vi!ibile.6ste iportant de obs
ca datorita rel de interdependenta niciun actor sin$ular nu se poate transfora in actor doinant#
aceasta e5plica partial de ce sisteul nu functionea!a atat de lin cat s0ar astepta /traditionalul raison
t0etre0, putand sa produca re!ultate nepreva!ute, pe care niciunul din participanti nu le0a previ!ionat
+. ab institutionala
Se concentrea!a asupra caracteristicilor de fora si structura, precu si asupra
caracteristicilor culturale ale sisteului si ediului acestora.In acest sens se acorda atentie ori$inii
crearii si aplicarii re$ulilor %conventionale si neconventionale&, procedurilor si practicilor ca o
refle5ie a odelelor si restrictiilor predoinante.
Dodelele institutionale definesc oportunitati si restrictii referitoare la proceduri, participare,
posibile definiri si e5plicitari ale probl, solutii etc
Desi ori$inea, structura, continuitatea si infl odelelor cu caracter de re$leenatre si
norare sunt puse in evidenta, in special in cadrul acestei ab variabile institutionale, sunt
iportante si in cadrul ab instruentale si interactive din perspectiva utili!arii acestora in scopul
influentarii proceselor de elab si ipleent a politicii
1+
CURS ?-'9.11
Grupuri de interese
Iiitarea efectelor ne$ative ale $r de int asupra p.p. prin transparenta si participare
1.,ipuri si structuri ale $r de int
$r de int A $rupare de entitati care ipartasesc si incearca influentarea procesului $uvernaental de
luare a deci!iei in directia satisfacerii propriilor interese
Desi in anu ca!uri $r de int incearca sa influente!e re!ultele finale ale procesului
electoral, acestea nu au candidati proprii si nu0s interesate in casti$area $uvernarii.7rioritatea $r de
int este aceea de a influenta politicile care actionea!a in aria lor de interese.Ceea ce 8ustifica
e5istenta $r de int intr0o fora deocratica repre!entativa este : rolul asuat de acestea in
sensibili!area si responsabili!area ebrilor e5ecutivului, le$islativului si 8ustitiei fata de anue
nevoi ale societatii
65istenta $r de int e 8ustificata prin incercarile de iplicare a anuitor se$ente ale
populatiei in sustinerea obiectivelor considerate repre!entative de catre $r de int.Cetatenii, cei care
considera ca obiectivele coune sunt cel ai bine servite"sustinute prin actiuni colective se
asocia!a fie la un $r fie la altul , in scopul proovarii propriilor nevoi ec si"sau anuite sc-ibari
politice ori sociale.
Cate$orii de $r de int :
$r de int ec, $r de afaceri, profesionale si cele care repre! interesul salariatilor sunt cele ai
puternice pt ca a8oritatea populatiei e preocupata de propia bunastare econoica.
Cresterea rapida a nr $r de int din sfera afacerilor e deterinata de acele problee critice
ale caror anifestari afectea!a ediul de afaceri si cliatul politic%e5. politica fiscala# subventiile si
a8utoarele de stat# pol concurentei# ta5a iporturilor# re$lernt de prot a ediului -* produc
distorsiuni in ediul de afaceri, datorita cresterii costurilor de derulare a afacerilor&.
Gr de int ale salariatilor @ sindicatele, $r de int ec ip @ asociatiile care aduc in atentia Guv
interesele particulare ale anuitor cate$orii profesionale.%Cole$iul Dedicilor# Cole$iul
Caracistilor# Institutul de S.). 7aul 2e$ulescu# :rdinul )r-itectilor&
Gr de activis civic %$r civice& se ba!ea!a pe casti$area increderii opiniei pub prin
sustinerea e5i$entelor si asteptarilor acesteia
)nuite :r$ ilitea!a pt ceea ce ele aprecia!a ca fiind repre!entativ pt interesul pub
$eneral.)cest tip de $r se ai nu in lit de specialitate si $r de int public si se anifesta in directia
sustinerii interes pub referitoare la anu probl %e.$. dr civice&.Heneficiile vi!ate de aceste $r sunt de
nat ideolo$ica si estetica, si niciodata ec.
