Sunteți pe pagina 1din 39

MINISTERUL EDUCATIEI MINISTERUL SANATATII

SI CERCETARII SI FAMILIEI

PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A

PACIENTULUI CU COLECISTITA
ACUTA








Coordonator Absolvent
Andriescu Mariana Minea Caren


!ucuresti "#$%



Motto


Cel care &tie a se

dovedi oenos cu

oaenii' arat( )n ce

(sur( iube&te arta sa* In

boli's( ur(ri doua

+a,te-sa +i oeno&i sau

sa nu vataa*.


Hipocrate

















Cu,rins
CAPITOLUL I
I.Motto.
II.Motivatie.
III.Introducere si istoric.

CAPITOLUL II

Anatomia si fiziologia ficatului si a cailor biliare
II.1*Generalitati privind aparatul diestiv
II.!.Anato"ia #icatului
II.$.Functiile #icatului
II.%..Caile &iliare e'tra(epatice
II.).*ila si rolul ei in oranis"
CAPITOLUL III
Colecistita Acuta
III.1 De#initie
III.!.Etiopatoenie
III.$.Anato"ie patoloica
III.%..For"e clinice
III.).Si"pto"atoloie
III.+E'a"ene paraclinice si de la&orator
III.,.Dianostic
III..-.Evolutie
III...Co"plicatii si pronostic
III.1/ Trata"ent
CAPITOLUL I/
Rolul asistentei "edicale in inri0irea pacientului cu colecistita acuta
CAPITOLUL /

Ca1uri clinice *i&liora#ie
CAPITOLUL I


Introducere si istoric

Colecistita acut2 este o a#ec3iune care se intalne4te la orice varst25 cu "a'i"u" de #recventa la varsta "i0locie.
Raportul #e"ei6&ar&a3i este de $615 iar #recven3a in randul popula3iei adulte apro'i"ativ 1/71)8.
In .)8 din ca1uri5 starea in#la"atorie a ve1iculei &iliare este deter"inat2 de inclavarea unui calcul
la nivelul canalului cistic5 pe care il o&struea125 a#ec3iune denu"it2 litia1a &iliara.
Ea este cunoscut2 de "ulta vre"e5 pri"a "en3ionare 4tiin3i#ic2 #acut2 de 9ARACELSUS in 0urul
anului 1)//.La noi in 3ar2 are o #recven32 de !!!5)161/// locuitori5 cu "a'i"u" in decada a
cincea.
Inciden3a real2 a colecistitei acute este reu de apreciat e'act statistic5 in aceasta
intervenind #actori de eroare: #or"ele cu intensitate redus2 sau cele cu trata"ent e'clusiv
"edica"entos. Cert este #aptul c2 pe "asura prelunirii duratei "edii de via32 ea devine tot
"ai #recvent2 la decade avansate ;)/7,/ de ani<5 e'pri"and 4i prin aceasta raportul direct
de cau1alitate cu litia1a &iliar2.Considerat2 ini3ial ca o &oal2 rar25 s7a dovedit ulterior c2 este una din
&olile cele "ai #recvente =nt>lnite la o"ul civili1at.
Gravitatea colecistitei acute este direct propor3ional2 cu #or"a anato"opatoloic25
cu intensitatea procesului o&structiv si in#ec3ios5 cu varsta precu" 4i cu de1ec(ili&rele
electrilitic 4i "eta&olic secundare.
In pre1ent5 nu"2rul de colecistecto"ii ? interven3ia c(irurical2 prin care se e'tirp2
ve1icula &iliar2 4i canalul cistic ? este de dou2 ori "ai "are ca cel al apendicecto"iilor.








Motivatie
In ur"a statisticilor e#ectuate s7a constatat c2 @litia1a &iliar2@ a#ectea12 o "are parte a populatiei .
Frecven3a "are a litia1ei &iliare "7a deter"inat s27"i ="&o23esc cuno4tin3ele privitoare la aceast2 &oal25 #iind
ast#el capa&il2 s27i l2"uresc pe cei din 0ur si s2 le acord asisten3a "edical2 necesar2 =n ca1 de su#erin32.
Intotdeauna a" considerat Ac(iruriaB acea parte a "edicinii care o#er2 un spectacol de "aie5 dar in care nu
e'ist2 truca0e5 ci doar se o#er2 "unc2 asidu25 4tiin325 respect5incredere 4i draoste #a32 de cel a#lat in
su#erin32.Cuvintele de "ul3u"ire sau e'presiile #e3elor celor careau su#erit o interven3ie c(irurical2
"7au i"presionat5deoarece ele "otivea12 orele de "unc25 "inutele in care via3ase intrep2trunde cu
"oartea5 &ucuria c2 actul "edical nu estealtceva decat o intalnire intre incredere 4i con4tiin32.






CA9ITCLUL II
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA FICATULUI SI A
CAILOR ILIAR!


II*$ Generalit(0i ,rivind a,aratul di1estiv
Aparatul diestiv cuprinde totalitatea oranelor care indeplinesc i"portan3a
#unc3ie de diestie si a&sor&tie a ali"entelor ;pre(ensiune5 "odi#icarea #i1ico7#i1ico7c(i"ic2 a
ali"entelor 5a&sor&tia nutri"entelor si e'cretia re1iduurilor nea&sor&ite<. Diestia este ansa"&lul
de procese in cursul c2rora su&stan3ele nutritive sunt eli&erate din ali"ente5 su& in#luen3a en1i"elor5
#ra"entate in constituen3ii lor c(i"ici 4i a&sor&ite.
Diestia se reali1ea12 in se"entele constitutive ale tractului diestiv.
Trans#or"area ali"entelor incepe insto"ac 4i se de#initivea12 in intestinul su&3ire5 unde su&stan3ele
nutritive sunt a&sor&ite incapilarele sanuine 4i li"#atice. La acest nivel in diestie intervin #icatul5
pancreasul 4i un nu"ar "ic de lande din peretele intestinal.
In peretele intestinal.nea&sor&ite sunt condensate prin des(idratare5 deto'i#icate prin con0uare5
trans#or"ate in #ecale prin #er"enta3ie 4i putre#ac3ie5transportate 4i eli"inate la nivelul rectului 4i
anusului.

Aparatul diestiv se i"parte in dou2 se"ente D
a< Ce+alic cuprinde cavitatea &ucal2 cu landele ane'e 4i #arinele. In
aceast2 por3iune ali"entele sunt prinse de &u1e5 din3i 4i li"&a5 sunt triturate5 lu&re#iate de
saliv2 4i transportate in se"entele in#erioare prin deluti3ie.Cranele ol#active 4i ustative
controlea12 co"po1i3ia c(i"ic2 a ali"entelor.
&< Truncal cuprinde por3iunea de la oriinea eso#aului pan2 la anusD
eso#a5sto"ac5 intestin su&3ire duoden5 0e0un5 ileon<5 intestin ros ;cec5 apendice5 colon ascendent5
transvers5 descendent 4i si"oidian 4i rect<.
Aparatul diestiv se co"pune dinDI. tu&ul diestiv si II.ane'ele tu&ului
diestiv.
I.Tu&ul diestiv sau tractul diestiv este un conduct lun de 1/71! c" care co"unica
cu "ediul e'terior la cele ! e'tre"itati ale sale.
9ornind de la cavitatea &ucala vo" intalniD #arinele5eso#aul5sto"acul5intestinul
su&tire5intestinul ros si anusul.Tu&ul diestiv poate #i divi1at in $ portiunuiDportiunea inestiva
servind la transportul ali"entelor5portiunea diestiva #or"ata din sto"ac si intestinul su&tire unde
ali"entele sunt preatite sprea a #i a&sor&ite si portiunea eestiva #or"ata din intestinul ros pe
unde resturile diestiei sunt eli"inate.
II.Ane'ele tu&ului diestiv cuprind o serie de lande dispuse in lunul acestui
conduct5ele secreta sucurile diestive necesare trans#or"arii ali"entelor
I.Cavitatea &ucala sau ura constituie pri"a portiune a tu&ului diestiv5aici asi" li"&a oran
"usculo7"e"&ranos de #or"a conica5 #oarte "o&il care participa la alcatuirea peretelui in#erior al
cavitatii &ucale.
9rin ane'ele cavitatii &ucale intelee"Ddintii5iniile si landele salivare .
Farinele este un conduct "usculo7"e"&ranos5o raspantie unde se incrucisea1a calea respiratorie
cu cea diestiva.Aerul inspirat patrundele prin #osele na1ale in larine5tra(ee5&ron(ii5 spre
pla"ani5&olul ali"entar trece in ti"pul delutitiei din cavitatea &ucala in #arine apoi in eso#a spre
sto"ac
Eso#aul este se"entului tracului diestiv care asiura continuitatea trasportului ali"entelor de la
nivelul #arinelui5propulsandu7le prin inter"ediul "i0loacelor proprii in sto"ac.Eso#aul stra&ate
reiunea atului5a toracelui5dia#ra"a5 a0unand in a&do"en se ter"ina in sto"ac
Sto"acul este portiunea cea "ai dilatata a tu&ului diestiv.El are o "are i"portanta #i1ioloica iar
prin nu"eroasele a#ectiuni pe care le poate pre1enta do&andeste si o deose&it de "are i"portanta
clinica.Sto"acului i se descriu ! "arini5! pereti si ! ori#icii.Grosi"ea peretelui sto"acului este de
apro'i"ativ $ "".structura sa este adaptata in vederea asiurarii celor doua #unctiuni esentiale ale
saleD#unctia de re1ervor al ali"entelor5cu evacuare inter"itenta5si #unctie de diestie5asiurata de
sucul astric.
Intestinul su&tire este portiunea canalului ali"entar cuprinsa intre sto"ac si intestinul ros.El are un
i"portant rol #unctional.Aici se #ace diestia intestinala5in decursul careia continutul intestinal
su#era actiunea sucului intestinal5a celui pancreatic si a &ilei.Tot la acest nivel se e#ectuea1a si
#eno"ene de a&sor&tie.Intestinul su&tire este i"partit in $ se"enteD0e0un5ileon si duoden.Duodenul
este portiunea #i'a50e0unul si ileonul constituie i"preuna portiunea "o&ila.
Intestinul ros este a doua portiune a intestinuluiDcontinua intestinul su&tire 5 se desc(ide la e'terior
prin ori#iciul anal5si se i"parte in cec5colon ;cu su&divi1iunile saleDascendent5transvers5si"oidian
descendent5< si rect.
II.9ancreasul este o landa volu"inoasa cu du&la secretie7e'terna si interna7ane'ata
duodenului.9rin aspectul e'terior si prin structura sa pancreasul pre1inta ase"anari cu landele
salivare5"otiv pentru care i s7a dat si nu"ele de Alanda salivara a&do"inalaB.9ancreasul este
#or"at din doua portiuni perpendiculare una p ealta.9ortiunea dreapta5orientata vertical este "ai
volu"inoasa si se nu"este cap.9ortiunea ori1ontala5usor o&lica in sus si spre stana5se nu"este
corpDea se ter"ina scutindu7se prin coada.Intre cap si coada se aseste un se"ent "ai inustat5
inustat5nu"it col.




II*" Anatoia +icatului
Ficatul este cel "ai volu"inos viscer #iind un oran landular cu #unctii
"ultiple si i"portante in oranis".

A&e2are - Este situat in cavitatea a&do"inal2 ? eta0ul supra"e1ocolic in partea
superioar2 dreapta5 i"ediat su& dia#ra"5 iar lo&ul sau stan se intinde pan2 in epiastru. Locul
ocupat de #icat se nu"e4te lo0a (epatic2. Ficatul este situat i"preuna cu landele ane'e ale tu&ului
diestiv5 datorita provenientei sale din epiteliul ansei duodenale a intestinului pri"ar5 cat si #aptul ca
prin caile &iliaree'tra(epatice isi varsa produsul de secretie e'terna &ila in duoden 5 &ila intervenind
in procesul de diestie prin e"ulsionarea rasi"ilor.

Con+i1ura0ia e3tern( : Are #or"a unui se"iovoid5 aspect lucios si #oarte
neted 5a4e1at transversal in a&do"en5cu luni"ea de apro'i"ativ !- c"5 dia"etrul antero7posterior
de 1- c"5in2l3i"ea de - c" 4i reutatea de apro'i"ativ 1%// ;cel "ai reu viscer<.Are culoare
ro4ie7c2r2"i1ie5 datorit2 cantit23ii "ari de sane pe care o con3ine. Desi #icatul este acoperit cu doua
"e"&rane;peritoneul si tunica #i&roasa Glisson< aspectul lui ranitat este tosusi vi1i&il5aceste
"e"&rane #iind transparente.Aspectul lo&ulat al #icatului apare "ai evident in sta1ele sanvine sau
la #icatul ras5cand peri#eria lo&ulului este "ai palida5iar centrul ra"ane rosu7&run.Ficatul ca si
sto"acul patrunde adanc in concavitatea dia#ra"ei care urca pana la nivelul coastei a cincea5incat
proiectia si raporturile lui se vor #ace si cu toracele.


Ficatul pre1int2 trei #e3e D
a4 5a0a su,erioar( ;dia#ra"atica< este conve'2 in sus 4i vine in raport cu
dia#ra"ul4i cu peretele anterior al a&do"enului5 de aceea i se "ai spune anetero7superioar2.9e ea
se o&serv2 lo&ul drept 4i lo&ul stan5 deli"ita3i de lia"entul #alci#or". Lo&ul drept pre1int2
i"presiunea arcului costal5 iar cel stan intip2ritura cardiac2.
b4 5a0a in+erioar( ;viscerala< este concav2 4i vine in raport cu D sto"acul5
duodenul5colonul5 "e1ocolonul transvers5 rinic(iul drept 4i landa suprarenala dreapt2. 9e aceast2
#a3a se a#l2 trei 4an3uri D
4antul antero7posterior ;saital< drept. Ad2poste4te in por3iunea
anterioar2 ve1icula &iliar25 iar in cea posterioar2 vena cav2 in#erioar2.
4antul antero7posterior ;saital< stan.Ad2poste4te in por3iunea anterioar2
lia"entul rotund5 iar in cea posterioar2 lia"entul Arantius
4antul transvers. Se intinde intre cele dou2 4an3uri saitale
Con3ine (ilul #icatului #or"at din ele"entele pediculului (epatic D artera
(epatic25vena port25 ductul (epatic5 li"#aticele 4i nervii.
Aceste 4anturi deli"itea12 patru lo&i D drept5 stan5 caudat 4i al lui Spieel.

c45a0a ,osterioar( o continu2 pe cea superioar2 4i vine in raport cu peretele
posterior al cavit23ii a&do"inale la nivelul verte&relor T,7T11.

Mi6loace de +i3are - Sunt repre1entate de lia"ente5 vena cav2 in#erioar2 4i pediculul
(epatic.

