Sunteți pe pagina 1din 11

Aprecierea activitatii bursiere prin indici bursieri

Tanase Victor, anul 2, Administrare si Eficienta in Afaceri, Univ. Athenaeum


INTROU!ERE
Termenul de bursa desemneaza o institutie a economiei de piata care se bucura de interes in lumea
afacerilor, in masura in care asigura un cadru organizat pentru realizarea tranzactiilor si un sistem de principii si
norme care sa garanteze incheierea si executarea contractelor in mod deschis, in conformitate cu un regulament
cunoscut. Acest mod de organizare a activitatii bursiere presupune centralizarea tranzactiilor prin intermediul
unui mecanism care asigura accesul direct si continuu al clientilor la informatiile de piata si la efectuarea
operatiunilor, exclusiv in cadrul acestui mecanism.
Bursele actuale sunt rezultatul unei evolutii istorice indelungate si reflecta, cu particularitati zonale sau
nationale, modelul general al pietei libere. Amsterdam si Londra au fost primele piete reprezentative pentru
mecanismul bursier.
Bursa de valori este o institutie a pietei secundare de capital la care se tranzactioneaza titluri (valori)
mobiliare. In obiectul ei de activitate se includ hartiile de valoare, valutele si metalul pretios. Bursa de marfuri este
o piata unde se tranzactioneaza bunuri care au anumite caracteristici: sunt bunuri generice care se individualizeaza
prin masurare, cantarire, numarare sunt fungibile au caracter standardizabil, marfurile pot fi impartirte in loturi
omogene trebuie sa aiba un grad redus de prelucrare ! grau, porumb, orez, soia, produse agroalimentare, metale,
cupru, aluminiu, petrol si produse petroliere.
"xista si burse pentru servicii (asigurari).
#enumirea de $bursa% provine din orasul belgian Brugges, de la un hotel ce apartinea unui senior din
vechea si nobila familie &an #er Boerse care il construise si pe care il impodobise cu un frontispiciu ce reprezenta
un scut purtand armele sale, incarcat cu trei pungi (bourses). In acest hotel se intalneau bancherii si negustorii
importanti pentru a negocia bani, metale pretioase, valori mobiliare si marfuri.
'rima bursa in acceptiunea moderna se pare ca a fost cea din Anvers, infiintata in anul ()*(, care dispunea
de o cladire proprie unde se incheiau tranzactii cu marfuri coloniale. In anul ())+, a fost inregistrata la Londra bursa
$,o-al "xchange%, care din anul (..* s/a reprofilat numai pe schimbul de efecte comerciale. In anul (0*1,
functionau de2a la 'aris o serie de agentii de schimb in domeniul negocierii titlurilor de valoare urmeaza L-on,
Touluse, ,ouen iar pe la sfarsitul secolului al 3&II/lea, o bursa la 4ontpellier.
Burse de marfuri apar la Basel ((011), 'aris ((.5+), &iena ((.0(), 6e7 8or9 ((.15), Bruxelles ((:;(),
4ilano ((:**), ,oma ((:*(), <eneva ((:);), To9io ((:))).
Bursele de valori au debutat in secolul al 3I&/lea la Bruges (Belgia) si sau cristalizat ca institutii perene la
Anvers (Belgia, ()*(), Londra (()0+), 'aris ((.5+), 6e7 8or9 ((:(.), Bucuresti ((::() etc. Astazi, cele mai mari
burse de valori sunt 6e7 8or9 =toc9 "xchange (peste *;;; de societati cotate), London =toc9 "xchange (circa 51;;
de societati cotate), >abuto ?ho To9io (((+ societati cotate). 'rimele 5+ de burse din lume (incluzand pe langa cele
mentionate si pe cele din 'aris, 4ilano, @Arich, Bran9furt, Amsterdam, Bruxelles, =-dne-, 4adrid, Lisabona, &iena,
Buenos Aires, =ingapore, =toc9holm, Berlin) coteaza peste (;;;
dintre cele mai mari societati comerciale din lume.
Bursa de valori din ,omania a fost reinfiintata in anul (11), in baza #eciziei nr. 5;C5(.;+.(11) a ?omisiei
6ationale a &alorilor 4obiliare (?6&4) si a fost finantata de la bugetul de stat. D data cu infiintarea bursei, cu
spri2in din partea autoritatilor canadiene s/a hotarat ca specializarea personalului sa se efectueze in institutii similare
din ?anada, iar sistemul de tranzactionare =T"A (=istemul de Tranzactionare si "xecutie Automata) sa fie adoptat
conditiilor specifice ,omaniei. Incepand cu luna octombrie (111, sistemul =T"A a fost treptat inlocuit cu sistemul
de tranzactie ED,I@D6 T4. =istemul de tranzactionare ED,I@D4T4 inlocuieste ringul de tranzactionare cu
strigare, conferind agentilor de bursa posibilitatea sa tranzactioneze direct de la calculatorul propriu (statia de lucru).
Astazi se utilizeaza sistemul A,"6A, care este un sistem electronic integrat si asigura tranzactionarea de
instrumenete financiare pe piata spot si futures. 'e langa sistemul de tranzactionare sunt integrate si modulele de
compensare/decontare si registru, asigurand un flux complet de operatiuni bursiere. Astazi B&B administreaza piete
pe care se tranzactioneaza actiunile unora dintre cele mai importante companii romanestiF D4& 'etrom, B,# /
<roupe =ociete <enerale, =6T<6 Transgaz, ?6T"" Transelectrica, Alro =latina sau cele cinci =ocietati de
Investitii Binanciare.

". !aractesticile bursei
#iata de marfuri si valori
Bursele sunt locuri de concentrare a cererii si ofertei pentru marfuri, precum si pentru diferite tipuri de hartii
de valoare.
$ursele de marfuri sunt piete unde se tranzactioneaza bunuri produse agroalimentare (grau, porumb, orez,
soia etc.), metale (cupru, aluminiu, zinc etc.), produse tropicale (cafea, cacao, zahar etc.), produse de origine minerala
(petrol) sunt insa marfuri de bursa si unele produse cu un grad mai mare de perisabilitate (oua, carne). 'e de alta parte,
exista si burse organizate pentru servicii, respectiv pentru inchirieri de nave (navlosire) sau asigurari.
$ursele de valori sunt centre ale vietii financiare unde se fac vanzariCcumparari de hartii de valoare (actiuni,
bonuri de tezaur etc.) totodata, la bursele de valori se pot realiza si operatiuni cu valute, metale pretioase sau efecte de
comert. Bursele de valori indeplinesc functii ma2ore in circuitul capitalurilor in economie, constituind un indicator
general al climatului de afaceri din spatiul economic, national si international, in care isi exercita influenta.
