Sunteți pe pagina 1din 10

La un centru de terapie psihocomportamentala unde merg, exista un numar mare de copii

de cristal, indigo, probabil si alte tipologii (doar pe acestea doua am eu capacitatea sa le


identific). In acest centru am cunoscut doi copii de cristal: o fetita de 7 ani jumatate, un
baietel de 7 ani, foarte comunicativi si constienti de darurile lor. Pe a treia fetita de ani o
cunosc din alta conjunctura dar ca si coincidenta exact in aceeiasi perioada am comunicat cu
ea.
!e pot sa spun dupa interactiunea cu ei: pre"enta lor iti schimba radical modul in care ve"i
lumea. #incolo de ceea ce spun, fiinta lor, energia pe care o emana te purifica in
profun"ime. $u in comun ochii foarte mari, fi"ic vorbind si foarte patrun"atori. !and vorbesc
cu tine simti cum citesc in tine, cum te scanea"a, dar o fac cu foarte mare delicatete si
blandete. %ai au in comun o dragoste imensa pentru tot ceea ce inseamna animale si
natura, o intelegere care depaseste cu mult varsta biologica.
In ceea ce priveste discutia cu fetita, venise acolo deoarece parintii erau depasiti de temele
pe care le discuta si ingrijorati pentruca este foarte sensibila la suferinta celor din jur. &'a
creat in doua randuri un context favorabil ca sa pot discuta cu ea intr'o incapere separata,
in liniste. Initial vroiam sa explic eu, poate din orgoliul adultului ce este cu moartea si cu
viata dar, dupa primele minute, mi'am dat seama ca rolurile putin diferite: eu voi scrie si ea
va vorbi. $m incercat sa note" cat mai in amanunt tot ceea ce mi'a spus, ceea ce nu pot
transpune in cuvinte este trairea avuta in pre"enta ei si a celorlalti doi copii, sentimentul ca
te afli in pre"enta unei fiinte din alta sfera energetica care vorbeste printr'un corp de copil.
#e altfel la anumite momente in discutie se identifica cu acesti copii de cristal, in alte
momente relata dintr'un punct as spune de constiinta superioara. $m avut sen"atia ca in
prima situatie se exprima prin constiinta sufletului ei, in a doua vorbea prin ea o entitate
probabil de tip ghid sau protector.
#upa intalnirea cu ei cred ca suntem binecuvantati la nivel de umanitate in ansamblu
pentruca acesti copii sunt printre noi.
-Am inteles ca discuti mult despre moarte si lumea de dincolo. Iti este teama de
moarte?
La moarte eu ii spun trecerea, iar lumea pentru mine nu exista aici si dincolo, exista lumi in
lumi. (u imi este frica de trecere, pentru ca stiu ca de fiecare data cand ajung in lumea
&ufletelor, ma pregatesc si invat pentru a reveni aici. #e fiecare data imbrac haina unui corp
de copil si am posibilitatea sa imi aleg tara, parintii, timpul si forma corpului meu. )ste un
proces foarte interesant care se face pana in cele mai mici detalii.
-Parintilor tai le este teama de moarte? Cum reactioneaza la aceste subiecte pe
care le ridici tu?
Le'am explicat ca cel mai dificil proces nu este moartea, ci este nasterea pentru ca atunci
cand ne nastem uitam cine suntem si de unde venim, pe cand atunci cand murim vedem
imediat lumea sufletelor constienti fiind de frumusetea de acolo. &ingura mea grija pentru
parinti este ca ei sa nu treaca dincolo fara a intelege sarcina, lucrul pe care il au de facut,
pentru care au venit in aceasta viata.
-Acestei sarcini ii putem spune misiune de viata. O poti detalia?
*iecare suflet vine in aceasta calatorie cu un scop, tu de exemplu cand iti propui sa
calatoresti cu trenul, iti propui de fapt sa ajungi undeva, apoi alegi mijlocul de transport
care duce la acea destinatie, ora si iti pregatesti bagajele. $sa se intampla si la calatoria in
aceasta lume, fiecare are propriul sau scop, acest scop depinde foarte mult de ceea ce face
persoana respectiva in viata.
-Exista misiuni esuate?
+enirea in aceasta lume este un prim scop, exista misiuni parcurse in conformitate cu scopul
initial intr'un grad mai mare sau mai mic, dar absolut orice se construieste aici devine
misiune. %isiunea se construieste pe parcursul vietii, constructia poate sa semene mai mult
sau mai putin cu planul initial propus, dar tot misiune se numeste.