Structura : Ficatul este invelit de peritoneul visceral ;tunica seroas2<5 care se continua cu
peritoneul parietal5 din care se #or"ea12 lia"entele D coronar5 triun(iular stan5triu(iular
drept 4i #alci#or"5 acesta din ur"a con3inand in "arinea sa li&er2 lia"entul rotund.
Su& aceast2 tunic2 se a#l2 o "e"&ran2 #i&roas2 ;capsula Glisson< 4i apoi parenc(i"ul (epatic.
Capsula Glisson p2trunde in #icat prin (il5 ur"2rind traiectul vaselor sanuine 4i #or"ea1a
pere3i la"elari con0unctivi care5 i"preun2 cu re3eaua vascular2 i"part parenc(i"ul (epatic in
lo&uli.
Lo&ulul (epatic repre1int2 unitatea anato"ic2 4i #unc3ional2 a #icatului.Are #or"a unei pira"ide
ase1ate cu &a1a spre supra#a3a #icatului 4i var#ul spre interior. In sec3iunea transversal2 are aspectul
unui polion cu )7+ laturi. In structura lui distine"D capilare sanuine5 celule (epatice5 canalicule
&iliare 4i #ilete nervoase veetative. In centru are o ven2 centrolocular25 iar la peri#erie prin
alaturarea a "ini" trei lo&uli (epatici se #or"ea12 spa3iile portale ;Eiernan<.
Aceste spa3ii con3inD 3esut con0unctiv5 o ra"ur2 a venei porte5 o ra"ura a arterei (epatice5 unul sau
dou2 canale &iliare5 li"#atice 4i #ilete nervoase. Sanele circula de la spa3iul port spre vena
centrlo&ular2 iar &ila din centrul lo&ului spre spa3iul port.
Celulele (epatice sunt a4e1ate in cordoane Re"arF5 dispuse radiar in oc(iurile retelei
capilare intralo&ulare. Intre celulele (epatice 4i peretele capilarelor se a#l2 spa3iul de trecere Disse.
Intre celulele endoteliului vascular se situea12 celulele Eup##er5 #aocite ce participa la
deradarea (e"olo&inei. Intre cordoane se #or"ea125 prin si"pla lor al2turare5spatii inuste
nu"ite canalicule &iliare5 care nu au pere3i proprii.
Spre peri#eria lo&ului5 canaliculele &iliare i4i constituie un perete propriu5 nu"it colaniola
Colaniolele din lo&ulii invecina3i se unesc intre ele 4i #or"ea12 la nivelul spatiilor Eiernan
canalele &iliare perilo&ulare. Canalele &iliare peri&oluare se unesc intre ele si dau nastere la doua
canale (epatice ? drept 4i stan ? corespun1atoare celor doi lo&i ai #icatului5care parasind #icatul
5la nivelul (ilului5 se unesc 4i #or"ea12 canalul (epatic co"un.
Dup2 un traiect de $7% c"5 canalul (epatic co"un se une4te cu canalul cistic 4i alcatuiesc
i"preun2 canalul coledoc5 care se desc(ide in duoden5 i"preun2 cu canalul Girsun5la nivelul
carunculei "ari.
Canaliculele &iliare 4i canalele &iliare perilo&ulare #or"ea12 c2ile &iliare intra(epatice5iar canalul
(epatic co"un 4i canalul coledoc alc2tuiesc c2ile &iliare e'tra(epatice.
Acinul (epatic repre1int2 su&unitatea "or#o#unc3ional2 a lo&ului (epatic. Este construit din
totalitatea celulelor iriate de acela4i vas 4i care i4i vars2 &ila in acela4i canalicul &iliar.

/asculari2a0ia +icatului
Ficatul ca si pla"anul areo du&la circulatie sanuinaDnutritiva si #unctionala.
Circulatia nutritiva asiura aportulde sane (ranitor5&oat in o'ien.Sanele este adus de artera
(epatica5ra" al trunc(iului celiac.Dupa ce a servit la nutrtia oranis"ului5sanele este condus prin
venele (epatice in vena cava in#erioara.
Circulatia #unctionala este asiurata de vena porta
Hasculari1atia #ucatului este reali1at2 as#t#el D
a< Artera (epatic2 ia na4tere din trunc(iul celiac. La inceput continu2 direc3ia acestuia 4i
cand intalne4te vena port2 se divide in dou2 ra"uri ter"inaleD (epatic2 proprie 4i
artera astroduodenal2.
Artera (epatic2 proprie se divide la nivelul (ilului (epatic in ra"ura dreapt2 4i
stan2. D2 o serie de colaterale D artera piloric25 artera cistica5 ra"uri ter"inale.
Artera astroduodenal2 se &i#urc2 in artera astroepiploic2 dreapt2 4i arterele
pancreaticoduodenale anterioar2 4i posterioar2.
&< Hena port2 este trunc(iul venos colector al sanelui din tractul diestiv
su&dia#ra"atic5 pe care7l aduce la #icat. Ia na4tere din vena "e1enteric2 in#erioar2 care drenea12
colonul stan. Acesta se vars2 in vena splenic25 care se une4te in continuare cu vena "e1enterica
superioar4 ;care drenea1a intestinal su&3ire5pancreasul si colonul drept< si care este continuata
cu direc3ia spre #icat de vena port2.
Trunc(iul venei porte #or"at la nivelul verte&rei L!5 inapoia pancreasului5 "ai pri"esteDvena
pri"e4te D vena astrica stan25 vena piloric2 4i vena pancreaticoduoduodenala superioar2 dreapta
Hena porta urca spre (ilul #icatului unde se ter"ina &i#urcandu7se in dou2 ra"uri D
1<dreapta scurt2 care pri"e4te cele dou2 vene cistice
!<stan25 lun2 care e in leatur2 cu cele dou2 vene o&literate5 canalul lui
Arantius 4i vena o"&ilical2 a lia"entului rotund
Hena port2 are o luni"e de -71/ c" 4i un cali&ru de 1) "".
Henele supra(epatice D ;% rupe< principale 4i accesorii a0un la #a3a posterioar2 a
#icatului5 pe "arinea venei cave.
Li"#aticele #icatului suntD super#iciale si pro#unde.

Inerva0ia #icatului se #ace prin #iletele nervoase si"patice pe care #icatul le pri"e4te
de la ple'ul celiac 4i #ilete nervoase parasi"patice de la nervul va prin "icul epiplon.
II*7*5unctiile +icatului
Func3iile #icatului sunt i"portante 4i variate D ia parte la diestia intestinal25 depo1itea1a
in el o parte din su&stan3ele care dep24esc nevoile i"ediate ale oranis"ului5deradea1a
4i sinteti1ea12 di#erite su&stan3e5 ia parte la "en3inerea co"po1i3iei plas"ei5"entine
"en3ine ec(ili&rul lucidic5 trans#or"2 r2si"ile in #or"e care se o'idea12 "ai u4or5
sinteti1ea12 #er"en3ii necesari #unc3iilor proprii sau ale altor orane5 rele12 "eta&olis"ul
apei 4i controle12 de&itul sanuin5 opre4te p2trunderea to'inelor in oranis"5 are rol in
+orarea 1lobulelor ro&ii' intervine in terore1lare' secret( &i e3cret( bila*

II*7*Caile biliare e3tra8e,atice
Sunt constituite din D

a<Calea &iliar2 principal2 repre1entat2 de canalul (epatocoledoc
Canalul (epatic co"un se #or"ea12 prin unirea celor dou2 canale (epatice5
drept 4i stan. El co&oara in "arinea li&er2 a "icului epiplon 4i #u1ionea125 la nivelul
"arinii superioare sau inapoia pri"ei por3iuni a duodenului5 cu canalul cistic venit de la
ve1ica &iliara5 #or"and canalul coledoc. Aceasta descrie o cur&ura cu concavitatea spre
dreapta si anterior si se ter"ina la nivelul trei"ii "i0locii a celei de a doua portiuni a duodenului.
Masoara in "edie ) c"5 iar cali&rul este de ) "".
Canalul coledoc pre1inta % se"ente D supraduodenal5 retroduodenal5
retropancreatic si intraparietal ;in peretele duodenului<. Se ter"ina printr7un ori#iciu co"un
cu canalul pancreatic5 unindu7se cu acesta in a"pula (epatopancreatica a lui Hater.In aceasta
1ona e'ista o i"portanta #or"atiune "usculara ;S#incterul lui Cddi< 5a carei #unctionare
corecta asiura tran1itul nor"al al &ilei spre duoden.
&< Calea &iliara accesorie repre1entata de ve1icula &iliara si canalul cistic.
He1icula &iliara ;colecistul< este un re1orvor ane'at cailor de e'cretie a &ilei5in care aceasta
se acu"ulea1a in intervalul dintre pran1uri. Este situata in #osa ve1iculei &iliare de pe #ata
viscerala a #icatului. Are o luni"e de apro'i"ativ 1/ c"5 o lari"e de % c" si o capacitate de )/7
+/ "l.Directia ve1iculei &iliare este aproape saitala si este co"parata cu o para.

9re1inta $ portiuni D #undul5 corpul si colul.
5undul ve2iculei biliare constituie e'tre"itatea ei anterioara si raspunde inci1urii
cistice de pe "arinea in#erioara a #icatului. 9e viu5 el se proiectea1a pe peretele a&do"inal anterior5
in punctul unde linia o"&ilico7au'iliara dreapta intalneste arcul costal. Este invelit in peritoneu si
are o "are "o&ilitate5uneori este pto1at sau da Ave1icula in unditaBI.

Cor,ul ve2iculei biliare este partea aderenta la #ata viscerala a #icatului. El se
inustea1a treptat spre col5 ulti"a parte a sa este denu"ita in#undi&ul. Hine in raport in sus
cu #icatul5 iar in 0os cu colonul transvers si cu duodenul. Fat superioara adera sla& la #icat
printr7un tesut con0unctiv stra&atut de vene porte accesorii. Ea se poate de1lipi usor in cursul
operatiei de e'tirpare a ve1iculei. Fata in#erioara e acoperita de peritoneu si leata de
colonul transvers prin lia"entul cistico7colic.Uneori ve1icula este invelita pe toate partile de
peritoneu5care #or"ea1a o plica7"e1ocistul7ce o leaa de #ata viscerala a #icatului.
Colul #or"ea1a e'tre"itatea pro#unda si ascutita a ve1iculei &iliare. Are #or"a
conica si se continua #ara o li"ita precisa cu canalul cistric. Este li&er5 nu adera la #icat. In
sus si in stana vine in raport cu ra"ura dreapta a venei porte5 iar in 0os cu portiunea superioara a
duodenului.
Structura ve2iculei biliare D la e'terior este acoperita de peritoneu ;tunica
seroasa<. Su& aceasta se 1areste un strat su&seros &ine de1voltat5 de natura con0unctiva la'a.
Ur"ea1a tunica #i&ro7"usculara5 #or"ata din tesut colaen predo"inant si #i&re elastice5 in
care sunt cuprinse #i&re "usculare netede #or"and "anunc(iuri orientate o&lic. I"preuna
cu #i&rele lonitudinale si circulare5 acestea #or"ea1a o retea in care #i&re cu orientare
di#erita se continua unele cu altele. La interior ve1icula este captusita de tunica "ucoasa
#or"ata dintr7un epiteliu si"plu si dintr7un corion. Epiteliul contine celule a&sor&ante cu
platou striat si putine celule calci#or"e. In reiunea colului se asesc lande de tip "ucos5
al caror produs se a"esteca cu &ila. Corionul este #or"at din tesut con0unctiv la' si
reticular. Epiteliul este i"per"ea&il pentru pi"en3ii &iliarii. Celulele sale participa la
la procesul de resor&3ie a apei ;concentrarea &ilei< 4i la ela&orarea unor constituen3i &iliari ;rasi"i
4i colesterol<.
/asculari2area ve2iculei biliare este leat2 de vasculari1area #icatului D
Artera cistic25 ra"ur2 a ra"urii drepte a arterei (epatice p2trunde in ve1icul2 la nivelul
atului 4i se i"parte in ra"urile dreapt2 si stan2.
Henele cistice ;dou2< sunt satelite arterei. Se vars2 in ra"ura drept2 a venei porte.
Li"#aticele drenea12 in li"#onoduluii atului 4i li"#onodulii "arinii anterioare a
(iatusului GinsloJ. De acolo a0un la nodulii retroduodenopancreatici.
Inerva0ia ve2iculei biliare 9arterele cailor &iliare e'tra(epatice provin din artera
(epatica proprie7pentru ductul (epato7coledoc:din arterea cistica pentru ductul coledoc si ductul
cistic.
Henele ur"ea1aun traiect invers arterelor:ele se varsa in vena porta.E'ista un nu"ar de venule care
pleaca din colecist patrund in #icatsi se ra"i#ica aiciDele au valoarea unor vene porte accesorii.
Nervii privin din ple'ul celiac si cuprind #i&re parasi"patice;de oriine vaala< care deter"ina
contractia "usculaturii ve1iculei &iliare si rela'area s#incterului Cddi5#i&re si"patice care au o
actiune contrarie.
5unc0iile ve2iculei biliare sunt ur"atoarele D de re1ervor5 de concentrare 4i
resor&3ie5 de secre3ie 4i de contractilitate.
Canalul cistic este cudat pe colul ve1ical : se indreapt2 in 0os5 la stana 4i inapoi 4i se
te"ina in un(i ascutit in #lancul drept al canalului (epatic5#or"and canalul colector.
Lun in "edie de $ c"5 cali&rul s2u se di"inu2 dinspre coledoc spre ve1icula. Mucoasa
de la nivelul colului 4i a canalului cistic #or"ea12 valvele se"ilunare Keister. La le2tura dintre col
4i canalul cistic se a#l2 s#incterul ve1icular.






II*: !ila &i rolul ei )n or1anis

*ila este #or"at2 de celulele (epatice 4i celulele Eup##er. Este produs2 in "od continuu
ast#el incat in !% ore se reali1ea12 o cantitate de +//71!// "l. Rit"ul secre3iei este "ai
este "ai redus noaptea 4i "ai crescut 1iua. *ila se eli"in2 in duoden doar in cursul diestiei
diestiei ali"entelor. Intre ti"p ea se acu"ulea12 trreptat in ve1icula &iliar25 unde su#er2
un proces de concentrare prin a&sor&3ie de ap2 4i ioni 4i pri"e4te o cantitate de "ucus.

