Sunteți pe pagina 1din 8

FARMACIA VERDE

Aloe Vera
arsuri
Aloe Vera (Aloe Barbadensis Miller) este specia de plante cu cele mai puternice rezultate medicale.
COMPONENTE: Contine peste 25 de su!stante acti"e# intre care:
$ Vitamine (A# %&# %2# %'# %5# %(# %)# %*# %&2# C# +# E# coline),
$ Minerale (calciu# -os-or# potasiu# -ier# sodiu# clor# man.an# ma.neziu# cupru# crom# iod# seleniu# zinc),
$ Mono$ si poliza/aride,
$ 0i.nine# saponine# antrac/inone# aloine# %ar!aloine# izo!ar!aloina# acid aloetic# uleiuri "olatile),
$ Celuloza# .lucoza# manoza# aldopentoza,
$ Acemannan,
$ Aminoacizi (or.anismul uman contine 22 de aminoacizi dintre care ) sunt esentiali -unctionarii
acestuia# pe acestia nu ii poate produce si sunt asi.urati de alimentatie. Aloe "era contine 1 din cei )
esentiali si && din cei neesentiali).
E2ECTE:
$ +ETO3424E5EA 6 aloe re.leaza meta!olismul si deto7i-ica or.anismul pana la ni"el celular (ceea ce
nici o alta planta nu poate -ace88). Prin componentele sale acti"e care a9un. pana la ni"el celular se
o!tine o puri-icare deose!ita prin eliminarea to7inelor stocate la toate ni"elele or.anismului# -apt care
duce la inlaturarea uneia din cele mai importante cauze a im!olna"irilor.
$ :T4M;0A5EA 5E<ENE5A544 CE0;0A5E de ($) ori mai repede decat in mod =normal= si aparitia
celor noi# sanatoase.
$ PENET5EA>A tesuturile in 1 straturi celulare (ca o comparatie# apa are puterea de a penetra 2 straturi
celulare8). Ast-el# aloe "era reuseste sa patrunda mult mai pro-und si poate "e/icula componentele sale
acti"e sau ale su!stantelor cu care este asociata# pana la ni"elurile la care se a-la a-ectiunea.
$ Este 4M;NOMO+;0ATO5 (stimuleaza sistemul imunitar)# ceea ce con-era e-icienta in reactia
naturala a or.anismului de a se apara de a.resiunile e7terne si de a se auto"indeca. C/iar si dupa cate"a
zile de consum de .el de aloe "era e-icienta celulelor numite macro-a.e creste de circa & ori# asi.urand
eliminarea rapida a a.resiunilor e7terne
$ E2ECT P;TE5N4C :4NE5<4C: anti!acterian# anti"iral# anti-un.ic# anal.ezic# antialer.ic# sedati".
4N+4CAT44: aler.ii# arsuri (inclusi" nucleare)# a-ectiuni cutanate# a-ectiuni ale aparatului di.esti"#
ocular# respirator# uro$.enital# cardio"ascular# locomotor# etc.
Banana
diaree# .uta# artrita# aler.ie# urticarie# arsuri# dere.lari menstruale
Ca si marul# !anana contine pectina. %anana tre!uie sa -ie .al!ena cu cate"a pete mici maronii (necoapta
este .reu di.era!ila). 0a copiii su! ( luni se poate -ier!e cate"a minute in coa9a.
Este recomandata atit pentru diaree cit si in constipatie.
%anana e un -ruct cu o "aloare nutriti"a ridicata# iar com!inata cu laptele o-era multi nutrientii necesari
or.anismului.
A9uta la retinerea calciului# -os-orului si azotului, este -olosita ca /rana dietetica imotri"a dere.larilor
intestinale, neutralizeaza supra$aciditatea sucurilor .astrice.
:e -oloseste in tratamentul .utei# artritelor# la !olile de rinic/i# la aler.ii# urticarii# in
suprapondera!ilitate# dere.lari menstruale (!ananele .atite).
