Stiinta

Galileo Galilei, nainte de moartea sa, credea sincer c Pmntul se afl n

centrul Universului
24 Mar 2009 / 345 vizualizari / 1 comentariu
Cuvinte-cheieastronomie, Galileo Galilei, geocentrism, heliocentrism, Stiinta
Faptul necunoscut aproape
oricrui cititor
Galileo Galilei
Galileo Galilei este figura centrala care se reliefeaza ca un gigant la sfarsitul Renasterii si inceputul epocii
manufacturiere. Luptator neinfricat impotriva conceptilor invechite si realizator de epocale descoperiri in
multe domenii ale stiintei, Galileo Galilei a fost unul dintre cei mai mari si mai multilaterali invatati ai Italiei.
Cariera sa de astronom, Galilei o incepe ca profesor de astronomie si de geometrie la Pisa si apoi la
Padova. Pe acea vreme, conform invataturii lui Aristotel completata de conceptiile lui Ptolemeu, universul
era considerat constituit din doua parti independente si diferite una de alta: cerul si Pamantul. Cerul, avand
o natura divina, era considerat perfect, etern si indistructibil stelele, !oarele si planetele se miscau pe
cercuri perfecte. "in contra, Pamantul, care se gaseste in centrul universului, este supus legilor fizicii, fiind
imperfect, neconstant, trecator, modificabil. #iscarile care au loc pe Pamant sunt $%uot accidentale$%uot
sau $%uot fortuite$%uot, provocate de o forta oarecare ce actioneaza asupra corpurilor.
Activitatea de cercetare in astronomie a lui Galilei se intensifica in &'(), o data cu intuitia lui geniala de a
folosi luneta ca un instrument al observatiei si cercetarii obiective stiintifice a corpurilor ceresti sub influenta
acestei idei, Galilei incepe constructia unor lunete perfectionate atat ca putere de marire, cat si de
posibilitate de a deplasa obiectivul fata de ocular, care ii aduc numirea de profesor pe viata la *niversitatea
din Padova. La + ianuarie &'&( el foloseste pentru prima data in lume luneta in cercetarea astronomica.
Printre primele descoperiri, la ,- iulie &'&(, Galilei identifica, la nivelul posibilitatilor telescopului sau, inelul
lui !aturn, stabilind ca aceasta planeta are o $%uot tripla structura$%uot. .acand observatii asupra Lunii,
Galilei demonstreaza ca Luna nu este un corp neted, omogen, de forma strict sferica, construit dintr/o
substanta absolut pura, ci ca suprafata Lunii este neomogena, rugoasa, acoperita de munti si cratere. In
felul acesta el darama conceptia adanc inradacinata asupra e0istentei unei deosebiri principale intre $%uot
ceresc$%uot si $%uot pamantesc$%uot, precum si legenda religioasa asupra naturii speciale a cerului,
naturii Pamantului si a Lunii, confera Pamantului caracter planetar. "e asemenea, el stabileste o metoda
pentru determinarea inaltimii muntilor din Luna cu a1utorul umbrei lasate de ei si, asociindu/se la o parere
mai veche a lui Leonardo da 2inci, arata ca lumina Lunii este lumina reflectata de !oare, considerati pe care
le insereaza ulterior in lucrarea !ul candore lunare 3Asupra stralucirii lunare4 3&'5(4.
"oua din primele telescoape ale lui Galilei din #uzeul !tiintei din .lorenta.
*na dintre cele mai importante descoperiri astronomice o relizeaza la + ianuarie &'&(: e0istenta unor sateliti
care se rotesc in 1urul lui 6upiter. Concluzia directa trasa de Galilei si de admiratorii sai care ii urmareau
activitatea stiintifica era ca Pamantul nu este unicul centru de miscare o data ce si in 1urul altui astru se
rotesc corpuri ceresti si ca sistemul 6upiter/sateliti reprezinta un model in mic al sistemului !oare/planete.
.olosind rezultatele observatiilor sale, Galilei calculeaza timpul de revolutie a satelitilor in 1urul lui 6upiter si
demonstreaza mai departe posibilitatea determinarii longitudinii geografice in largul marii din pozitia
satelitilor lui 6upiter, constatare care a prezentat o importanta practica pentru navigatia transoceanica. 7l isi
insereaza descoperirile in lucrarea !idereus nuncius 3&'&(4, pe care 8epler o retipareste la Praga, dar isi
atrage si ura peripateticienilor.