-O sa revenim la acest subiect, am inteles ca citesti foarte mult geografie,
astronomie, te intereseaza aspectele legate de structura scoartei terestre. Acest
ultim subiect nu il inteleg.
&tii ca pamantul este viu, toate straturile constituente au propria lor viata, in momentul in
care aflu constient de existenta lor, ma pot conecta la ele si comunica cu ele. #e la fiecare
dintre ele aflu informatii legate de istoria planetei, si apoi le compar cu informatiile citite in
carti. Pentru unele nu exista inregistrari, alteori cartile nu readuc acelasi lucru pe care
pamantul mi'l povesteste. La fel si in ca"ul planetelor, galaxiilor, afland despre ele, pot afla
informatii despre istoria lor.
-Copii ca tine sunt denumiti copii de cristal, stiu ca mai exista si cei indigo-energia
lor are culoarea indigo, copii stelari, copii curcubeu. Cum ai defini aceste categorii?
,amenii tind sa puna etichete, sa ne incadre"e in categorii, si apoi fac legaturile -daca este
in categoria copil de cristal, trebuie sa faca asta si asta si asta.. !red ca mult mai usor ar fi
daca ne'ar lua asa cum suntem. *iintele de cristal sa stii ca nu sunt doar copii sunt si adulti.
&unt fiintele care poarta energia puritatii, inocentei, bucuriei, asa simt eu. Prin aceasta ei
comunica permanent cu entitati foarte luminoase, cum ar fi ingerii de exemplu, primesc
sfaturi de la acestia cum sa curete, cum sa purifice energia locurilor unde traiesc, a
oamenilor pe care ii intalnesc, cum sa le reaminteasca oamenilor sa comunice cu fiintele
angelice.
-Copii indigo?
&unt cei care aduc dreptatea, care demasca minciuna, falsitatea, ei sunt mai puternici, mai
taiosi, deschid drumuri, demolea"a trecutul. !u ajutorul lor noi tesem energia puritatii.
/andeste'te la 0 gradinari: primul vine si sapa gradina, curata buruienile, al doilea vine si
plantea"a cu delicatete florile. !and traiesti langa un indigo, sau vii in contact cu el, in timp
nu mai poti sa te ascun"i sau sa deforme"i faptele, pentru ca el, prin puterea lui te fortea"a,
sa spunem, sa fii corect, sa spui adevarul, sa fi demn si sa repari nedreptatile, sa iei
atitudine. !and traiesti langa un cristal este bine sa fii cat mai pur, mai inocent si in ceea ce
gandesti si in ceea ce vorbesti si in ceea ce faci. (umai pe altruism si pe inocenta se poate
comunica si lucra cu noi. 1ineinteles ca si la cristale trebuie sa afirmi adevarul. %ai exista un
aspect: noi toti suntem la fel, indiferent daca suntem incadrati la categoria cristal, indigo,
etc. &untem aici pentru a ajuta, orice copil de cristal poate deveni indigo daca conditiile
externe o cer, orice copil indigo se poate transforma in cristal, adica nu sunt niste
caracteristici etern stabilite si ferm delimitate.
-Cum se explica aceasta, am observat ca si in diagnostice se scrie A! cu
elemente autiste sau autism cu elemente de A!, exista foarte des o combinatie.
)ste simplu: noi toti comunicam intre noi, venim din aceeasi sursa, putem oricand prin
dorinta noastra sa imprumutam ce caracteristici ne sunt necesare.
-"a inteleg ca stiti cum sa accesati sursa aceasta universala de energie despre
care vorbesti, si sa luati de acolo ce aveti nevoie.
)xact.
-Copii stelari, curcubeu?
%ulti dintre ei sunt la primele serii de calatorii pe pamant, cei care deschid drumurile au mai
fost aici, au nevoie de experienta pentru a face aceasta lucrare. !ei stelari vin sa invete unii
dintre ei cum decurge viata intr'un loc complet diferit de casa lor. $duc cu ei si multa
cunoastere de acolo. !ei curcubeu sunt tot cristale, sa spunem ca aduc prin ei simultan mai
multe tipuri de energii, stiu sa lucre"e cu mai multe tipuri de energii in paralel, de exemplu
poate comunica simultan cu un inger, cu un unicorn, cu o "ana a plantelor. 2oti copii pe care
i'ai enumerat iubesc mult animalele, comunica foarte usor cu ele, iubesc plantele si in
general natura. )i cauta locuri linistite, departe de agitatia oamenilor. &tii ca animalele
comunica cu celelalte lumi, noi oamenii uitam.