4n cazul arsurilor# se -ace un pansament dintr$o !anana coapta# peste care se aplica un !anda9.
Cartoful
.astrita# constipatie# ulcer# litiaza !iliara# rani# arsuri# ploape um-late
Carto-ul crud se curata de coa9a# se da prin razatoarea cu .auri mici si apoi se stoarce !ine. >eama
proaspata se !ea imediat si se recomanda in cazul .astritei# constipatiei# ulcerului# litiazei !iliare.
4n cazul arsurilor# rani# um-laturi sau eruptii se pot aplica cataplasme $ -elii sau carto-i dati prin
razatoarea cu .auri mari# e"entual pusi intr$un ti-on sau cirpa curata.
Ceapa
tuse# -e!ra# eczema# paraziti intestinali# dia!et
Tusea si !ronsitele se pot "indeca cu decoct de ceapa. :e iau doua cepe intre.i# cu tot cu coa9a# de
marime medie# se spala si se pun la -iert in & si &?2 0 de apa# timp de &5 minute. +ecocotul se !ea cald#
indulcit sau nu# pe stomacul .ol si -ara alte adaosuri. Ceaiul are un .ust nu tocmai placut# insa actioneaza
-oarte rapid.
Ceapa este un !un remediu pentru reducerea -e!rei.
:osetele cu ceapa $ se toaca marunt '$@ cepe si se !a.a in sosete de lana. :e tra. pe picioare si se mai
pune o perec/e deasupra. :e tin pana dimineata.
Ceapa -ace un ten neted# -a"orizeaza disparitia cosurilor# eczemelor mici# e stimulent antiin-ectios#
diuretic# "ermi-u.# antiscor!utic# antireumatismal# anticonstipant# distru.e cu e-icacitate parazitii
intestinali. E !una in .uturai# are actiune antidia!etica# e recomandata in !olile cardio"asculare.
Ceapa rosie
negi
:e -ac masa9e usoare ale ne.ilor (-ara ai irita) cu ceapa taiata rondele. +e asemenea se sco!este o ceapa
si se umple cu sare marina, apoi# cu sucul o!tinut# se un. ne.ii dimineata si seara.
Cimbrisor
tuse# guturai# indi.estie
Este !ine sa -ie consumat macinat si sa se administreze proaspat# su!lin.ual (&?2 de lin.urita de '$@ ori
pe zi) sau ca macerat la rece (& lin.urita de -lori la o cana de apa se lasa ( ore# apoi se incalzeste putin
inainte de consumare).
%ene-ic in tusea uscata# iritati"a# .uturai# dureri de .at (su! -orma de .ar.ara)# indi.estie (.reata# "oma#
senzatie de stomac plin# !alonari).
4n cazul tusei# se -ace ceai de cim!risor# de la -armacie# indulcit cu miere.
Cimbrul
tuse# laringita
Are proprietati anti!acteriene si a9uta in tratamentul in-ectiilor cailor respiratorii superioare.
4n-uzie din &$2 lin.urite de planta uscata peste care se toarna o cana de apa -ier!inte. 0asati "asul
acoperit timp de & minute. :trecurati. %eti 2$' cani pe zi.
Ciubotica cucului
tuse
:e consuma su! -orma de in-uzie din -lori# &$2 lin.urite la o cana de apa# sau decoct de radacini# la care
se adau.a un "ar- de cutit de !icar!onat de sodiu. :e !eau 2$' cani pe zi.
Coada calului (Equisetum arvense)
insu-icienta cardiaca# an.ina pectorala# diaree, nefrita# tu!erculoza# bronsita# anemie# .uta# colecistita#
reumatism# ulcer .astrointestinal# furuncul# a-ectiuni ale cailor urinare# edeme# poliartrite cronice#
artroze# eczeme# neurodermite# .in.i"ita# amigdalita
Actioneaza ca !ron/odilatator# antimicro!ian# antiseptic urinar# remineralizant# diuretic# e7pectorant#
/emostatic# antiin-lamator.
