Ecosisteme acvatice si terestre

1. Ecosisteme acvatice si terestre

Se diferentiaza n functie de caracteristicile mediului de viata, apa, n ecosisteme de
ape statatoare (ecosisteme lentice) si curgatoare (ecosisteme lotice).
Ecosisteme lentice
Sunt de mai multe tipuri n functie de dimensiuni, evolutie, compozitia chimica a apei.
Astfel, dimensiunea determina mpartirea n ecosisteme de lac, mlastina si balta, iar
compozitia chimica a apei le diferentiaza n functie de salinitate (de apa dulce si de apa
sarata) si aprovizionarea cu substante nutritive (oligotrofe, mezotrofe si eutrofe).
1.Lacul
A fost printre primele studiate de ecologi datorita usurintei cu care putea fi abordat.
Structura biotopului si structura functionala sunt bine individualizate, categoriile
identificate fiind utilizate si pentru cercetarea celorlalte tipuri de ecosisteme acvatice.
Structura spatiala este determinata de distributia temperaturii, luminii si oxigenului n
raport cu adncimea.
2.Balta
Are o adncime mai mica (!"# m). $n zona malurilor, apare rogozul, pipirigul, stuful si
papura, iar n larg sunt raspndite plante cu frunze plutitoare ca broscarita, plutnita,
nufarul alb si galben, lintita, ct si cele submerse ca srmulita apei, ciuma apei, bradis
etc. $n structura fitoplanctonului intra algele albastre, algele verzi, algele silicoase, iar
a zooplanctonului populatii de rotifere. %alta este populata de crap, biban, stiuca,
salau, dar si de diferite specii de broaste, pasari si mamifere (guzgan, bizam, vidra,
oligotrofe care se ntlnesc n regiunile cu climat rece si umed, n zonele cu nurca
etc.).
3.Mlastina
&a nivelul 'omniei se diferentiaza doua categorii( mlastini eutrofe, cu vegetatie
caracteristica baltilor si mlastini sisturi cristaline, gresii, granite, sedimentare sau n
zonele montane unde substantele provin partial din mineralizarea materiei organice
animale si vegetale. Aici este prezent muschiul de turba (Sphagnum) si alte specii
vegetale (bumbacarita, rogoz, roua cerului).
4.Marea Neagra
Se caracterizeaza prin existenta a doua straturi de apa(
a)la suprafata, un strat relativ mai dulce ( cu salinitate de 1)" 1*+) si mai usor,
oxigenat, n care se situeaza cea mai mare parte a biocenozei.
b)un strat de adncime (peste 1,-".-- m), mai sarat (salinitate / .1"..+) si mai
greu, ncarcat cu hidrogen sulfurat, lipsit de oxigen si, implicit, de formele aerobe de
viata.
$ntre cele doua straturi nu exista schimb de ape, stratul superficial (mai usor) plutind
deasupra celui de adncime (mai greu).
0roducatorii sunt reprezentati de algele planctonice, grupa consumatorilor incluznd
zooplanctonul, pesti obisnuiti (hamsii, stavrizi, guvizi)1 sturioni (nisetru, morun, cega,
pastruga) denumiti de 2erodot 3pesti fara oase41 rechini1 delfini si, pna n 15,6, foci.
0e pla7a de la 8amaia, 9ostinesti, :avodari 3esueaza4 n cantitati mari alge verzi cu
talul latit si marginile ondulate, denumite popular salatica de mare, precum si alge
brune si rosii, bogate n iod. $n zona de litoral cuibaresc specii de pescarus argintiu,
chira
de mare, furtunar s.a. 0rintre dunele de nisip s"au identificat circa 1.- de specii de
plante arenicole ca varza de nisip, crcelul, ridichea de nisip, scaiul vnat, pelin de
nisip, lucerna de nisip, castravetele de mare etc.
Ecosisteme lotice
Se diferentiaza n functie de particularitatile reliefului strabatut n praie si ruri(
a.De munte
$n albia putin adnca si ngusta a rurilor si praielor substratul este neuniform format
din bolovanisuri, pietrisuri, nisip. 0antele mari, uneori discontinue, determina o viteza
de scurgere mare apei si formarea de cascade. ;ebitele sunt relativ mici, temperatura
apei coborta, variabila de la anotimp la anotimp. <ransparenta apelor este mare
(anulndu"se nsa n perioadele de torentialitate / ploi puternice, topirea zapezilor), iar
concentratia de saruri dizolvate este scazuta. 0lantele (muschi, alge) si animalele
(rotifere, cladocere) prezente aici au cerinte mari fata de oxigen, manifestnd diferite
adaptari morfologice pentru a evita antrenarea de curentii puternici. ;intre vertebrate,
reprezentativ este pastravul, alaturi de care se ntlnesc zglavocul, lipanul, molanul
etc.
b.De zone deluroase
=itoplancton permanent. %iocenoza saraca. >xigenare buna. 8alurile sunt mai 7oase,
albia este mai larga si adnca, fiind marginita de bolovanisuri, pietris, nisip. 0antele au
nclinatii mai mici, determinnd o viteza de scurgere mai mica. $n apa sunt prezente
att substante n suspensie, ct si solvite (1--".-- mg?l). @ariatia termica mai larga
n cursul anului, de la anotimp la anotimp favorizeaza prezenta planctonului, ca o
componenta biocenotica permanenta, formata dintr"un numar mic de populatii /
diatomee, alge verzi si albastre pentru fitoplancton si rotifere, cladocere, copepode
pentru zooplancton. $n sectoarele cu viteza redusa, algele si numerose specii de
nevertebrate (insecte, larve,
viermi srma, crustacee mici, gasteropode) se fixeaza de elementele substratului
(pietre, nisip, ml) formnd comunitatea biocenotica bentala.
c.De cmpie
9ursul inferior al rurilor se caracterizeaza prin albii foarte largi, cu acumulari de ml
si nisip, cu viteza de scurgere si eroziune foarte reduse, dar si o concentratie de saruri
care depaseste 1 .#-"1 #-- mg?l. 0lanctonul este mult mai diversificat dect n zona
colinara. $n apa apar si plante superioare submerse. :ectonul este si el bine
reprezentat (mreana, clean, boarta, crap, stiuca etc.).
