Fisa nr.

1
ncadreaz opera Ion de L.Rebreanu n curentul literar, genul si specia din care face
parte, apelnd si la informatia din tabelele de mai jos
!efinitia romanului !emonstrare
Specie a genului epic, n proz,
de mare ntindere,
cu o actiune complex ce se poate desfasura pe
mai multe planuri,
cu personaje numeroase,
a cror personalitate este bine individualizat,
urmrite pe parcursul ntregii vieti.
". #anolescu propune urmtoarea clasificare a romanelor
Romanul doric Romanul ionic Romanul corintic
Romanul clasic$ sau realist%,
caruia i se subscriu scriitorii
romni de pna n a doua
jumtate a perioadei interbe-
lice (se consider anul 1!"#
1$%& respect un set de nor-
me stricte n alcatuire'
( )ste structurat pe mai multe
planuri de actiune si e mpartit
formal n capitole, volume etc.
( Se scrie la persoana a ***-a,
scriitorul este omniprezent
(poate face flas+bac,-uri,
poate nara ceea ce se ntampla
simultan n mai multe locuri&.
( )ste ubicuu (prezenta lui nu
e obligatorie, dar el descrie
sentimentele personajelor,
descrie actiunile, pe care le
prevesteste&
( -refer istorismul (comen-
teaz trecutul personajelor&.
( )l e asemenea unui ppusar,
rezultatul nefiind oricnd
veridic.
Romanul modernist se
manifest prin interiorizare.
( .umea e vazut prin oc+ii
unui personaj, ce este narato-
rul si reprezentantul autorului.
( Se scrie la persoana *, se
foloseste adesea fluxul
amintirilor (nu se mai scrie n
/prezent istoric/, ci se
porneste dintr-un punct unic,
considerat prezentul, si se
scrie ntocmai cum /persona-
jul c+eie/ si aminteste&.
( Se foloseste scrisoarea,
jurnalul (redarea unor
asemenea pseudo-creatii ale
personajelor&, pentru a le
deduce sentimentele. 0etoda
poarta numele de /dosar de
existente/.
( 1u mai sunt prezentate
sentimentele altora, nu mai
exist omniprezenta, totul
rezultnd fie din dosarul de
existente, fie din ntlnirile
directe ale personajelor.
( 2omanul e mult mai veridic.
)ste supranumit 3i
postmodernist sau
neomodernist poate 3i un
roman liber.
( Se poate scrie la persoana *
sau ***, poate fi un amestec
ntre tipul ionic si doric, se
abordeaz un stil liber, mai
adnc.
( Sentimentele sunt spuse
direct, simplu, de ctre
personajul-narator, care este
ntruparea uneia din ipostazele
autorului.
( Se foloseste pastisa, colajul,
se includ c+iar si taieturi din
ziare, pentru a arta un punct
de vedere cifrat.
4e altfel, n opinia postmo-
dernistilor, textul (ce se mai
c+eam si scriitur& este
interminabil, infinit, dar,
pentru nevoile tipografice,
trebuie taiat n bucti de
diferite lungimi. *n acest tip de
roman intr postmodernistii.
&'emple
Fisa nr.(
)iteste atent informatia de mai jos si reprezint * sub forma unei sc+eme,grafic *
geneza romanului Ion de L. Rebreanu.
2omanul apare n 1!%.
5eneza scrierii se poate urmri dup mrturisirile lui 2ebreanu nsu3i. -rocesul creator a
fost ndelungat 3i esen6a lui const n sudarea ntr-o viziune unitar a trei experien6e de via6
trit, distan6ate ntre ele prin ani 3i fr legtur cauzal de la una la alta.
-rima dintre experien6e a fost uimirea pe care a sim6it-o 2ebreanu, ntr-una din
primverile tinere6ii sale, cnd ie3ise la rsritul soarelui cu arma pe un colnic la vnat de
porumbei a observat cum un 6ran, socotindu-se nevzut de nimeni a srutat pmntul jilav de
rou, cu nfocare, ca pe o iubit. 5estul a fost nregistrat pentru pitorescul lui n sine, fr a i se