4n tratarea a-ectiunilor renale si ale "ezicii urinare se -olosesc ceaiul si !aile de sezut# in paralel.
Pentru eruptii si mincarimi se -olosesc !aile si compresele cu decoct de coada$calului.
Tinctura de coada$calului este un remediu in transpiratia picioarelor.
Pentru ami.dalita# "e.etatii adenoide# stomatite# .in.i"ita se -oloseste ceaiul su! -orma de .ar.ara.
Infuzia: timp de 2 minute# se -ace din &$2 lin.urite de planta la 25 ml apa -iarta.
Prisnita: :e pune & pumn de planta intr$o sita situata deasupra unei oale cu apa in care -ier!e apa. Cand
planta este -ier!inte si inmuiata# se in-asoara intr$o !ucata de panza si se aplica pe partea a-ectata.
Baia de sezut: & . de coada$calului se pune in apa rece si se lasa la macerat &2 ore# apoi se incalzeste#
se strecoara si se adau.a la apa de !aie.
Tinctura: & . de coada$calului proaspata se macereaza in 5 ml alcool. :e tine la cald timp de 2
saptamini. :e a.ita zilnic# apoi se strecoara.
Coada soricelului (flori)
a!cesele dentare# aler.ii# urticarie# circulatie san.uina# tuse# "ezica urinara# dureri reumatice#
/iperaciditate# viermi intestinali# /emoroizi
4n-uzia cu &?2 lin.urita -lori la 2 ml apa recomandata pentru a!cesele dentare# aler.ii# urticarie. :e
-olosesc si !ai de sezut pentru iritatii -esiere (asociat cu .al!enele) sau pentru contuzii si lo"ituri.
Planta are un miros nu prea placut si un .ust amarui. Ceaiul de coada soricelului re.leaza circulatia
san.uina# este antispastic al sistemului "ascular# stimuleaza meta!olismul si -unctiile aparatului di.esti".
:ucul proaspat si e7tractul de coada soricelului -ac parte din curele de prima"ara# se intre!uinteaza
pentru tratarea malariei# a tumorilor -icatului si splinei.
;n litru de ceai de coada soricelului# !aut zilnic# este -oarte indicat in com!aterea tusei# catarului !ronsic
si pulmonar sau in cazul a-ectiunilor "ezicii urinare. Este# de asemenea# -olosit in /omeopatie ca
/ipotensor# temperand -lu7ul san.uin spre cap# com!ate durerile reumatice# ametelile# "indeca oc/ii care
lacrimeaza mereu# /emora.iile nazale# durerile de urec/i# senzatiile de .at ri.id# /iperaciditatea .astrica#
durerile a!dominale# diareea# "iermii intestinali si /emoroizii.
;n ceai de coada soricelului amestecat cu musetel A o lin.ura la -iecare ora A ii a9uta pe copiii
des/idratati sa retina lic/id.
Tinctura de coada soricelului este un remediu impotri"a di.estiei de-ectuoase si un !un diuretic.
Com!inat cu patla.ina si sunatoarea# ceaiul de coada soricelului este indicat in tratarea a-ectiunilor
sistemului ner"os si a durerilor de spate.
Coaja de lamaie si otet
negi
:e da prin razatoare partea de coa9a .al!ena de la o lamaie (-ara cea al!a) si se pune la macerat in otet
alimentar. Cu solutia o!tinuta se -ac !anda9ari o data pe zi.
Coji de oua, miere si lamai
spasmo-ilie# osteoporoza
:e aduna co9ile de la 2 oua de tara (de pre-erat# caci .ainile consuma "ar)# se spala# se pun la uscat# se
macina prin rasnita de ca-ea# se amesteca intr$un "as de sticla cu zeama de la & B. de lamai si & B. miere
poli-lora. :e lasa apoi la macerat & zile si se consuma cate o lin.ura inaintea meselor principale.