,actici ale $r de int
1. lobby(sua)/advocacy(ue)
@ actiunea prin care se incearca influentarea deci!iilor $uvernaentale %prin transparenta&
- date si info te-nice pe care eb 7arl si Guv %dar si cei apartinand aparatului birocratic din
interiorul acestei institutii& au nevoie de dif anali!e, pre!entari de situatii si evaluari adinistrative
- cea ai are parte din eb Guv si ai 7arl %si stafful lor& nu dispun de o e5perti!a bo$ata, a.i.
toate activit a caror responsab si0au asuat0o sa se desf la un nivel opti
- in consecinta, sunt dependenti de inforatiile si recoandarile%referitoare la ii de problee
asupra carora tre0 sa se decida& pe care le priesc de la persoanele ce fac lobb.
- absenta unui cadru norativ care sa confere le$itiitate procesului de lobb. scoate din discutie
transparenta si incura8ea!a 3participarea4 doar pt 3initiati4
- fundaentarea relatiilor pe alt tip de interese decat cele entionate anterior e de nat sa introduca
in od autoat suspiciunea de coruptie si in od iplicit $r clientelare
'. participarea la proces electoral
@ pt un nr senificativ de $r de int, aceasta este considerata cea ai iportanta dintre tactici
- pe parcursul proceselor electorale, $r de int devin deosebit de relevante pt partidele inscrise in
lupta electorala
11
:bsE - iplicarea $r de int in procesul electoral se face in od transparent# se declara public
sustinerea pt un partid sau altul si suele alocate capaniei electorale
7rin traditie, arile federatii sindicale ofera sustinere partidelor de stan$a, iar arile
copanii sustin cu prioritate partidele de dreapta.In pre!ent, aceasta nu ai este atat de reala
In alte situatii, diferite de cea traditionala, $r sustin acele partide care include obiectivele coune
$rupului in platfora electorala a partidului.
+. constructii de coalitie
@ crearea unui con$loerat de $r de int in scopul reali!arii unei actiuni de lobb.
couneAconstructie de cualitie
- o astfel de tactica are in cele ai ulte ca!uri un succes deosebit
- coalitiile pot functiona si ca aliante teporare dedicate"focali!ate asupra unei problee particulare
- inaninte de '001, o coalitie de :2G %aliante teporare focali!ate pe o problea teporara&
- asta!i e5ista o coalitie pt universitati curate for din :2G, personalitati individuale# cau!a
particulara -* eliin practicilor clientelare, a nepotisului din universitati
- un alt tip de coalitii sunt ele intre clientii politici
1. actiuni litigioase
@ ulte $r de presiune, in particular si $r de int folosesc liti$iile in instanta pt a influenta deci!iile
politice
- desi e o tactica destul de scupa si de durata, actiunile liti$ioase pot deterina sc-ibari politice
rearcabile
Ipactul $r de int asupra p.p.
- $r de int sunt in od esential institutii ale se$entelor superioare ale societatii si repre! val
acestora in proces p.p., ceea ce poate fi considerat drept 3pacatul ori$inar4
- in consecinta, $r de int, c-iar daca sunt purtatoarele unor bune intentii cu privire la slu8irea
interesului pub, isi proiectea!a obiectivele si interventiile doar in fct de un ic $r de int privat
- $r de int pot perturba proces p.p. prin actiunile e5ercitate de retelele inforale care include, alaturi
de $r de int, si ebri ai 7arl, oficiali $uvernaentali, pers din stafful acestora si inalti birocrati
Retea inforala
-* o structura fle5ib %actori c-eie& repre! reteaua forala
- in spatele retelei forale se afla reteaua inforala %for din rude, prieteni, relatii de afinitate etc&
19
CURS =- 0'.1'
%continuare&
Ipactul $r de int asupra p.p.
)ceste institutii repre! interesele se$entelor superioare ale societatii si valorile acestora in
procesul p.p. N-* pacatul ori$inar.
In consecinta, $r de int, c-iar daca sunt purtatoarele unor bune intentii cu privire la slu8irea
interesului pub, isi proiectea!a obiectivele si interventiile doar in fct de un ic $r de int private.
Gr de int pot disturba proc p.p. prin actiunile e5ercitate de retelele de inforale care includ,
alaturi de $r de int si ebri ai 7arl, oficiali $uvernaentali, pers din stafful acestora si inalti
birocrati.
