Mod Coala

N. docum

Semnat

Data
Coala


Rusanovschi .
Lucrare de laborator Nr.2

Pregatirea maselor ceramic pentru incercare.
Notiuni generale:
-de fasonare;
-de uscare;
-de ardere;

Pentru determinarea proprietatilor tehnologice argilele trebuie
pregatite in starea maselor plastice.
Operatiile de baza pentru pregatire:
Uscare pina la stare aerian uscata;
Maruntire (cu ajutorul ciocanului din lemn sau la concasorul de
laborator;
Ciuruire(prin ciurul Nr.1,d=1mm);
Umezirea (cu apa distilata) prin metodele:
a)metoda de barbotina
b)metoda plastica.
Experienta Nr.1 Pregatirea maselor ceramic dupa metoda
de barbotina.
Pregatirea suspensiei fluide-consistenta smintinei dese este consistent normala.

1. Cintarim 100g de argila in stare uscata, la amestecare neintrerupta adaugam
apa cite 5ml pina la obtinerea unei mase de consistent smintinei. De obicei
la 100parti de argila necesuta 50-150 parti de apa(dupa masa).
2. Determinind cantitatea necesara de apa incepe inmuierea argilei.In
malaxor cu elice de laborator se toarna cantitatea de apa calculate , dupa
aceasta amestecind neintrerupt se toarna argila in portii mici adaugam
argila, se amesteca 2-4 ore. Daca nu avem malaxor si amestecarea se
executa manual,apoi suspenzia se retine 48 ore (in acest timp argila se
inmoaie complet).
3. Barbotina pregatita se amesteca cu o lopatica de lemn se trece prin ciurul
Nr.12 . Particulelemari ale argilei ramase pe ciur se piseaza cu ajutorul unei
bucati de cauciuc.
4. Barbotina se deshidrateaza in tipare de ipsos inchise cu capace de
ipsos.Deasupra tiparul se acopera cu cearsaf umed pentru a exclude
murdarirea .Tiparele dupa gradul de saturatie se schimba cu
uscate.Deshidratarea se prelungeste pina la obtinerea pastei argiloase de
consistenta normal de lucru-o asa pasta usor se prelucreaza,nu sefarima si
lipseste.



Mod Coala

N. docum

Semnat

Data
Coala


Rusanovschi .

Experienta Nr.2 Pregatirea maselor ceramic prin
metoda plastic

1. Se cintareste in prealabil proba de argila m=100gr.
2. Cu bara din sticla se fac citeva gauri prin toata grosimea.
3. Ava se toarna cu portii mici cite 4-5ml,pe urma cite 1-2ml ,
neintrerupt amestecind, pina la obtinerea masei de consistent
normal.
4. Cantitatea de apa cheltuita se foloseste la calculi.
5. La pregatirea masei argiloase amestecarea se incepe peste 10-15ore.
Dupa inmuiere (pentru evitarea formarii boturilor de argila care nu
lasa sa treaca apa).
6. Dupa inmuiere masa se farimiteaza cu mainile pina la disparitia
boturilor.A framinta trebuie de la centru , catre margini.


Experienta Nr.3 Controlul probei pregatite

De la masa totala se taie cu sirma o bucata in forma de banda cu
dimensiunile 1cm; 1=10-15cm;
Fisia se intinde , daca sunt bule de aer se aud pocnituri ale aerului
eliberat, se pot forma crapaturi.


Experienta Nr.4 Pastrarea probelor pregatite

Inainte de fasonare masa se intinde cu tavalug din de alama pe o placa
neteda acoperita cu o cirpa umeda;
Directia intinderii se schimba periodic la 90 grade.
Grosimea finala se reguleaza cu inaltmea sipocei care se pune sub
tavalug;
Din masa argiloasa formam o epruveta in forma de cub sau
paralelipiped si o punem in exicator.