'Cum explici fenomenul copiilor cu autism si A!?
)tichete fixate din necunoasterea adultilor, adultii au uitat ce inseamna sensibilitatea,
inocenta si s'au fixat mult pe etichete reci si implacabile.
-Ambele categorii comunica mai dificil cu mediul extern.
#a pentruca suntem foarte sensibili, pentru noi aici este uneori o atmosfera rece, taioasa, si
simtim asta foarte bine. 3nii dintre noi se inchid complet, altii reactionea"a prin agitatie. (oi
simtim agitatia celor din jur, nelinistea, durerea, chiar daca ei incearca sa ne spuna ca totul
este bine si sa ne "ambeasca, pentruca noi simtim prin suflet si citim exact ce spune sufletul
lor. #e asta exista si confu"ia noastra si agitatia, pentruca in paralel vedem doua lucruri
opuse: ce se intampla cu adevarat si ceea ce ei maschea"a.
-Cum explici ca sunt copii cu sindrom autist care se recupereaza si altii care raman
asa pe tot parcursul vietii.Ce face diferenta?
In primul rand nu inteleg de la ce se recuperea"a acesti copii4 !e inseamna ca se
recuperea"a4 #e ce folosesti acest termen4 $u pierdut ceva si au nevoie sa il recupere"e4
-#u am raspuns la intrebarea aceasta. Asa se spune in termeni medicali.
*olosind cuvantul acesta este ca si cum ai decide ca ei sunt bolnavi, i'ai incadrat intr'o
categorie. Problema de care vorbeam cu etichetele. Parintii isi doresc ca si copii lor sa fie
dupa chipul si asemanarea lor, sa se incadre"e in lume, si asta deoarece ei nu vad si nu
inteleg misiunea cu care vine copilul din lumea sufletelor. &unt suflete care vin ca si
invatatori pentru parinti, acestia parcurg lectiile de invatare si copii intra in aceasta lume.
'A$uta parintii sa isi plateasca datorii din alte vieti? "a plateasca %arma, asa este
denumita, uneori prin suferinta4
)u nu vad asa. (u, ii ajuta sa isi reaminteasca ca si ei 5 parintii vin tot din lumea sufletelor.
&uferinta apare atunci cand parintele nu intelege aceasta, nu o impune copilul, ea este
consecinta neintelegerii si a uitarii. )xista copii care indiferent de eforturile parintilor raman
cu acele caracteristici de separare de lumea inconjuratoare, pentruca au in misiune sa fie
etern surse de puritate si de inocenta pentru aceasta lume. Pentru a isi pastra etern aceasta
puritate aleg ca si suflete sa nu se deschida vreodata. )i sunt Pastratori de )nergie, pentru
aceasta vin aici. $u o misiune foarte importanta, si ca suflete sunt foarte evoluate, cu multa
experienta. )i aleg ca si &uflete sa fie in aceasta lume in acest tipar tocmai pentruca asa pot
cel mai bine conserva energia puritatii si o darui celor din jur. Pentru a ii ajuta pe cei din jur
primesc aceasta misiune. (u exista un model general, fiecare cand isi programea"a venirea
o face cu anumite caracteristici, specifice numai lui. #e acea am spus ca este o eroare
incadrarea in anumite categorii si etichetarea. (u inseamna ca parintii nu trebuie sa
intreprinda vreo actiune pentru copilul lor, ci doar sa nu o faca din frica, cu tensiune, cu
durere, gandindu'se ca acel copil este bolnav. %ult mai bine ar fi sa se gandeasca ca acel
copil a venit cu o misiune diferita de a majoritatii, ca prin aceasta ii ajuta pe cei din jur si
toate eforturile de a il aduce in aceasta lume sa se faca lin, fara presiune, pentruca uneori
tocmai nerbdarea si neincrederea parintilor blochea"a procesul. $cesti copii sunt foarte
sensibili, cum am mai spus, si daca in jurul lor parintii emit incontinuu vibratii de frica, de
neincredere in #ivinitate, de tensiune, copilul prin insasi misiunea sa de a purifica locul si
oamenii, absoarbe aceste energii de la parinti pentru a'i ajuta sa se purifice si se incarca el,
isi autoincetineste propriile lui procese de ancorare aici. )l vrea la un anumit nivel sa isi
ajute intai parintii si se pune el in planul doi.