7e ba!a sc-ibului de inforatii, colaborarilor si acordarii de asistenta reciproca, fiecare $r
lucrea!a in interesul propriu, dar si0n avanta8ul celorlalti participanti la retea.7rincipalul este 3sa fii
in carti4.Incura8area participarii doar a celor interesati, avi!ati transea!a procesul p.p. in favoarea $r
iplicate.6 necesara /desc-iderea0 structurii fle5ibile si includerea altor cate$ de $r repre!entante
ale int pub.
:bsE- cultura de asociere nu este inca un e5ercitiu curent in societatea ro
Gr de int : constructie sau coruptie
1
- $r de int sunt :r$ care, fie vorbesc pt cei ce vorbesc prea incet, fie ii repre!inta pe cei ce nu0s
capabili sa se repre!inte sin$uri %tineri, saraci, pers aflate in dificultate& J se poate afira ca prin
sustinerea int eb lor, $r de itn contrib la deocrati!area deersurilor $uvernaentale
'
- pre!enta $r care proovea!a doar interesele unor $r private, reduse diensional e considerata
distructiva, iar influentele e5ercitate asupra sisteului politic sunt asiilate cu efectele ce
perpetuea!a coruptia
)nalistii politici aprecia!a insa ca indiferent de efecte, pre!enta $r de int este un cost
inevitabil in orice sis deocratic
In favoare entinerii $r de int pledea!a ar$uentul le$aturii stabilite intre cetateni si
oficialii pub, prin intreediul sindicatelor, asociatiilor de afaceri sau profesionale.Laloarea unei
astfel de le$aturi poate fi ec-ivalenta cu pretul real al distorsiunii care se produce inevitabil in
conditiile in care $r de int sunt active in procesul p.p.
Sta$narea constructiei
- are loc in ur cond :
1.vicierea cliatului de copetitivitate nationala %e.$. /ster$erea0 datoriilor unor anu
copanii&
'.crearea si entinerea unui cerc vicios intre $r clientelare si ad pub a carei dorinta de
sc-ibare e sta$narea
+.structurile birocratice %care refu!a sc-ibarea& favori!ea!a celebrele onopoluri
inforationale, care fac posibila detinerea unor po!itii iportante in structurile ierar-i!ate fara
atin$erea unor criterii de perforanta si a caror entinere este incon8urata de clientii politici
interesati
Dodele de proiectare a p.p.
1. mod rational @ potrivit cu re!olvarea probleelor siple si certe
etape : a& constienti!area probleei
b& anali!a situatie curente
c& forularea unei $ae de variante
d& evaluarea variantelor
e& ale$erea solutiei optie
f& ipleentarea solutiei
1
constructie
'
coruptie
16
$& verificarea odului de aplicare
-& evaluarea re!ultatelor
'. modelul intuitiv @ destinat probleelor siple si incerte
etape : a& anali!a probleei
b& cercetarea intuitiva a etodelor de atin$ere a obiectivelor
c& forularea obiectivului final, a criteriilor de evaluare si a instruentelor politicii
d& copararea costurilor si beneficiilor estiate pt fiecare varianta
e& anali!a procesului de ipleentare si a liitelor acestuia
f& forularea propunerii de proi
+. mod inovativ @ destinat probleelor cople5e si incerte
6tape :
a& se porneste de la feno concrete%anali!a&
b& definirea probleei
c& abstracti!area probleei
d& idenificarea unei odalita de abordare concreta, specifica politicii pe care vreau sa o
proiecte!
1. mod diagnostic @ detinat probleelor cople5e si certe
etape : a& anali!a cau!elor si efectelor probl
b& anali!a $lobala a starii curente
c& anali!a probleaticii politicii
d& forularea obiectivului final si a criteriilor de eval
e& stabilirea instruentelor politicii si a contributiei acestora
f& proiectarea or$aniselor necesare procesului de ipleentare
$& anali!a cost-beneficiu
7roblee le$ate de procesul de ipleentare a p.p.