#iata simbolica
Bursa este o piata dematerializata unde se incheie contractul dintre parti, identificarea si circulatia marfurilor
realizandu/se in afara acestei piete. La bursele de marfuri nu se negociaza asupra unor bunuri fizice, individualizate si
prezente ca atare la locul contractarii, ca in cazul licitatiilor clasice, ci pe baza unor documente reprezentative numite
Ghartii%, care consacra dreptul de proprietate asupra marfii si constituie imaginea comerciala a acesteia (o anumita
cantitate de marfa de o anumita calitate). ?aracterul de piata simbolica este si mai bine pus in evidenta de noile tipuri
de tranzactii bursiere cum ar fi la contractelefutures pe indici de bursa, in acest caz obiectul tranzactiei fiind o suma de
bani determinata prin calcul, iar executarea acesteia presupune exclusiv plataCincasarea unei diferente banesti.
#iata libera si or%ani&ata
Bursele sunt piete libere, deoarece asigura confruntarea directa si deschisa a cererii si ofertei care se manifesta
in mod real in economie. La bursa nu pot fi tranzactionate decit acele marfuri sau valori pentru care exista o concurenta
libera, un numar suficient de mare de ofertanti si cumparatori astfel incat sa nu apara posibilitatea manipularii pretului
bursa este opusa, prin esenta sa, ideii de monopol. Bursa este o piata organizata, deoarece tranzactiile se realizeaza
conform unor principii, norme si reguli cunoscute si acceptate de participanti. Tranzactiile bursiere se efectueaza
intotdeauna prin firme specializate numite societati de bursa si prin intermediul unui personal specializat in acest scop
respectiv agentii de bursa, care asigura stabilirea contactului intre cererea si oferta ce se manifesta pe piata.
2. Operatiuni efectuate la bursa
D operatiune de bursa presupune de regula trei participantiF vanzatorul titlului, cumparatorul titlului si
agentul de bursa (atat in sensul broc9erului agent, cat si al broc9erului specialist). #ar in anumite conditii agentul de
bursa se poate afla pe pozitia de vanzator sau de cumparator, adica actioneaza in nume propriu. Dperatiunile de
bursa vizeaza, in principal, negocierea valorilor mobiliare (vanzariCcumparari). #upa termenul de negociere si unele
particularitati ale conventiei de vanzareCcumparare, operatiunile de bursa pot fiF la vedere si la termen.
Tranzactia la vedere este aceea in care emitentul ordinului isi asuma obligatia sa transfere titlurile sau banii
in +: de ore din momentul incheierii tranzactiei. Aceste tranzactii se numesc spot. In aceste operatiuni, de regula,
vanzatorul are un pachet de titluri pe care chiar doreste sa/l vanda, iar cumparatorul chiar doreste sa/l achizitioneze.
Dperatiunea se finalizeaza prin transferul fizic de titluri si bani intre cei doi participanti.
Tranzactia la termen ferm este acea tranzactie in care partenerii convin sa/si indeplineasca obligatiile
reciproce intr/un anumit termenF o luna, doua, trei, sase, noua. Aceste tranzactii se numesc for'ard si se incheie si
ele, intr/o anumita masura, cu transferul fizic al titlurilorCbanilor. ,eglementarea acestor tranzactii se face
in perioada de lichidare ! un interval de timp in care se fac decontarile si care acopera penultimele sase sedinte de
bursa din luna care o precede pe cea in care se implineste termenul convenit de parti.
In functie de scopul urmarit de cumparator, aceste operatiuni pot fiF pe bani gheata dar amanate, operatiuni
de un singur sensF fie vanzare, fie cumparare de titluri ele se aseamana in multe privinte cu cele la vedere sau
speculatii, operatiuni Hin dublu%, adica acelasi agent si vinde, si cumpara. In cazul in care intuieste bine evolutia
pietei, el poate castiga din ambele operatiuni in caz contrar el este Hacoperit%, adica ceea ce pierde intr/o operatiune
castiga prin cealalta.
(. Indicii bursieri ) evolutie si clasificare
Indicii bursieri reprezinta expresia numerica, masurata in puncte a evolutiei cursurilor celor mai
reprezentative titluri de pe o piata. Indicii bursieri reprezinta cel mai sintetic indice al unei economii in conditiile in
care la bursa sunt cotate cele mai reprezentative companii ale economiei reprezentative, indicele exprimand in
acelasi timp punctul de echilibru intre cerere si oferta pe piata respectiva la un moment dat.
Analiza indicilor bursieri este un mi2loc de caracterizare a evolutiei economiei respective, o modalitate de
determinare a potentialului unei economii si a activitatilor economice neprofitabile sau cu profituri foarte mici.
'rimul indice bursier a fost indicele #o7 ! Iones, calculat la bursa din 6e7 8or9 si denumit dupa numele
a doi specialisti financiariF ?harles #o7 (fondatorul publicatiei Jall =treet Iournal) si "d7ard Iones. Indicele a
aparut ca idee a lui ?harles #o7 care a vrut ca pentru a evidentia trendul pietei sa calculeze un curs mediu al mai
multor firme care erau in numar de ((. Astfel s/a calculat un prim indice bursier in anul (::+. Treptat numarul
actiunilor incluse in calculul indicelui a crescut, a2ungandu/se in prezent la *;. Treptat au inceput sa aparasi alti
indici pe pietele internationale ca BT/=" *; in 4area Britanie sau 6i99ei in Iaponia. Toti acesti indici sunt indici de
prima generatie, cu capacitate de informare redusa deoarece cuprind actiuni ale unor societati ce apartin aceluiasi
sector economic (de regula sectorul industrial).
Krmatorul pas in evolutia indicilor bursieri a fost aparitia indicilor de generatia a doua in portofoliul carora
au fost incluse actiuni ale unor societati din diferite sectoare ale economiei. Acest fapt a dus la o completare a
informatiilor oferite de catre indicii de prima generatie, realizandu/se o mai buna conturare a caracterizarii
economiilor nationale. Astfel, in tarile mai sus amintite au aparut indicii 68="/ pe piata 6e7 !8or9/ului, BT/="
(;; pe piata Londrei si TD'I3 pe piata 2aponeza.
Initial, indicii bursieri aveau in portofoliu numai actiuni, insa astazi s/a a2uns la calcularea unor indici care
urmaresc evolutia altor titluri de valoare cum sunt obligatiunile sau tilurile emise de fondurile mutuale. In ceea ce
priveste relevanta, indicii bursieri au evoluat de la o singura piata de capital situata intr/o anumitatara, la piata
financiara internationala prin aparitia indicilor mondiali si a indicilor caracteristici tarilor din spatiul monedei unice
europene.