Co,o2i0ia bilei

; A,( <=>?4
L S(ruri biliare <$?4. Ele repre1int2 cel "ai i"portant constituent al &ilei 4i sunt repre1entate de
licolat 4i taurocolat de sodiu.
9rocentul s2rurilor &iliare varia12 in #unc3ie de ali"enta3ie. A0unse in intestin5 ele trec in circulatia
venei porte 4i a0un din nou la #icat5 unde sti"ulea12 #or"area de noi s2ruri &iliare.
In #elul acesta se sta&ile4te circuitul entero(epatic al s2rurilor &iliare.
S2rurile &iliare indeplinesc ur"2toarele #unc3ii D
1. La nivelul intestinului e"ulsione12 r2si"ile 4i poten3ea12 lipa1a pancreatic2.
!. For"ea12 cu r2si"ile co"plec4i coleinici solu&ili in ap25 per"i3and ast#el a&so&3ia rasi"ilor
4i a vita"inelor liposolu&ile A5 D5 E5 E 4i F.
$. Sti"ulea12 peristaltis"ul intestinului ? rol la'ativ.
%. Men3in ec(ili&rul #lorei "icro&iene a intestinului ros5 co"&2tand #lora de putre#ac3ie ? rol
antiputrid.
). Sti"ule12 #or"area &ilei ? rol coleretic.
Pi1en0ii biliari <#':?4 sunt repre1enta3i de &iliru&in2 4i &iliverdin2. Iau na4tere din
(e"olo&ina eli&erat2 prin distruerea lo&ulelor ro4ii &2trane la nivelul #icatului 4i al splinei.
For"area lor incepe cu separarea (e"ului de lo&in2 4i apoi5 prin reducere5trans#or"area
acestuia in pi"en3ii a"inti3i.Fierul trece in plas"2 4i se une4te cu o lo&in2;trans#erina<
5 #iind dus la oranele (e"atopoetice.Glo&ina este desco"pus2 in a"inoaci1i din care este alcatuita.
9i"en3ii &iliari #iind produ4i de de1asi"ila3ie ai (e"olo&inei 4i eli"inandu7se prin &ila5ii
con#er2 acesteia caracterul de produs de e'cre3ie.
9i"entul principal5 &iliru&ina5 are culoare al&en7aurie 4i la inceput insolu&il2 in apa5dar solu&ila
in alcool 4i r2si"i. Ea circul2 leat2 de proteinele sanuine. Aceste caracteristici sunt vala&ile
pentru &iliru&ina nea0uns2 in #icat. Dup2 ce a0une in #icat5 ea se con0u2 cu acidul licoronic
5 su& in#luen3a unei en1i"e ;licoroniltrans#era1a<5 care o #ace sa7si "odi#ice proprietatile.
A&ia acu" &iliru&ina va incepe parcurerea c2ilor &iliare c2tre intestin.
*iliru&ina necon0uat2 a #ost nu"it2 indirecta5 iar cea con0uat2 direct5dupa co"porta"entul
in ti"pul reac3iei Han der *er( ;reac3ie po1itiv2 in pre1en3a &iliru&inei con0uate direct<.
Acu"ularea pi"en3ilor &iliari in sane se soldea12 cu aparitia icterului;culoarea al&ena a
teu"entelor 4i a sclerelor< atunci cand &iliru&ina creste peste valoarea de ! "8.
Reac3ia Han der *er( ne a0ut2 s2 vede" ce #el de &iliru&ina s7a acu"ulat si spre ce capitol de
patoloie ne indrept2" aten3ia.
Dup2 ce au a0uns in intestin5 pi"en3ii &iliari su#er2 in continuare o serie de "odi#icari.
*iliru&ina este trans#or"at2 su& in#luen3a #lorei intestinale in uro&ilinoen. C "are parte din acesta
este o'idat 4i trans#or"at in sterco&ilinoen5 care se eli"in2 prin #ecale.
Restul de uro&ilinoen se eli"in2 o parte prin urin2 4i o parte este resor&it 4i adus la #icat ;circuitul
entero(epatic<.

L Colesterolul <$9"?4 este un produs de o'idare. 9rovine din dou2 surseD sane 4i #icat.
In sane a0une din ali"ente &oate in colesterol5 iar in #icat este sinteti1at de acesta din acid acetic
4i r2si"i deradate.
Cantitatea de colesterol cre4te in ti"pul sarcinii5 precu" 4i in ali"enta3ia &oat2 in lipide:ea scade
in lipsa acestora sau in ca1ul unor le1iuni rave ale #icatului.
Men3inerea raportului colesterol7s2ruri &iliare ;nor"al 16!/ ? 16$/< are o deose&it2 i"portanta.
Cand acesta scade su& 16$se #avori1ea12 precipitarea colesterolului5 care #or"ea1a calculi &iliari.
In intestin5 $/7+/8 din colesterol e rea&sor&it prin "ucoasa duodeno0e0unal2;circuitul entero(epatic
restul #iind trans#or"at de #lora intestinal2 in coprosterol 4i
eli"inat prin #ecale. Are rol in sinte1a unor (or"oni corticosuprarenalieni5 se'uali aci1ilor
&iliari 4i vita"ina D$.
Lecitina <#'$?4*
Mucina9 produs2 de pere4ii c2ilor e'cretoare 4i ale ve1iculei.
Substan0e inerale: clorura5 #os#atul 4i &icar&onatul de sodiu dau &ilei un pK alcalinM,5$7,5%.
LNCantit(0i ici de: aci1i ra4i5 acid licoronic5 acid uric si uree.

Celulele (epatice 4i celulele Eup##er #or"e12 &ila in "od continuu. Aceasta5 trecand prin canalicule
&iliare5 canalele &iliare perilo&ulare 4i canalul (epatic5 ia #ie calea direct2 prin canalul coledoc
spre duoden in ti"pul diestiei5 #ie calea ve1iculei &iliare prin canalul cistic intre diestii5unde se
acu"ulea12. Oinand sea"a de aceasta5 deose&i" dou2 #eluri de &ilaD
bila hepatic (primar ) care trece din #icat direct in duoden in ti"pul diestiei.
Este un lic(id al&en ver1ui care con3ine .,8 ap2 4i $8 re1iduu uscat ;su&stan32 oranic2
4i anoranic2<:
bila vezicular se vars2 in duoden din ve1icula &iliar2 nu"ai in ti"pul ali"entatiei.
Este "ai vascoas2 ;con3ine "ucus din "ucoasa ve1iculei< 4i "ai concentrat2 in pi"enti &iliari
;in ti"pul acu"ul2rii ei in ve1icul2 o parte din ap2 se rea&soar&e prin pereti acesteia<.

Mecanisul scur1erii bilei )n duoden
Eli"inarea &ilei din ve1icula &iliar2 se #ace pe cale u"oral2 4i pe cale re#le'2.
a< Pe cale uoral( @ e'cre3ia &ilei in duoden e condus2 de colecistoFinin25 (or"on care
se #or"ea1a la contactul "ucoasei duodenale cu continutul acid al acesteia
4i unele principii ali"entare.
Trecand in sane5 colecistoFinina a0une la c2ile &iliare e'tra(epatice si produce evacuarea &ilei in
duoden.
&< Pe cale re+le3( @ prin p2trunderea (ranei in duoden sunt e'cita3i receptorii
Centripe3i din "ucoase: e'cita3ia a0une la siste"ul nervos central 4i de acolo5 pe calea nervilor
vai ;nervi parasi"patici<5 pornesc i"pulsuri la s#incterul ve1iculei &iliare 4i la
s#incterul Cddi5 deter"inand rela'area lor. Totodat2 are loc contrac3ia ve1iculei 4i &ila de re1erva
;&ila ve1icular2< este eli"inat2 in intestin. Cand ve1icula s7a olit5 s#incterul ei se inc(ide5dar
ra"ane desc(is s#incterul Cddi5 ast#el incat &ila venit2 direct de la #icat ;&ila (epatica<trece in
intestin5 atata ti"p cat durea12 diestia.
Dup2 incetarea diestiei5 s#incterul Cddi se inc(ide 4i se desc(ide s#incterul ve1icii &iliare5
ast#el incat acu" &ila (epatic2 ia calea ve1iculei &iliare5 unde se acu"ulea12.
Contrac3ia s#incterelor se datorea12 nervilor Spla(nici ;si"patici< care au ac3iune contrar2 vaului.
Ti"pul de eli"inare al &ilei depinde de natura ali"entului5 de e'e"plu dup2 inerarea de lapte
&ila se eli"in2 ti"p de )7, ore5 iar dup2 paine -7. ore.

Func iile bilei sunt i"portante 4i se re#er2 la #eno"enele de diestie 4i "eta&olis"D
1. *ila contri&uie la neutrali1area reac3iei acide a a"estecului ali"entar sosit din sto"ac in intestin.
!. Intervine decisiv in diestia r2si"ilor5 #avori1and e"ulsionarea lor. Sti"ulea12 #er"entii
speci#ici ;lipa1ele<: a0ut2 la a&sor&3ia aci1ilor ra4i 4i a unor su&stan3e solu&ile in
rasi"i;vita"inele<.
$. Contri&uie la intre3inerea peristaltis"ului intestinal.
%. Contri&uie la "en3inerea ec(ili&rului dintre di#eri3i ioni in cursul diestiei.
). Contri&uie la eli"inarea unor produ4i de e'cre3ie ;pi"en3i &iliari5 "edica"ente5"etale<.
+. Ac3ione12 ca aent &acteriostatic5 in(i&and cre4terea unor er"eni patoeni.


Capitolul III
$*De+initia
Este o a#ec3iune a ve1icei &iliare caracteri1at2 din punct de vedere "or#opatoloic prin in#la"atia peretilor
ve1iculei &iliare5 iar din punct de vedere clinic printr7un sindro" dureros insotit de #e&ra si
"odi#icari locale.De cele "ai "ulte ori apare pe #ondul unei litia1e su&iacente5ale unei colecistite
cronice pree'istente sau sunt secundare unei septice"ii sau &acterie"ii.
"*Etio,ato1enie
In "a0oritatea ca1urilor sunt in#ec3ii supraad2uate unei colecistite cronice litia1ice ;circa ./8<5consecin3a
unei co"plica3ii "ecanice: o&struc3ia cisticului a in#udi&ulului5si "ai rar a coledocului5 printr7un
calcul.
Ulterior #actorului "ecanic i se adau2 #actorul septic 4i #actorul c(i"ic ce const2 in in#la"area
ve1icei &iliare prin re#ularea sucului pancreatic.
Aen3ii patoeni pot p2trunde in cavitatea ve1icei pe cale (e"atoen2 ;direct din circula3ia eneral2
sau pornind din intestin pe calea venei porte<5 "ai rar pe cale endocanalicular2 ascendent2 ;duoden5
canal coledoc5 ve1ica &iliar2<.
Ger"enii o&i4nui3i suntD Esc(eric(ia coli5 &acilul per#inens5 sta#ilococul auriu5sal"onelele5
streptococul.
Foarte rar a #ost o&servat2 colecistita acut2 nelitia1ic2.
C&struc3ia canalului cistic repre1int2 "ecanis"ul cel "ai #recvent in patoene1a &olii.
In peste .)8 din ca1uri este provocat2 de un calcul &iliar inclavat in atul colecistului sau canalului
cistic. C&struarea 1onei in#undi&ulo7cistice ;0onc3iunea dintre canalul cistic 4i atul ve1iculei< duce
la stanarea &ilei in ve1icula &iliar25 consecin3a #iind concentrarea &ilei si cresterea presiunii
intrave1iculare.Acestea co"pri"a vasele ce (ranesc peretii ve1iculei 5deter"inand in #inal
in#la"atia acuta a acestora.
Resor&3ia apei 4i sarilor &iliare de "ucoasa ve1iculei deter"in2 cresterea concentratiilor
pi"en3ilor &iliari5car&onatului de calciu si colesterolului.Acest a"estec de su&stan3e concentrate
provoaca in#la"a3ia c(i"ic2 4i cre4terea presiunii os"otice din interiorul ve1iculei.
Mucusul secretat de landele "ucoasei se acu"ulea12 in interiorul ve1iculei5 deter"inand 4i el
cre4terea presiunii intrave1iculare5 ele"ent patoenic esen3ial in colecistita acut2.
Con3inutul colecistitului poate #i purulent5 dar acest puroi nu con3ine in pri"a #a12 &acterii.
Cre4terea proresiv2 a presiunii intrave1iculare duce la co"pri"area vaselor sanuine 4i li"#atice
care (r2nesc ve1icula. Aceast2 co"pri"are este "a'i"2 la locul o&struc3iei. La &olnavii varstnici
;arteroscleoritici sau dia&etici< co"pri"area in 1ona de iria3ie a arterei cistice este "ai accentuat25
#avori1and in#la"a3ia acut25 necro1a isc(e"ic2 4i per#ora3ia ve1iculei &iliare.
Colecistitele acute in#ec3ioase pri"itive sunt #oarte rare 4i se intalnesc in special la copii.
De cele "ai "ulte ori in#ec3ia este secundar2. Ea se re#ea12 u4or datorit2 re1isten3ei sc21ute a
pere3ilor isc(e"ia3i5 a#la3i su& presiunea con3inutului ve1icular.
Dintre er"enii care invadea12 secundar ve1icula &iliar25 cei "ai #recven3i provin din intestinD
&acilul Esc(eric(ia Coli5 "ai rar colostridii5 sal"onele5 pneu"ococi5sta#ilococi.
In#ec3ia se produce #ie pe calea circula3iei porte5 #ie pe calea arterei cistice5 #ie pe cale li"#atic2.
Alteori er"enii p2trund in c2ile &iliare prin canalul coledoc. Cand in#ec3ia este provocat2 de
er"eni anaero&i se produce canren2 ve1icular2 ;colecistit2 e"#i1e"atoasa<.

$.Anato"ie patoloica

Din punct de vedere anato"o7patoloic5 colecistita acut2 i"&rac2 patru #or"eD
"n form# cataral# a colecistitei acute dup2 apro'i"ativ !% 7 ,! ore de la o&struc3ia de#ileului
in#undi&ulocistic se produc (idropsul ve1ical acut 4i inro4area pere3ilor ve1iculei prin ede" 4i
in#iltrat in#la"ator cu celule poli"or#onucleare.
In#la"a3ia acut2 a pere3ilor ve1icei &iliare se reduce treptat. In a doua s2pt2"an2 de evolu3ie5
ede"ul in#la"ator cedea12 4i incepe proli#erarea 3esutului con0unctiv reparator5ast#el incat in 1ilele
a .7a5 a 1/7a apar "odi#ic2ri cu caracter de in#la"a3ie cronic2.
Ulterior5 in#iltratul in#la"ator este trans#or"at in 3esut #i&ros.
In#la"a3ia acut2 dispare total a&ia dup2 patru s2pt2"ani de evolu3ie5 iar reac3ia in#la"atoare
oani1at2 #i&rocitar persist2 inc2 o lun25 cedand co"plet dup2 ! pan2 la % luni.
"n forma flegmonoas# in#iltratul in#la"ator poli"or#o7nuclear care inroa42 peretele ve1iculei
&iliare5 evoluea12 c2tre constituirea unui #le"on al acestuia care se co"&in2 adesea cu o necro12 a
reiunii #undului ve1iculei.
In aceast2 etap2 se pot asocia er"eni "icro&ieni in peretele ve1icei 4i apar pri"ele se"ne clinice
de irita3ie peritoneal2.
"n forma gangrenoas#5 necro1a isc(e"ic2 a peretelui ve1icei a"pli#icat2 de in#ec3ia secundar2 a
acestuia este in pri"ele $7% 1ile parcelar25 iar in a doua s2pt2"an2 de evolutie ea devine cvasitotala
precipitand per#oratia.
Adeseori5 ve1ica anrenoas25 parcelat2 sau cvasitotal25 este incon0urat2 de plastron su&(epatic5 iar
con3inutul ve1icei este purulent ;piocolecistul anrenos<.
"n forma $urulent# in#ec3ia secundar2 a peretelui 4i a con3inutului ve1iculei &iliare este pre1ent2 in
aproape toate ca1urile de colescistit2 acut2.
He1ica &iliar2 se trans#or"2 intr7o pun2 cu puroi septic5 de unde 4i denu"irea de piocolecist dat2
acestei #or"e de colecistit2 acut2.
In ca1ul evolu3iei colecistitei acute in spa3iul perive1ical le1iunile in#la"atorii se e'tind prin
continuitate cuprin1and in "od radat ur"2toarele reiuni 4i #or"a3iuni anato"iceD peritoneul
ventral al (ipocondrului drept al a&do"enului 4i peritoneul cu polei deia#ra"atice drepte5
parenc(i"ul (epatic5 s#incterul Cddi 4i duodenal5 capul pancreasului5 "e1ocolonul transvers.
E'tinderea procesului in#la"ator acut in spa3iul perive1ical se e'plic2 clinic prin apari3ia
plastronului su&(epatic5 care const2 dintr7un proces de peritonit2 ade1iv25 ase"2n2toare cu
plastronul apendicular. 9lastronul colecistic este #or"at din aderarea oranelor din vecin2tatea
ve1iculei &iliare ;colonul transvers5 canalul piloric 4i duodenal<.
Cand procesul de peritonit2 nu a &locat e'tensia5 in#la"a3ia se poate constitui intr7o peritonit2
supurat2 locali1at2 ;a&cesul pericolicistic< sau enerali1a in intreaa cavitate peritoneala;peritonit2
enerali1at2<.
%.For"e clinice