Mod Coala

N. docum

Semnat

Data
Coala


Rusanovschi .
Lucrare de laborator Nr.3
Tema:Apa de amestecare a materialelor argiloase

Consistenta de fasonare normal(de lucru)- la care sub actiunea mainei
masa argiloasa este capabila asi schimba forma,fara a se lipi de nimic.

Umeditatea de fasonare Cantitatea de apa necesara pentru obtinerea
masei ceramic de consistenta normala de lucru.

Depinde :
De puritatea argilei;
Dispersitate;
Componenta mineralogica;

Umeditatea absoluta de fasonare- cantitatea de apa, care trebuie
adaugata la masa absolut uscata pentru a obtine pasta de consistent
normal de lucru.

Uam= mf-mus / mus *100%

Mf Masa pastei de consistent normal,g.
Mus- Masa argilei uscate,g.

Experienta Nr.1 Determinarea consistentei normale de
lucru
Dispozitive si materiale:
- Dispozitivul Vica cu ac;
- Placa de sticla;
- Cilindru(sablon)
- Creuza
- Dulap de uscat;
- Vase de masurat;
- Argila;







Mod Coala

N. docum

Semnat

Data
Coala


Rusanovschi .


Mersul lucrarii:

Pregatirea dispozitivului , verificarea scarii, lungimii acului si
inaltimea sablonului;
Masa partii mobile a dispozitivului trebuie sa fie 300+_ 2g;
Sablon-cilindru din otel h=50mm , d=35mm;
Nasa argiloasa se socoate ca se afla in stare de consistent normal
de lucru daca:acul se va adinci in epruvete la 30-45mm in timp de
5 minute;
Se executa 3 incercari , mutind epruveta.
Daca marirea adincimei nu corespunde cerintelor , atunci
incercarea se repeat.
Din masa argiloasa de consistent normal se taie in 5-6 locuri al
atratului argilos bucati cu masa de 15-20 g. Fiecare bucatica se
aseaza in creuzeta si se cintareste , urmeaza in dulapul de uscare
timp de 2-4 ore la temperature de 105-100C dup ace se raceste in
exixator se cintareste.
Dupa rezultatele de cintarire folosind formula calculam apa la
amestecare.




















Mod Coala

N. docum

Semnat

Data
Coala


Rusanovschi .
Lucrare de laborator Nr.4
Tema: Plasticitatea argilei .Determinarea numarului de
plasticitate a argilelor.

Notiuni generale:
Metoda se bazeaza pe determinarea proprietatilor la argile de a lega
apa.Daca argila a mai plastic intervalul umeditatii unde argila pastreaza
proprietatile plastic e mai larg.
Granita de curgere ( Wc) este limita de sus a umeditatii, la care argila
mai pastreaza plasticitatea.
Granita de derulare(Wd) este limita de jos a umeditatii , la care argila
are proprietati plastic.
Numarul de plasticitate (P) este diferenta dintre umeditatile de mai
sus.
P= Wc Wd

Mersul lucrarii:
I. 100g de argila concasam in creuzeta de portelan si o ciuruim prin ciurul
Nr.05.
II. Jumatate din argila pregatita o punem in cupa de portelan si la amestecare
neintrerupta turnam apa distilata.Adaugam apa in proportii mici pina la
obtinerea pastei plastic si viscoase.
III. Pasta obtinuta o repartizam pe fundul cupei , pe urma o taiem pina la
fund cu spaclu special.
IV. Cupa o instalam pe aparatul special si o batem de 3 ori :
o Daca stratul taiat nu se uneste trebuie de adaugat apa;
o Daca stratul taiat se uneste dupa prima lovitura sau a doua lovitura
inseamna ca apa este foarte multa.
o Daca stratul taiat se uneste dupa lovitura a treia inseamna ca consistent este
cea necesara.
V. Jumatate din pasta argiloasa obtinuta o selectam din cupa si o cintarim(m2)
,dupa aceasta o uscam in dulapul de uscare la t=105-110C timp de 3 ore.O
cintarim si o determinam masa in starea uscata (m1).