#atorita diversitatii lor, indicii bursieri pot fi clasificati in functie de mai multe criterii si anumeF
a) #upa valorile mobiliare cuprinse in portofoliul indicelui se distingF
/ Indici bursieri pentru actiuni
/ Indici bursieri pentru obligatiuni
/ Indici bursieri pentru titlurile emise de fondurile mutuale si alte institutii de acest fel.
?ei mai raspanditi sunt indicii bursieri pentru actiuni si se calculeaza in aproape toate tarile din lume unde
exista o piata de capital. Intre acestia se numara #o7/Iones Industrial Average, =tandard L 'oorMs );; si 6asdaN
(;; (in =KA), indicii BT/=" (in 4area Britanie), indicele ?A? +; (in Branta), indicele #A3 (in <ermania), 6i99ei
si Topix (in Iaponia), B"T, B"T/?, si ,A=#AO/? in ,omania.
b) In functie de modul de calcul, indicii pentru actiuni se clasifica inF
/ Indici bursieri de prima generatie, care se calculeaza in general, ca o medie aritmetica ponderata a
cursului actiunilor componente, a2ustata cu un factor care exprima eventualele modificari ce se petrec asupra
actiunilor componente, cum ar fi modificarile de capital, fuziuni s.a.
/ Indici bursieri de generatia a doua carora le este specific faptul ca actiunile componente provin de la un
numar mare de firme, din mai multe sectoare de activitate, iar metodologia de calcul presupune ponderarea
actiunilor cu capitalizarea bursiera sau cu cursul bursier. #in aceasta categorie fac parte indicii calculati pe piata de
capital din ,omania, indicele Topix (Iaponia), =L' );; (=.K.A), #A3 (<ermania).
c) In functie de gradul de cuprindere, indicii bursieri se clasifica inF
/ Indici generali ai pietei, care cuprind actiuni din mai multe sectoare de activitate si cauta sa exprime cel
mai bine structura pietei respective si economia pietei in ansamblu.
/ Indici sectoriali, care se calculeaza pentru actiuni dintr/un anumit sector de activitate a carui evolutie o
caracterizeaza.
d) In functie de intervalul la care sunt calculati, indicii bursieri se impart inF
/ Indici bursieri calculati la intervale de timp cuprinse intre () secunde si un minut (din aceasta categorie
fac parte ma2oritatea indicilor existenti la aceasta ora)
/ Indici bursieri calculati la sfarsitul zilei de tranzactionare.
e) In functie de apartenenta valorilor mobiliare care intra in calculul indicelui, la una sau mai multe piet de
capital, se disting uratoarele categorii de indici bursieriF
/ Indici bursieri care cuprind in portofoliu actiuni cotate pe o singura piata, fie emise de firme autothtone,
fie emise de firme straine cotate pe piata respectiva
/ Indici mondiali care sunt calculati pe baza a mai multor actiuni cotate pe diferite piete internationale.
Acest tip de indici are pe langa criteriile obisnuite pentru fiecare actiune din portofoliu si criterii suplimentare
referitoare la tarile care participa la constituirea lui. #in aceasta categorie, cei mai cunoscuti indici sunt 4=?I, BT
Actuarial Jorld =toc9 Index, #o7 Iones "uro =TD33 (calculat pentru piata europeana cuprinzand tarile care au
adoptat moneda unica).
f) In functie de institutia care calculeaza indicele, se cunoscF
/ Indici oficiali calculati de organisme abilitate prin reglementarile pietei de capital respective (indicele
B"T)
/ Indici calculati de institutiile pietei de capital in colaborare cu publicatii financiare (HThe 7all street
2ournal% pentru indicele #o7 Iones, HBinancial Times%, pentru indicii BT/=")
/ Indici calculati de societati de valori mobiliare, firme de consultanta si alte institutii financiare. Acesti
indici sunt de regula indici neoficiali.
*. !onstructia indicilor bursieri
'rincipiile pe care se bazeaza constructia indicilor bursieri sunt indiferent de locul si modul de determinare
a acestora, iar printre acestea cele mai importante suntF
/ indicii bursieri sunt folositi ca masura a performantei portofoliilor create in cadrul societatilor de
asigurari, fondurilor de pensii, fonduri mutuale si altor investitori institutionali
/ metodele de calcul ale indicilor bursieri trebuie sa reflecte intotdeauna realitatea
/ metodele folosite pentru calcularea indicilor bursieri nu trebuie sa prezinte o complexitate deosebitasi
informatiile si datele care stau la baza calcularii lor trebuie sa fie disponibile oricui si oricand.
/ informatiile ce stau la baza calcularii indicilor bursieri trebuie sa aiba surse autorizate. In cazul in care un
indice tine cont de modificari precum cresteri si scaderi de capital, acordari de dividende, atunci datele care sunt
folosite pentru calcularea indicelui trebuie sa provina de la compania respectivasi sa fie folosite intr/o forma destul
de apropiata fata de cea prezentata de societatea respectiva in documentele publicate
/ in masura posibilitatilor, trebuie sa se asigure continuitatea si comparabilitatea cu momentele anterioare
/ trebuie mentinuta consistenta datelor si a metodelor de calcul, ceea ce se traduce prin asigurarea
stabilitatii surselor de date
/ toti operatorii implicati in activitatea bursiera trebuie sa se asigure ca indicii continua sa satisfaca nevoia
de informatii existenta pe piata bursierasi sa faca orice fel de propuneri pe care le considera utile in acest domeniu.
*.". Etapele constructiei indicilor bursieri
In construirea unui indice bursier se parcurg trei etape foarte importante care au caracteristici diferite in
functie de tara si indicele pentru care se realizeaza.
"tapa I =electarea esantionului de firme ale caror actiuni intra in portofoliul indicelui bursier.

Aceasta etapa prezinta o importanta deosebita datorita faptului ca indicele calculat trebuie sa reflecte
evolutia de ansamblu a pietei respective. Acest fapt a dus la respectarea unor criterii pe baza carora valorile
mobiliare emise de anumite firme pot intra in structura indicilor bursieri. ?riteriile de includere a actiunilor in cadrul
indicelui bursier difera de la indice la indice.
(. Kn criteriu important de includere a actiunilor in componenta unui indice bursier este ca actiunile
respective sa fie cotate la prima categorie a pietei bursiere respective. Acest criteriu este folosit pentru construirea
indicilor de generatie a doua si in special a indicilor importanti dintr/o tara, calculati pe baza actiunilor considerate
Hblue chips%. In cazul indicelui 6i99ei 55), daca actiunile unei firme cotate pe prima categorie a pietei 2aponeze
retrogradeaza pe cea de/a doua categorie, atunci actiunile respective sunt eliminate din structura indicelui.