Delta Dunarii
'eprezinta o asociere complexa de ecosisteme interconectate, dependente de regimul
hidrologic al ;unarii care, prin fluctuatiile sale, contribuie la modificari substantiale ale
biotopurilor cu o periodicitate mai mult sau mai putin constanta. ;iversitatea mare a
conditiilor de mediu, ntrepatrunderea si suprapunerea acestora nu permit o delimitare
stricta a ecosistemelor, aflate si ele ntr"o permanenta interactiune unele cu altele. 9u
toate acestea, se individualizeaza urmatoarele categorii(
a!pele curgatoare
Sunt reprezentat de cele trei brate ale ;unarii (9hilia, Sulina si Sf. Aheorghe), canale
si grle. =itoplanctonul reprezinta clasa producatorilor, n timp ce un zooplancton
variat si numeroase specii de vertebrate (crap, salau, stiuca, somn, sturioni) compun
clasa consumatorilor.
b!pele stagnante
0ermit dezvoltarea macrofitelor sub suprafata apei (broscarita, bradis, cosor, inarita,
ciuma apei), cu frunze plutitoare (nuferi) sau plutitoare (lintita, pestisoara, otratel) si
n marginile mlastinoase (ciulini, limba broastei, sageata apei, stuf etc.). 9onsumatorii
sunt bine reprezentati de pesti din familia 9Bprinidelor (crap, cosac, babusca), precum
si de biban, salau, stiuca, somn. $n afara acestora, molustele, larve, insectele se
asociaza tulpinilor plantelor sau populeaza zona bentala.
c"erenurile mlastinoase
Acumulari de ml si nisip.9el mai ntins biotop al deltei cuprinde regimul hidrologic al
;unarii.Servesc n timpul viiturilor la reproducerea pestilor de balta, fiind intercalate
ntre baltile permanente si terenurile inundabile. 0ractic, formeaza cel mai ntins biotop
al deltei actuale. 8ulte terenuri mlastinoase sunt acoperite cu stufarisuri permanente,
a caror limita spre uscat o constituie o centura de papura si rogozuri. 0rintre plantele
nsotitoare se numara papura, pipirigul, rogozul, sageata apei, stn7eneii, macrisul"de"
apa etc. 0rezenta lor depinde de durata si intensitatea inundatiilor de primavara, fiind
invers
proportionala cu acestea. 9onsumatorii micro" si macroscopici sunt mai mult sau mai
putin, comuni cu cei din ecosistemele acvatice descrise anterior. 'egiunile ntinse de
stufarisuri, mai ales cele cu substrat nisipos, dau nastere, cu timpul, la o formatiune
specifica si anume zonele de plaur. ;esi este format din stuf, el prezinta asociatii de
organisme constituindu"se ntr"un adevarat ecosistem care si"a 3creat4 suportul
ecologic.
d"erenurile inundabile
Se acopera cu apa n timpul viiturilor, iar pe durata apelor mici sunt uscate, acoperite
de pamnt aluvionar si resturi organice. Apropierea de mlastini a unora permite
extinderea biocenozelor acestora, atta timp ct uscaciunea nu este excesiva, iar pe
cele cu substrat nisipos s"au format asociatii vegetale caracteristice, mai cunoscute
fiind cele de popndaci, alcatuite din specii de rogoz prin acumularea si turbificarea
materialului organic mort, astfel nct sa permita supravietuirea speciei n conditiile
alternantei dintre uscat si apa. <ot aici se ntlnesc zaloagele, respectiv tufe de salcii n
care predomina zalogul sau salcia cenusie. Cmportanta lor este data de conditiile
prielnice pe care le asigura pentru cuibarit, transformndu"se n adevarate colonii de
pasari pentru speciile(
tiganus, cormoran pitic, strc"de"noapte, strc galben, egreta mica etc. Aceste
terenuri, ca si cele mlastinoase, sunt importante pentru reproducerea faunei piscicole
(mai ales a ciprinidelor).
e#rindurile
9onstituie suportul ecologic al padurilor de salcii si plopi (&etea, 9araorman) care
concentreaza o diversitate ecologica ridicata, att a speciilor vegetale, ct si a celor
animale. Astfel, alaturi de numeroasele specii de salcii (Salix) si plopi (0opulus),
arbustii (catina alba, catina rosie, maces, dracila, lemn cinesc, corn, snger, calin),
subarbusti, liane (curpen, vita salbatica, mur, iedera, hamei, volbura mare) si plante
parazite (vsc) edifica, ntr"o arhitectura specifica, paduri cu aspect luxuriant.