Wc = m2-m1 / m1 *100%
VI. La o pasta argiloasa care a ramas in cupa mai adaugam 1-2g de argila uscata,
o amestecam si o deplasam pe sticla groasa,o derulam manual in forma de
torom cu diametrul 3mm. Daca toronul pastreaza plasticitatea,trebuie din
nou de format un bot; o deformam cu ajutorul degetelor si o derulam pina la
obtinerea d=3mm. Repetam pina cind toronul incepe a se sfarima cu l=1-
10mm.



Mod Coala

N. docum

Semnat

Data
Coala


Rusanovschi .
VII. Bucatile obtinute le stringem si le cintarim(m2) sip e urma le uscam
pina la masa constanta (m1);

Wd=m2-m1 / m1 *100%
VIII. Calculam numarul de plasticitate:


P= Wc Wd
IX. Pe baza numarului de plasticitate aflam plasticitatea argilei.


P Plasticitatea argilei
P>=25 Plasticitate inalta
P=15-25 Plasticitatea medie
P=7-15 Plasticitatea moderata
P=3-7 Plasticitatea joasta
Nu formeaza pasta plastica Nu are proprietati de plasticitate.






















Mod Coala

N. docum

Semnat

Data
Coala


Rusanovschi .
Lucrare de laborator Nr.2

Pregatirea maselor ceramic pentru incercare.
Notiuni generale:
-de fasonare;
-de uscare;
-de ardere;

Pentru determinarea proprietatilor tehnologice argilele trebuie
pregatite in starea maselor plastice.
Operatiile de baza pentru pregatire:
Uscare pina la stare aerian uscata;
Maruntire (cu ajutorul ciocanului din lemn sau la concasorul de
laborator;
Ciuruire(prin ciurul Nr.1,d=1mm);
Umezirea (cu apa distilata) prin metodele:
a)metoda de barbotina
b)metoda plastica.
Experienta Nr.1 Pregatirea maselor ceramic dupa metoda
de barbotina.
Pregatirea suspensiei fluide-consistenta smintinei dese este consistent normala.

5. Cintarim 100g de argila in stare uscata, la amestecare neintrerupta adaugam
apa cite 5ml pina la obtinerea unei mase de consistent smintinei. De obicei
la 100parti de argila necesuta 50-150 parti de apa(dupa masa).
6. Determinind cantitatea necesara de apa incepe inmuierea argilei.In
malaxor cu elice de laborator se toarna cantitatea de apa calculate , dupa
aceasta amestecind neintrerupt se toarna argila in portii mici adaugam
argila, se amesteca 2-4 ore. Daca nu avem malaxor si amestecarea se
executa manual,apoi suspenzia se retine 48 ore (in acest timp argila se
inmoaie complet).
7. Barbotina pregatita se amesteca cu o lopatica de lemn se trece prin ciurul
Nr.12 . Particulelemari ale argilei ramase pe ciur se piseaza cu ajutorul unei
bucati de cauciuc.
8. Barbotina se deshidrateaza in tipare de ipsos inchise cu capace de
ipsos.Deasupra tiparul se acopera cu cearsaf umed pentru a exclude
murdarirea .Tiparele dupa gradul de saturatie se schimba cu
uscate.Deshidratarea se prelungeste pina la obtinerea pastei argiloase de
consistenta normal de lucru-o asa pasta usor se prelucreaza,nu sefarima si
lipseste.



Mod Coala

N. docum

Semnat

Data
Coala


Rusanovschi .