Eucaliptul
raceala
Puneti una sau doua picaturi de ulei esential de eucalipt pe o !atista si inspirati din cand in cand
su!stantele "olatile de.a9ate pentru a "a des-unda nasul.
Fenicul
amigdalita
+in &$2 lin.urite de -ructe la o cana de apa -ier!inte se prepara in-uzie, se acopera &5 minute si apoi se
strecoara. :e !ea calduta# dupa mesele principale.
Fructe de maces si catina
a"itaminoze# ra/itism# tul!urari de meta!olism
5ecomandate in a"itaminoze# ra/itism# tul!urari de meta!olism# datorita aportului de "itamine si
minerale. 4n-uzie sau macerat la rece din -ructe macinate# cate o lin.urita la 5 ml apa.
Galbenele (Calendula officinalis)
amigdalita# ulcer# .astrita
Pentru tratarea ami.dalitei se -ace in-uzie din -lori uscate in apa clocotita. :e administreaza su! -orma de
.ar.ara# de 2$' ori pe zi.
:e poate -olosi si tinctura de .al!enele. Aceasta se prepara din 2$' -lori in & ml alcool. :e
administreaza su! -orma de .ar.ara de ' ori pe zi, se dilueaza &$&5 picaturi puse in & ml apa.
4n cazul ulcerului sau .astritelor se -ace in-uzie dintr$o lin.ura rasa de -lori oparite cu 25 ml apa, se
!eau 2$' ceaiuri pe zi# intre mese. :e poate -olosi si tinctura de .al!enele de ' ori pe zi cate ' de
picaturi.
E7tern se pot -ace !ai si cataplasme cu in-uzie sau tinctura diluata.
Ienuparul
tuse
4n-uzie cu doua lin.urite la o cana de apa. :e !eau '$@ lin.uri pe zi. +ecoct diluat cu &$2 !ace la litru,
se !eau 2 cani pe zi. Ceai pectoral (2ormula Pla-ar) care are in compozitie plante cu actiune emolienta#
e7pectoranta# -luidi-iante ale secretiei !ron/ice# precum si antiseptice. 4n-uzie cu &$2 lin.urite la o cana
de apa. :e !eau 2$' cani pe zi.
Inalatii
laringita
Amestecati in parti e.ale musetel# rozmarin# cim!ru# cim!risor si le"antica. 0uati din acest amestec doua
lin.uri si turnati peste ele & 0 de apa -ier!inte. Acoperiti$"a capul cu un prosop si stati aplecati deasupra
oalei aspirand a!urii de.a9ati. 2aceti doua in/alatii pe zi.
!apte caldut
tuse
0a o cana de lapte caldut se adau.a un .al!enus de ou ("ec/i de &$2 zile# nu din ziua in care a -ost ouat)
si o lin.ura de miere. :e amesteca !ine si se !ea.
!umanarica
tuse# laringita# somn# urec/i
4nlatura con.estia si in-lamatia din ar!orele respirator# opresc tusea si linistesc somnul.
:e recomanda pentru tusea seaca# iritati"a, in-uzie dintr$o lin.urita de -lori la o cana de apa# care se !ea
treptat in cursul zilei.
4n cazul larin.itei se -ace in-uzie (&5 minute) dintr$o lin.urita de -lori uscate la o cana cu apa clocotita.
:trecurati si !eti doua cani pe zi.
%ene-ica si pentru durerile de urec/i# caz in care se poate utiliza si local. :e prepara in-uzia cu 2 lin.urite
de -lori la o cana de apa.
"ar copt
diaree
:e scoate cotorul de la mar si se coace in coa9a# cel putin & ora# sau pana se inmoaie -oarte !ine. :e lasa
sa se raceasca si se da cu lin.urita. Pectina "a a!sor!i apa si to7inele.