'entru a fi incluse in structura indicelui bursier sunt selectate acele actiuni care sunt emise de catre firme
puternice, stabile care prezinta o crestere sustinuta a activitatii si indicatorii economici ai lor le recomanda ca fiind o
buna investitie. #e asemenea, actiunile selectate trebuie sa reprezinte cat mai bine ansamblul pietei pe care sunt
emise, in cazul indicilor generali ai pietei si respectiv sectorul economic din care fac parte, pentru indicii bursieri
sectoriali.
5. Kn alt criteriu deosebit de important in selectarea valorilor mobiliare este acela al lichiditatii care este
definita ca volum al tranzactiilor efectuate intr/un anumit moment cu valoarea mobiliara respectiva, urmarindu/se ca
aceasta sa fie cat mai mare posibil. Lichiditatea poate fi exprimatasi ca procent al tranzactiilor efectuate cu o
anumita actiune in totalul tranzactiilor efectuate pe piata bursiera. In alte cazuri, lichiditatea este interpretata ca fiind
un volum minim al tranzactiilor efectuate cu un anumit titlu. Acest punct de vedere este aplicat in cazul indicelui
6asdaN (;;, in cadrul caruia o actiune este inclusa numai daca tranzactiile zilnice cu respectiva actiune se cifreaza la
suma de (;;;;; de actiuni.
*. Kn alt criteriu foarte important din acest punct de vedere este capitalizarea bursiera. #atorita faptului ca
indicele bursieri trebuie sa reflecte cat mai bine situatia pietei respective, acest criteriu este folosit chiar si pentru
alcatuirea portofoliilor indicilor care in formula de calcul nu folosesc ponderarea cu capitalizarea bursiera. ?u
privire la acest criteriu se urmareste ca actiunile incluse intr/un indice bursier sa aiba o capitalizare bursiera cat mai
mare, astfel incat luate pe ansamblu, actiunile cuprinse in indicele bursier respectiv sa inglobeze o cat mai mare
proportie a capitalizarii bursiere in totalul capitalizarii bursiere totale de pe piata. In cazul indicilor bursieri BT/="
(;;, #o7 Iones, 6i99ei si #A3 (;; capitalizarea bursiera insumata a actiunilor componente a2unge sa reprezinte un
procent de 1;P din totalul capitalizarii de pe piata bursiera din tara respectiva. In cazul indicelui general de pe piata
bursiera de la noi din tara ,B"T, actiunile componente, (; la numar, trebuie sa detina un procent de 0;P din totalul
capitalizarii bursiere de pe piata bursiera.
+. In cazul anumitor indici, ca de exemplu BT/=" (;;, #A3 si 6asdaN o necesitate de includerea a
valorilor mobiliare in portofoliul indicelui bursier respectiv este aceea ca valorile mobiliare sa fie emise de catre
societati autohtone. Acest lucru a devenit o necesitate datorita faptului ca pe aceste piete, cum este cazul pietei
bursiere londoneze, se calculeaza separat indici pentru firmele straine cotate la bursa respectiva, precum si indici
care reflecta evolutia societatilor multinationale. #e asemenea, pentru indicii care cuprind in structura lor atat actiuni
emise de societati din tara respectiva, precum si actiuni emise de firme straine, pentru includerea celor din urma sunt
stabilite si alte criterii speciale in afara celor impuse pentru actiunile autohtone.
). Kn alt criteriu aplicat la alcatuirea unora dintre indicii bursieri este acela al intervalului de timp scurs de
la momentul primei listari a actiunilor pe piata bursiera respectiva. In cazul indicelui 6asdaN (;; acest criteriu
cuprinde doua parti, una pentru actiunile care se afla in primele 5)P in ceea priveste capitalizarea bursierasi cealalta
pentru restul actiunilor. 'entru prima categorie criteriul impus este acela ca actiunile respective sa fie cotate de cel
putin un an pe piata, iar cele din cea de/a doua categorie trebuie sa fie listate de cel putin doi ani.
0. Kn alt criteriu luat in considerare in alcatuirea indicilor bursieri este acela al tipului valorilor mobiliare
ce compun indicele. In cazul indicilor bursieri pentru actiuni, actiunile pot fi comune sau preferentiale participative.
.. D alta conditie se refera la disponibilitatea pentru tranzactionare pe piata a actiunilor componente ale
indicilor, care este masurata printr/o pondere din totalul actiunilor care se afla pe piata la un moment dat.
"tapa a II/a Atribuirea de ponderi pentru actiunile componente
Atribuirea de ponderi actiunilor componente ale unui indice bursier este caracteristica in special indicilor
bursieri de generatia a II/a. Atribuirea de ponderi se realizeaza pentru a se evita ca o anumita evolutie a cursurilor
unor actiuni sa nu influenteze prea mult evolutia indicelui respectiv. 'entru indicii bursieri care nu folosesc
ponderarea actiunilor se poate a2unge la situatia in care cresterea au scaderea cursului uneia sau mai multor actiuni
sa aduca modificari importante indicelui si sa duca la imposibilitatea acestuia din urma sa mai caracterizeze situatia
pietei, incalcandu/se unul dintre principiile de baza ale constructiei indicilor.
'entru evitarea acestui fenomen se foloseste una dintre urmatoarele metode de ponderare a actiunilorF
(. ponderi egale pentru toate actiunile componente
5. ponderea cu capitalizarea bursiera
In primul caz posibilitatea ca evolutia uneia dintre actiuni sa influenteze indicele foarte mult este total
inlaturata, iar in cel de/al doilea caz modificarea cursului unei actiuni cu capitalizare bursiera mai mare va avea o
influenta mai mare decat modificarea in aceeasi masura a cursului unei actiuni cu o capitalizare bursiera mai mica.
"tapa a III/a =tabilirea datei de referinta
=tabilirea datei de referinta reprezinta o mare semnificatie pentru indicele bursier. #ata de referinta este
data de inceput a calcularii indicelui, cand acestuia i se atribuie valori de (;;, (;;; sau (;;;; de puncte dupa caz.
#ata de referinta este folosita pentru analiza evolutiei indicilor, realizandu/se o comparatie a valorii indicelui bursier
dintr/un anumit moment cu valoarea de la data de referinta. Indicele aferent oricarei alte date prezinta o crestere sau
o scadere fata de valoarea de la data de referinta.
*.2 Indici ca medie aritmetica simpla + Indicele o' ,ones Industrial Avera%e -,IA.