- ipleentarea p.p. se confrunta cu o serie de provocari"liite
- cunoasterea acestor provocari deterina %are consecinte asupra& reusita procesului de
ipleentare
- ana$eentul proc de ipleentare revine in e5clusivitate ad.pub., respectiv unitatilor de p.p.
care e5ista la niv fiecarui inister
Iiitele proc de ipleentare :
). sc-ibarea intentiilor celor ce elaborea!a politicile pe parcursul ipleentarii
H. po!itia $r de int si a beneficiarilor politici
C. libertatea de actiune a actorilor iplicati, ca raspuns a instabilitatii $r-tinta
D. re$leentarile nu0s suficiente
6. coproisul intre re$leentari si copetenta profesionala %coruptia&
Cactori care infl proc de ipleent :
- obiectivul celor care ipleentea!a politica si cele ale $r-tinta
- cantitatea de info relevante in procesul de ipleentare
- distributia puterii intre actorii ipleentarii si beneficiarii politicii %ebrii $r-tinta&
1>
CURS 10- 0=.1'
Strate$ii de surontare a barierelor intalnite in iopleentarea p.p.
strate$ie -* cale de parcurs J resurse
cu G
directie de actiune
se iau obli$atoriu in calcul resursele actuale si potentiale
ob -* ce %vreau sa fac& G
ipleentare -* punere in aplicare
- in $eneral, cultura repre! calea prin care eb unui $rup counica atat intre ei, cat si cu alte $r
din societate
- in procesul de counicare sunt relevate coporta, obiceiuri, practici, val si credinte coune
Ipactul culturii or$ani!ationale asupra succesului ipleent unei p.p."europene
- studiile si practicile internationale au evidentiat faptul ca :r$ pub, a caror cultura este 3adaptiva4,
au o evol rearcabila, din perspectiva de!voltarii proceselor p.p. la care participa, coparativ cu
institutiile in care nu e5ista o astfel de cultura
- procesul p.p. este orientat spre viitor, in tip ce cultura etaor$ani!atiei pare sa0si aiba ori$inile
in trecut
eta:r$ -*con$loerat de :r$ diferite %pub, private, :2G, asociatii, $r de int&# toate :r$ din
structura fle5ibila
- anali!a copleta a proces p.p. perite forularea unei suite de ipote!e strate$ice :
1. proc p.p. nu repre! doar o sipla succesiune de etp de actiune
- el in$lobea!a, de aseenea, un set de valori si ipote!e care, cu toate ca nu0s e5plicite, fac parte
inte$ranta din proces
- anali!a procesului coplet de p.p. ofera certe servicii referitoare la faptul ca acesta se desf opri
in :r$ care :
- fct in are asura pe pp deocratice
- sunt ai ult fle5ibile decat deocratice
- fol ecanise de otivare si proov desc-iderea si an$a8aentul fata de :r$
- au un cliat de colab ce favori! unca in ec-ipa
- anifesta interes in $asirea unor solutii inovative si0s in od real preocupate de apropierea fata de
cetatean
- :r$ de acest $en sunt sofisticate si ature in coparatie cu esantionul ediu repre!entativ al
celorlalte structuri caracteristice :r$ pub traditionale
- prin anali!a ipote!elor ce stau la ba!a proces unei p.p. ar trebui sa fie posibila o ai buna
intele$ere a conceptelor si val ce o definesc
'. o :r$ nu e un con$loerat de oaeni si resurse
- aceasta este constituita dintr0un set de val si ipote!e care0i dete propriul cliat si propria cultura
or$ani!ationala
:bsE - aturitatea unei :r$ afectea!a cultura or$ani!ationala
- indiferent de odul in care0s structurate, :r$ nu0s niste asinarii fara viata
- oaenii iplicati, e5perienta lor in :r$, sis propriu de val contribuie la /insufletirea0 :r$
- :r$ dev atura pe asura ce acuulea!a cunostinte si reuseste sa re!olve probl cople5e cu care
se confrunta
- purtatorii de cultura %ana$erii si personalitatile repre!entative de la niv :r$& pot fi otorul
sc-ibarii sau un el al stabilitatii %increenire in proiect& in fct de val pe care le fac e5plicite, prin
coporta anifestat %si nu de val pe care le declara public ca le0ar sustine&
+. daca val funda proov de o p.p. sunt relativ copatibile cu cele ale eta:r$, atunci e5ista o
are probabilit ca proc sa fie adoptat si politica sa reuseasca
- :r$ care se incadrea!a in cele definite la 1. repre! un spatiu in care aceasta ipote!a este valabila
- din studiile si practica internationala a reiesit ca e5ista o diversitate de bariere in de!v proc p.p., si
anue :
- co$nitiva
1?