Experienta Nr.2 Pregatirea maselor ceramic prin
metoda plastic

7. Se cintareste in prealabil proba de argila m=100gr.
8. Cu bara din sticla se fac citeva gauri prin toata grosimea.
9. Ava se toarna cu portii mici cite 4-5ml,pe urma cite 1-2ml ,
neintrerupt amestecind, pina la obtinerea masei de consistent
normal.
10. Cantitatea de apa cheltuita se foloseste la calculi.
11. La pregatirea masei argiloase amestecarea se incepe peste 10-15ore.
Dupa inmuiere (pentru evitarea formarii boturilor de argila care nu
lasa sa treaca apa).
12. Dupa inmuiere masa se farimiteaza cu mainile pina la disparitia
boturilor.A framinta trebuie de la centru , catre margini.


Experienta Nr.3 Controlul probei pregatite

De la masa totala se taie cu sirma o bucata in forma de banda cu
dimensiunile 1cm; 1=10-15cm;
Fisia se intinde , daca sunt bule de aer se aud pocnituri ale aerului
eliberat, se pot forma crapaturi.


Experienta Nr.4 Pastrarea probelor pregatite

Inainte de fasonare masa se intinde cu tavalug din de alama pe o placa
neteda acoperita cu o cirpa umeda;
Directia intinderii se schimba periodic la 90 grade.
Grosimea finala se reguleaza cu inaltmea sipocei care se pune sub
tavalug;
Din masa argiloasa formam o epruveta in forma de cub sau
paralelipiped si o punem in exicator.







Mod Coala

N. docum

Semnat

Data
Coala


Rusanovschi .
Lucrare de laborator Nr.3
Tema:Apa de amestecare a materialelor argiloase

Consistenta de fasonare normal(de lucru)- la care sub actiunea mainei
masa argiloasa este capabila asi schimba forma,fara a se lipi de nimic.

Umeditatea de fasonare Cantitatea de apa necesara pentru obtinerea
masei ceramic de consistenta normala de lucru.

Depinde :
De puritatea argilei;
Dispersitate;
Componenta mineralogica;

Umeditatea absoluta de fasonare- cantitatea de apa, care trebuie
adaugata la masa absolut uscata pentru a obtine pasta de consistent
normal de lucru.

Uam= mf-mus / mus *100%

Mf Masa pastei de consistent normal,g.
Mus- Masa argilei uscate,g.

Experienta Nr.1 Determinarea consistentei normale de
lucru
Dispozitive si materiale:
- Dispozitivul Vica cu ac;
- Placa de sticla;
- Cilindru(sablon)
- Creuza
- Dulap de uscat;
- Vase de masurat;
- Argila;







Mod Coala

N. docum

Semnat

Data
Coala


Rusanovschi .


Mersul lucrarii:

Pregatirea dispozitivului , verificarea scarii, lungimii acului si
inaltimea sablonului;
Masa partii mobile a dispozitivului trebuie sa fie 300+_ 2g;
Sablon-cilindru din otel h=50mm , d=35mm;
Nasa argiloasa se socoate ca se afla in stare de consistent normal
de lucru daca:acul se va adinci in epruvete la 30-45mm in timp de
5 minute;
Se executa 3 incercari , mutind epruveta.
Daca marirea adincimei nu corespunde cerintelor , atunci
incercarea se repeat.
Din masa argiloasa de consistent normal se taie in 5-6 locuri al
atratului argilos bucati cu masa de 15-20 g. Fiecare bucatica se
aseaza in creuzeta si se cintareste , urmeaza in dulapul de uscare
timp de 2-4 ore la temperature de 105-100C dup ace se raceste in
exixator se cintareste.
Dupa rezultatele de cintarire folosind formula calculam apa la
amestecare.




















Mod Coala

N. docum

Semnat

Data
Coala


Rusanovschi .
Lucrare de laborator Nr.4
Tema: Plasticitatea argilei .Determinarea numarului de
plasticitate a argilelor.