Clasi#icarea #or"elor clinice de colecistita acuta .
1.For"e supraacute ? cu se"ne clinice rave5date =n special de per#oratia "acroscopica sau
"icroscopica a ve1iculei &iliare5cu un coleperitoneu locali1at sau enerali1at5cu anrena "asiva a
peretelui ve1icular.For"ele distructive de colecistita acuta se datorea1a alterarii tro#ice a ve1iculei
&iliare5carea apar consecutiv cresterii &rutale a presiunii intalu"enale5ceea ce co"pro"ite
vasculari1atia parietala ci ceea1a rapid conditii de isc(e"ie5necro1a si anrena.
!.For"e acute
7colecistita acuta (idropica ;ede"e "asive ale peretilor care caracteri1ea1a aceasta #or"a<.
7piocolecist cu continut steril .
7Colecistice acute #le"onoase.
7Colecistice acute purulente septice .
7Colecistite acute anrenoase.
$.For"e su&acute
Repre1entate ti"p indelunat de ca1urile tratate cu anti&iotice.
7pielocistitele sclero7retractile insotite de a&cese perive1iculare si6sau intra(epatice .
7pielocistitele #istuli1ateD#istule &iliare e'terne5&ilio&iliare sau &iliodiestive.
).Si"pto"atoloie

In a#ara ca1urilor in care colecistita acuta apare ca o "ani#estare a &olii;$!8< o ana"ne1a &ine
condusa poate releva ele"ente suestive pentru dianosticDsu#erinta diestiva vec(e5tul&urari
dispeptice de tip &iliar5un e'a"en ecora#ic anterior care a se"nalat litia1a ve1iculo7&iliara.
Durerea este un se"n "a0or in cadrul si"pto"atoloiei colecistitei acute5avand caractere di#erite in
#unctie de #or"a clinica a &olii.Ea tre&uie clar di#erentiata de si"pla colica &iliara5re"isa spontan
sau dupa "edicatia antialica si antispastica.
In colecistita acuta durerea este pro#unda5apasatoare cu locali1are in epiastru putand #iind insotita
de 0ena perio"&ilicala si #eno"eene dispeptice.Caracterul persistent al durerii si tendinta dea se
deplasa spre (ipocondrul drept suerea1a un proces evolutiv acut.
Daca sediul initial al durerii este in (ipocondrul drept5aceasta poaate #i datorata unor le1iuni
distructive de la de&ut5"ai ales daca este de intensitate "are si re1istenta la trata"entul "edical
aplicat.
Iradierea perio"&ilicala5spre (ipocondrul stan si &a1a (e"itoracelui stan suerea1a participarea
pancreatica iar tendinta spre enerali1area durerii conduce la &anuiala instituirii unei peritonite
acute di#u1e de oriine &iliara.
Un alt si"pto" este rea3a inso3it2 de v2rs2turi. Ini3ial se eli"in2 ali"entele
consu"ate5 stanate o&i4nuit intraastric5 dup2 care apare con3inutul &ilios5 uneori in
cantitatea "are. E#orturile "ari de vo"2 cu evacu2ri e'pli1ive pot duce la ruptura
"ucoasei esoastrice.
Starea de discon#ort a&do"inal2 se a"pli#ic2 prin sen1a3ie de &alonare epiastric2
sau di#u12 datorit2 pare1ei intestinale. Eli"inarea de a1e poate #i supri"at2 4i constipa3ia
#recvent2.
Si"pto"ele enerale sunt nelipsiteD ce#alee5 aita3ie5 uneori #rison 4i #e&r2. Dac2
predo"in2 in#ec3ia c2ilor &iliare5 pacientul pre1int2 #rison5 inso3it sa nu de (iperter"ie.
Frisonul do"in2 in eneral ta&loul clinic la &olnavul varstnic. Intensitatea #e&rei re#lect2
propor3iile 4i e'tinderea in#la"3iei la c2ile intra 4i e'tra(epatice. Dac2 le1iunea e
cantonat2 la colecist5 #e&ra se "en3ine %7+ 1ile in platou. C cur&2 #e&ril2 cu oscila3ii a"ple
re#lect2 e'tinderea in#ec3iei dincolo de colecist 4i le1iuni distructive severe ;anren2
colecistic2<. Asociat2 cu icter 4i #risoane repetate se traduce prin apari3ia unei co"plica3ii
;aniocolita acut2.
Icterul este rar intalnit 4i este provocat de e'tinderea in#la"a3iei la canalul coledoc5
de pre1en3a unui calcul coledocian sau de e'tinderea in#la"a3iei la c2ile &iliare
intra(epatice. El nu este #oarte intens 4i nu este inso3it de prurit.
Miscarile respiratorii sunt scurte si sacadate5 deoarece respiratiile a"ple si pro#unde intensi#ica
durerea5 prin e#ectul de crestere a presiunii intrave1iculare in ti"pul co&orarii dia#ra"ului. La
insinuarea "ainii su& re&ordul costal drept inspirul este &locat de aparitia unei dureri intense
;se"nul lui Murp(P<.
Frecven3a pulsului este paralel2 cu cre4terea te"peraturii5 rar pulsul este arit"ic.
Kipertensivii #ac ascensiuni ale valorilor tensionale5 iar coronarienii pot #ace cri1e
aninoase verita&ile


+.E'a"ene paraclinice si de la&orator
+.1.E'a"ene de la&orator
Anali1ele de la&orator sunt #oarte i"portante atat pentru evaluarea ravitatii stadiului evolutiv cat
"ai ales pentru sta&ilirea strateiei operatorii.
Se ur"areste leucocito1a care intr7o colecistita acuta neco"plicata are valori de -///71%///6dl iar
in #or"ele co"plicate depaseste !/./// 6dl.
*iliru&ine"ia care evoluea1a cu icter5ne o#erea indicatii asupra e'istentei sau nu a
litia1ei de cale &iliara principala asociate.
A"ila1e"ia si a"ila1uria crescute atesta o participare pancreatica.
HSK7ul si #i&rinoenul sunt po1itiv crescute ca in orice in#la"atie.
Inora"a este "odi#icata in #unctie de intensitatea varsaturilor si de aparitia coleperitoneului.
Su"arul de urina poate #urni1a date #oarte i"portante pentru dianostic. Ast#el5 se pot pune in
evidenta (e"atii nu"eroase5 leucocite si &acterii ;se"nul de in#ectie prin sta1a urinara produsa de
calculul o&structiv< sau cristalele a&undente si conlo"erate de saruri ce stau la &a1a #or"arii
calculilor.
In practic2 se e#ectuea12 tu&a0ul Melt1er7LPon 4i "ai rar tu&a0ul "inutat. 9rin
introducerea in duoden a unei sonde Ein(orn se va e'trae cu scop e'ploratorD
bila A <coledocian(4' al&en7aurie. Se instilea12 sul#at de "ane1iu.
bila ! <ve2icular(4, vascoas25 castaniu inc(is2.
bila C <8e,atic(4, al&en clar2.
9ro&ele A5 * 4i C se recoltea12 in epu&rete sterile care se vor e'a"ina din punct de
vedereD
MicroscopicD se pot eviden3ia celule epiteliale sau neopla1ice5 leucocite in nu"2r "are
;proces in#la"ator<.
CitoloicD se eviden3ia12 eventualii para1i3i ;la"&lii<.
*acterioloicD din &ila * se reali1ea12 &ilicultur2 4i anti&iora"2.
*ioc(i"icD se deter"in2 cantitatea de s2ruri &iliare5 vasco1itatea 4i pK7ul.
La e'traerea &ilei pot ap2rea ur"atoarele situa3ii patoloiceD
1. Lipsa &ilei A arat2 e'isten3a unui o&stacol coledocian ;calcul sau tu"oare<5 o
(epatit2 to'ic2 sau o into'ica3ie cu ciuperci.
!. *ila A iese a"estecat2 cu sane #apt ce arat2 e'isten3a unui cancer duodenal sau al
capului de pancreas.
$. Dac2 &ila A iese tul&ure e'ist2 o aniocolit2.
%. Lipsa &ilei * repre1int2 e'isten3a unui o&stacol ;calcul sau tu"oare< la nivelul
colului ve1ical sau canalului cistic.
). Evacuarea &ilei * in cantitate #oarte "are5 ur"at2 de a"eliorarea evident2 a st2rii
&olnavului5 relev2 o (ipotonie &iliar2.
+. Lipsa &ilei C relev2 o&struc3ia canalului (epatic co"un.
,. Apari3ia tardiv2 a &ilei C in cantitate "ic2 4i inso3it2 de durere in (ipocondrul drept5
relev2 (ipertonie &ilia
+.! E'a"ene radioloice
1.Radiora#ia a&do"inal2 pe ol - poate #i de "are valoare dianostic2 in situa3ia
in care aceasta pune in eviden32 calculii &iliari radioopaci5 calci#ierea peretelui ve1iculei &iliare
5pre1enta de calculi in intestin 5sau de a1e in caile &iliare ;se"n indirect de #istula &iliodiestiva<.
!.Ecora#ie a&do"inala are cea "ai lar2 aplica&ilitate la &olnavii cu colecistit2
acut25 deoarece #iind o "etod2 neinva1iv2 este u4or de suportat c(iar de &olnavii cu stare enerala
alterata;#e&ra5icter<5"etoda per"ite depistarea calculiolr care au dia"etru "ai "are de $7) "" si
vi1uali1ea1a "odi#icarile de #or"a5volu" si de po1itia ve1iculei &iliare5ca si "odi#icarile structurale
ale peretilor acesteia.
Ea pune in eviden32 inro4area peretelui prin ede" cand acesta dep24e4te $"".
Ecora#ia evidentiea1a pre1enta unui li1ereu cu ecodensitate sca1uta5 eventual discontinuu5 ca un
du&la0 al peretelui ve1icular5 i"aine care are la &a1a #ie un ede" perive1icular5 #ie un ede" al
"ucoasei ve1iculare sau 1one #lec"onoase si necrotice dise"inate.
Metoda "ai per"ite o&tinerea de date supli"entare despre cali&rul canalului coledoc5 in care pot #i
vi1uali1ati calculii5 cat si date privind parenc(i"ul (epatic si pancreatic.
$.Colanio7colecistora#ia interavenoas2 7 a0ut2 la dianosticul di#eren3ial al
colecistitei acute cu pancreatita acut2. Aceasta arat2 o ve1ica &iliar2 e'clus2 radioloic si poate o#eri
in#or"atii asupra starii caii &iliare principale si poate o#eri
in#or"a3ii asupra st2rii c2ii &iliare principale.
%.Colecistora#ia 7 per oral este contraindicat2 4i inoperant2 datorit2 v2rs2turilor
in pre1en3a icterului sau alterarea st2rii enerale a pacientului contraindic2 atat
colecistora#ia provocat2 cat 4i colanio7colecitora#ia intravenoas2.
).To"ora#ia co"puteri1at2D poate preci1a rosi"ea pere3ilor ve1iculari5 calculii
;nu"2r5 di"ensiune5 aspect<5 densitatea con3inutuli &iliar. Se poate #ace conco"itent cu
colaniora#ia.
+.Electrocardiora"aD in ca1 de su#erin32 coronarian2 pree'stent25 colecistita acut2
accentuea12 #eno"enul de isc(e"ie coronar2 4i aravea12 episoadele de anin2 la
vec(ii anino4i5 atat clinic cat 4i electrocardiora#ic
,.Laparoscopia. He1icula &iliara este usor evidentia&ila prin laparoscopie. Se recunoaste dupa
culoarea ei al&7vinetie5 dar nu intotdeaunpoate #i cu usurinta deose&ita de ansele intestinale
invecinate. 9eretii colecistului sunt supli5 depresi&ili la atinerea cu laparoscopul. Calea &iliara
principals si pancreasul nu pot #i o&servate.
In colecistita se poate preci1a e'tinderea procesului la tesuturile invecinate5 precu" si starea de
u"plere a colecistuluiD "are5 su&tensiune5 in o&structiile coledocului in#erior ;neoplas" de cap de
pancreas<5 "ic5 #lasc in o&structiie situate deasupra cisticului. He1icula #iia1ica este de o&icei "ica
;cu e'ceptia inclavarii de calculi in cistic<5 prinsa in aderente5 cu pereti inrosati si sensi&ila la
atinerea cu laparoscopul




,.Dianostic

Dianosticul po1itiv este sus3inut de D
1.ana"ne12 ;litia12 &iliar25 septice"ii5 &oli in#ec73ioase5vec(i colecistopat<.
!.ta&loul clinic cu dureri 5#e&ra si se"ne de in#ectie enerala cu (iperleucocito12 4i neutro#ilie
$.e'a"enul &ilei con#ir"2 dianosticul

Dianostic di#erential
Intotdeauna colecistita acut2 este suspectat2 in pre1en3a unei colici &iliare5 de
intensitate "are 4i constant25 re1istent2 la terapia anale1ic2 4i antispastic25 inso3it2 de #e&r2 4i de
ap2rare "uscular25 la un &olnav cu trecut &iliar 4i eventual cu se"ne radioloice de litia1a &iliara
Dianosticul di#eren3ial tre&uie #2cut cuD

1.colica &iliar2
!.apendicita acuta;la un apendice situat sus< .
$. ulcerul per#orat
%.a#ectiuni renale;pileone#rita acut2 si (idrone#ro1a<
).pancreatita acut2.
+.in#arct de "iocard acut
Colica &iliara care apare in a#ec3iuni nein#la"atorii ale tractului &iliar;disc(ine1iile
&iliare< se deose&e4te de colecistita acut2 prin lipsa ele"entelor in#ec3ioase ;#e&ra< 4i prin #aptul c2
cedea1a la ad"inistrarea de antispasctice.
Acela4i lucru se petrece 4i dac2 durerea este enerat2 de o calculo12 &iliar2 neco"plicat2.
Apendicita acuta in condi3iile unui apendice situat in po1i3ie ascendent2 sau
su&(epatic5 poate si"ula o colecistita acut2. Apendicita acut2 este caracteri1at25 ins25 de locali1area
durerii la de&ut 5in #osa iliaca dreapta si cresterea continua a intensitatii
acesteia5 relativ caracteristice sunt #e&ra5 ap2rarea "uscular2 locali1at2 in #osa iliac2
dreapt2 sau "ai sus5 a&sen3a icterului 4i pre1en3a leucocito1ei. Ecora#ia poate aduce
pro&e supli"entare5 aproape decisive5 privind starea colecistului 4i apendicelui.