"enta
diaree# colici intestinale# a-ectiuni di.esti"e# renale# tuse de di-erite etiolo.ii# astenii -izice sau ner"oase
Mod de utilizare
4NTE5N $ ceaiul de menta (&$2 cani?zi) se prepara su! -orma de in-uzie din &$2 lin.urite de -runze
oparite cu 25 ml apa -iarta.
E3TE5N $ are utilizari mai "ariate, printre ele se inscriu !ai tonice si rela7ante# totale sau partiale#
-rictiuni antireumatismale si in urticarii (cu ulei de menta 5C in alcool)# in/alatii cu in-uzie concentrata
sau ulei picurat in apa -ier!inte.
"ierea si lamaia
tuse
Amestecati o lin.urita de miere cu cate"a picaturi de suc de lamaie. 0uati acest remediu din cand in cand
pentru a usura senzatia de iritare in .at.
"u#uri de pin
tuse
:e -olosesc su! -orma de decoct din doua lin.uri la o cana de apa. :e iau @$( lin.uri pe zi.
"usetel (flori)
a!cese dentare# a-te !ucale# stomatita# amigdalita# faringita# !alonari# diaree# enterocolita
4n-uzia (&?2 lin.urita de -lori la 25 ml apa) are e-ect rapid antiseptic si antiin-lamator in a!cese dentare#
a-te !ucale# stomatita# ami.dalita# -arin.ita# !alonari# diaree# enterocolita (asociat cu menta)# dureri de
cap de ori.ine di.esti"a. Pentru eritemul(iritatie) -esier da rezultate e7celente in com!inatia de in-uzie de
musetel si !icar!onat de sodiu (la 5 ml de ceai se adau.a o lin.ura de !icar!onat).
$alba mare
tuse# laringita
:e recomanda pentru -aza iritati"a la tuse. +in -lori si -runze se prepara o in-uzie $ o lin.urita la cana de
apa. :e !eau 2 cani pe zi.
Pentru larin.ita -aceti un macerat la rece din o lin.ura de pul!ere de radacina la 25 ml apa. 0asati
amestecul o 9umatate de ora la temperatura camerei dupa care strecurati si mai adau.ati un "ar- de cutit
de !icar!onat de sodiu. %eti intrea.a cantitate cu in./itituri mici# de$a lun.ul intre.ii zile.
Puteti -ace si un decoct# -ier!and patru lin.urite de radacina intr$un s-ert de litru de apa (& minute). :e
-oloseste la .ar.ara (nu se in./ite).
%atla#ina
tuse# amigdalita
E7pectorant# emolient si calmant. :e prepara in-uzie cu &?@ sau &?2 de lin.urita de -runze la o cana de
apa. :e !eau '$@ cani pe zi.
Pentru ami.dalita se prepara tinctura din 2$5 .r de -runze in & ml alcool. :e administreaza su! -orma
de .ar.ara de ' ori pe zi, cca. @ de picaturi diluate in & ml apa.
%ra&
bronsita
Taiati -elii trei tulpini de praz# -ier!eti$le in putina apa pana ce se inmoaie# dupa care pasati$le cu mi7erul
(sau treceti$le prin sita). Adau.ati la piureul de praz trei lin.uri de miere# amestecati !ine si puneti$l pe
-oc sa mai dea cate"a clocote# pana ce lic/idul se in.roasa. Turnati$l intr$un castron si luati &$2 lin.uri
atunci cand este ne"oie.
+easemenea# consumul de mere# ananas# ulei de peste# ./im!ir este !ine"enit# a"and e-ect
antiin-lamator.
'adacina de tataneasa
crestere
:timulent puternic al cresterii tesuturilor interne si e7terne (oase# dinti# par# mucoase# plamani). 4n
perioadele de crestere se administreaza su! -orma de decoct (o lin.urita la cana) sau radacina proaspata#
macerata in miere cu putin alcool natural.
'oinita
tuse
2runzele uscate sunt intre!uintate pentru e-ectul lor antiseptic. Ca "ariante sunt: sunatoarea si radacina
de lemn$dulce. Acesta din urma# dincolo de proprietatile sale antimicro!iene# are capacitatea de a calma
tusea.
