Se diferentiaza n functie de caracteristicile mediului de viata

, apa, n ecosisteme de ape statatoare (ecosisteme lentice) si curgatoare (ecosisteme

lotice). Ecosisteme lentice Sunt de mai multe tipuri n functie de dimensiuni,
evolutie, compozitia chimica a apei. Astfel, dimensiunea determina mpartirea n
ecosisteme de lac, mlastina si balta, iar compozitia chimica a apei le diferentiaza
n functie de salinitate (de apa dulce si de apa sarata) si aprovizionarea cu
substante
nutritive (oligotrofe, mezotrofe si eutrofe). 1. Lacul A fost printre primele studiate de
ecologi datorita usurintei cu care putea fi abordat. Structura biotopului si
structura functionala sunt bine individualizate, categoriile identificate fiind
utilizate si pentru cercetarea celorlalte tipuri de ecosisteme acvatice. Structura
spatiala este determinata de distributia temperaturii, luminii si oigenului n
raport cu ad!ncimea. ". #alta Are o ad!ncime mai mica ($%& m). 'n zona malurilor,
apare rogozul, pipirigul, stuful si papura, iar n larg sunt rasp!ndite plante
cu frunze plutitoare ca broscarita, plutnita, nufarul alb si galben, lintita, c!t si cele
submerse ca s!rmulita apei, ciuma apei, bradis etc. 'n structura fitoplanctonului
intra algele albastre, algele verzi, algele silicoase, iar a zooplanctonului populatii
de rotifere. #alta este populata de crap, biban, stiuca, salau, dar si de diferite
specii de broaste, pasari si mamifere (guzgan, bizam, vidra, nurca etc.). $.
(lastina La nivelul )om!niei se diferentiaza doua categorii* mlastini eutrofe, cu
vegetatie caracteristica baltilor si mlastini oligotrofe care se nt!lnesc n regiunile
cu climat rece si umed, n zonele cu sisturi cristaline, gresii, granite, sedimentare
sau n zonele montane unde substantele provin partial din mineralizarea materiei
organice animale si vegetale
. Aici este prezent muschiul de turba (Sphagnum) si alte specii vegetale (bumbacarita, rogoz, roua
cerului). 4. Marea Neagra Se caracterizeaza prin existenta a doua straturi de apa: a) la supraata,
un strat relativ mai dulce ( cu salinitate de !"# !$%) si mai usor, oxigenat, &n care se situeaza cea
mai mare parte a biocenozei. b) un strat de ad'ncime (peste !()#*)) m), mai sarat (salinitate +
*!#**%) si mai greu, &ncarcat cu hidrogen sulurat, lipsit de oxigen si, implicit, de ormele aerobe
de viata. ,ntre cele doua straturi nu exista schimb de ape, stratul supericial (mai usor) plutind
deasupra celui de ad'ncime (mai greu). -roducatorii sunt reprezentati de algele planctonice, grupa
consumatorilor incluz'nd zooplanctonul, pesti obisnuiti (hamsii, stavrizi, guvizi). sturioni (nisetru,
morun, cega, pastruga) denumiti de /erodot 0pesti ara oase1. rechini. delini si, p'na &n !2(4, oci.
-e pla3a de la Mamaia, 4ostinesti, Navodari 0esueaza1 &n cantitati mari alge verzi cu talul latit si
marginile ondulate, denumite popular salatica de mare, precum si alge brune si rosii, bogate &n iod.
,n zona de litoral cuibaresc specii de pescarus argintiu, chira de mare, urtunar s.a. -rintre dunele
de nisip s#au identiicat circa !*) de specii de plante arenicole ca varza de nisip, c'rcelul, ridichea
de nisip, scaiul v'nat, pelin de nisip, lucerna de nisip, castravetele de mare