0aduri cu aspect luxuriant. 0adurile &etea si 9araorman sunt fitocenoze foarte
interesante si rare n flora Europei si arata, comasate pe un spatiu relativ mic, o
variatie multipla a diverselor fenotipuri de plante caracteristice stepelor aride,
nisipurilor umede, padurilor, marginii baltilor si lacurilor. ;intre consumatori,
caracteristici sunt soarecii cu botul
ascutit, iepurii si coropisnitele, diferite specii de pasari, vipera, sarpele de apa,
spurcaciul, sitarul de padure, vulturul codalb, bufnita mare, mistret, lup (mai ales
iarna). $n stufarii si tufarisurile dinspre mare, n anii favorabili, se pot dezvolta
lacustele migratoare, deosebit de daunatoare pentru culturile agricole, fapt pentru
care s"au folosit mi7loace chimice n
combaterea lor, cu efecte poluante si asupra celorlalte specii.
f)Dona marii
&oc de reproducere a lacustelor ca latoare. Este reprezentata de mediul marin n care
se simte influenta apelor ;unarii. Aceasta zona este populata cu puieti din familia
sturionilor. $n regiunile mai departate de litoral, avnd o salinitate variabila, se
produce o continua ploaie de organisme moarte spre fundul platformei continentale,
alimentnd bancurile de scoici, hrana preferata a morunului si nisetrului, care"si vor
petrece aici mare parte din viata. $n ncercarea de a reda o imagine ct mai sintetica,
dar n acelasi
timp relevanta, s"au facut numeroase 3simplificari4. 9u toate acestea, ;elta ;unarii
constituie un ansamblu complex de ecosisteme, cu functionalitate proprie, capabil de
autoreglare si caracterizat de stabilitate, important prin functiile sale de filtru biologic,
statiune temporara a unor pasari, loc de reproducere a numeroase specii de pesti,
respectiv de conservare a biodiversitatii.
BIOCENOZA

Alternanthera reineckii In acvaristica a fost introdusa sub numele
de Telanthera osiris. Planta este raspandita in zona tropicala a
Americii de Sud. Este o planta erbacee mica, care traieste in
mlastini, avand doua forme: emersa (la care frunzele se intind la
pamant, submersa (la care frunzele cresc in sus. !runzele sunt in
cruce late, lanceolate pana la eliptice, care se in"usteaza in zona in
care ar trebui sa fie petiolul sau au un petiol foarte scurt. Au # cm
lun"ime si $% mm latime. Partea de sus a frunzei este verde deschis
pana la verde oliv, iar partea inferioara este verde deschis pana la
roscat deschis.
Alternanthera reineckii "lilacina" care creste pana la o
lungime de 6 cm si o latime de 20 mm. Partea superioara a frunzei este verde oliv deschis
sau verde roscat in care apar zone rosii, iar partea inferioara este de la rosu deschis pana
la rosu inchis. Pentru acvarii nu este inca o planta perfect adaptata avand nevoie de o
perioada mai mare de adaptare si chiar si atunci creste foarte incet.
Anubias nana Specia face parte din familia Araceae genul
Anubias, fiind studiata de ngler in !"##. ste o planta de mlastina cu rizom. $runzele
pornesc din rizom si au forma lanceolata de un verde inchis cu o suprafata lucioasa, ca si
cum ar fi cerate. %reste foarte lent, avand nevoie de foarte multa lumina, o apa limpede si
o temperatura in &ur de 2'( %. Planta se inmulteste prin rizom. )n acelasi timp, pe rizom
pot e*ista 6+" pui. Acestia nu se vor separa decat in momentul in care au radacini proprii.
,ungimea ma*ima este de !0 cm.
Aponogeton crispus ste originara din Asia de Sud+st, fiind o planta submersa cu rizom,
care este sferic si a&unge pana la - cm in diametru. $runzele au dimensiuni variabile intre
!'+60 cm lungime, puternic ondulate pe margini, avand o coloratie de la verde deschis
pana la maro ruginiu. Planta are in general o forma sferica. $ace o singura floare de
culoare alba. .emperatura optima este de 20+-0( %. ,umina poate merge de la foarte
puternica pana la penumbra, acest lucru avand drept urmare variatia coloritului frunzelor.
Substratul trebuie sa fie bogat in substante minerale, fiind format din nisip, argila si turba
fiarta. ,a incetinirea ritmului de crestere al plantei, rizomul se scoate din acvariu si se
pune timp de " saptamani in alt acvariu la o temperatura de circa !'( %. Se inmulteste
numai prin seminte, care au o forma eliptica, lungi de '+6 mm cu un diametru de circa 2
mm. Au 2 mustati, care in pozitie orizontala a semintei stau in sus apoi se indoaie si
patrund in nisip formand radacinile. ste bine ca in cazul obtinerii de seminte, cand
acestea au cazut pe nisip, sa le plantam intr+un acvariu mai mic /cu o coloana de apa pana
in -0 cm0.
Aponogeton madagascariensis 1ai este cunoscuta si ca Aponogeton fenestralis, fiind una
din plantele cele mai ciudate. $runza nu este acoperita pe toata suprafata ci are doar o
retea de nervuri, lipsind tesutul frunzelor, de aici si denumirea de "fenestralis". $runza
seamana cu o racheta de tenis de camp /nu ca forma0. Planta este raspandita in
1adagascar, unde o gasim in ape lent curgatoare, in zone mai umbroase. $orma frunzei
este ovala, lunguiata, cu o culoare verde inchis pana la verde roscat. ste o planta inca
neadaptata acvariului, de aceea nu rezista decat un an. Are nevoie de schimbari dese de
apa. )n acvariu este necesar sa introducem pesti care consuma alge. )nmultirea se face
prin taierea rizomului sau prin seminte.