Notiuni generale:
Metoda se bazeaza pe determinarea proprietatilor la argile de a lega
apa.Daca argila a mai plastic intervalul umeditatii unde argila pastreaza
proprietatile plastic e mai larg.
Granita de curgere ( Wc) este limita de sus a umeditatii, la care argila
mai pastreaza plasticitatea.
Granita de derulare(Wd) este limita de jos a umeditatii , la care argila
are proprietati plastic.
Numarul de plasticitate (P) este diferenta dintre umeditatile de mai
sus.
P= Wc Wd

Mersul lucrarii:
X. 100g de argila concasam in creuzeta de portelan si o ciuruim prin ciurul
Nr.05.
XI. Jumatate din argila pregatita o punem in cupa de portelan si la amestecare
neintrerupta turnam apa distilata.Adaugam apa in proportii mici pina la
obtinerea pastei plastic si viscoase.
XII. Pasta obtinuta o repartizam pe fundul cupei , pe urma o taiem pina la
fund cu spaclu special.
XIII. Cupa o instalam pe aparatul special si o batem de 3 ori :
o Daca stratul taiat nu se uneste trebuie de adaugat apa;
o Daca stratul taiat se uneste dupa prima lovitura sau a doua lovitura
inseamna ca apa este foarte multa.
o Daca stratul taiat se uneste dupa lovitura a treia inseamna ca consistent este
cea necesara.
XIV. Jumatate din pasta argiloasa obtinuta o selectam din cupa si o
cintarim(m2) ,dupa aceasta o uscam in dulapul de uscare la t=105-110C timp
de 3 ore.O cintarim si o determinam masa in starea uscata (m1).

Wc = m2-m1 / m1 *100%
XV. La o pasta argiloasa care a ramas in cupa mai adaugam 1-2g de argila
uscata, o amestecam si o deplasam pe sticla groasa,o derulam manual in
forma de torom cu diametrul 3mm. Daca toronul pastreaza
plasticitatea,trebuie din nou de format un bot; o deformam cu ajutorul
degetelor si o derulam pina la obtinerea d=3mm. Repetam pina cind toronul
incepe a se sfarima cu l=1-10mm.



Mod Coala

N. docum

Semnat

Data
Coala


Rusanovschi .
XVI. Bucatile obtinute le stringem si le cintarim(m2) sip e urma le uscam
pina la masa constanta (m1);

Wd=m2-m1 / m1 *100%
XVII. Calculam numarul de plasticitate:


P= Wc Wd
XVIII. Pe baza numarului de plasticitate aflam plasticitatea argilei.


P Plasticitatea argilei
P>=25 Plasticitate inalta
P=15-25 Plasticitatea medie
P=7-15 Plasticitatea moderata
P=3-7 Plasticitatea joasta
Nu formeaza pasta plastica Nu are proprietati de plasticitate.






















Mod Coala

N. docum

Semnat

Data
Coala


Rusanovschi .
Lucrare de laborator Nr.2

Pregatirea maselor ceramic pentru incercare.
Notiuni generale:
-de fasonare;
-de uscare;
-de ardere;

Pentru determinarea proprietatilor tehnologice argilele trebuie
pregatite in starea maselor plastice.
Operatiile de baza pentru pregatire:
Uscare pina la stare aerian uscata;
Maruntire (cu ajutorul ciocanului din lemn sau la concasorul de
laborator;
Ciuruire(prin ciurul Nr.1,d=1mm);
Umezirea (cu apa distilata) prin metodele:
a)metoda de barbotina
b)metoda plastica.
Experienta Nr.1 Pregatirea maselor ceramic dupa metoda
de barbotina.
Pregatirea suspensiei fluide-consistenta smintinei dese este consistent normala.