'ostopasca
negi
5ostopasca este o planta cu -lori .al!ene# care la rupere secreta un suc laptos. :ucul de culoare
portocalie se aplica pe ne.i de cat mai multe ori pe zi. :ucul este un pic to7ic# de aceea este -oarte !ine
sa se spele mainile apoi -erindu$se contactul cu oc/ii.
(alvie
laringita
4n-uzie din 2 lin.urite de -runze uscate si maruntite la o cana cu apa clocotita. :e lasa "asul acoperit &5
minute# dupa care se strecoara. %eti 2 cani pe zi.
(irop de lamaie, miere si #licerina
tuse
:e prepara din zeama de lamaie# .licerina (de la -armacie) si miere. :e ia o lamaie potri"ita si se -ier!e
putin in apa (ca sa ai!a mai multa zeama)# se stoarce zeama intr$o cana# se adau.a 2 ml .licerina si apoi
se pune miere pana cind se umple cana. :e amesteca si se tine la rece. :e administreaza ' lin.urite?zi.
(ocul
raceala
Ceaiul de -lori -a"orizeaza transpiratia si reduce -e!ra.
(unatoarea
amigdalita
:e prepara in-uzie din planta uscata (& lin.ura la & ml apa -ier!inte). :e !eau 2 cani pe zi# sau se poate
-olosi pentru .ar.ara.
)arate de #rau
furuncul# abces
Cataplasmele cu terci de tarate de .rau sunt -oarte e-iciente in caz de -uruncule sau a!cese .enerand
colectarea si drenarea secretiilor purulente. :e prepara din 5 -runze de "arza al!a tocate# 2 cepe tocate si
un pumn de tarate de .rau. Peste acestea se toarna putina apa si se -ier! timp de zece minute# amestecend
mereu. Acest terci se aplica su! -orma de cataplasma calda si se lasa timp de cate"a ore.
)eiul
tuse
Teiul are proprietati e7pectorante. :e consuma su! -orma de in-uzie: din &$2 lin.urite la o cana de apa si
se !eau 2$' cani pe zi.
Calmant si antiin-lamator. 5ecomandat in !ronsite# .ripa# .uturai (2 lin.urite la o cana de apa# '$@ cani
pe zi)# pentru somn a.itat si intrerupt (o cana seara# inainte de culcare).
*r&ica (*rtica dioica)
deto7i-ica or.anismul# onicomicoza (ciuperca la unghie)
4ntern $ se utilizeaza su! -orma de in-uzie (2$' ceaiuri pe zi# preparate dintr$o lin.ura de -runze oparite
cu 2 ml apa -iarta) sau sirop depurati" (se lasa 25 .r -runze uscate sa se macereze intr$un sirop
clocotit -acut din &#5 0 apa si 5 .r za/ar, dupa &2 ore se strecoara si se !eau 5$& ml zilnic).
E7tern $ se -olosesc comprese si se -ac spalaturi locale si capilare cu in-uzie concentrata ('$5 lin.uri de
planta la 25 ml apa).
Ceai de urzici: se pune o lin.urita la o ceasca de ceai cu apa -iarta# se lasa sa stea &?2 minut pentru
in-uzat# se strecoara si se !eau pana la @ cani pe zi.
Baie la picioare cu urzici: urzicile proaspete (tulpini si -runze) se lasa la macerat &2 ore# in 5 0 apa rece#
dupa care se incalzeste amestecul# plantele ramanand in apa# si se scalda picioarele in ea 2 minute.
Esenta de urzici: se umple o sticla cu radacini de urzica# scoase prima"ara sau toamna# spalate si taiate
marunt# peste care se toarna orice rac/iu de casa sau alcool al! cu concentratie alcoolica de ')$@C si se
lasa sticla sa stea la caldura 2 saptamani. Cu aceasta esenta se un.e un./ia atacata de ciuperca de mai
multe ori pe zi.