2acopa ample*icaulis $ace parte din familia Scrophulariaceae. ste raspandita in sudul si
centrul Americii de 3ord, unde populeaza mlastinile, zonele inundabile, aici crescand
mai mult emers. %a substrat se va folosi mai mult nisip si un adaos de argila. 4aca
temperatura este prea mare /optima este !"+20( %0 planta degenereaza usor. Pe o tulpina
carnoasa rigida, cresc frunze ovoidale, de culoare verde deschis. $runzele sunt destul de
groase, carnoase. Prefera o apa mai moale si usor acida. %reste foarte incet, avand nevoie
de multa lumina. Poate rezista si la temperaturi in &ur de !'( %, fiind sensibila doar la
temperaturile ridicate. 4aca este supus o perioada indelungata la unde de lumina rosie,
planta va creste foarte mult in lungime dar va avea frunze rare.
2acopa caroliniana ste cunoscuta si sub numele de 5bolaria caroliniana, 1onniera
ample*icaulis, 2acopa ample*icaulis. Apartine familiei Scrophulariaceae. 5riginara din
America %entrala, este o planta care creste destul de greu. $runzele sunt ovale si opuse,
de o culoare verde deschis. .emperatura optima de crestere este de !"+26( %. Are nevoie
de multa lumina, iar daca aceasta nu este asigurata, frunzele vor cadea /incepand de la
baza0 ramanand tulpina goala. %hiar daca este o planta care creste complet sub apa, poate
inflori daca ii sunt indeplinite conditiile necesare. $lorile sunt albastre si au 6+' petale
/inmultirea prin seminte este mult mai grea decat butasirea0. )n inaltime poate atinge 20+
-0 cm in functie de inaltimea acvariului, p7+ul optim este de 6+6,'. fectul decorativ este
mult accentuat daca se planteaza in grupuri de mai multe e*emplare, cu tulpinile putin
rarite. Se inmulteste foarte usor prin sectionarea tulpinii si plantarea varfului in substrat
/butasire0. /acelasi lucru este si recomandata in cazul caderii frunzelor + se poate sectiona
tulpina de la baza ultimelor perechi de frunze si replantarea partii superioare a plantei0. )n
unele cazuri, cand umiditatea aerului este foarte mare, poate creste si in e*teriorul apei di
acvariu. 4uritatea pe care o tolereaza cuprinde un interval destul de larg, 6+20 d7.
2arcla8a longifolia $ace parte din familia 38mphaeaceae, genul 2arcla8a, biotopul
natural fiind 2irmania, .ailanda si 9ietnam, unde traieste in ape putin adanci si limpezi,
umbrite de maluri. $runzele sunt lungi, cu un petiol destul de scurt, mai late la baza si
care se ingusteaza spre varf, cu partea superioara de un verde maroniu, pe partea
inferioara roscate. $runzele sunt delicate, avand partea superioara lucioasa /ca data cu
ceara0. 3ervurile frunzei sunt evidente, mai deschise la culoare decat restul frunzei.
)nmultirea se face prin butasi sau seminte. Au nevoie de bazine mari pentru ca pot atinge
-0 cm lungime. Pe cat posibil in acvariu nu vom tine melci. Au nevoie de un substrat
hranitor din care nu va lipsi argila. Se vor planta in zone umbroase ale acvariului, sau
vom crea aceste zone prin plante plutitoare. .emperatura optima este de 20+2"( %, dar in
nici un caz sub 20( %. Apa nu trebuie sa fie prea dura.
2olbitis heudelotti $ace parte din familia Pol8podiaceae, fiind o feriga de rau. ste o
planta raspandita in zona tropicala din Africa. Specia a fost denumita initial, de $ee,
:8mnopteris heudelotti, dar in !#-6 Alston a trecut+o ca facand parte din specia 2olbitis.
Are un rizom lung, aproape lemnos, pe care cresc frunze de+o parte si de alta. ,ungimea
rizomului este de -0 cm, avand numeroase radacini. .otusi planta se va "ancora" pe un
suport tare ca; radacina ornamentala sau o piatra. <izomul se poate taia in mai multe
parti, rezultand mai multe plante. Are nevoie de o temperatura de 2'( %, de o apa curata
si limpede, precum si de o lumina puternica. %and introducem planta in acvariu, aceasta
are nevoie de o perioada destul de lunga de acomodare, apoi creste foarte repede,
crescandu+i o noua frunza la fiecare 6+' zile. Prefera o apa cu duritate medie sau chiar
dura /6+!- d70. Are nevoie de un p7 usor acid, '+=.'. )n&ectarea de %52 poate duce la
marirea ritmului de crestere. 4e asemenea sunt constatari de crestere mai rapida in
cazurile in care se afla in "bataia" curentului de la pompa.
%eratopteris cornuta $ace parte din familia %eratopteridaceae, fiind una dintre cele mai
frecvente plante din acvariile noastre. )nca sunt discutii daca este o specie de sine
statatoare sau o forma plutitoare a speciei %eratopteris thalictoides. ste raspandita peste
tot in zona tropicala. $runzele sunt mari, carnoase, cu aspect buretos, dar foarte fragile.