9. Cintarim 100g de argila in stare uscata, la amestecare neintrerupta adaugam
apa cite 5ml pina la obtinerea unei mase de consistent smintinei. De obicei
la 100parti de argila necesuta 50-150 parti de apa(dupa masa).
10. Determinind cantitatea necesara de apa incepe inmuierea argilei.In
malaxor cu elice de laborator se toarna cantitatea de apa calculate , dupa
aceasta amestecind neintrerupt se toarna argila in portii mici adaugam
argila, se amesteca 2-4 ore. Daca nu avem malaxor si amestecarea se
executa manual,apoi suspenzia se retine 48 ore (in acest timp argila se
inmoaie complet).
11. Barbotina pregatita se amesteca cu o lopatica de lemn se trece prin ciurul
Nr.12 . Particulelemari ale argilei ramase pe ciur se piseaza cu ajutorul unei
bucati de cauciuc.
12. Barbotina se deshidrateaza in tipare de ipsos inchise cu capace de
ipsos.Deasupra tiparul se acopera cu cearsaf umed pentru a exclude
murdarirea .Tiparele dupa gradul de saturatie se schimba cu
uscate.Deshidratarea se prelungeste pina la obtinerea pastei argiloase de
consistenta normal de lucru-o asa pasta usor se prelucreaza,nu sefarima si
lipseste.



Mod Coala

N. docum

Semnat

Data
Coala


Rusanovschi .

Experienta Nr.2 Pregatirea maselor ceramic prin
metoda plastic

13. Se cintareste in prealabil proba de argila m=100gr.
14. Cu bara din sticla se fac citeva gauri prin toata grosimea.
15. Ava se toarna cu portii mici cite 4-5ml,pe urma cite 1-2ml ,
neintrerupt amestecind, pina la obtinerea masei de consistent
normal.
16. Cantitatea de apa cheltuita se foloseste la calculi.
17. La pregatirea masei argiloase amestecarea se incepe peste 10-15ore.
Dupa inmuiere (pentru evitarea formarii boturilor de argila care nu
lasa sa treaca apa).
18. Dupa inmuiere masa se farimiteaza cu mainile pina la disparitia
boturilor.A framinta trebuie de la centru , catre margini.


Experienta Nr.3 Controlul probei pregatite

De la masa totala se taie cu sirma o bucata in forma de banda cu
dimensiunile 1cm; 1=10-15cm;
Fisia se intinde , daca sunt bule de aer se aud pocnituri ale aerului
eliberat, se pot forma crapaturi.


Experienta Nr.4 Pastrarea probelor pregatite

Inainte de fasonare masa se intinde cu tavalug din de alama pe o placa
neteda acoperita cu o cirpa umeda;
Directia intinderii se schimba periodic la 90 grade.
Grosimea finala se reguleaza cu inaltmea sipocei care se pune sub
tavalug;
Din masa argiloasa formam o epruveta in forma de cub sau
paralelipiped si o punem in exicator.







Mod Coala

N. docum

Semnat

Data
Coala


Rusanovschi .
Lucrare de laborator Nr.3
Tema:Apa de amestecare a materialelor argiloase

Consistenta de fasonare normal(de lucru)- la care sub actiunea mainei
masa argiloasa este capabila asi schimba forma,fara a se lipi de nimic.

Umeditatea de fasonare Cantitatea de apa necesara pentru obtinerea
masei ceramic de consistenta normala de lucru.

Depinde :
De puritatea argilei;
Dispersitate;
Componenta mineralogica;

Umeditatea absoluta de fasonare- cantitatea de apa, care trebuie
adaugata la masa absolut uscata pentru a obtine pasta de consistent
normal de lucru.

Uam= mf-mus / mus *100%

Mf Masa pastei de consistent normal,g.
Mus- Masa argilei uscate,g.

Experienta Nr.1 Determinarea consistentei normale de
lucru
Dispozitive si materiale:
- Dispozitivul Vica cu ac;
- Placa de sticla;
- Cilindru(sablon)
- Creuza
- Dulap de uscat;
- Vase de masurat;
- Argila;







Mod Coala

N. docum

Semnat

Data
Coala


Rusanovschi .