In decembrie &'&( Galilei identifica fazele planetei 2enus si demonstreaza miscarea planetei 2enus in 1urul
!oarelui, aducand inca o dovada ca centrul orbitei acestei planete nu este Pamantul, ci !oarele. In mod
analog a identificat, dupa deplasarea petelor negre de !oare si variatia intensitatii lor, rotatia !oarelui in 1urul
a0ei sale, confirmand astfel e0perimental presupunerea lui 8epler cu privire la miscarea de revolutie a
planetelor in 1urul !oarelui. "escoperirea ii da o mare satisfactie, pe care o e0prima in scris lui Cesi: $%uot
!unt convins ca aceasta noutate va constitui funerariile sau mai curand 1udecata din urma a
pseudofilozofiei... $%uot.
In cercetarile sale, Galileo Galilei, a preluat critic tot ceea ce facusera inaintasii lui, iar pe de alta parte a
comunicat imediat tuturor celor interesati rezultatele cercetarilor sale si a tinut seama de sugestiile lor.
6ohannes 8epler
9ibliografie: .iguri ilustre din perioada renasterii, 7ditura Albatros,
:radea &)+,modern i chiar celor mai muli istorici, este acela c n anul de dinaintea
morii sale Galileo a limpezit cu trie !otilor si susintori noua sa poziie n materie de
cosmologie" #a data de $% martie 1&41, Galileo a rspuns unei scrisori pe care a primit'o
de la colegul su Francesco (inuccini n data de $3 martie 1&41, ce coninea
descoperirile !cute de astronomul Giovanni )ieroni cu privire la micarea de parala* a
anumitor stele, de la care at+t (inuccini c+t i )ieroni credeau c au descoperit dovada
sistemului heliocentric" (inuccini scrie lui Galileo,
Ilustra voastr excelen, signor Giovanni Pieroni mi-a scris n ultimele luni spunndu-
mi c el a observat cu claritate cu un instrument optic micarea de cteva minute sau
secunde n stelele fixe, dar la exact acel nivel de certitudine pe care l poate atinge ociul
omenesc n observarea unui grad! "oate acestea m-au copleit de cea mai mare
satisfacie # s fiu martor la aa un argument decisiv pentru validitatea sistemului
copernican$ "otui nu mic mi-a fost confu%ia datorit a ceea ce am citit acum cteva
%ile ntr-o bibliotec! &-a ntmplat s m uit ntr-o carte care e pe cale de a fi tiprit!
Potrivit autorului, dac ar fi adevrat c soarele este centrul universului, i c pmntul
i d ocol n fiecare an, ar urma c noi n-am putea niciodat vedea o 'umtate din tot
cerul nopii, deoarece linia ce trece prin centrul i ori%onturile pmntului atingnd
periferia marii orbite, este o coard dintr-o segment de arc al cercului cerului nstelat, al
crui diametru trece prin centrul soarelui! (i ntruct eu am cre%ut dintotdeauna ca
adevrat # fr s fi constatat eu nsumi aceasta # c prima )stea* din +alan rsare n
acelai moment n care prima )stea* din +erbec apune, inteligena mea limitat n-a fost
n stare s a'ung la vreo soluie! ,e aceea v implor, n mare voastr buntate, s
risipii aceast ndoial din mintea mea! --a rmne adnc ndatorat! &rutm dreapta
cu respect, etc! .rancesco /inuccini!0
Galileo Galilei
Galileo, !r s !ie prea impresionat de aceste a!irmaii, a scris acest rspuns surprinztor
ctre (inuccini, .alsitatea sistemului copernican n-ar trebui n nici un ca% s fie pus
la ndoial , cu att mai mult de ctre catolici, ntruct noi avem autoritatea de
ne%druncinat a &fintei &cripturi, tlcuit de cei mai nvai teologi, al cror consens ne
d sigurana privind statornicia pmntului, situat n centru, i micarea soarelui n
'urul pmntului!