Ulcerul astro7duodenal per#orat provoaca o apasare "usculara "ai intensa si "ai
e'tins25 inso3it2 de se"ne radioloice de pneu"operitoneu ;se"iluna a1oas2
su&dia#ra"atica<.Matitatea (epatica dispare.
A#ectiunile renale colica renal2 cu tul&ur2rile care o inso3esc poate da na4tere la
con#u1ii. Iradierea durerii 4i e'a"enul urinei aduc ele7"ente utile pentru dianostic5
ana"ne12 4i e'a"enul #i1ic.
9ielone#rita 4i (idrone#ro1a intr2 in cadrul a#ec3iunilor renale ca dianostic
di#eren3ial.

9ancreatita acut2 -se suspectea12 "ai dera&2 la &2r&a3ii su& )/ ani5 care pre1int2
durere cu sediul in (ipocondrul stan5 se"ne #i1ice "ai pu3in e'pri"ate 4i o cre4tere
"arcat2 a en1i"elor pancreatice inD sane5 urin25 lic(id de ascit2.
Rar colecistita acuta poate si"ula un in#arct "iocardic al carui dianostic se preci1ea1a prin
electrocardiora"a si en1i"ele caracteristice;C9E7M*5a"inotrans#era1e< #acilitea1a di#erentierea.

-.Evolutie

For"ele clinico evolutive ale colecistitei acute suntD

9Aidro,sul ve2icular ;colecistita (idropic2< pre1int2 ta&loul clinic eneralD colic2
a&do"inal25 rea325 v2rs2turi5 inapaten325 ce#alee5 aita3ie5 uneori su&#e&rilitate.
Le1iunile sunt e'clusiv cataraleD (ipere"ie5 ede"5 conestie.
9E,ieul ve2icular ;colecistita acut2 #le"onoas2< are ta&lou clinic "ai
e'pri"atD durere sever25 #e&r2 i"portant2 cu #risoane5 leucocito12 peste
1%.///6""$.
9Colecistita acut( 1an1renoas(- &olnavul are o stare eneral2 pro#und alterat2D
#acies palid5 livid5 un(ii decolorate5 puls ta(icardic 4i #ili#or"5 adesea a#lat in
discordan32 cu o te"peratur2 "oderat2. Tensiunea arterial2 are tendin3a de
pr2&u4ire. *olnavul este acoperit de sudori reci5 pre1int2 ta(ipnee 4i oliurie.
Leucocito1a dep24e4te 1).///7!/.///6""$. e'a"enul local este in discordan32 cu
starea eneral2D se palpea12 un a&do"en destins5 sensi&il di#u15 #2r2 ap2rare. Dac2
nu se intervine5 in scurt ti"p survine colapsul. Aceast2 #or"2 este o uren32
c(irurical2.
Evolu3ia &olii depinde deci de e'tinderea procesului in#la"ator 4i de ravitatea
in#ec3iei


9.Complicatii si prognostic
In evolutia ei5 colecistita acuta poate deter"ina "ultiple co"plicatii printre careD
- anrena:
- a&cesul pericolecistic:
- per#oratia cu peritonita enerali1ata:
- a&cesul su&dia#ra"atic sau su&(epatic:
- pancreatita acuta:
- #istule ve1iculare:
- colanita si aniocolita:
- pile#le&ita:
- coleperitoneul:
- (e"operitoneul.
Gangrena veziculara care se produce in special la &olnavii dia&etici5 pre1inta o co"plicatie "ai rara
in ulti"a vre"e datorita interventiei c(iruricale precoce si anti&ioterapiei "asive.
Perforatia si peritonita biliara co"porta o ravitate e'tre"a deoarece ea evoluea1a cu soc to'ico7
septic5 olioanurie5 insu#icenta respiratorie acuta5 insu#icenta (epatocelulara si le1iuni acute
(e"oraice ale "ucoasei astrice.
Abcesul pericolecistic subhepatic si subdiafragmatic se constituie in colecistita acuta #le"onoasa5
in colecistita acuta purulenta si in colecistita acuta cu per#oratie acoperita. In rare ca1uri procesul
in#la"ator se e'tinde si la vena porta provocand pile#le&ita. Uneori colecistita purulenta se
constituie intra(epatic si se ascocia1a cu aniocolita si colanita.
Pancreatita acuta este una din co"plicatiile &ine cunoscute ale colecistitei acute litia1ice
;colestopancreatita acuta<.
Fistulele veziculare se produc indeose&i in colecistita acuta calculoasa. Se deose&esc doua variante
principaleD
9 +istula biliobiliara apare consecutiv unui calcul inclavat in reiunea in#undi&ulocistica. 9rocesul
de pericolecistita si ulceratie co"presiva e'ercitata de calculul inclavat duc5 intr7un pri" ti"p5 la
alipirea si aderarea peretelui ve1iculei la cel al (ipocoledocului5 ur"ata de sta&ilirea unei
co"unicari directe intre lu"enul ve1iculei si cel al (epaticului co"un.
9 +istula biliodi1estiva uneste direct sau prin inter"ediul unei cavitati inter"ediare ;peritonita
inc(istata< cavitatea ve1iculara cu lu"enul duodenului si5 "ai rar5 al colonului ;#istula
&ilioduodenala si &iliocolica<.
Coleperitoneul consta in trecerea unei cantitati varia&ile de &ila din ve1icula &iliara in cavitatea
peritoneala5 #ara ca peretele ve1iculei sa pre1inte vreo per#oratie evidenta "acroscopic. *ila
in#ectata traversea1a peretii ve1iculei prin "icroper#oratii depista&ile nu"ai "icroscopic. Aceasta
co"plicatie co"porta aceeasi ravitate ca si peritonita &iliara.
Ke"operitoneul este o co"plicatie rara care se produce in ca1urile in care procesul in#la"ator
necrotic per#orea1a peretele arterei cistice.
In #or"ele cu ravitate crescuta a er"enilor5 sau in ca1ul in care colecistita acuta survine pe
#ondul unei capacitati reduse de aparare ;dia&et5 &oli consu"tive5 trata"ente i"unosupresoare<
starea enerala a &olnavului poate #i aravata de o serie de "ani#estari caD
7 insu#icienta respiratorie prin tul&urari ale dina"icii respiratorii cau1ata de durere:
7 tul&urari acido7&a1ice cau1ate de varsaturi repetate:
7 aravarea unei a#ectiuni cardio7vasculare pe #ondul sindro"ului #e&ril si a (ipo'iei.
Cea "ai reduta&ila la aceasta cateorie de &olnavi ra"ane septice"ia: "etasta1ele septice si
"icroa&cesele pot aparea in #icat5 pla"ani5 creier cu evolutie rapida spre soc to'ico7septic si e'itus.
9ronosticul va depinde de #or"a anato"o7clinica5de pro"ptitudinea interventiei terapeutice si de
e'istenta co"plicatiilor.
In colecistita anrenoas2 "ortalitatea se apropie de 1//8 dac2 nu se intervine de
uren32 c(irurical2. In per#ora3ia ve1icular2 pronosticul depinde 4i de intervalul de ti"p
dintre de&utul cri1ei 4i "o"entul interven3iei c(iruricaleD cu cat acesta este "ai scurt cu
atat pronosticul este "ai #avora&il.
9ersoanele cu dia&et 1a(arat au un risc inalt de evolutie ne#avora&ila.
9re1en3a co"plica3iilor proprii ;piocolecist5 anrena5 peritonit2 etc.< cre4te riscul
de letalitate5 "ai ales la persoanele in varst25 in colecistita acut2 nelitia1ic2 "ortalitatea
a0une la 1/71)8 din ca1uri.





1/.Trata"ent
Trata"entul colecistitei acute esteD "edical5 dietetic5 c(irurical 4i pro#ilactic.
Internarea este o&liatorie pentru orice &olnav5 atat pentru sta&ilirea dianosticului
e'act5 cat 4i pentru ur"2rirea evolu3iei &olii de &a12 4i aplicarea trata"entului adecvat.
Trata"entul "edical
9ri"ul o&iectiv al trata"entului este cal"area durerii a&do"inale care se #ace prin
ad"inistrarea de in0ec3ii i.". cu Sco&util co"pusD 1 #iol2 la - ore5 Alocal"in %7+ #iole61i
sau Fortral 16! #iol2 in cri12. In #or"ele (iperalerice su& strict2 suprave(ere se poate
ad"inistra 1//71)/ " Mialin la +7- ore. Dac2 durerea nu cedea12 nici la acest trata"ent
4i interven3ia c(irurical2 nu se i"pune5 se poate incerca per#u1ie i.v. cu Qilin2 18. Se "ai
aplic2 puni de (e32 pe (ipocondrul drept. Nu se ad"inistrea12 "or#in2 pentru c2 aceasta
cre4te spas"ul c2ilor &iliare.
Spas"ul c2ilor &iliare 4i al duodenului5 invaria&il pre1ent5 contri&uie 4i el la
intensi#icarea durerii provocate de procesul in#la"ator. 9entru co"&aterea lui se #olose4teD
9apaverin2 $!/ ;- #iole< in !% ore: Nitrolicerin2 17! " ;!7% ta&lete< la interval de 1)7!/
"inute: Sul#at atropin2 /5) " s.c. de !7$ ori pe 1i: Sco&util !/7$/ " ;!7$ #iole61i< i.v. sau
i.". lent 4i Mio#ilin !%/7!-/ " ;17! #iole61i< i.v. lent.

Supri"area secre3iei astrice este ur"2torul o&iectiv al trata"entului "edical.
Trecerea sucului astric din sto"ac in duoden declan4ea12 secre3ia pancreatic25 #lu'ul
&iliar 4i Finetica c2ilor &iliare. Acu"ularea de suc astric in e'ces produce distensie
astric2 cu e#ecte asupra #unc3iei &iliare 4i pancreatice privitor la #lu'ul 4i Finetica
&iliopancreatic2. De ase"enea5 sta1a 4i distensia astric2 produc v2rs2turi.

Supri"area secre3iei 4i distensiei astrice se reali1ea12 prin aspira3ia astric2 prin
sonda naso#arinian2 plasat2 in reiunea antropiloric25 prin supri"area ali"enta3iei orale5
inclusiv a (idrat2rii orale 4i prin ad"inistrarea unei "edica3ii anticolinerice care se
adresea12 4i indep2rt2rii spas"ului "usculaturii netede ;sul#atul de atropin2 4i sco&utilul<.
Un alt o&iectiv al trata"entului este ec(ili&rarea (idroelectrolitic2 4i caloric2.
In #or"ele u4oare (idratarea &olnavului se #ace oral cu ceai sla& de "u4e3el sau
sun2toare.
In #or"ele "edii 4i rave aportul (idric5 electrolitic5 caloric 4i vita"inic se #ace in
pri"ele $7) 1ile nu"ai parenteral5 prin per#u1ii cu solu3ii luco1ate )71/85 ta"ponate cu
insulin2D 1 U insulin2 ordinar2 pentru ! luco12. Se "ai adau2 vita"inele *15 *+5 C5 cate
! #iole61i5 precu" 4i solu3ii de electrolit ;NaR5 ER5 Ca!R< in raport cu re1ultatul ionora"ei
serrice. Kidrata3ia 4i ali"enta3ia parenteral2 se inlocuiesc treptat cu #or"e orale nu"ai in
ca1urile #avora&ile in care procesul in#la"ator se re"ite treptat.
9revenirea 4i trata"entul in#ec3iei &iliare 4i peritoneale sunt deose&it de i"portante.
Cel pu3in in #a1a ini3ial2 a colecistitei acute calculoase sau necalculoase dar o&structiv25
in#ec3ia lipse4te. 9e "2sur2 ce procesul in#la"ator evoluea125 ve1icula &iliar2 se poate
in#ecta de cele "ai "ulte ori cu E.Coli 4i enterococ.
Criteriile de aleere a anti&ioticelor pentru prevenirea in#ec3iei secundare 4i pentru
trata"entul in#ec3iei pri"itive 4i secundare suntD severitatea #or"ei clinice5 cointeresarea
peritoneului 4i trata"entul anti&iotic anterior.
Cand nu e'ist2 se"ne de per#ora3ie5 anti&ioticul de elec3ie este a"picilina ad"inistrat2 i.v. ! la %
ore. Avanta0ele eiD se eli"in2 prin &il25 reali1and concentra3ii considera&ile in
c2ile &iliare5 este activ2 asupra er"enilor ra" ;R< penicilino7sensi&ili ;enterococi< 4i
asupra &acililor ra" ;7<5 cu e'cep3ia piocianicului.
In ca1urile severe5 cu evolu3ie spre co"plica3ie 4i tratate anterior cu alte anti&iotice5 se
indic2 ur"2toarele asocieriD
1< A"picilin2 i.v. ! la % ore R Genta"icin2 $7) "6F61i i.". sau i.v. R Metronida1ol in
per#u1ie lent2 1// "l ;)// "< !7$ ori61i.
!< Ri#a"picin2 $/ "6F61i R Genta"icin2 ;aceea4i do12 ca "ai sus<.
$< Genta"icin2 ;aceea4i do12 ca "ai sus<R Ce#o'itin2 ;ce#alosporina din enera3ia a doua<
17! i.". sau i.v. la - ore.
La trata"entul "edica"entos se "ai adau2D
antiseptice 4i eu&iotice intestinaleD Saprosan5 Me'a#or"5 Nea"icin inso3ite de clis"e
evacuatoare.
antie"eticeD E"etiral5 Torecan5 9leo"a1in.
sedativeD Kidro'i1in5 Dia1epa".
Trata"entul dietetic
In pri"a 1i dup2 cri1a acut2 se ad"inistre12 rei" (idro 1a(aratD ceai sla& de "u4e3el sau
sun2toare. A doua 4i a treia 1i5 dac2 #eno"enele dureroase cedea125 se adau2 paine
pr20it2 4i sup2 "ucilainoas2 de ore1. Din a patra 1i se introduc ali"ente u4or diesti&ile5
neirita&ile5 cu valoare caloric2 ridicat2D sup2 de 1ar1avat cu #idea5 cre"2 de leu"e5 carto#i
cop3i5 carne de vit2 preparat2 rasol sau peri4oare5 unt5 co"pot5 peltea sau "ere.
Dup2 e'ternare &olnavul va 3ine un rei" de cru3are + luni 7 1an cuD leu"e cu celulo12
#in25 #ructe coapte ;e'clus cele cu coa0a roas2<5 iaurt5 &ran12 de vaci5 carto#i5 cereale #ierte5
ulei veetal ;de "asline< $/7%/ 61i5 pui5 pe4te rasol5 &or4. Sunt inter1ise carnea ras2 de
orice #el5 a#u"2turile5 &ran1a ras2 4i #er"entat25 ou2le pr20ite5 var1a5 uliile5 ceapa5 nucile5
condi"entele iu3i5 ranta4urile5 #2ina pr20it2 4i uleiul preparat ter"ic.
Sunt reco"andate sucuri de drena0 &iliar5 ad"inistrate #rac3ionat 4i in do1e crescute
proresiv ;de e'e"pluD $// "l "orcov R $/ "l s#ecl2 R ./ "l castravete<.
Trata"entul c(irurical
Colecistita acut2 este cea "ai #recvent2 co"plica3ie a litia1ei &iliare ;.)8<.
Trata"entul indicat este c(irurical 4i se e#ectuea12 in trei situa3iiD
1< opera3ia de uren32:
!< opera3ia precoce:
$< opera3ia intar1iat2.
1< Cpera3ia de uren32 se adresea12 pacien3ilor care pre1int2 la internare o
co"plica3ie ;per#ora3ie5 colecisto7pancretit2< sau la care &oala proresea12 rapid spre stare
to'ic2.
!< In "a0oritatea ca1urilor se #ace o opera3ie precoce in pri"ele ,! ore de la
internare5 interval necesar pentru preci1area dianosticului5 sta&ilirea unui &ilan3 ele"entar
al st2rii &olnavului 4i pentru un trata"ent preoperator antispastic5 anti&iotic 4i de
reec(ili&rare (idroelectrolitic2. Se evit2 interven3ia dupa "ai "ult de 1/71! 1ile5 cand
le1iunile in#la"atorii pericolecistice tind s2 se orani1e1e 4i disec3ia devine di#icil2 4i
pri"e0dioas2.
$< Cpera3ia =nt>r1iat2 este re1ervat2 pacientului cu si"pto"e "ai &lande. In aceast2
situa3ie se corectea12 "ai intai a#ec3iunile asociate pentru "ic4orarea riscului operator. Tot
o opera3ie intar1iat2 se #ace pacientului cu si"pto"e u4oare 4i di#u1e5 la care dianosticul
nu este clar de la inceput. In acest ca1 se intervine dup2 +7- s2pt2"ani de la cri1a acut2
ini3ial2. Aceast2 a&ordare a &olii necesit2 dou2 spitali12ri5 o perioad2 "ai lun2 de
incapacitate #i1ic2 4i nu scade se"ni#icativ "ortalitatea 4i "or&iditatea #a32 de opera3ia
precoce.
In colecistita acut2 se #ac ur"2toarele tipuri de interven3ii c(iruricaleD