Mersul lucrarii:

Pregatirea dispozitivului , verificarea scarii, lungimii acului si
inaltimea sablonului;
Masa partii mobile a dispozitivului trebuie sa fie 300+_ 2g;
Sablon-cilindru din otel h=50mm , d=35mm;
Nasa argiloasa se socoate ca se afla in stare de consistent normal
de lucru daca:acul se va adinci in epruvete la 30-45mm in timp de
5 minute;
Se executa 3 incercari , mutind epruveta.
Daca marirea adincimei nu corespunde cerintelor , atunci
incercarea se repeat.
Din masa argiloasa de consistent normal se taie in 5-6 locuri al
atratului argilos bucati cu masa de 15-20 g. Fiecare bucatica se
aseaza in creuzeta si se cintareste , urmeaza in dulapul de uscare
timp de 2-4 ore la temperature de 105-100C dup ace se raceste in
exixator se cintareste.
Dupa rezultatele de cintarire folosind formula calculam apa la
amestecare.




















Mod Coala

N. docum

Semnat

Data
Coala


Rusanovschi .
Lucrare de laborator Nr.4
Tema: Plasticitatea argilei .Determinarea numarului de
plasticitate a argilelor.

Notiuni generale:
Metoda se bazeaza pe determinarea proprietatilor la argile de a lega
apa.Daca argila a mai plastic intervalul umeditatii unde argila pastreaza
proprietatile plastic e mai larg.
Granita de curgere ( Wc) este limita de sus a umeditatii, la care argila
mai pastreaza plasticitatea.
Granita de derulare(Wd) este limita de jos a umeditatii , la care argila
are proprietati plastic.
Numarul de plasticitate (P) este diferenta dintre umeditatile de mai
sus.
P= Wc Wd

Mersul lucrarii:
XIX. 100g de argila concasam in creuzeta de portelan si o ciuruim prin
ciurul Nr.05.
XX. Jumatate din argila pregatita o punem in cupa de portelan si la
amestecare neintrerupta turnam apa distilata.Adaugam apa in proportii mici
pina la obtinerea pastei plastic si viscoase.
XXI. Pasta obtinuta o repartizam pe fundul cupei , pe urma o taiem pina la
fund cu spaclu special.
XXII. Cupa o instalam pe aparatul special si o batem de 3 ori :
o Daca stratul taiat nu se uneste trebuie de adaugat apa;
o Daca stratul taiat se uneste dupa prima lovitura sau a doua lovitura
inseamna ca apa este foarte multa.
o Daca stratul taiat se uneste dupa lovitura a treia inseamna ca consistent este
cea necesara.
XXIII. Jumatate din pasta argiloasa obtinuta o selectam din cupa si o
cintarim(m2) ,dupa aceasta o uscam in dulapul de uscare la t=105-110C timp
de 3 ore.O cintarim si o determinam masa in starea uscata (m1).

Wc = m2-m1 / m1 *100%
XXIV. La o pasta argiloasa care a ramas in cupa mai adaugam 1-2g de argila
uscata, o amestecam si o deplasam pe sticla groasa,o derulam manual in
forma de torom cu diametrul 3mm. Daca toronul pastreaza
plasticitatea,trebuie din nou de format un bot; o deformam cu ajutorul
degetelor si o derulam pina la obtinerea d=3mm. Repetam pina cind toronul
incepe a se sfarima cu l=1-10mm.



Mod Coala

N. docum

Semnat

Data
Coala


Rusanovschi .
XXV. Bucatile obtinute le stringem si le cintarim(m2) sip e urma le uscam
pina la masa constanta (m1);

Wd=m2-m1 / m1 *100%
XXVI. Calculam numarul de plasticitate:


P= Wc Wd
XXVII. Pe baza numarului de plasticitate aflam plasticitatea argilei.


P Plasticitatea argilei
P>=25 Plasticitate inalta
P=15-25 Plasticitatea medie
P=7-15 Plasticitatea moderata
P=3-7 Plasticitatea joasta
Nu formeaza pasta plastica Nu are proprietati de plasticitate.






















Mod Coala

N. docum

Semnat

Data
Coala


Rusanovschi .