Etapele actvitatii infractionale in familia romano-germanica

Pregatirea infractiuni
Daca e sa vorbim despre familia romano-germanica atunci in multe siteme europene
etapa pregatirii nu este reglementata in codul penal(Germania, Elvetia, Romania), totu-si sunt
careva reglementari in partea speciala a codurilor penala a acestora.
Prin urmare este vorba despre delictele-obstacole care in esenta sunt infractiuni
consumate dar care se consuma la etapa pregatirii(ex: complotul, constituirea asociatiilor
criminale).
CP al RM Articolul 26. Pregtirea de infraciune
() !e consider" preg"tire de infrac#iune $n#elegerea prealabil" de a s"v$r%i o infrac#iune,
procurarea, fabricarea sau adaptarea mi&loacelor ori instrumentelor, sau crearea inten#ionat", pe
alt" cale, de condi#ii pentru s"v$r%irea ei dac", din cau'e independente de voin#a f"ptuitorului,
infrac#iunea nu %i-a produs efectul.
(() R"spunderii penale %i pedepsei penale s$nt supuse numai persoanele care au s"v$r%it
preg"tirea unei infrac#iuni mai pu#in grave, grave, deosebit de grave sau excep#ional de grave.
Codul Penal Chinez din 1997 nu contine nici o prevedere ce ar limita pedepsirea
pregatirii, din dispo'itiile acestuia reiesa ca actele pre&udiciabile comise la aceasta etapa vor fi
sanctionate in toate situatiile.
Potrivit legislatiei c)ine'e actuale pregatirea de infractiune presupune: pregatirea
instrumentelor, crearea conditiilor pentru comiterea infractiunii. De asemenea aceasta stabileste
ca in ca'ul comiterii pregatirii de infractiune, persoana poate fi sanctionata cu o pedeapsa mai
blinda, aplicata sub limita minima preva'uta de lege sau in anumite situatii liberata de
raspundere.
CP al Federatiei ruse * prevede ca sanctionarea pregatirii de infractiune este una
limitata, aici se are invedere ca se incriminea'a pregatirea pentru infractiunile grave si deosebit
de grave.
+egislatia penala a Rusiei prevede ca se consider" preg"tire de infrac#iune $n#elegerea
prealabil" de a s"v$r%i o infrac#iune, procurarea, fabricarea sau adaptarea mi&loacelor ori
instrumentelor, sau crearea inten#ionat", pe alt" cale, de condi#ii pentru s"v$r%irea ei precum si
alegerea complicelor dac", din cau'e independente de voin#a f"ptuitorului, infrac#iunea nu %i-a
produs efectul.
!ub aspect sanctionator pregatirea de infractiune este mai leger incriminata de cit
tentativa de infractiune.
CP Polonez prevede ca pregatirea are loc atunci cind persoana in scopul savirsirii faptei
pre&udiciabile intreprinde o activitate de creare a conditiilor pentru comiterea faptelor indreptate
nemi&locit pentru executarea ei.
Drept exemplu putem mentiona: procura sau pregateste mi&loacele, culege informatiile si
elaborea'a planul pentru comiterea infractiunii.
,onform cp polone' pregatirea de infractiune se pedepseste numai in ca'ul in care acest
fapt este preva'ut de lege.
CP er!an prevede expres drept infractiune consumata : pregatire ra'boiului de
actiune, pregatirea pentru falsificarea banilor si a instrumentelor de plata
"n legislatia #l$etiana exista o norma ce prevede ,,cel care ia parte la activitati de
organi'are, care tine in secret structura si componenta sa si care are ca scop savirsirea infractiunii
violente se pedepseste cu inc)isoarea-
CP al Ro!aniei - sistemul rom.nesc de drept, prevede sistemul neincrimin"rii. Potrivit
legisla#iei penale $n vigoare, actele preg"titoare sunt incriminate $n urm"toarele ca'uri: la unele
infrac#iuni contra siguran#ei statului , infrac#iunile de $mpiedicare a exploat"rii aeriene, la
infrac#iuni de lipsire de liberate $n mod ilegal. /n unele ca'uri mai pu#in numeroase, actele
preg"titoare au fost incriminate ca infrac#iuni de sine st"t"toare* de#inerea de instrumente $n
vederea falsific"rii de valori.
0entativa de infractiune
Articolul 27. %entati$a de infraciune
!e consider" tentativ" de infrac#iune ac#iunea sau inac#iunea inten#ionat" $ndreptat" nemi&locit
spre s"v$r%irea unei infrac#iuni dac", din cau'e independente de voin#a f"ptuitorului, aceasta nu
%i-a produs efectul.
Cod Penal francez, in art. (-1 prevede c" exist" tentativ" din momentul cand inten#ia de a
comite o infrac#iune s-a manifestat printr-un inceput de executare sau a fost intrerupt(suspendata) sau
nu %i-a produs efectul din motive independente de voin#a autorului.