4etodologia de calcul a indicilor bursier difera de la un indice la altul in functie de caracteristicile fiecarui
indice. 'entru indicii de prima generatie, formula de calcul este o medie aritmetica a cursurilor actiunilor
componente, a2ustata cu un divizor a carui valoare se modifica periodic in functie modificarile structurale ale
patrimoniului societatilor emitente ale actiunilor cuprinse in indice.
,elatia generala de calcul a unui indice este urmatoareaF
IQsuma cursurilor actiunilor componente Cdivizor
Indicele #o7/Iones Industrial Average (#IIA) este cel mai cunoscut si mai cotat indice bursier american,
fiind utilizat de presasi alte mi2loace de informare pentru a masura progresul pietei bursiere americane. 'entru
analistii financiari importanta acestui indice nu este insa atat de mare deoarece analiza realizata pe baza lui este
restransa la ramura industriala. 6umele acestui indice provine de la initiatorii sai ?harles #o7 si "d7ard Iones
celebrii analisti financiari. Acest indice este cel mai vechi indice de pe piata bursiera americana, fiind calculat inca
din anul (::+.
#enumirea de Haverage% (engl. medie) vine de la modul de calcul care consta in media aritmetica a
cursurilor actiunilor componente. Initial portofoliul indicelui era format din (5 actiuni, insa din (15:, s/a trecut la un
numar de *; actiuni care a ramas pana astazi.
In prezent metodologia de calcul este aproximativ identica cu cea de la infiintarea indicelui, insa a fost
introdus un divizor care sa reflecte modificarile care intervin in legatura cu actiunile componente si pentru a se
asigura o comparabilitate cu momentul de referinta.
#enumirea de Hindustrial% provine de la faptul ca actiunile ce intra in structura indicelui provin de la
societati care/si desfasoara activitatea in sectorul industrial, nu si in domeniul comercial si al serviciilor. In prezent,
in structura indicelui au fost introduse si societati neindustriale ca I.'. 4organ si 4c. #onalds.
Titlurile ce intra in componenta indicelui sunt selectate de catre editorii ziarului HJall =treet Iournal% si
sunt alese cele care nu sunt emise de firme ce isi desfasoara activitatea in domeniul transporturilor si utilitatilor
publice deoarece pentru aceste doua domenii exista indici speciali. =unt alese acele companii care prezinta o crestere
sustinuta a activitatii si reprezinta o buna investitie.
4odificarile efectuate in componenta indicelui se realizeaza cu o frecventa scazuta, principalele
evenimente care duc la astfel de modificari fiind fuziunile de companii si achizitionarile de companii. #e asemenea
indicele este sensibil la evenimente ce privesc companiile emitente ale actiunilor din portofoliu, astfel ca el se
modifica in cazul unei noi emisiuni de actiuni.
?aracteristic pentru acest indice este faptul ca in calculul indicelui, actiunile nu sunt considerate cu nici un
fel de pondere ceea ce face ca modificarea cursului oricarei actiuni sa aiba acelasi efect asupra indicelui, indiferent
de capitalizarea bursiera pe care o prezinta.

,elatia de calcul a indicelui esteF
#IIA Q '(R'5RS..R'*; C #IIA #ivizor
unde '(S'*; sunt preturile actiunilor componente, iar divizorul este acela de care am vorbit mai sus.
*.(. Indici ca medie aritmetica ponderata + Indicii a/+(0 si Ni11ei 222
Indicele A3+(0 este cel mai reprezentativ indice bursier de pe piata bursiera germana fiind calculat pe
baza a *; actiuni considerate Hblue chips%. Alaturi de acest indice se calculeazasi alti indici printre care #A3 (;;,
4#A3, ?#A3 (indice compozit), 6"4A3 );, precum si alti indici sectoriali in numar de peste *;. Indicele #A3
se calculat la fiecare () secunde si este publicat in ziarul bursei din Bran9furt si alte publicatii de specialitate5.
'entru includerea in portofoliul indicelui a celor *; de actiuni se tine cont de anumite criterii si anume
volumul tranzactiilor efectuate cu actiunile respective, capitalizarea bursierasi lichiditatea.
Indicele bursier #A3 se calculeaza ca o medie ponderata a cursurilor celor *; de actiuni componente,
inmultita cu un factor de corectie. Acest factor de corctie se modifica de fiecare data cand o actiune este adaugata
sau eliminata din portofoliul indicelui. In calculul indicelui se tine seama si de modificari ce apar in legatura cu
actiunile componente, evenimentele care conduc la a2ustari sunt modificari de capital, acordari de dividente,
emisiune de drepturi de subscriere in cazul ma2orarii de capital.
#ata de referinta a indicelui #A3 este *; decembrie (1:. si el a fost calculat retroactiv pana in (1)1.
Acest indice se calculeaza la interval de un minut incepand cu orele (;F*; pana la orele (*F*; si se afiseaza in =ala
bursei din Bran9furt.
Indicele Ni11ei 222 este unul dintre cei mai imporanti indici bursieri care se calculeaza pe piata bursiera
2aponeza. Indicele este calculat din anul (1); , air numarul de 55) actiuni pe baza carora se calculeaza a fost stabilit
in (1.(. Acest indice se calculeaza pe baza a 55) de actiuni din prima sectiune a bursei din To9io si este calculat ca
o medie aritmetica ponderata a cursurilor actiunilor componente. Indicele se modifica in mod egal pentru aceeasi
variatie a cursului oricarei actiuni componente indiferent de capitalizarea bursiera.
4odul de calcul al indicelui este foarte asemanator cu cel al indicelui #o7 Iones. In ceea ce priveste
compozitia indicelui, aceasta este revizuita anual (fapt ce se realizeaza din anul (11() si actiunile din portofoliul
indicelui sunt inlocuite dupa principiul lichiditatii.
?riteriile pe care se bazeaza eliminarea unei actiuni din portofoliul indicelui sunt urmatoareleF
/ compania emitenta a actiunilor respective a intrat in faliment
/ disparitia unei companii de pe piata prin preluarea prin fuziune a acesteia de catre o alta companie
/ incetarea listarii companiei respective la bursa
/ compania nu mai este listata la prima categorie a bursei, ea retrogradand in cea de/a doua categorie.
Important pentru acest indice este faptul ca un numar de pana la sase companii pot fi eliminate din
participarea actiunilor lor la compunerea indicelui, criteriul de eliminare fiind cel al lichiditatii. 'entru inlocuirea
companiilor eliminate cerintele de includere a altor companii sunt urmatoareleF
/ selectarea industriei din care sa faca parte societatea respectiva in functie de ponderea pe care cele *0 de
industrii principale din Iaponia o au in cadrul celor 55) de actiuni
/ selectarea anumitor firme din industria selectata in prima faza pentru a fi inclusa in componenta indicelui
'e langa aceste criterii mai sunt aplicate si alte criterii speciale pe care trebuie sa le indeplineasca
societatile pretendente la includerea in portofoliul indicelui, criterii care se refera la timpul scurs de la prima listare
pe piata, precum si la numarul de actiuni existente la un moment dat pe piata.