1arginea frunzelor este puternic decupata. Au culoare verde deschis. <adacinile sunt
puternice, foarte ramificate, in acvarii avand si rolul de a filtra apa /in general plantele
plutitoare au radacini puternice si cand scoase afara din apa toate depunerile de pe ele
raman in apa, abia atunci observam rolul lor de filtru0. Planta este folosita de speciile de
pesti care+si construiesc cuibul la suprafata apei. Are nevoie de o apa nu prea dura, cu o
temperatura de 22+-0( % si de multa lumina, dar fara prea mult soare. Poate creste foarte
mare, atingand 2'+'0 cm. Pe suprafata frunzelor mai batrane cresc noi plante care pot fi
plantate in substrat sau lasate sa pluteasca, conferind un loc de refugiu pentru pui si
material organic pentru hrana infuzorilor.
%eratopteris thalictroides $ace parte din familia %eratopteridaceae si este raspandita in
zonele tropicale ale globului, unde populeaza mlastinile si zonele inundabile, unde, in
functie de situatie, poate avea frunze submerse sau emerse. Plantele submerse pot creste
relativ mari, pana la -0 cm. Pot fi crescute atat ca plante plutitoare cat si ca plantate in
substrat. 4atorita frunzelor mari, daca le plantam in substrat vom avea gri&a sa le ancoram
bine pentru a nu se smulge. Substratul va fi format din nisip cu o granulatie mai mare
amestecat cu argila. Se inmulteste prin lastari care cresc pe frunze. .emperatura apei va fi
de !"+20( %, dar suporta si temperaturi de 26+-0( %. Apa va trebui sa fie moale,
ma*imum pana la !0(d:7, iar acvariul bine iluminat. ste mai frumoasa cand este
folosita ca planta plutitoare decat plantata in nisip. Sub forma plutitoare este ideala ca
suport pentru construirea cuibului de bule la suprafata apei. <adacinile sale pot adapostii
alevinii pestilor vivipari.
%r8ptocor8ne balansae .oate speciile de %r8ptocor8ne fac parte din familia Araceae.
ste o planta raspandita in .ailanda si nordul 9ietnamului. $runzele sunt foarte lungi,
a&ungand pana la -0 cm, relativ inguste !'+20 mm, puternic ondulate pe margini. Au o
culoare verde deschis, intensa. %resc relativ repede, inmultindu+se prin stoloni. Pentru
toate %r8ptocor8nele substratul va fi format din nisip cu o granulatie mai mare, argila si
putina turba. :rosimea substratului va fi de "+!' cm. Se va evita schimbarea intensitatii
luminii. Sunt plante care iubesc lumina, dar filtrata de plante plutitoare. Plantele tinere se
vor desprinde de pe planta mama si se vor replanta doar atunci cand au radacini
puternice. Apa va fi moale si usor acida /p7 6.'+=.', 6+!2 d70, cu o temperatura de 26+
2=( %. )n cazul in care toate frunzele mor, rizomul nu se va scoate din substrat pentru ca
dupa o perioada de timp va creste o noua planta.
%r8ptocor8ne becketii 4intre %r8ptocor8ne este cea mai cunoscuta si mai veche la noi.
2iotopul natural este in Sri ,anka. Are foarte multe varietati care in general seamana
putin una cu cealalta, ele putand fi recunoscute ca fiind din aceeasi specie doar dupa
inflorescenta. Are atat forme emerse cat si submerse. )n continuare vom vorbi despre
forma submersa care are frunzele lunguiete, ascutite si foarte usor ondulate pe margini.
Pe fata frunzele sunt verde maronii, iar pe partea din spate sunt roscatepana la violet.
$runzele au !2 cm lungime si -+6 cm latime. 5 alta forma are frunzele la fel de lungi, dar
mai inguste, de 2 cm avand o culoare verde oliv pe fata, iar pe spate sunt purpurii. Specia
nu infloreste submers. Se inmulteste prin stoloni. Prefera zonele de semiumbra.
.emperatura optima este de 26+2'( %, dar poate varia intre 22+-0( %. Apa trebuie sa fie
moale si usor acida. %and vom planta un acvariu vom tine cont ca nu toate plantele au
nevoie de aceleasi conditii, unele preferand o apa mai alcalina, care nu convine
%r8ptocor8nelor.
%r8ptocor8ne blasii ste o planta inalta, solida, care daca are spatiu suficient va creste
mare, formand tufe bogate. ste raspandita in .ailanda, unde o gasim in ape statatoare
sau lent curgatoare, mai ales in zonele de penumbra. $runzele sunt ovale si ascutite, cu
forma de inima, fiind mari, pana la !' cm lungime si 6 cm latime. Pe partea superioara
frunza are numeroase adancituri si are o culoare verde gri si rosu inchis pe spate.
Substratul va fi ca la %. balansae. )ubeste zonele de penumbra pe care le putem amena&a
cu a&utorul unor plante cu frunze mari. Se vor tine pe cat posibil in zone fara soare direct.
.emperatura va fi de 22+2'( %, iar apa moale pana la semidura /6+!0(d:70. Are radacini
puternice, avand nevoie de un substrat destul de gros pentru a nu fi smulsa. Apa trebuie
sa aiba un p7 aproape de neutru, acceptand variatii de ! unitate in &urul valorii de =.
4upa lumina, factorul cel mai important pentru cresterea acestei plante este temperatura,
suportand foarte greu temperaturi mai mici de 20( %.
%r8ptocor8ne >endtii $ace parte din familia Araceae, subfamilia %r8ptocor8ne. ste
originara din .ailanda, fiind specie care traieste si submers dar si emers, cu forme
complet diferite si foarte usor adaptabile. A&unge pana la -0 cm. Sistemul radicular este
puternic si ramificat. Pe el cresc '+!0 frunze care in functie de mediu sunt foarte diferite
ca forma, marime si culoare. )n general plantele crescute submers sunt mai mici, iar
frunzele a&ung la ma*imum !0+!' cm. )n functie de iluminare, frunzele sunt verzi sau
maro+roscate. $runzele sunt ovale si usor alungite. 9arfurile frunzelor sunt usor ascutite.