,urtea de casatie a 2rantei concepe inceputul executarii faptei ca fiind actul ce ar trebui sa
aiba drept consecinta directa si imediata consumarea infractiunii de aceea tentativa este inclusa in
perioada executarii.
,P 2rance' Prevede ca se pedepseste tentativa la crima, tentativa la delict sau contraventie in
ca'urile expres preva'ute de lege.
Codul Penal &ortughez, define%te tentativa in sensul c" exist" tentativ" cand agentul a comis
acte de executare a unei infrac#iuni pe care este decis s" o s"var%easc" iar" ca aceste acte s" fi dus la
consumare.
!unt acte de executare, actele care repre'int" un element constitutiv al unei anumite
infrac#iuni3 actele care potrivit experien#ei comune %i in afara unor circumstan#e neprev"'ute sunt de
natur" s" fac" convingerea c" sunt de aceia%i fel cu cele ar"tate mai sus.
4 Codul Penal ger!an, prevede c" s"var%e%te o tentativ" acela care pune in executare o fapt"
indreptat", potrivit reglement"rilor sale, nemi&locit spre reali'area unei infrac#iuni.
,P German prevede ca tentativa la crima se pedepseste in toate situatiile, tentativa la delict in
ca'urile cind este expres preva'ut de lege.
5n ca'ul cind tentativa se pedepseste &udecatorul are posibilitate fie de a o micsora fie de a o
inlocui cu una neprivativa.
Codul Penal s&aniol, in art. 6, prevede c" exist" tentativ" cand f"ptuitorul a s"var%it acte
indreptate direct spre s"var%irea unei infrac#iuni, f"r" ca s" reali'e'e integral tot ceea ce era necesar
pentru consumarea infrac#iunii din motive care nu se datorea'" desist"rii voluntare a agentului3
exist" delict nei'butit - frustrado - cand f"ptuitorul a reali'at toate actele de executare care ar
trebui s" produc" re'ultatul ins" acesta nu s-a produs din motive independente de voin#a agentului.
Profa ,,tentativa este actul prin care subiectul de la inceputul executarii delictului in mod
diirect si prin fapte exterioare a intreprins toate actiunile care obiectiv trebuiau s aproduca re'ultatul
sau o parte din el dar cu toate acestea re'ultatul nu survine din motive independente de vointa
faptuitorului.-
,odul penal spaniol prevede ca se pedepseste delictul consumat si tentativa la delict
(influentat de legislatia germana).
Codul Penal al Federaiei Ruse sublinia'" 70entativa este identificat" ca fiind ac#iunea sau
inac#iunea indreptat" spre a s"var%i o infrac#iune dar care nu a fost dus" pan" la cap"t, ne depin'and
acest lucru de voin#a celui care a reali'at aceast" situa#ie-.
,eea ce tine de pedeapsa atunci este similara cu cele preva'ute in ,P R8 (69: sa nu
depaseasca termenul maxim preva'ut pentru pedeapsa mai aspra).
Codul Penal Ro!in 7con#inutul tentativei-./n dispo'i#ia din alin. se prevede c"
tentativa const" $n punerea $n executare a )ot"r.rii de a s"v.r%i infrac#iunea, executare care a fost
$ns" $ntrerupt" sau nu %i-a produs efectul.
/n alineatul secund al aceluia%i articol se preci'ea'" c" exist" tentativ" %i atunci c.nd
consumarea infrac#iunii, adic" a&ungerea ei $n fa'a urm"rilor, nu a fost posibil" datorit"
insuficien#ei sau defectuo'it"#ii mi&loacelor folosite, ori datorit" $mpre&ur"rii c", $n timpul c.nd
s-au s"v.r%it actele de executare, obiectul material al infrac#iunii lipsea de la locul unde
f"ptuitorul credea c" se afl".
/n fine, $n alineatul 6 al aceluia%i articol, se prevede c" nu exist" tentativa atunci c.nd
consumarea infrac#iunii nu este posibil" din cau'a modului cum a fost conceput" executarea.
!pre deosebire de alte sisteme europene legislatia &enala #l$etiana prevede expres in
cod tentativa improprie sau prin mi&loace nule, tentativa consumata si neconsumata care in
ma&oritatea sistemelor reiese din doctrina (ex R8)
!untem in pre'enta tentativei neconsumate cind persoana dupa ce a inceput savirsirea
crimei sau a delictului nu duce pina la capat activitatea sa criminala.
0entativa criminala are loc daca activitatea criminala a fost dusa pina la capat insa
re'ultatul care caracteri'ea'a consumarea faptei nu a survenit.
Potrivit legislatiei Elvetiene tentativa improprie este daca mi&loacele cu a&utorul carora se
incearca comiterea crimelor sau a delictului, sau obiectul asupra caruia s-a atentat au astfel de
calitate car fac imposibila savirsirea infractiunii cu a&utorul instrumentelor acestora sau contra
unui anumit obiect.
+egislatia elvetiana lasa la discretia &udecatorului aplicarea unei pedepse mai blinde.