In ceea ce priveste calcularea indicelui, preturile luate in considerare sunt cursurile actiunilor din momentul
calcularii indicelui, iar in cazul in care o actiune nu a fost inca tranzactionata in acel moment pentru aceasta se ia in
considerare pretul de inchidere a zilei anterioare.
,eferitor la a2ustarea metodologiei de calcul a indicelui, aceasta poate interveni in cazul in care au loc
reduceri de capital, emisiuni de drepturi de subscriere sau atribuire, precum si modificarile actiunilor din portofoliul
indicelui.
*.*. Indici bursieri ca medie %eometrica + Indicele 4INAN!IA5 TI6E7 -4T+(0.
Indicele bursier calculat ca medie geometrica ia in calcul, in proportie egala ratele de rentabilitate ale
titlurilor din cos, rate determinate de evolutia preturilor din ziua curenta in raport cu cele din ziua precedenta sau de
la momentul de referinta. Avanta2ele unui astfel de indice consta in atenuarea influentei prea puternice a unor titluri
cu pondere mai mare in media simpla sau in media ponderata si in compatibilitatea marimii indicelui inainte si dupa
operatiunile de capital.
Indicele 4inancial Times -4T+(0. sau 4T Ordinar8 7hare Index a aparut in (1*), calculat de Binancial
6e7s (ulterior Binancial Times). "l a fost calculat pe baza actiunilor a *; de societati reprezentative din sectorul
industrial. =tructura initiala difera semnificativ de structura actuala a indicelui, aceasta modificandu/se pe parcursul
anilor.
#atorita numarului mic de actiuni cuprinse in portofoliul indicelui, acesta este sensibil la modificarile de pe
piata in comparatie cu alti indici care au in componenta un numar mai mare de actiuni. Indicele se calculeaza ca
medie geometrica a cursurilor actiunilor considerate Hblue chips% (cu o lichiditate crescuta) impartit la cursul din
data considerata ca baza.
Acest indice este considerat un indice instantaneu deoarece este calculat din ora in ora in fiecare zi incepand cu
orele (;F;; pana la (.F;;, iar negocierile se incheie la ()F*;. Indicele este recalculat ori de cate ori se produc
modificari in cursul uneia sau mai multor actiuni ce intra in portofoliul sau.
2. Indici bursieri mondiali
Integrarea economica europeana si introducerea monedei unice a constituit premisa cooperarii financiare in
vederea realizarii si utilizarii unor indici Hpaneuropeni%. In acest sens, Bursa din 'aris ("uronext 'aris =A), Bursa
germana (#eutsche Boerse A<), Bursa "lvetiana (=J3 =7iss "xchange), impreuna cu #o7 Iones L ?ompan- au
creat un H2oint venture% care a promovat noii indici =TD33.
Acest grup de indici cuprindeF
/ Indicele #o7 Iones =TD33 care acopera intreaga europa, avand in structura peste 0); de societati
/ Indicele #o7 Iones "uro =toxx cuprinzand aproximativ *;; de societati emitente din tarile care s/au
asociat la Kniunea 4onetara "uropeana
/ Trei indici Hblue chip% , care deriva din indicii generali, compusi fiecare din actiunile a ); de societati
selectate pe baza unor criterii cumulativeF capitalizare bursiera, lichiditate, sector de activitate reprezentativ. Acesti
doi indici suntF #o7 Iones =TD33 ); pentru "uropa si #o7 Iones "K,D =TD33 ); pentru tarile Kniunii
4onetare "uropene si #o7 Iones 6ordic *;, pentru tarile nord/europene.
In cele ce urmeaza voi incerca sa expun cateva caracteristici ale unuia dintre cei doi indici Hblue chip% si
anume #o7 Iones =TD33 ); pentru "uropa. Tarile pe care le acopera acest indice sunt in prezent Austria, Belgia,
#anemarca, Binlanda, Branta, <ermania, <recia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Dlanda, 6orvegia, 'ortugalia, =pania,
=uedia, "lvetia si 4area Britanie. In ceea ce priveste sectorul de piata din care provin societatile emitente ale
actiunilor ce intra in structura indicelui, sectorul de piata predominant este cel al bancilor, urmat de cel al
asigurarilor. #ata de referinta pentru indicele #o7 Iones =TD33 ); este *( decembrie (11( si a fost calculat
retroactiv pana la *( decembrie (1:0. ?ompozitia indicelui este revizuita in luna septembrie a fiecarui an.
In ceea ce priveste selectarea actiunilor care intra in componenta indicelui, se realizeaza o lista de selectie
care a carei intocmire se face pe baza urmatoarelor principiiF
/ pentru fiecare dintre cele (: sectoare pe care le acopera indicele #o7 Iones =TD33 0;;, se selecteaza
acele actiuni care insumeaza o valoare a capitalizarii bursiere Hfree float% ce reprezinta o proportie de aproape 0;P
din acelasi indicator corespunzator indicelui amintit. ?riteriul de selectie este, bineinteles, marimea acestui
indicator
/ daca urmatoarele actiuni in ceea ce priveste clasificarea conform criteriului amintit aduce o contributie
care cumulata cu a celorlalte actiuni se pastraza in 2urul procenta2ului de 0;P, atunci sunt si ele incluse in lista de
selectie
/ toate celelalte actiuni care fac in momentul respectiv parte din portofoliul indicelui sunt de asemenea
adaugate in lista
/ toate actiunile din lista de selectie sunt clasificate dupa criteriul capitalizarii bursiere Hfree float%, insa in
mod exceptional ?omitetul de
=upervizarea indicilor =TD33 H=TD33 Limited =upervisor- Board% poate indica anumite actiuni pentru
includerea lor in lista. #in aceasta lista de selectie alegerea actiunilor care vor face parte efectiv din indice se
realizeaza astfelF
/ primele +; de actiuni din clasamentul cuprins in lista de selectie sunt incluse in portofoliul indicelui
/ urmatoarele (; actiuni care intra in portofoliul indicelui sunt alese din actiunile curent componente ale
indicelui clasificate in lista de selectie intre pozitiile +( si 0;
/ daca numarul actiunilor selectate este inca sub );, atunci se procedeaza la selectarea urmatoarelor actiuni
din lista conform rangului ocupat.
9. Indici bursieri pe piata de capital din Romania
/ indicele $ET (Bucharest "xchange Trading), ( (1 septembrie (11. ! data de referinta si 55 septembrie
(11. ! data de start) ce a fost creat pentru a reflecta tendinta de ansamblu a preturilor celor mai lichide si mai solide
(; actiuni tranzactionate la Bursa de &alori Bucuresti.