Colecistecto"ia laparoscopic2
Reali1at2 pentru pri"a oar2 in 1.-,5 in Fran3a5 colecistita laparoscopic2 se practic2
incepand din 1..$ in Clinica I C(irurie a Spitalului Universitar *ucure4ti. Ea are la &a12
cateva principiiD
Crearea unei ca"ere anterioare de lucru in interiorul cavit23ii a&do"inale5 prin
insu#larea in cavitatea peritoneal2 a unui a1 nein#la"a&il ;CC!<5 pan2 la o
presiune de 1!71) "" K.
Introducerea in cavitatea a&do"inal2 a unor trocare cu C M )71/ "".
Laparoscopul5 la care este ata4at2 o ca"er2 de luat vederi se introduce printr7un trocar
de 1/ ""5 plasat la nivelul cicatricei o"&ilicale5 per"i3and inspec3ia intreului spa3iu
intraperitonial. Ca"era de luat vederi ata4at de telescop "2re4te de )71) ori structurile pe
"onitor. Accesul instru"entelor c(iruricale spre ca"pul operator se #ace tot prin
inter"ediul trocarelor. C(irurul lucrea12 cu unul sau dou2 instru"ente in ti"p ce a0utorul
#ocali1ea12 per"anent ca"pul operator. In ti"pul colecistecto"iei laparoscopice5 ve1icula
&iliar2 este re1ecat2 4i apoi e'tras2 din a&do"en5 printr7o pla2 de trocar.
Avanta0ele acestui tip de interven3ie suntD durere postoperatorie "ini"25 spitali1are
scurt25 convalescen32 "ult redus2 #a32 de colecistecto"ia clasic5 reluarea ali"enta3iei
co"plete 4i a activit23ii #i1ice interale la scurt ti"p 4i cicatrice postoperatorii "iniscule.
Contraindica3iile pot #iD cardiopatii cronice isc(e"ice5 insu#icien3e respiratorii severe5
coaulopatii i"posi&il de corectat "edical5 plastronul pericolecistic.
Co"plica3ia "a0or2 este rar2D le1area c2i &iliare principale. Ea necesit2 o interven3ie de
re#acere a continuita3ii scurerii &ilei in tunul diestiv.
Mortalitatea este su& 18. Re1ultatele colecistecto"iei laparoscopice depind in "are
parte de e'perien3a5 "anualitatea 4i spiritul de orientare al c(irurului.
olecistostomia
Const2 in drena0ul ve1iculei la e'terior prin inter"ediul unui tu& 9e11er 4i dac2 este
posi&il evacuarea calculilor. De4i nu asiur2 vindecare5 poate constitui solu3ia de salvare a
unui &olnav a#lat in stare rav25 care nu poate suporta o interven3ie c(irurical2. Ulterior
dup2 dep24irea pericolului vital i"ediat 4i a"eliorarea st2rii &olnavului se va interveni
c(irurical.
olecitectomia
Este interven3ia c(irurical2 prin care se e'tirp2 ve1icula &iliar2 4i canalul cistic.
Intervalul opti" de e#ectuare este intre 1iua a patra 4i a 4aptea de la cri1a acut25 cand
procesel plastice 4i aderen3ele perive1iculare nu s7au orani1at inc2.
Interven3ia se #ace cu aneste1ie eneral2.
Calea de a&ordare poate s2 #ie anterorad2 sau retrorad25 pri"a #iind pre#erat2 pentru
c2 e'pune "ai pu3in la riscul le12rii c2ii &iliare principale.
Inri0irile postoperatorii sunt cele o&i4nuite intr7o interven3ie pe a&do"en.
Anti&ioterapia continu2 cu #or"ula ini3ial2 preoperator ;se pre#er2 A"picilina<. Cre4terea
"ortalit23ii prin colecistita acut2 este consecin3a varstei avansate5 severit23ii litia1ei &iliare
cu evolu3ie indelunat2 4i te"pori12rii ne0usti#icate a #or"ei sale acute. Avand in vedere
aceste ele"ente5 cat 4i #aptul c2 trata"entul nec(irurical nu d2 re1ultate satis#2c2toare5
orice litia12 &iliar2 are in pre1ent indica3ie operatorie.
Trata"entul pro#ilactic
Ur"2re4te prevenirea #actorilor care #avori1ea12 apari3ia a#ec3iuniiD

1.Depistarea 4i tratarea precoce a in#ec3iilor "icro&iene de vecin2tate.
!Tratarea disc(ine1iei &iliare 4i a dia&etului 1a(arat.
$.Depistarea 4i tratarea c(irurical2 a litia1ei &iliare.
%. Co"&aterea o&e1it23ii.
). Tratarea a#ec3iunilor endocrine 4i a tul&ur2rilor din cli"a'.
+. Ali"enta3ia ec(ili&rat25 preparat2 corespun12tor5 #2r2 e'ces de r2si"e.
,.Co"&aterea tendin3ei de sta12 &iliar2 cuD diet25 ceaiuri5 ape "inerale.











CA9ITCLUL IH
!olul asistentei medicale in ingri"irea pacientului cu
colecistita acuta

Asistenta "edical2 este persoana care poate acorda inri0iri cali#icate5 cu
devota"ent5 posedand cono4tin3e te(nice necesare 4i avand un si"3 al responsa&ilit23ii
#oarte de1voltat.
Func3iile ei se concreti1ea12 in acordarea acestor inri0iri co"petente persoanelor a
c2ror stare o necesit25 3inand cont de nevoile a#ective5 spirituale 4i #i1ice 4i in o&servarea 4i
co"unicarea c2tre ceilal3i "e"&ri ai ec(ipei de inri0ire a condi3iilor ce e'ercit2 un e#ect
i"portant asupra s2n2t23ii pacientului.
Rolurile asistentei "edicale constau inD
rol de inri0ire:
pro"ovarea iienei spitalice4ti:
orani1area 4i estionarea inri0irilor:
pre2tirea 4i per#ec3ionare elevelor asistente "edicale5 asistentelor "edicale de&utante
4i cadrele au'iliare:
educarea sanitar2 a pacien3ilor 4i persoanelor s2n2toase5 avand ca scop pro"ovarea
s2n2t23ii5 prevenirea i"&oln2vilor5 a0utorul vindec2rii 4i recuperare.

%*$* Partici,area asistentei edicale la e3aenul clinic
Asistenta "edical2 particip2 la e'a"enul clinic al &olnavului cu colecistit2 acut2. Ea va
reali1a de la inceput un cli"at de in3eleere intre "edic 4i &olnavi.
Ha pre2ti psi(ic &olnavul5 lini4tindu7l5 e'plicandu7i cu solicitudine 4i #er"itate in ce
const2 e'a"enul 4i i"portan3a lui. Il a0ut2 s2 se de1&race5 cu "ult tact 4i #ine3e5 pentru a nu
provoca "i4c2ri inutile 4i dureroase. Ea are ri02 ca in ti"pul e'a"in2rii ea"urile s2 #ie
inc(ise 4i s2 nu se circule prin ca"er2. 9entru a 3ine sea"a de si"3ul pudorii &olnavului ea
va i1ola patul unde are loc e'a"enul cu un paravan.
Inaintea palp2rii va s#2tui &olnavul s2 urine1e. Asistenta "edical2 il va aduce in po1i3ia
adecvat2 e'a"in2riiD decu&it dorsal cu &ra3ele intinse 4i rela'ate de7a lunul corpului5
"e"&rele in#erioare indoite din enunc(i5 cu "usculatura a&do"inal2 rela'at2. La cererea
doctorului il va r2suci in decu&it lateral drept 4i decu&it lateral stan5 aducand in acela4i
ti"p "ana la cea#2. Ea va sta in #a3a doctorului5 de cealalt2 parte a patului 4i il va servi cu
tot ce are nevoie. La ter"inarea e'a"enului va a0uta &olnavul s2 se i"&race 4i s2 se a4e1e
in po1i3ia pre#erat2 ;antalic2<.

%*"* Conduita de ur1en0( a asistentei edicale la intenarea unui
bolnav cu colic( biliar(
Asistenta "edical2 va a4e1a &olnavul in repaus la pat. Ha recolta sane pentru
e'a"enele urenteD nu"2r2toarea leucocitelor5 &iliru&ine"ia5 TGC5 TG95 ionora"2
sanuin25 re1erva alcalin25 a"ila1e"ie5 lice"ie 4i urin2 pentru uro&ilinoen 4i pi"en3i
&iliari.
Ha pre2ti "edica"ente pentru cal"area durerii 4i instru"entarul steril necesar5 dar nu
va ad"inistra &olnavului nici un cal"ant #2r2 indica3ia doctorului5 pentru a nu "asca
evolu3ia acut2 a &olii sau o per#ora3ie.
Asistenta "edical2 va ad"inistraD
antalice: Alocal"in % #iole61i sau . #iol2 Fortral. Dac2 colica nu cedea12 va
ad"inistra Mialin 1//71)/ " la +7- ore:
antispastice: Sco&util co"pus !7$ #iole61i5 sul#at atropin2 /5) " s.c. de !7$ ori61i5
9apaverin2 % #iole61i5 Nitrolicerin2 su&linual sau in0ecta&il 17! " ;!7% ta&lete< la 1)7
!/ "inute:
antie"etice: E"etiral supo1itoare5 Torecan 4i 9leo"a1in in0ecta&il:
anti&iotice pentru co"&aterea in#ec3ieiD A"picilin2 in0ecta&il2 ! la % ore.
9entru corectarea tul&ur2rilor (idroelectrolitice 4i acido&a1ice ;in #unc3ie de re1ultatele
de la&orator< asistenta "edical2 va ad"inistra lic(ide per oral in #or"ele u4oare;ceai de "usetel5
sun2toare< 4i in #or"ele "edii 4i rave va instala per#u1ie cu luco12 )8 sau 1/85
ta"ponat2 cu 1 U insulin2 ordinar2 la ! luco125 in care va introduceDvita"inele *15*+5
C)//5 ! #iole61i 4i solu3ii de electroli3i ;ER5 NaR5 Cl-<.
Deoarece &olnavul a#lat in cri12 acut2 de colecistit2 este #oarte aitat5 asistenta "edicala va
ad"inistra sedativeD Kidro'i1in5 Dia1epa"5 &ar&iturice5 &ro"uri5 iar pentru reducerea in#la"atiei va
aplica puna cu (ea32 la nivelul (ipocondrului drept.

4.3. Rolul asistentei edicale )n recoltarea
,roduselor biolo1ice


9rodusele &ioloice sunt e'a"inate la la&orator5 iar re1ultatele o&3inute au o "are
i"portan32 in con#ir"area dianosticului clinic 4i apreciereaD ravit23ii evolu3iei5 apari3iei
co"plica3iilor5 e#icacit23ii trata"entului 4i con#ir"area vindec2rii. De aceea asistenta
"edical2 care lucrea12 la patul &olnavului tre&uie s2 ai&2 cuno4tin3e teoretice precise 4i
"anualitatea corespun12toare.
Asistenta "edical2 va pre2ti psi(ic &olnavul5 e'plicandu7i c2 orice recoltare se #ace
in interesul lui 4i dandu7i in#or"a3ii asupra "odului de des#24urare a te(nicii. Ea va avea o
eviden32 precis2 a &olnavilor care ur"ea12 s2 #ac2 recolt2ri 4i ii va ur"2ri indeaproape s2
respecte condi3iile necesareD s2 nu "2nance5 s2 nu #u"e1e.
La recoltarea produselor asistenta "edical2 va respecta strict toate "2surile de
asepsie5 #olosind un instru"entar sterilD serini 4i ace de unic2 #olosin325 sonde sterili1ate5
epru&ete curate cu dop sau capac steril. Crice produs va #i recoltat in cantitate su#icient2.
La #iecare epru&et2 asistenta "edical2 va #ace un &on care va con3ineD nu"ele &olnavului5
nu"2rul salonului 4i patului5 dianosticul clinic5 natura produsului5 anali1a cerut2 4i data
recolt2rii.
Toate produsele le va transporta cat "ai rapid 4i cu "are ri02 la la&orator.