- inforationala
- de resurse
- coportanetala
- culturala
- prin urare, esecul unei p.p. poate fi atribuit oricareia din barierele enuerate
- cu toate acestea, daca eta:r$ a facut eforturi reale si decisive pt reusita proces p.p., cele ai
ulte din barierele enuerate vor inceta sa ai constituie obstacole insurontabile
- pt asta e nev ca eta:r$ sa fi atins un anu niv de aturitate
1. :r$ nu0si va sc-iba sis de val sau cultura, decat daca are loc un evenient senificativ, care sa
8ustif sc-ibarea
- aceasta ipote!a e confirata de toate studiile care tratea!a t- sc-ibarii or$ani!ationale
- ulte din aceste studii consid cultura or$ani!ationala drept /buturu$a ica0 de care se ipiedica
sc-ibarea
- tea sc-ibarii aduce in discutie o alta probl iportanta :
7ot actualii purtatori de cultura %ana$eri& sa raana la coanda si in acelasi tip sa
introd o noua cultura or$ani!ationala %care sa fie copatibila cu val continute de p.p.& G
- in conclu!ie, cultura eta:r$ tre0 aroni!ata cu p.p. pe care o proovea!a, in tip ce aceasta isi
croieste un dru printre scila %si caripta @ ' insuleE& bunelor intentii
- e un proces dificil care are nev de sustinerea unei culturi puternice
- in tarile, a caror e5perienta deocratica este relativ redusa, eta:r$ asociate p.p. au culturi slabe
- pt ca o cultura sa fie puternica, este nev ca val, credintele si atitud sa fie intense, cat ai lar$
raspandite si ipartasite de actorii ce constituie eta:r$
- forta unei culturi re!ida insa in continutul ei real si in $radul de adecvare a solutiilor $asite la probl
p.p.
- o cultura puternica pp consensul actorilor asupra felului in care tre0 efectuata si ipleent p.p.
- cultura puternica nu inseana acceptarea obedienta"oarba, ci consensul asupra val si atitud
- construirea unei astfel de culturi pp tip si eforturi substantiale pt invatarea si consolidarea
acesteia
- esential este ca intre cultura de ba!a si cultura actorilor sa nu apara diferente prea ari sau
conflicte ireconciliabile.
sc-ib entalit de $rup
sc-ib aptitud de $rup
sc-ib entalitatii
sc-ib aptitud
unei pers
efort
tip
1=
Cursul 11-16.1'
7rocesul de evaluare a proiectului de p.p
Henc- Dar<in$%asurare si coparare&
-etoda celor ai bune practici
6valuarea re!ultatului reala al unei pp e in cele ai ulte ca!uri un proces dificil ale carui
dificultati provin dintr-o ultitudine de directii.6leentele calitative ce descriu re!ultatul real sunt
$reu de conceptuali!at, de scris si de identificat.Cuantificarea tuturor eleentelor e iposibila.
Interfata variabilelor aditionale face dificila,uneori c-iar iposibila, i!olarea unor eleente
specifice unei anuite politici.
Re!ultatul real tinde sa se disperse!e in tip.6fectele produse in diferite sfere ale
activitatiilor sociale crea!a un lant al re!ultatelor.
65ita in lit. de specialitate actuala o diversitate de opinii relative la oportunitatea
oentului ales%inaite de ipleantarea politicii, dupa ipleentarea politicii sau pe toata durata
ipleantarii&pt a evalua o p.p.
)le$erea acestui oent e in directa le$atura cu ceea ce interese!a referitor la politica
evaluata.7ericolul asuratorilor partiale e acela ca atentia e concentrata asupra eleentelor
cuatificabile in tip ce celelalte aspecte sunt ne$li8ate pe parcursul derularii proiectului de p.p.