Var&a
raceala# dureri in gat# dureri de cap# ra.useala# furuncul# arsuri# rani# contuzii# artrita# entorse#
constipatie# diaree# indi.estie# colita
:e ale. -runzele de "arza cele mai crude# se spala si se stri"esc un pic cu -acaletul. :e pun cite"a -runze
pe o !ucata de ti-on sau o cirpa curata si se aplica in 9urul .itului# -runtii sau locului dureros (rana#
entorsa etc.) pina apare o senzatie de cald. 4n acest moment -runzele tre!uiesc sc/im!ate.
Pentru raceala# diaree# constipatie se !ea apa in care s$a -iert "arza# sau se poate -ace suc de "arza la
storcatorul de -ructe.
Vin de ceapa
-orti-icare pe timp de iarna
:e toaca marunt &5 .r de ceapa# se adau.a & .r miere si "in natural pina la umplerea unei sticle de &
0. :e lasa la macerat & zile. :e !eau apoi cate ' lin.uri pe zi# inainte de mese.
%!A$)E!E (I C+%III
Plantele pot -i utilizate la copii atat pre"enti" cat si curati"# dar unele nu sunt recomandate pana la & ani
(.insen.$ul# .inB.o !ilo!a etc).
Atentie! +ozele pentru copii sunt mai mici: su! 2$' ani doar &?@ din doza adultului# iar pana la & ani
doar &?2 din doza adultului.
Modalitatile de administrare sunt similare (in-uzie# macerat la rece# pul!ere# !ai# cataplasme).
Pentru reglarea metabolismului:
$ ./im!ir# scortisoara# cardamon# coriandru# -enicul# !usuioc# c/imion.
Pentru imbunatatirea functiilor mentale, a acuitatii senzoriale:
$ !usuioc# cim!risor# sal"ie# menta.
Pentru reglarea tranzitului intestinal:
$ -enicul# marar# c/imion.
Pentru reglarea hormonilor de crestere:
$ nal!a# tataneasa# lemn dulce# seminte de susan.
B+!I
Abces: Coada soricelului (flori)# Inul (faina de in)# Musetel (flori)# Tarate de grau
Afte: Busuiocul
Ami#dalita: Musetelul# Galbenele# Patlagina# enicul# !unatoare# Coada calului
Arsuri: "loe #era# Banana# Cartoful# Muguri de plop negru (propolis vegetal)# $tet de mere#
#arza
Avitamino&a: Macesul# !pirulina
Bronsita: Praz# Coada calului# Chimenul
Colica intestinala: Chimenul# Macesul
Constipatie: Banana# aina de in# #arza# Cartoful
,iaree: Menta# !upa de morcovi# !upa de morcovi si orez# Mucilagiu de orez# Piure de morcovi#
Mar copt# %anana# Coada calului# Musetel# #arza
,ureri in #at: #arza
Ec&ema: Coada calului
Farin#ita: Musetel (flori)
Furuncul: Inul (faina de in)# Coada calului# Tarite de griu# #arza
-epatita: "nghinarea (Cynara scolymus)# Mesteacanul (Betula verrucosa)
!arin#ita: Cimbrul# Inhalatii# %umanarica# !alvie
$e#i: Ceapa rosie# &ostopasca# Coa'a de lamaie si otet
'aceala: "pa# "rdeiul iute# !upa de pui# Ghimbirul si usturoiul# (ucaliptul# !ocul# #arza
'ana (%la#a): #arza Cartoful
)use: Ceapa# Cimbrisor# Cimbrul# Ciubotica cucului# Iarba mare# Ienuparul# %apte caldut#
%umanarica# Macul de cimp# Menta# Mierea si lamiia# Muguri de pin# )alba de cultura#
)alba mare# Patlagina# &idichea neagra# &oinita# !irop de lamaie, miere si glicerina#
!irop de muguri de brad sau pin# Teiul# *leiul de pin
*rticarie: Banana