/ indicele $ET+!, (data de referinta (. aprilie (11: ) ce a fost creat datorita necesitatii unei reprezentari
complete a evolutiei preturilor titlurilor tranzactionate la Bursa de &alori Bucuresti, fiind calculat pe baza tuturor
societatilor cotate la bursa
/ indicele $ET+4I, (data de referinta ( noiembrie 5;;;) ce monitorizeaza evolutia celor ) =IB/uri listate la
bursa de valori.
Indicii pietei ,asdaN suntF
/ Indicele oficial al pietei, ,asdaN/? (data de refrinta * august (11:), calculat pe baza evolutiei cursurilor
tuturor societatilor listate pe piata
/ Indicele RA:+I, calculat pe baza actiunilor inscrise la categoria I a ,asdaN
/ Indicele RA:+II, calculat pe baza actiunilor inscrise la categoria a II/a a pietei.
Krmarirea evolutiei valorilor acestor indici pe o anumita perioada poate evidentia tendinta genarala de
evolutie a cursurilor pe piata bursiera.
9.". Indicele bursier $ET
6umele indicelui B"T, indice oficial al pietei de capital din ,omania provine de la prescurtarea denumirii
din limba engleza a indicelui si anume Bucharest "xchange Trading. Indicele B"T are ca data de referinta data de
(1 septembrie (11., cand a primit valoarea de inceput de (;;; puncte, iar data de start este 55 septembrie (11..
'roiectul Bursei de &alori Bucuresti de creare a indicelui B"T a beneficiat de asistenta acordata de
Institutul Austriac de =tudii Avansate. Indicele B"T a fost creat din necesitatea de a reflecta tendinta de ansamblu a
preturilor celor mai lichide (; societati listate in cadrul Bursei de &alori Bucuresti. Aceste societati sunt selctate
exclusiv din cadrul societatilor listate la categoria I a Bursei de &alori Bucuresti, urmarindu/se totodatasi o
diversificare a activitatilor societatilor respective.
Indicele B"T, prin constructie si metodologie de calcul, reprezintasi o baza adecvata pentru realizarea
tranzactiilor derivate pe indici realizate la Bursa de 4arfuri din =ibiu. Aceste tranzactii sunt options si futures si
combinatii ale acestora. Tranzactionarea instrumentelor derivate pe indici au scopul de a acoperi riscul investitorilor
in actiunile ce intra in portofoliul indicelui, prin anga2area de tranzactii pe instrumente derivate in sensul invers al
celor pe valorile mobiliare respective. Aceasta operatie este denumita arbitra2ul pe index (Hindex arbitrage%).
Indicele B"T este exprimat si in K=# (Hdollar terms%), prin convertirea preturilor in lei la cursul B6, din ziua
respectiva, prezentand importanta pentru investitorii straini.
Indicele B"T este calculat prin ponderarea preturilor celor mai lichide (; societati listate la ?ategoria I a
Bursei de &alori Bucuresti cu capitalizarea bursiera.
=electarea societatilor incluse in portofoliul indicelui se face prin respectarea urmatoarelor reguliF
/ societatile trebuie sa fie inscrise la cota in categoria I a Bursei de &alori Bucuresti
/ societatile trebuie sa aiba o capitalizare bursiera cat mai mare si, de asemenea, capitalizarea insumata a
tuturor societatilor admise trebuie sa reprezinte cel putin 0;P din capitalizarea bursiera totala
/ selectarea societatilor trebuie sa asigure diversificare portofoliului indicelui
/ actiunile ce compun indicele trebuie sa fie cele mai lichide de pe piata si valoarea totala a
tranzactionarilor efectuate cu acestea trebuie sa insumeze cel putin .;P din valoarea totala a tranzactiilor efectuate
la Bursa de &alori Bucuresti.
?riteriile mai sus prezentate sunt revizuite lunar prin analizarea performantelor societatilor incluse in
portofoliul indicelui, precum si a societatilor recent listate, in vederea unei posibile actualizari a componentei
indicelui.
A2ustarea indicelui se face prin una din urmatoarele metodeF
T modificarea factorilor de ponderare
T modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corectie, cum am prezentat mai sus.
A2ustarea indicelui se realizeaza in conditiile in care se produc urmatoarele evenimenteF
T divizari sau consolidari ale actiunilor incluse in portofoliul indicelui
T modificarea componentei indicelui (inlocuirea unui simbol in portofoliul indicelui)
T modificari survenite in capitalizarea unei societati incluse in portofoliul indicelui, astfel incat ponderea
acestui simbol sa depaseasca limita de 5)P din capitalizarea totala a simbolurilor incluse in indice
T modificari de capital (ma2orari sau diminuari) ale uneia dintre societatile care au actiuni cuprinse in cosul
indicelui.
Dperatiunile prezentate presupun si o recalculare a factorului de ponderare pentru acele simboluri care au
fost a2ustate anterior la limita procentuala de 5)P din capitalizarea bursiera a cosului indicelui. In conformitate cu
decizia ?omitetului Bursei, ?omitetul indicelui este responsabil pentru toate operatiunile referitoare la componenta
indicelui si regulile aplicabile acestuia.
?omitetul indicelui este abilitat sa adopte decizii privind respectarea regulilor de selectie precum si a
metodologiei de calcul a indicelui si se intruneste anual pentru analizarea si aprobarea deciziilor de a2ustare a
indicelui. ?omitetul indicelui, are de asemenea rolul de a transmite ?omitetului Bursei orice propunere vizand
utilizarea comerciala a indicelui, precum si utilizarea lui ca baza pentru tranzactiile cu instrumente derivative.
Bursa de &alori Bucuresti (B&B) a schimbat in august 5;;. ponderile si componenta in indicele B"T,
titlurile Bro9er ?lu2 (B,>) si Biofarm Bucuresti (BID) inlocuind actiunile Dltchim (DLT) si Azomures (A@D),
conform deciziei ?omitetului Indicilor, potrivit comunicatului transmis de B&B. Astfel, la data de 55 august 5;;.,
Banca Transilvania (TL&) avea cea mai mare pondere, de (1,1)P, urmata de 'etrom Bucuresti (=6') cu (1,1*P,
B,# <roupe =ociete <enerale (B,#) de (1,1;P, ,ompetrol ,afinare ?onstanta (,,?) cu (;P, Transelectrica
Bucuresti (T"L) cu .,..P, Impact #eveloper L ?ontractor Bucuresti (I4') cu .,..P, Biofarm Bucuresti (BID) cu
),(*P, Antibiotice Iasi (ATB) cu +,*+P, Bro9er ?lu2 (B,>) cu *,**P si Turbomecanica Bucuresti (TB4) cu
(,::P.