atribui o semnifica6ie precis.
7ea de a doua experien6 de via6 autentic i-a fost transmis scriitorului de sora sa .ivia
3i formeaz substan6a nuvelei 2u3inea. )ste vorba de p6ania unei fete bogate de la 6ar,
2odovica, amgit de un flcu srac 3i supus din aceast cauz, celor mai cumplite bti de
ctre tatl su. 8n c+ip evident aceste fapte, cu modificrile de rigoare se regsesc n *on
constituind esen6a raporturilor dintre erou, de o parte, 9na 3i tatl ei, :asile ;aciu, de alt parte.
9 treia experien6 este constituit de impresia puternic pe care i-a lsat-o lui 2ebreanu
convorbirea cu un fecior de la 6ar, *on al 5laneta3ului, iste6 3i vrednic, mpovrat de greut6i 3i
dezndjduit, pentru faptul c nu avea pmnt. 7alea sintezei ntre aceste momente de via6,
atest n continuare 2ebreanu, a fost atribuirea ctre *on al 5laneta3ului, cu motivele sociale 3i
suflete3ti necesare 3i a faptelor apar6innd, n realitatea trit, autorilor celorlalte dou momente.
-rocesul de elaborare a romanului, trecnd prin fazele manuscrise <2u3inea< 3i <=estrea<, a fost
ndelungat, comprimnd romanul *on, .. 2ebreanu s-a gndit mai mult la o fresc a satului
transilvnean din care nsu3i autorul s-a ridicat >ca poet al omului teluric<, dup cum l apreciaz
5. 7linescu.
Fisa nr.-
1. .nalizeaz structura romanului Ion/ de Li0iu Rebreanu, mentionnd
( 1r. si titlul volumelor din care e alctuit romanul?
( 1r. si titlul capitolelor, semnificatia acestora?
( Structura circular (inelar#sferic&.
(. !escrie te+nicile narati0e utilizate de autor si mentioneaz care1s obiectele focalizate de
camera scriitorului la nceputul romanului. )e semnificatii au acestea2
3entru informare
4e+nici narati0e aplicate de Li0iu Rebreanu la scrierea romanului Ion
4escrierea satului de la nceputul
romanului este realizat printr-o te+nic
folosit de autor, numit te+nica focalizrii.
9ceasta te+nic const n filmarea selectiv,
concentrarea obiectivului pe un anumit
element. 7amera nu urmreste tot peisajul, ci
si fixeaza atentia asupra unor aspecte.
-rin te+nica planurilor paralele este
prezentat viata unor familii#medii sociale
diferite, n paralel, iar trecerea de la un plan la
altul se realizeaz prin alternant.
.a nivel microtextual, functia epic de
interpretare se realizeaza prin te+nica
contrapunctului' prezentarea aceleiasi
teme#aceluiasi personaj n planuri diferite#din
perspective diferite.
.iviu 2ebreanu a acordat o atentie deosebit
structurii romanului, simetriei.
9tt romanul <*on<, ct si <-durea
spnzuratilor< au o structur circular, mai
numit si sferic sau inelar, pentru c
incipitul si finalul snt simetrice, prezentnd
aceleasi mprejurri, personaje, situatii etc.
4eci, n romanul sferic' nceputul@sfrsitul.

Fisa nr. 5
1. "umeste si caracterizeaz cele mai importante institutii din satul 3ripas.
(. 6rupeaz personajele n functie de mediul social la care apartin. )are1i diferenta
dintre aceste grupuri sociale2
-. )e obser0atii poti face referitor la comportamentul si morala personajelor
apartinnd unor categorii sociale diferite2
Fisa nr. 7
1. )omenteaz moti0ele din romanul Ion, n cte 517 enunturi fiecare
8 drumul
8 crucea
8 +ora
8 casele
(. !emonstrez, cu (1- argumente si cu e'emple din oper, c romanul Ion este o
monografie a satului rom9nesc.
-entru informare' 4)A

0onografie B studiu stiintific amplu asupra unui subiect anumit, tratat detaliat si multilateral.