Ipote%ele folosite de ctre 1opernic i ali adepi ai si n susinerea te%ei contrariului
sunt n totalitatea lor suficient doborte de acel argument foarte puternic ce se trage din
atotputernicia lui ,umne%eu! 2cesta poate s fac lucrri n multe feluri i cipuri, de
fapt n nenumrate feluri, pe cele ce potrivit prerilor i observaiilor noastre par s se
petreac ntr-un anume fel! 3u ar trebui s cutm ngrdirea minii lui ,umne%eu i s
insistm ndr%ne n cele mai presus de mrginirea competenei noastre4 ,52rcetri, 67
martie 89:8! &criu aceast scrisoare pecetluit ctre /ev! .r! .ulgen%io, de la care nu
am mai au%it nimic n ultima vreme! ; ncredine% excelenei voastre ca s binevoii a-i
parveni!0
-ric+t s'ar cuta, puini vor gsi retractarea lui Galileo !cut copernicanismului citat n
cri sau articole scrise despre viaa i opera sa" .nc i mai puini sunt aceia care n
dez/aterile pu/lice despre Galileo care au auzit vreodat c el i'a schim/at concepia
anterioar" 0otivul este, pur i simplu acela c scrisoarea a !ost ascuns ochilor
pu/licului n ultimele patru secole" 1a cum a recunoscut istoricul lui Galilei, 2laus
Fischer, Istoriografii consacrai ai tiinei nu pot fi acitai de acu%aia c au citit
scrierile lui Galileo prea selectiv!0 3in !ericire, retractarea lui Galileo a reuit s scape
de cenzur i s se regseasc alturi de restul scrisorilor sale n culegerea n $4 de
volume !e "#ere di Galileo Galilei pu/licat n s!+rit n 1%4% i retiprit la Florena
n 1%&5" 6u secole nainte de aceast pu/licare, !ie (inucini !ie altcineva din culise au
depus e!orturi de a ascunde !aptul c aceast scrisoare a !ost cu adevrat scris i
e*pediat de Galileo"
7udec+nd dup coninutul scrisorii ctre (inuccini, se vede c Galileo s'a aplecat o vreme
asupra pro/lemelor inerente sistemului copernican, ca i dorina sa de a reveni la o
cosmologie geocentrist" 0odul de vor/ire din scrisoarea sa este unul aezat i direct i
nu e caracteristic cuiva care e con!uz i ovielnic" 1rat convingerile unui om care !ost
/iruit de o poziie decisiv" 8i atunci, departe de a !i un erou al cosmologiei moderne, cu
scurt timp nainte Se o/serv c Galileo a renunat la ntregul ea!oda9 al cosmologiei
heliocentrice at+t n acceptarea sa !r compromisuri a :statorniciei pm+ntului, situat n
centru, i micarea soarelui n 9urul pm+ntului,; c+t i n re!eririle sale la ipote%ele
folosite de ctre 1opernic i ali adepi ai si 0 printre care 2epler, !iind primul astronom
care l'a acceptat pu/lic pe 6opernic, a !ost ntr'adevr unul din cei mai n!ocai :adepi;
ai si, i unul cu care Galileo a corespondat de c+teva ori"
<u numai c Galileo condamn copernicanismul art+ndu'l potrivnic Scripturii, ci i
ntrete poziia susin+nd c atotputernicia lui ,umne%eu poate s fac lucrri n multe
feluri i cipuri, de fapt n nenumrate feluri0, lucrri pe care le considerm impro/a/ile
sau imposi/ile"
3esigur, e*ist unii care ar putea s conteste aceast convertire dramatic a celui ce mai
nainte provocase scandalul, spun+nd c Galileo se a!la din 1&33 n arest la domiciliu din
ordinul papei =r/an >???" S'ar putea presupune c, nevr+nd s'l ntr+te pe pap, Galileo
vor/ea su/ constr+ngere i ca atare cuvintele sale nu tre/uiesc luate n seam ca o dovad
convingtoare c el i'ar !i prsit concepiile cosmologice anterioare" 3ei o asemenea
ipotez ar putea !i destul de pro/a/il, nu gsim nici urm de aa ceva n cuvintele alese
cu gri9 de Galileo" Fiind at+t de m+ndru pe c+t se tia c e, dac motivul lui Galileo ar !i
!ost doar acela de a !i pe pace cu papa i s nu'i :taie craca;, ar !i !ost su!icient o
respingere simpl i politicoas la nedumeririle lui (inuccini" .n loc de aceasta, Galileo
apr nemicarea pm+ntului cu un spirit i o logic aa de e*u/erante nc+t ne apare ca
imaginea unia care a avut momentul su de @evriAaB i nu are de ce s !ie contestat"
Cscrocii au puine convingeriD cei prigonii se a/in de la comentarii sau adesea se scald
n am/iguitiD politicienii au tendina de a !i pe plac i de a spune ceea ce le'ar aduce
popularitateD dar Galileo nu arat n scrisoarea sa nici unul din aceste cusururi" Cl nu ia
partea nimnui, ci n egal msur i condamn pe )tolemeu, 6opernic i 2epler,
deoarece i d seama c nici unul din ei nu a rspuns la toate cele vzute de el prin
telescopul su, i numai nsui 3umnezeu tie cum se potrivesc una cu alta" 6a urmare, el
se nu se /izuie n argumentaia sa pe nicio teorie tiini!ic ci pe Eatotputernicia lui
3umnezeu,; 6are doar spune i se i ndeplinete" 3e !apt, (inuccini, dup ce a citit
scrisoarea lui Galileo, a !ost at+t de convins de sinceritatea ei nc+t de aceea a ncercat s
tearg semntura lui Galileo de pe ceea ce tia c ar schim/a cursul istoriei dac ar !i
!cut cunoscut pu/licului"