9.2. Indicele bursier $ET+!
#enumirea indicelui B"T/? provine de la denumirea din limba engleza Bucharest "xchange Trading !
indice compozit. Acest indice a fost creat pentru a reflecta evolutia de ansamblu a preturilor tuturor societatilor
listate la Bursa de &alori Bucuresti, cu exceptia =ocietatilor de Investitii Binanciare, si, deoarece numarul
societatilor listate la bursa a crescut in timp.
#ata de lansare a indicelui a fost (. aprilie (11:, iar data de referinta (0 aprilie (11: cand indicele a primit
valoarea de (;;; puncte la fel ca si indicele B"T. 4etoda de calcul utilizata pentru aflarea zilnica a indicelui B"T/?
este identica cu cea utilizata pentru determinarea indicelui B"T si este identica de asemenea cu cea utilizata pentru
calcularea ma2oritatii indicilor de generatie a doua (?A? +; !Branta, BT/=" (;;/ Londra, =L' );;/ =.K.A).
In ceea ce priveste regulile de selectare a societatilor in portofoliul indicelui exista numai conditia ca
societatea respectiva sa fie listata la Bursa de &alori Bucuresti. #upa cum am spus si mai inainte =ocietatile de
Investitii Binanciare nu sunt cuprinse in portofoliul indicelui B"T/?. 'onderea maxima a unei societati incluse in
indicele B"T/? este de 5)P din totalul capitalizarii bursiere totale a societatilor incluse in portofoliul acestuia.
A2ustarea indicelui B"T/? se realizeaza prin una din metodeleF
/ modificarea factorilor de ponderare
/ modificare valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corectie
"venimentele principale care conduc la a2ustari ale indicelui B"T/? sunt urmatoareleF
/ divizari sau consolidari ale actiunilor ce compun cosul indicelui
/ adaugarea sau stergerea unui simbol inCdin portofoliul indicelui ca urmare a listarii C delistarii de la Bursa
de &alori Bucuresti
/ modificari survenite in capitalizarea unei societati care conduc la depasirea pragului procentual impus de
5)P din capitalizarea totala a tuturor societatilor din portofoliul indicelui
/ modificari de capital ale unei societati cuprinse in portofoliul indicelui.
Dperatiile prezentate anterior, corespunzatoare simbolurilor respective, implicasi recalcularea factorului de
ponderare pentru simbolul a2ustat la limita de 5)P din capitalizarea totala inglobata de indice. =pre deosebire de
indicele B"T, modificarile indicelui B"T/? nu sunt transmise catre mass/media. ?omitetul indicelui are aceleasi
atributii ca si in cazul indicelui B"T. ?a si indicele B"T, indicele B"T/? este calculat atat in lei cat si in dolari.
9.(. Indicere bursier $ET+4I
Indicele B"T/BI (BK?EA,"=T "3?EA6<" T,A#I6< ! I6#I?" ="?TD,IAL '"6T,K BD6#K,I
#" I6&"=TITII), este primul indice sectorial lansat de B&B la ( noiembrie 5;;;. B"T/BI reUectV tendinta de
ansamblu a preturilor societatilor de investitii tranzactionate in cadrul Bursei de &alori Bucuresti. 4etoda de calcul
este identicV cu cea aplicatV pentru indicii B"T si B"T/?. Bactorul de ponderare pentru un simbol inclus in indicele
B"T/BI este numVrul de actiuni al simbolului respectiv. 4etodele de a2ustare a indicelui sunt modiWcarea factorilor
de ponderare si modiW carea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corectie (regulV similarV cu cea utilizatV
pentru indicii B"T si B"T/?).
=pre deosebire de evolutia indicelui B"T, in ceea ce priveste indicele B"T/BI, evolutia a fost mult mai
spectaculoasa, mai ascendenta pana la inceputul anului 5;;:. Aceasta a avut la baza evolutia spectaculoasa a
titlurilor celor cinci societati de investitii, ca urmare a performantelor W nanciare care au atras atat investitorii
autohtoni, cat si pe cei straini. 'e fondul retragerii capitalurilor straine din ,omania si a directionarii Uuxurilor
investitorilor romani catre plasamente considerate mai sigure, incepand cu anul 5;;: se constata o scadere abrupta,
cu un usor reviriment la inceputul anului 5;(;.
!ON!5U;II

Bursa de valori trebuie sa intretina relatii de colaborare cu celelalte burse, cu societatile membre, mi2loacele
de informare in masa, publicul si societatile admise la tranzactionare si trebuie sa asigure difuzarea in mass/media a
datelor si informatiilor despre piata bursiera. <estionarea activitatii de realizare a publicatiilor care vor fi distribuite
in strainatate este insotita de stabilirea de contacte regulate, dinamice si de calitate cu profesionistii presei scrise si
vorbite, din tara si strainatate, prin asigurarea publicarii rezultatelor sedintelor de tranzactionare.
Activitatea de educare a publicului se poate realiza prin asigurarea editarii, revizuirii si traducerii
comunicatelor si publicatiilor (comunicarea de presa, informari, brosuri, pliante etc.) scrise si audiovizuale destinate
publicului si prin organizarea logistica a prezentarilor in teritoriu ale bursei, participarea bursei la activitatile de
promovare si de explicare a pietei bursiere (prezentari publice, simulari bursiere, targuri de investitii etc.), prin
realizarea unui program de vizitare a bursei si actualizarea informatiilor distribuite publicului cu prile2ul acestor
vizite.
Kn factor esential in sistemul bursei de valori, indicii bursieri prezentati stau la baza analizelor privind
evolutia activitatii generale a pietei bursiere din ,omania, precum si pentru comparatii internationale din domeniul
respectiv. =pecificitatea indicilor bursieri este considerata relevanta in ma2oritatea studiilor intreprinse si a2uta la o
mai buna intelegere a miscarii elementelor pe piata de capital.
Kn aspect important si demn de analizat indeaproape, indicii bursieri se numara printre elementele care stau
la baza aprecierii activitatii bursiere si ofera posibilitatea de a intelege mai bine mecanismele activitatii bursiere la
nivel mondial si national.
$iblio%rafie
Angelache <, 'iete de capital ! ?aracteristici. "volutii. Tranzactii, "ditura "conomica, 5;;+
Anghelache <, #ardac 6, =tanciu I, 'ieXe de capital Yi burse de valori, "ditura "conomicZ, 5;;*
Bran ', Relaii financiare Yi monetare internaXionale, "ditura "conomicZ, 5;;.
777.bvb.ro
777.9mar9et.ro