1arginea frunzelor este usor dar vizibil ondulata. ,a plantele crescute emers, culoarea
frunzelor este verde viu. $runzele plantelor submerse mai au si benzi maronii cu pete
mici. Se poate ca frunza sa aiba si o culoare rozalie sau maro+oliv. )nfloreste si sub apa,
dar florile nu se deschid. %rescuta emers infloreste foarte des si rapid. )nflorescenta este
scurta avand doar '+" cm. Sunt cazuri cand chiar crescuta emers, floarea nu se deschide.
Acest lucru se produce cand temperatura este sub 22( %, sau cand plantele sunt slab
dezvoltate sau umiditatea este redusa. Prefera o apa acida si acvarii umbroase.
.emperatura optima este cuprinsa intre 26+-0( %. )n stare emersa rezista si la temperaturi
scazute, intr+un teren umed suportand temperaturi si de !2+!6( % fara a+si pierde frunzele.
)n starea submersa suporta greu temperaturi scazute, in cele mai multe cazuri contactand
boala %r8ptocor8nelor. Pentru a creste bine, are nevoie de o buna iluminare in timpul
iernii /ziua trebuie prelungita pana la !2 ore cu o lumina artificiala0. 4aca nu procedam
astfel, planta isi va pierde frunzele in timpul iernii. 4octor ?arel <ata& apreciaza ca de la
forma de baza verde, in functie de conditiile e*terioare de mediu, apar mai multe
varietati. l presupune ca e*ista ' astfel de varietati, cea mai cunoscuta fiind varietatea
mare rosie, cunoscuta sub numele de %r8ptocor8ne >endtii "rubra". A&unge la aceleasi
dimensiuni ca si planta de baza numai inflorescenta sa este mai inalta si difera din punc
de vedere coloristic. $runzele, atat emerse cat si submerse, au culoare purpurie. 5 alta
varietate este %r8ptocor8ne >endtii "rubella", cu frunze de culoare maro+rosiatice sau de
culoarea bronzului, a&ungand abia la &umatate din dimensiunile plantei de baza. ?arel
<ata& nu indeparteaza ipoteza ca aceste ' varietati sa fie %r8ptocor8ne de sine
statatoare,dar nestudiate riguros de botanisti.
chinodorus amazonicus ste cunoscuta ca si chinodorus brevipedicellatus. $ace parte
din familia Alismataceae si este raspandita in 2razilia unde populeaza mlastinile si apele
cu adancime mica. Are forme atat emerse cat si submerse. $runzele sunt lungi, pana la 2'
cm, usor indoite catre spate si pe latime sunt tot usor indoite inspre spate. %uloarea lor
este verde deschis cunervuri mai deschise la culoare. )nmultirea se face prin ti&e florale,
lungi de pana la !,' m. 5 planta poate avea pana la -+6 ti&e florale in aceeasi tulfina, iar
pe fiecare tulpina cate '+6 pui. 4in momentul in care apar primele ti&e, planta mama nu se
mai dezvolta, ea asigurand hrana pentru toti puii. %am din 2+- noduri pot aparea !+2
plante care la inceput au !+2 frunze mici. ste momentul sa prindem in nisip, cu a&utorul
unor agrafe din sticla, ti&a, cel mai aproape de tanara planta aparuta, pentru ca aceasta sa
se infiga cu radacinile in nisip si sa inceapa sa se hraneasca singura. 4e la o singura
planta mama putem obtine 20+-0 plante tinere. Aceasta planta, ca toate din familia
Alismataceae, are nevoie de acvarii mari, cu inaltime mare, planta fiind foarte decorativa
si de multe ori ocupa singura o mare parte din suprafata acvariului. ste una din plantele
preferate de scalari, discusi, care+si depun icrele pe frunzele lor mari. .emperatura
optima este de 20+2'( %, dar poate rezista bine si la !"( % sau la -0( %. Apa nu trebuie sa
fie prea moale, o duritate de "+!0(d:7 fiind cea mai potrivita. ,a noi a patruns la
inceputul anilor @=0.
chinodorus cordifolius 9echiul nume al plantei era chinodorus radicans. 2iotopul
natural in care o gasim este in 1e*ic si sudul SAA. ste o planta foarte decorativa si greu
ne imaginam un acvariu fara o specie de chinodorus. $runzele sunt late, ovoidale, de un
verde puternic, crud. Pe partea inferioara se disting ' nervuri, din care cea din mi&loc este
cea mai puternica. Suprafata frunzei este aspra. )nmultirea se face tot prin ti&a florala ca la
specia precedenta. 4intr+o planta mama puternica se pot obtine in &ur de 20+-0 noi plante.