4.4. Rolul asistentei edicale )n ,re1(tirea
e3,lor(rilor +unc0ionale
Asistenta "edical2 va pre2ti psi(ic &olnavul e'plicandu7i c2 aceste e'a"ene nu7i
#ac r2u 4i sunt i"portante pentru con#ir"area dianosticului 4i instituirea unui trata"ent
corespun12tor.
Asistenta "edical2 ii va e'plica in ce const2 #iecare e'a"en 4i c2 va tre&ui s2 stea
lini4tit in ti"pul des#24ur2rii lor. Il va inso3i la sala unde au loc5 il va a0uta s2 se de1&race 4i
s2 se intind2 co"od pe "asa de e'a"inare. La s#2r4it il va a0uta s2 se i"&race 4i7l va inso3i
inapoi la salon.
9entru reali1area colectora#iei5 asistenta "edical2 va pre2ti &olnavul
ad"inistrandu7i cu dou27trei 1ile inainte c2r&une "edicinal !7$ ta&lete61i 4i ii va e#ectua
dou2 clis"e evacuatoare cu ser #i1ioloic cu 1! 4i respectiv $ ore inainte de e'a"en ;la
indica3ia doctorului<. Asistenta "edical2 va testa toleran3a pacientului la Ra1e&il 4i dac2 nu
sunt pro&le"e il va pune s2 in(it2 ta&letele cu pu3in ceai. A doua 1i pacientul va #ace
pri"ul #il" radioloic5 asistenta ii va servi la ora 1! pran1ul *oPden ;) ciocolat2 cu dou2
2l&enu4uri de ou2 #recate cu 1a(2r<. Il va inso3i la sala de radioloie unde pacientul va
#ace restul de #il"e la intervale de $/7+/7./ "inute.
9entru reali1area colaniora#iei asistenta ii va #ace pacientului dou2 clis"e
evacuatoare cu 1! 4i respectiv $ ore inainte. Ha testa toleran3a pacientului la 9o&ilan5
ur"2rind cu aten3ie apari3ia unor e#ecte secundare 4i avand pre2tite la inde"an2D luco125
(e"isuccinat de (idrocorti1on5 ro"eran5 noratrinal 4i aparat de o'ien. Dac2 pacientul
tolerea12 su&stan3a asistenta o va ad"inistra in per#u1ie lent25 supraveand per"anent
starea pacientului. Il va conduce la sala de radioloie unde va #ace % #il"e la $/7+/7./71!/
"inute. Apoi asistenta ii va servi pran1ul *oPden dup2 care pacientul va #ace ulti"ul #il".
9entru reali1area tu&a0ului duodenal asistenta va pre2ti psi(ic pacientul cu
deose&it2 aten3ie5 o&3inand cola&orarea lui in ti"pul te(nicii. De ase"enea il va pre2ti 4i
#i1ic5 reco"andandu7i s2 nu "2nance cu 1! ore inainte5 iar in di"ine3a e'a"enului s2
scoat2 prote1a dentar2 4i s2 ocupe po1i3ia 4e1and pe "arinea patului.
Asistenta va pre2ti 4i "aterialele necesareD sonda Ein(orn5 dou2 serini sterile de
1/7!/ "l5 stativ cu epru&ete sterile5 t2vi32 renal25 "u4a"a 4i travers25 o pern2 cilindric25
solu3ie de sul#at de M $$85 Novocain2 !8 4i !/ "l *icar&onat de sodiu.
Asistenta va e#ectua tu&a0ul duodenal5 supraveand per"anent co"porta"entul #i1ic
4i psi(ic al pacientuluiD la apari3ia accidentelor sau incidentelor va interveni pro"pt.
Dac2 e'a"enul nu reu4e4te in "a'i" trei ore5 asistenta va reprora"a pacientul pentru
doua 1i. Dup2 te(nic2 asistenta va inde"na &olnavul sa74i cl2teasc2 ura cu ap25 il va
conduce inapoi la salon 4i ii va reco"anda s2 stea restul 1ilei in repaus la pat. Asistenta
"edical2 i4i va reorani1a locul de "unc25 ducand pro&ele de &il2 la la&orator 4i pre2tind
instru"entele #olosite pentru sterili1are.

4.5. Rolul asistentei edicale )n reali2area unui ,rotocol
educativ ,acientului cu colecistit( acut(
In ti"pul spitali12rii 4i la e'ternare asistenta va e'plica #aptul c2 pentru prevenirea
apari3iei co"plica3iilor 4i a rec2derilor el tre&uie s2 de3in2 o su"2 de cuno4tin3e care ii vor
per"ite s2 se inri0easc2 sinur 4i s274i re1olve ast#el pro&le"a de s2n2tate.
Ini3ial asistenta va evalua cuno4tin3ele pe care le are pacientul in "o"entul
respectiv5 discutand cu acesta. Apoi va evalua "otiva3ia pe care o are &olnavul 4i va 2si un
"o"ent propice pentru reali1area unui plan de educa3ie.
Asistenta "edical2 va sta&ili cu pacientul o&iective #oarte precise pe care5 pan2 la
ie4irea din spital5 acesta le va atine in intrei"e. 9entru aceasta asistenta "edical2 va
utili1a discu3ia cu pacientul 4i #a"ilia5 pliante5 reviste 4i de"onstra3ia practic2.
9acientul cu colecistit2 acut2 va cunoa4teD
evolu3ia5 trata"entul 4i co"plica3iile &olii:
rei"ul dietetic in cursul spitali12rii:
rei"ul dietetic de cru3are dup2 e'ternare cu durata de + luni 1 an 4i necesitatea unei
cure de &alneoterapie de ! ori6an:
respectarea unui prora" de odi(n2 de - ore6noapte:
evitarea e#ortului #i1ic prelunit:
renun3area la #u"at 4i la alcool:
revenirea la control de dou2 ori6an 4i ori de cate ori starea lui o necesit2
Asistenta "edical2 va co"unica 4i pacien3ilor ce nu su#er2 de colecistit2 acut2
"odalita3ile 4i conduita de prevenire a acestei a#ec3iuni.

4.6. Rolul asistentei edicale
)n adinistrarea edicaentelor
Asistenta "edical2 va respecta intoc"ai toate "edica"entele prescrise de doctor. Ea
va cunoa4te "edica"entele pe care le ad"inistrea12 dup2 inscrip3ie5 culoare5 #or"2: #iolele
r2"ase oale de la in0ec3ii le va p2stra pan2 la des#24urarea e#ectelor lor.
Inainte de ad"inistrare5 asistenta "edical2 va veri#ica calitatea #iec2rui "edica"ent5
aspectul5 ter"enul de vala&ilitate 4i interitatea a"&ala0ului.
Asistenta va respecta cu stricte3e calea de ad"inistrare5 do1a0ul prescris 4i va evita
inco"pati&ilitatea intre "edica"ente. Ea va ad"inistra &olnavului do1e "ici din orice
"edica"ent5 pe care acesta le va lua in pre1en3a ei. Il va in#or"a pe &olnav asupra e#ectului
4i reac3iilor adverse ale "edica"entelor pe care le are de luat.
La ad"inistrarea parenteral2 asistenta va lucra in condi3ii de strict2 asepsie5 #olosind
"ateriale 4i instru"ente de unic2 #olosin32 sau sterili1ate. Asistenta va t2ia 4i va aspira in
serin2 toate #iolele in #a3a &olnavului. Ea va se"nala orice intoleran32 4i reac3ii adverse
"edicului.

4.7. Rolul asistentei edicale )n ,re1(tirea ,reo,eratorie
a ,acientului ,entru colecistectoie
Asistenta "edical2 va pre2ti psi(ic pacientul5 e'plicandu7i cu cuvinte si"ple tot ce
se va inta"pla cu el in ti"pul transportului 4i la sala de preaneste1ie5 unde va #i dus dup2
opera3ie5 cand va putea "anca5 pri"i vi1ite5 p2r2si patul. Asistenta va lini4ti &olnavul5
asiurandu7l c2 aneste1ia 4i opera3ia sunt &enine 4i ii va da e'e"plu de &olnavi opera3i cu
evolu3ie #avora&il2. Ii va co"unica lui 4i #a"iliei data 4i ora e'act2 a opera3iei 4i il va
asiura pe pacient de pre1en3a ei per"anent2 lan2 el.
Asistenta "edical2 va pre2ti &olnavul prinD
a) Pre1(tirea 1eneral(
Asistenta "edical2 va nota in #oaia de o&serva3ie &ilan3ul clinic 4i paraclinic al
&olnavului.
!ilan0ul clinic va con3ineD antecedente #a"iliale5 patoloice 4i c(iruricale5 varsta5
reutatea5 te"peratura5 starea de (idratare5 starea di#eritelor aparate5 a#ec3iunile
pre1ente5 valoarea tensiunii arteriale 4i a pulsului.
!ilan0ul ,araclinic repre1int2 e'plorarea tuturor aparatelor
b) Pre1(tirea local(
Cu o 1i inaintea interven3iei5 asistenta "edical2 va o&lia &olnavul s2 stea in repaus la
pat5 s2 consu"e un rei" u4or diera&il5 &oat in lic(ide. Seara asistenta "edical2 ii va
e#ectua o clis"2 evacuatoare dup2 care el va #ace un du4. Asistenta va rade reiunea
a&do"inal25 dac2 este p2roas2 4i o va &adi0ona cu antiseptic colorat sau alcool iodat. La
indica3ia "edicului va ad"inistra &olnavului un sedativ ;Dia1epa"5 Feno&ar&ital<. In 1iua
opera3iei asistenta va veri#ica ca dosarul &olnavului s2 #ie corectD #oaia de o&serva3ie5
anali1e5 radiora#ie. Ha suprave(ea &olnavul s2 nu &ea5 s2 nu "2nance5 s2 nu #u"e1e. Il
va pune s2 urine1e sau il va sonda ve1ical ;la indica3ia "edicului<. Ha re&adi0ona reiunea
ras2 cu antiseptic colorat5 dup2 care il va a0uta s2 se i"&race o c2"as2 4i 4osete in picioare.
Ha veri#ica dac2 &olnavul 4i7a scos prote1ele 4i &i0uteriile. Ii va veri#ica pulsul5 tensiunea
arterial25 te"peratura 4i7l va instala con#orta&il pe &rancard25 cu perna
su& cap 4i acoperit cu p2tur2. Asistenta "edical2 veri#ic2 a doua oar2 dac2 are plicul cu
toate docu"entele 4i va inso3i &olnavul la sala de preaneste1ie.


4*B* Rolul asistentei edicale )n su,rave18erea
,osto,eratorie a bolnavului colecistectoi2at
Dup2 ter"inarea opera3iei5 asistenta se va interesa cu" a decurs interven3ia. Ha
suprave(ea tre1irea &olnavului dup2 aneste1ie 4i #unc3iile vitaleD "2soar2 la #iecare 1)
"inute pulsul5 tensiunea arterial25 de ase"enea respira3ia ;rit" 4i a"plitudine<5
te"peratura5 culoarea "ucoaselor 4i a teu"entelor5 diure1a 4i le notea12 in #oaia de
o&serva3ie. 9er"anent va o&serva aspectul 4i co"porta"entul &olnavului.
Asistenta va suprave(ea sonda nasoastric2. La sosirea &olnavului de la sal25 ea va
&ran4a sonda la sursa de aspira3ie continu2 4i la &orcanul radat. Ha veri#ica &una
#unc3ionare a sursei de aspira3ie5 dac2 sonda este &ine #i'at2 4i aspectul narinei5
per"ea&ilitatea sondei ;aspir2 cu o serin2 lic(id din cavitateD dac2 este in#undat2 asistenta
va introduce ser #i1ioloic pe sond2 dup2 care aspir2<. Ea va nota in #oaia de o&serva3ie
volu"ul 4i aspectul lic(idului aspirat. Ha o&serva per"anent con#ortul #i1ic 4i psi(ic al
&olnavului.
Asistenta va suprave(ea sonda ve1ical2 a &olnavuluiD s2 #ie &ine #i1at2 cu
leucoplast pe coaps2 4i tu&ul s2 nu #ie co"pri"at de "e"&rele in#erioare ale &olnavului5
sacul colector va #i plasat su& nivelul ve1icii. Ea il va oli la +7- ore5 notand in #oaia de
o&serva3ie cantitatea 4i aspectul urinii5 anun3and doctorului orice se"ne ale unei eventuale
in#ec3ii ;(e"aturie5 urin2 tul&ure5 te"peratur2<.
Asistenta va e#ectua de "ai "ulte ori pe 1i toaleta enital2 e'tern25 respectand
condi3iile de asepsie. La indica3ia doctorului asistenta va scoate cat "ai precoce sonda
pentru a preveni in#ec3ia urinar2.
Asistenta "edical2 va suprave(ea tu&ul de dren 4i plaa operatorie. Ha veri#ica
tu&ul s2 nu #ie cudat 4i s2 #ie per"ea&il5 notand in #oaia de o&serva3ie volu"ul 4i aspectul
lic(idului scurs. Dup2 $ 1ile asistenta "edical2 va lua tu&ul 4i7l va retrae ca3iva c""61i
pan2 in 1iua + cand il va scoate co"plet la indica3ia "edicului. Asistenta "edical2 va
o&serva 1ilnic plaa5 se"naland doctorului orice se"n de co"plica3ie 4i va e#ectua
pansa"entul steril al pl2ii 4i al ori#iciului din 0urul tu&ului.
Asistenta va o&serva de "ai "ulte ori pe 1i starea venelor 4i va recolta sane5
"ena0andule pentru a repetaD (e"oleucora"a5 HSK5 pro&ele (epatice 4i in #unc3ie de
starea &olnavului ionora"a sauin2.
Asistenta "edical2 va prepara toate su&stan3ele "edica"entoase ce intr2 in cadrul
trata"entului5 e'ecut2 in0ec3iile 4i "ontea12 per#u1iile. Ha ur"2ri ca per#u1ia s2 nu se
opreasc25 s2 ai&2 un de&it in 0ur de $/7%/ pic2turi6"inut5 va o&serva starea &olnavului in
ti"pul per#u1iei5 apari3ia unor accidente locale sau #eno"ene enerale5 intervenind pro"pt
in #unc3ie de situa3ie. Asistenta va calcula &ilan3ul (idric al &olnavului.