In plus in cele ai nueroase ca!uri e iposibila separarea dintre sc-ibarile provocate de
efectele politicii si cele produse sub presiunea unor factori de alta natura.
Re!ultatele reale se reflecta asupra altor activitati sociale $enerand lantul de re!ultate care
e5pria faptul ca efectele unei anuite politici e5ced $ranitele spatiului public vi!at.
6O: politica in doeniul invataantului are efecte asupra sectorului econoiei, culturii etc.A*
inclusiv cau!ele de esec al unei politici se re$asesc de-a lun$ul intre$ului lant de re!ultate iat pt
indepartarea acestora fiecare sector,in asura in care e posibil, tre sa-si asue responsabilitatea
identificatii acestor cau!e si counicarii lor pe ori!ontala autoritatii responsabile de p.p. respectiva.
In od evident onitori!area tuturor aspectelor asociate re!ultatului real al unei pol un e
posibila si in consecinta utili!area re!ultatului real ca un criteriu priar de contestare a calitatii
politicii e destul de dificila.)nuiti autori propun ca o alternativa inlocuirea re!ultatului real cu
re!ultatul real probabil.
7erspectiva introdusa confor cu aceasta teorie presupune evaluarea politicii inaintea
producerii re!ultatelor reale ceea ce repre!inta un criteriu iportant in special pt evaluarea
politicilor desfasurate pe terene foarte lun$i.
Se reali!ea!a in acest fel posibilitatea elaboratorilor politicii care incearsca sa $aseasca in
avans 4o cea ai buna4.
7rin utili!area conceptului de Henc- Dar<in$ confi$urarea unei 3cele ai bune politici4 e
perfect posibila.
Reluat din sectorul real si introdus recent in sectorul public Henc- Dar<in$ e un proces de
asurare si coparare continua a proceselor din propria or$ani!atie cu un anuit referential.
6tapele procesului de Henc- Dar<in$:
1.planificarea actiunilor necesare initierii Henc- Dar<in$
-contine : a&identificarea standardului de perforanta
b&stabilirea criteriilor de selectie a politicii
c&stab etodolo$iei de colectare a datelor
d&stab resurselor necesare
'.e5ecutia actiunilor de observare si cercetare pe ba!a criteriilor stabilite in pria etapa
a&contine ale$erea concreta a politici pt Henc- Dar<in$
b&colectarea datelor
+.controlul datelor colectate
a&identificarea si cuatificarea diferentelor de perforanta
b&counicarea re!ultatelor asuratorilor
1.actiunea pt colectarea diferentelor si pt reali!area ibunatatirilor
'0
a&stabilirea cau!elor diferentelor de perforanta
b&acceptarea re!ultatelor de catre partile iplicate
c&stabilirea obiectivelor functionale
d&intocirea planurilor de actiuni specifice
e&ipleentarea planurilor de actiuni specifice
In functie de referentialul ales:
1. Henc- Dar<in$ intern
'. Henc- Dar<in$ copetitiv
+. Henc- Dar<in$ $eneric
7rincipalele directii de focali!are:avanta8ele si de!avanta8ele fiecarui tip din cele +
perspective ale p.p
Henc- Dar<in$ intern e un proces de coparare continua intre diferitele politici de!voltate
la nivel national in scopul obtinerii unor inforatii care transpuse in actiuni vor contribui la
ibunatatirea perforantelor referitoare la:
1.satisfacerea e5i$entelor ebrilor spatiului public tinta
'. redurea variabilitatilor calitatii si cresterea eficacitatii politicii
+.capacitatea de intele$ere a Henc- Dar<in$
De!avanta8ele : lipsa la nivel national a perforantelor coparativ cu cele inre$istrate de
statele europene care puteau deveni referentiale pt p.p nationale repre!inta un principal de!avanta8
pt Henc- Dar<in$ intern
Henc- Dar<in$ copetitiv se defineste ca fiind un proces de asurare si coparare
continua a procesului unei politici nationale cu cele ale unor politici siilare. Henc- Dar<in$
copetitiv are contributii siilare la:
-cresterea copetitivitatii nationale
-definirea asteptarilor $enerale
-cresterea $radului de transferabilitate a politicilor publice la nivel national prin crearea unor
structuri siilare.
'1