4in timp in timp este necesara o indepartare a frunzelor vechi care au palit si au un aspect
ruginiu. 5 planta puternica are in permanenta
intre !0+!' frunze mari, verzi. Pentru ca planta sa nu creasca prea mare si repede se
recomanda ca substratul sa fie sarac in saruri minerale si nu prea gros. ste o planta
recomandata pentru %ichlidele mari. .emperatura optima este de 20+26( %, iar apa
trebuie sa aiba o duritate de "+!0(d:7.
chinodorus osiris )n comert se poate intalni si sub numele de chinodorus <ubra. ste
originara di estul 2raziliei. ste o planta mare, pentru acvarii mari si va fi plantata in
zona de mi&loc si de spate a acvariului. $runzele sunt verzi, la o lumina potrivita devin
roscat+maronii. Se inmultesc prin ti&e florale, dar numarul de pui este mai mic, chiar de la
o planta puternica. ,a aceasta planta inmultirea se face si prin rizomi. )n orice caz, puii
nu se vor desprinde prea repede de pe ti&a florala. Planta are nevoie de foarte multa
lumina, lucru necesar si pentru a o tine submersa. %a mai toate speciile de chinodorus,
daca nu are lumina suficienta atunci se lungeste a&ungand pana la suprafata apei.
.emperatura apei va fi intre !'+-0( %, iar duritatea va fi medie.
chinodorus parviflorus )n comert poate fi intalnita si sub denumirea de chinodorus
peruensis sau . tocantus. ,a noi este cunoscuta sub numele de . negru, datorita culorii
verde inchis a frunzelor. ste raspandita in 2olivia, Peru si 2razilia. $runzele sunt lungi,
dar nu cresc mai mult de 20 cm, chiar daca au o lumina potrivita. Petiolul frunzei este
scurt, frunza este puternica, cam de -0+-' mm latime, iar numarul de frunze pe o planta
poate a&unge la 2'. Se inmulteste tot prin ti&e florale, dar numarul de pui este foarte mic.
Puii nu se vor desprinde de pe ti&a decat numai atunci cand au radacini puternice. ,umina
nu trebuie sa fie prea puternica, in acvarii avand nevoie si de plante plutitoare care sa
creeze o zona de penumbra. .emperatura optima este intre !"+-0( %, iar apa va avea o
duritate medie pana la dura.
chinodorus tenellus ste o planta potrivita pentru zona din fata a acvariului pentru ca nu
a&unge decat pana la !0 cm inaltime. ste cea mai mica planta din aceasta familie. )ntr+un
substrat bine ales, in circa -+6 luni va umple tot acvariul cu plante mici si verzi. $runzele
sunt inguste. Substratul va fi format din nisip fin, argila, turba cernuta. Se inmulteste prin
lastari. $runzele sunt de un verde deschis. Au nevoie de multa lumina artificiala si de
putina lumina solara directa. .emperatura optima este de 20+22( %, iar apa nu trebuie sa
fie prea dura. Are un efect deosebit daca se asociaza mai multe plante pentru a forma
tufe.
leocharis acicularis $ac parte din familia %8peraceae si a fost botezata de ,inne in !='-
ca Scirpus iar in anul !"!= a fost transferata de <oemer si Schultes la genul leocharis.
Planta este raspandita in uropa, Asia, Australia si America de 3ord, in ape statatoare,
unde traieste pe langa mal. Are o radacina puternica din care pornesc frunzele sub forma
de ac, lungi de circa 2' cm, tari si cu o culoare verde deschis. )n forma submersa nu
infloreste. )nmultirea se face prin stoloni sau prin fragmentarea radacinii. Are nevoie de o
iluminare puternica si daca se poate, nu lumina rece de tub fluorescent ci bec.
*emplarele indigene rezista foarte bine la temperatura camerei, iar in ceea ce priveste
calitatea apei, aceasta nu are importanta.
78drocot8le verticillata $ace parte din familia Apiaceae si este raspandita in America de
3ord si %entrala, precum si in vestul )ndiei. ste tot o planta de mlastina. Are atat forme
emerse cat si submerse. Are o tulpina taratoare pe care cresc, pe ti&e subtiri si nu prea
lungi, frunze rotunde. Pozitia frunzelor este perpendiculara pe tulpina. $runzele sunt de
un verde deschis. 4iametrul frunzelor poate atinge pana la 6 cm /in acvarii ma*imum 2,'
cm0, iar inaltimea ti&elor cu frunze poate atinge "+!' cm. 4aca coloana de apa are o
inaltime mica, atunci frunzele a&ung la suprafata, ramanand plutitoare sau cresc afara. Au
nevoie de foarte multa lumina si de o temperatura de !'+2'( %, fara pretentii deosebite
fata de calitatea apei.
Parcuri nationale
PA&'() *AT(&A) +A)TA ,I'A A +&AI)EI
Parcul 3atural 2alta 1ica a 2railei este situat in lunca inundabila a 4unarii, intre %ampia
2railei si )nsula 1are a 2railei..ot ce crease aici natura in secole de evolutie a fost
fulgerator distrus prin indiguirile, desecarile si defrisarile din deceniile 6 si = ale secolului
trecut. Astfel zona umeda s+a redus de ' ori, la cele !=.'2# ha prote&ate in Parcul 3atural
2alta 1ica a 2railei, suprafata care reprezinta !!B din fosta 2alta a 2railei si 0,'B din
fosta ,unca )nferioara a 4unarii /segmentul fluviului de la Silistra pana la confluenta cu
Prutul0.)n trecut, la ape mari vasele pescariei circulau pe canalul $ilipoiu, astazi sunt
undeva in mi&locul )nsulei 1ari a 2railei.4aca nu ar fi avut loc indiguirile, la 2raila ar fi
e*istat un bogat potential pentru turism, vanatoare si pescuit sportiv pe !6# mii ha.Pe
teritoriul parcului au fost identificate numeroase tipuri de habitate, clasificate in !- grupe,
dintre care amintim; paduri de salcii, lacuri eutrofe naturale, zavoaie cu plopi si salcii,
mlastini cu .8pha, tufarisuri /zalog, rachita0, mlastini cu Phragmites, pa&isti umede de
lunca, pa&isti stepice. 4in cele !- tipuri de habitate identificate, in 2allta 1ica a 2railei
sunt = pe ,ista 4irectivei 7abitate $auna
si $lora. 4intre ecosistemele identificate aici, '0B sunt naturale, -0B sunt seminaturale
si 20B sunt antropizate.