9RESENTAREA

CASURILCR








CASUL I












PLAN DE INGRIJIRE
I* CULEGEREA DATELOR


S!S" #$ %&F'!(" %$:
T pacient2
T #oaie de o&serva3ie
T ec(ipa de inri0ire
T #a"ilie
#")$ !$*")%+ S)",%*$:
- &($D A.
- .!$&($D A.
- S$/D FEMININ
- +"!S)"D )) ani
- S)"!$ 0%+%*D c2s2torit2
- '0." %$ D casnic2
- !$*%1%$: ortodo'2
- "*$!1%$D nu este sensi&il2 la alerii din "ediu sau la cei "edica"ento4i
- .!')$2$D nu pre1int2
- "S.$0)* 0"+%) %% ,0"*$ D 7 "ucoasa &ucal2 u"ed2 4i ro1
7 &u1e nor"al colorate
7 li"&a cu aspect nor"al5 #2r2 depo1ite
7 denti3ie #2r2 lipsuri
- "S.$0)* F"0%$S*%D #acies si"etric5 nor"al colorat
- "0%)")$ +%2"*D HCSM7!5 HCDM715)
"0%)")$ "#%)%+D in li"ite #i1ioloice: aude &ine #2r2 se"ni#ica3ie
patoloic2
- "0%)")$ '*F"0)%+D percepe ustul 4i "irosul #oarte &ine
- "0%)")$ )"0)%*D sensi&ilitate tactil2 inter2
- S$&S%,%*%)")$ #!$!'"SD dureri intense in (ipocondrul drept 4i
epiastru cu iradieri la &a1a (e"itoracelui drept
- S$(&$ ."!)%0*"!$D ce1arian2 1.,)5 1.,-
- (',%*%)")$ "!)%0*"!D articula3ii "o&ile
- S%S)$( 'S'SD interitate p2strat2
- !')D p2strate5 nor"ale
- #")$ "&)!'.'($)!%0$D reutate 7 ,/ F
in2l3i"e 7 1+/c"
- $*$($&)$ F%2%0$ i !$*" %'&"*$ D rupa sanuin2 ? A;II< 5
R(;R<
#")$ +"!%",%*$ :
- #'(%0%*%*DStadionului5*l 11 A6!+5 *u12u
- 0'&#% %% #$ *'0%) D locuie4te in condi3ii salu&re5 la &loc
- 0'&#% %% .S%3'S'0%"*$ D 7 stare de discon#ort
- co"unicare nealterat2
7 lipsa cuno4tin3elor despre starea actual2 a s2n2t23ii 4i a pronosticului &olii
7 #rica de interven3ia c(irurical2 4i de aneste1ie
7 rad de autono"ie pre1ent
- !$*" %$ #$ SS %&$!$ D pacienta este sus3inut2 so3 4i copii care o
vi1itea12 1ilnic 4i ii inspir2 incredere in actul operator 4i in procesul de vindecare.
- #")" %&)$!& !%% D /$./!.!/1! ora !1.//
- #")" $/)$!& !%% D 1%./!.!/1! ora 11.//
"&"(&$2" "S%S)$& $% ($#%0"*$:
7"&)$0$#$&)$ 3$!$#'-0'*")$!"*$D nea2 &olile in#ectocontaioase
4i der"atovenerice
- "&)$0$#$&)$ .$!S'&"*$ F%2%'*'1%0$: 7 "enar(a la 1% ani5 ciclu
reulat5 #lu' nor"al #2r2 dureri5 doar o u4oar2 0en2 #i1ioloic2:
ulti"a "enstrua3ieD /..1/.!//!
- "&)$0$#$&)$ .$!S'&"*$ .")'*'1%0$D &olile copil2riei
- "&)$0$#$&)$ .$!S'&"*$ ',S)$)!%0"*$ D doi copii n2scu3i la ter"en
prin ce1arian2 in 1.,) 4i 1.,-
(')%+$*$ %&)$!& !%% :
7 dureri intense colicative in (ipocondrul drept 4i epiastru
7 &alon2ri postprandiale
7 re3uri5 v2rs2turi &ilioase apro'i"ativ )/ "l
7 #e&r2 "oderat2 T7$-5+UC
7 transpira3ii reci a&undente5 apro'i"ativ !// "l
7 inso"nie5 astenie #i1ic25 tea"25 nelini4te5 aita3ie
%S)'!%0* ,'*%% :
9acienta in varst2 de )) de ani acu12 apari3ia durerii in ur"2 cu $ luni inso3it2 de
re3uri 4i v2rs2turi oca1ionale5 ali"entare 4i &ilioase. La "o"entul respectiv5 din proprie
ini3iativ2 ur"ea12 trata"ent cu anale1ice 4i antivo"itive5 ceaiuri5 #apt pentru care
pacienta nu s7a "ai pre1entat la "edic5 durerile di"inuandu7se proresiv5 ins25 in ur"2
cu ! 1ile5 durerile au reap2rut "ai intense 4i de lun2 durat25 ne"aicedand u4or la
anale1ice5 inso3ite de &alon2ri postprandiale5 re3uri5 v2rs2turi &ilioase )/ "l5 #e&r2
"oderat2 $-5+UC5 transpira3ii reci a&undente5 inso"nie5 an'ietate "oderat2. Ast#el
pacienta se pre1int2 la Spitalul 0ude3ean *u12u5 unde in ur"a investia3iilor "edicul de
ard2 (ot2r24te internarea in Sec3ia de c(irurie pentru investia3ii de specialitate.
$/"($& 0*%&%0 1$&$!"*:
- )$1($&)$ l (0'"S$: nor"al colorate
- $S) 0$**"! S,0)"&") D nor"al repre1entat
- S%S)$( (S0*'-"#%.'S: in li"ite nor"ale5 &ine repre1entat
- S%S)$( 1"&1*%'&"! *%(F")%0D nepalpa&il
- S%S)$( 'S)$'-"!)%0*"!: interu5 "o&il5 nedureros
- "."!")* !$S.%!")'!D 7 torace nor"al con#or"at
7 "ur"ur ve1ical pre1ent &ilateral 7 respira3ie de tip costal superiorD rit"ic25 #2r2 raluri5 #recven3a M
1+r6"in5 a"pl25
li&er2 pe nas.
- "."!") 0"!#%'-+"S0*"!: 7 Voc ape'ian in spa3iul H intercostal stan
pe linia "edioclavicular2 stan2
7 Matitate cardiac2 in li"ite nor"ale
7 *2t2i cardiace rit"ice
7 TA7 1$/6,/ ""K
7 9 7 -/6"in
- "."!") #%1$S)%+: 7 a&do"en "o&il cu respira3ia5 sensi&il5 dureros spontan
4i la palpare in (ipocondrul drept5 in aria de proiec3ie a colecistului
7 #icat5 splin2 in li"ite nor"ale
7 dureri colicative in (ipocondrul drept 4i epiastru cu iradieri la &a1a
(e"itoracelui drept
7 v2rs2turi &ilioase5 apro'i"ativ )/ "l6!%ore
7 tran1it intestinal pre1ent
- "."!") !'1$&%)"*: 7 lo0i renale li&ere5 nedureroase
7 "ic3iuni #i1ioloice
- S%S)$( &$!+'S 0$&)!"*: 7 ec(ili&rat2 psi(ic
7 orientat2 te"poro7spa3ial
',% &%& $ #$ +%" :
"limentare: 9acienta este consu"atoare de produse ali"entare pe &a12 de carne de pas2re5 de
porc5 a#u"at25 conservat2 in r2si"e5 "ur2turi5 var125 #asole.
Se ali"entea12 reulat cu trei "ese pe 1i. Cca1ional &ea cate un pa(ar de vin la
"as2. Respect2 prora"ul orelor de "as2 4i so"n.
In pre1ent pacienta este inapetent2 din cau1a durerilor din (ipocondrul drept 4i
epiastru.
Lic(ide inerate apro'i"ativ 1)// "l6!% ore ;ceaiuri de tei5 de "ent25 de
sun2toare5 sucuri de #ructe<.
%4ienice: 9acienta este independent2 in satis#acerea nevoilor iienice 1ilnice:
e#ectuea12 &aia par3ial2 1ilnic5 iar &aia eneral2 o dat2 pe s2pt2"an2.
"ctivit i 5e recreere: 9acienta i4i petrece ti"pul li&er cu #a"ilia5 cite4te reviste
4i c2r3i diverse5 ascult2 "u1ic25 vi1ionea12 e"isiunile TH5 i"plete4te la andrele.
$*%(%& !% :
- !%&" - cantitate 1+//"l6!%ore
7 #recven3a "ic3iunilorD +7,61i
rit" !6$ din nu"2rul "ic3iunilor 1iua 4i 16$ noaptea
7 culoarea urineiD al&en desc(is
7 "irosul urineiD a"oniacal
7 aspectul urineiD clar5 transparent
- S0"&D 7 #recven3aD l61i
7 orarul rit"icD nu are o or2 anu"e a 1ilei
7 cantitate 1ilnic 1)/ "aterii #ecale
7 consisten3a p2stoas25 o"oen2
7 #or"aD cilindric25 luni"e varia&il2
7 culoareD &run25 dat2 de sterco&ilin2
7 "irosD #ecaloid
- #%"F'!$2"D 7 transpira3ii reci5 a&undente
7 cantitateD apro'i"ativ !// "l61i
7 "irosD caracteristic in #unc3ie de deprinderile iienice ale &olnavei
- + !S )!% D 7 con3inut &ilios
7 cantitatea apro'i"ativ )/ "l
7 culoareaD al&en7ver1uie
7 "irosD acru
- $/.$0)'!" %$ D 7 nu pre1int2
&$+'% .$!)!,")$ :
1. Nevoia de a evita pericolele
!. Nevoia de a eli"ina
$. Nevoia de se ali"enta 4i (idrata
%. Nevoia de a74i "en3ine te"peratura corpului in li"ite nor"ale
). Nevoia de a dor"i 4i de a se odi(ni
+. Nevoia de a ac3iona con#or" propriilor convineri 4i valori5 de a practica
reliia
,. Nevoia de a inv23a cu" sa74i p2stre1e s2n2tatea.
#%"1&'S)%0 ($#%0"* :
Colecistit# acut# macro%litiazic# gangrenoas#
%%. "&"*%2" % %&)$!.!$)"!$" #")$*'! :
.r6bleme actuale: 7 dureri intense colicative in (ipocondrul 4i epiastru drept
7 &alon2ri postprandiale
7 re3uri5 v2rs2turi &ilioase5 apro'i"ativ )/ "l61i
7 #e&r2 "oderat2 TM$-5+/C
transpira3ii reci5 a&undente5 apro'i"ativ !//"l61i
7 inso"nie5 astenie #i1ic2
7 nelini4te5 tea"25 aita3ie
.r6bleme p6ten iale: - risc de co"plica3ii
7 a&cesul pericolecistic
7 per#ora3ia cu peritonit2 enerali1at2
7 anrena ve1icular2
7 pancreatita acut2
#%"1&'S)%0 &!S%&1 *" %&)$!&"!$ :
7. &ev6ia 5e a evita peric6lele
- &isconfort ab'ominal - avand drept cau12 procesul in#la"ator al ve1icei &iliare5
"ani#estat prin dureri in (ipocondrul drept 4i epiastru
- An(ietate mo'erat# - avand drept cau12 necunoa4terea pronosticului &olii5
"ani#estat2 prin nelini4te5 aita3ie5 tea"2.
8. &ev6ia 5e a elimina
- &eficit 'e )olum lic*i'ian cau1at de procesul in#la"ator al ve1icei &iliare5
"ani#estat prin re3uri5 v2rs2turi &ilioase5 apro'i"ativ )/ "l5 &alon2ri postprandiale5
- &iaforez# din cau1a durerilor in (ipocondrul drept 4i epiastru5 "ani#estat2 prin
transpira3ii reci a&undente5 apro'i"ativ !// "l61L
3. &ev6ia 5e a 9e alimenta i hi5rata
- Alimenta+ie ina'ec)at# ,n 'eficit din cau1a re3urilor5 v2rs2turilor &ilioase5
"ani#estat2 prin astenie #i1ic25 paloarea teu"entelor.
4. &ev6ia 5e a- i men ine temperatura c6rpului in limite n6rmale
- -i$ertermie cau1at2 de procesul in#la"ator al ve1icei &iliare5 "ani#estat2 prin
su&#e&rilitate $-5+UC.
5. &ev6ia 5e a 56rmi i 5e a 9e 65ihni
- Insomnia cau1at2 de durerile din (ipocondrul drept 4i epiastru "ani#estat2 prin
orc insu#iciente de so"n calitativ 4i cantitativ.
6.&ev6ia 5e a ac i6na c6n:6rm pr6priil6r c6nvin4eri i val6ri, 5e a practica reli4ia
- &ificultatea 'e a $artici$a la acti)it#+i religioase. avand drept cau12 starea de
&oal25 "ani#estat2 prin incapacitatea de a74i practica reliia.
7. &ev6ia 5e a inv a cum 9 - i p 9treze 9 n tatea
- Li$sa 'e cuno/tin+e. avand drept cau12 necunoa4terea pronosticului &olii5 a
"2surilor curative5 a rei"ului de via325 "ani#estat prin cuno4tin3e insu#iciente despre
&oala sa5 despre "2surile curative 4i preventive5 despre procedurile preoperatorii5
procedura c(irurical25 procedurile 4i ur"2rile postoperatorii

Plan de in1ri6ire ,reo,erator
I4Mani+estari de de,endenta9Dureri in 8i,ocondrul dre,t si e,i1astr9
9Greturi'varsaturi bilioase a,ro3iativ :# l'balonari
,ost,randiale
9astenie +i2ica',aloarea te1uentelor
9+ebra oderata9T97B'CDC
9trans,iratii reci'abundente a,ro3iativ "##lE"% 8
9ore insu+iciente de son calitativ si cantitativ
9inca,acitatea de a9si ,arctica reli1ia
9cunostiinte insu+icente des,re boala'des,re asurile curative si
,reventive si des,re ,rocedura c8irur1icala*
II4Obiective9,acienta sa nu ai ,re2inte dureri in decurs de 79C ore'diinuarea durerilor
,ana la interventia c8irur1icala*
9,acienta sa nu ai ,re2inte varsaturi in decurs de $9" ore
9sa isi reca,ete a,etitul si sa +ie ec8ilibrata 8idroelectrolitic in $9" 2ile
9sa isi entina te,eratura cor,ului in liite norale 7C @ 7>C in teren de "% de
ore
9sa ,re2inte te1uente si ucoase curate
9sa ,re2inte ore su+iciente de son calitativ si cantitativ >9B ore ,e noa,te in $9" 2ile
9sa isi ,oata ,ractica reli1ia si ,e ,erioada s,itali2arii cat ai curand ,osibil
9sa cunoasca in ce consta boala si asurile de ,revenire e co,licatiilor
9sa acuule2e cunostiinte in le1atura cu boala sa-,rocedurile ,ost si ,reo,eratorii

III4Interventiile asistentei edicale
Autonoe9asi1urarea re,ausului la ,at +i2ic si ,si8ic in ,erioada dureroasa in ,o2itia
antal1ica 18euit
9a,licarea unei ,un1i cu 18eata in re1iunea 8i,oconddrului dre,t ,entru a reduce
in+laatia
9s,ri6inirea ,acientei in ti,ul varsaturii9recoltarea ,rodusului eliinat intr9o tavita
renala si e3ainarea de catre edic*
9re8idratarea ,acientei cu cantitati ici de lic8ide 'acidi+iate cu laaie 'o+erite cu
lin1urita
9asi1urarea necesarului caloric intre ":##97###cal ,e 2i ,rin adinistrarea de
aliente solide si seisolide du,a revenirea a,etitului*
9asi1urarea unui cliat cores,un2ator
9onitori2area +unctiilor vitale si ve1etative si notarea in +oaia de te,eratura
9cobaterea +ebrei ,rin a,licarea de co,rese reci ,e +runte
9asi1urarea i1ienei ,acientei
9diinuarea susrsei de iritatie +i2ica
9 +acilitarea satis+acerea nevoilor s,irituale ale ,acientei',rocurandu9i
acesteia la cerere c(r0i reli1ioase ,entru a le citi
9incura6e2 ,acienta la activit(0i care s(9i distra1( 1andirea ne1ativ(
in ,rivin0a bolii ,entru a9i inl(tura an3ietatea
7 incura6e2 ,acienta s( counice cu cei din 6ur' s(9&i e3,rie eo0iile'
nevoile' +rica' o,iniile*
Dele1ate9