3ecesitatea ariilor prote&ate
Ariile Prote&ate sunt percepute inca de foarte multi oameni doar in sensul lor
"conservationist" fiind considerate adevarate oaze ale naturii salbatice intr+un desert al
dezvoltarii economice, care trebuiesc prote&ate numai pentru conservarea speciilor care le
populeaza. $oarte putin este recunoscut faptul ca zonele aflate in regim natural si
seminatural constituie de fapt suportul "vietii" si implicit al dezvoltarii socio+economice.
4e asemenea, dezvoltarea socio+economica s+a facut avand la baza resursele si serviciile
oferite de capitalul natural, insa pana in prezent in foarte putine cazuri s+a tinut cont de
capacitatea productiva si capacitatea de suport a capitalului natural atunci cand s+a
proiectat dezvoltarea economica. Ariile prote&ate prin valoarea lor naturala si gradul redus
al interventiei umane pe teritoriul lor sunt cele mai bune e*emple si modele pentru
sistemele ecologice naturale si seminaturale. .otodata pentru a realiza tranzitia de la
actualul model de dezvoltare la un model de dezvoltare durabila este necesara cercetarea,
cunoasterea si e*perimentarea teoriilor pentru implementarea conceptului de dezvoltare
durabila. Astfel, atat evaluarea si monitorizarea starii capitalului natural, cat si
dezvoltarea cunoasterii se poate realiza in cadrul unor zone pilot cum sunt ariile prote&ate.
"%apitalul 3atural al tarii se constituie din reteaua sistemelor ecologice care functioneaza
in regim natural si seminatural si din reteaua sistemelor antropizate prin transformarea si
simplificarea primelor categorii. <esursele naturale regenerabile /inclusiv apa si solul0 si
neregenerabile /petrol, carbune0, precum si serviciile /controlul climei, al calitatii apei si
aerului etc.0 asigurate de catre componentele %apitalului 3atural constituie unul dintre
factorii cheie ai functiei de productie a sistemelor economice si de suport al dezvoltarii
sistemelor socio+economice. %apitalul 3atural
si componentele sale au o anumita capacitate productiva care trebuie cunoscuta pentru a
evita suprae*ploatarea si, respectiv , o anumita capacitate de suport /parametru esential
pentru a dimensiona corect presiunea antropica si a evita deteriorarea0. Pentru a garanta
dezvoltarea socio+economica durabila este absolut necesar sa se asigure conservarea unei
structuri diverse si echilibrate a %3 si utilizarea resurselor si serviciilor produse de acesta
in limitele capacitatii de suport a componentelor sale." + Angheluta 9adineanu. Astfel
conservarea %apitalului 3atural presupune in principal mentinerea unui raport acceptabil
intre ecosistemele naturale, seminaturale si antropizate, cu mentinerea heterogenitatii in
cadrul fiecarui tip de ecosisteme si asigurarea conectivitatii intre aceste ecosisteme.
"Pentru conservarea structurii ecologice la scara comple*elor macroregionale de
ecosisteme este necesar sa se identifice configuratia viabila a unui mozaic de ecosisteme
naturale si seminaturale care sa includa toate tipurile de ecosisteme. %onectivitatea dintre
diferitele tipuri de ecosisteme naturale si seminaturale, asigurata prin coridoare naturale
siCsau obtinuta prin diferite lucrari de reconstructie ecologica, este o conditie
fundamentala pentru atingerea obiectivelor conservarii diversitatii habitatelor si a
sistemelor ecologice. )n spatiile acestei matrice trebuie sa se distribuie ecosistemele
antropizate, ecosistemele urbane si rurale, comple*ele industriale si reteaua rutiera." 4aca
am trai intr+o lume ideala, atunci toate aceste consideratii ar fi puse in practica si ar fi
integrate in toate politicile si strategiile sectoriale /agricultura, transporturi, industrie,
turism, ...0. 4ar totusi noi traim intr+o lume reala, in care sistemele ecologice naturale se
confrunta cu nenumarate amenintari la adresa biodiversitatii si in care e*ista tendinta
degradarii ireversibile a capitalului natural. Astfel infiintarea de arii prote&ate si
managementul eficient al acestora e o necesitate deoarece; + ariile prote&ate sunt
e*ponente ale ecosistemelor naturale si seminaturale care pot fi evaluate si monitorizate,
e*primand intr+o anumita masura starea acestora la un moment dat. cosistemele naturale
si seminaturale reprezinta principalele componente ale capitalului natural care asigura
resursele si serviciile ce stau la baza dezvoltarii socio+economice. + ariile prote&ate sunt
zone in care se dezvolta cunoasterea necesara pentru asigurarea tranzitiei la un model de
dezvoltare durabila. + ariile prote&ate sunt adevarate "sali de clasa in aer liber" in care
oamenii pot fi educati cu privire la rolul naturii si necesitatea conservarii naturii si a
dezvoltarii durabile.
cosistemele antropizate se e*tend incontinuu fiind in stransa legatura cu dezvoltarea
societatii omenesti.*emple de ecosisteme antropizate;culturi agricole,livezile,lacurile de
acumulare.