-"tii cum ii vad pe acesti copii? Prin altruismul lor, prin spri$inul fara conditii pe
care il ofera, prin puritatea si iubirea lor? Ca pe niste mici entitati C&ristice venite
pe pamant, necunoscuti de cei din $ur.
(u exista un !hrist mai mare sau mai mic, copii acestia sunt ca niste stelute de energie
!hristica, fiecare steluta cu lumina ei. &i da, intr'adevar ei comunica cu energiile !hristice.
%ai exista un aspect, mintea noastra functionea"a cu o vite"a mult mai mare decat a celor
din jur. (oi stim ce vrea parintele sa spuna inainte ca acesta sa spuna cuvintele, din
momentul in care a format gandul in mintea lui. Inchipuie'ti cat de dificil este sa au"i
simultan gandurile tuturor celor din jur si in plus si "gomotul vocilor, si alte sunete. #e acea
uneori nu exista timp necesar pentru a raspunde prin cuvinte, in cele mai multe ca"uri
raspundem mental. &i tot din acest motiv este foarte bine sa fim in medii cat mai linistite, si
cei din jur sa nu fie intr'o furtuna de ganduri, sa isi controle"e vite"a cu care gandesc.
3neori e nevoie de timp ca sa raspundem si nu avem acest timp.
'Exista situatii cand am inteles ca ceilalti copii fie te izoleaza, fie te agreseaza fara
motiv. e ce se intampla aceasta?
I"olarea este din cau"a ca nu avem aceleasi arii de interes, iar agresiunea este un semn de
durere. $cei copii sunt in suferinta, au un conflict cu ei insisi, intre cea ce stiu ei ca sunt ca
suflete si ceea ce li se impune din mediu sa devina.
-'u cum lucrezi cu cei din $ur, pentru ca simt ca la un anumit nivel lucrezi
constient.
6aspunsul meu este o intrebare: cum ma ve"i tu pe mine4
-Ca pe un copil special, dotat, deosebit de cei din $ur. "imt ca ma purifici in timp ce
vorbesti, ma vindeci, simt sacralitate in prea$ma ta.
2u ma privesti asa pe mine, eu ii privesc asa pe toti oamenii pe care ii intalnesc. (u am
asteptari de la nimeni, doar ma bucur pentru ca i'am intalnit.2u imi spui mie copil de cristal,
eu vad sufletul'cristalul in fiecare om. (oi nu venim aici ca sa fim admirati, studiati, sa
facem profetii despre trecut, pre"ent si viitor, noi venim ca sa reamintim ca toti pot deveni
ca noi daca aleg aceasta.
'e aceea am spus ca sunteti veniti din inima C&ristului pentru ca unele din
cuvintele lui Iisus C&ristos consemnate in scrieri, sunt (tot ceea ce eu pot face si
voi puteti si c&iar mai mult dect atat.) Ai readus mesa$ul lui imbracat in cuvintele
tale. O alta neintelegere a mea* cum pot fi facute profetii despre trecut?Inteleg sa
prezici ceva ce va urma.
2recutul, pre"entul si viitorul se vad asa doar de aici, ca &uflete vedem totul ca si cum se
petrece acum, ca si cum te uiti la 0 televi"oare in acelasi timp, la 0 filme diferite. *ilmele se
desfasoara, rulea"a in acelasi timp, tu te uiti cand la unul cand la altul, pentru ca nu poti
altfel. 2recutul, pre"entul si viitorul se desfasoara simultan dar nu pe planeta, fi"ic, ci
energetic, ca intentie, ca dorinta, ca vise. , profetie despre trecut ajuta sa se manifeste
acea energie, si se de"volta prin gandurile voastre, prin mintea voastra care aduce aici,
ancorea"a acea energie. 3n eveniment devine trecut pentru tine atunci cand tu ii pui
eticheta de trecut. #aca eu iti povestesc despre niste oameni care traiesc pe pamant si care
venerea"a o anumita "eitate, automat tu incadre"i la timpul pre"ent, daca spun.au trait.,
mental ii incadre"i la trecut. !a sa spun mai simplu ' trecutul devine real pentru tine atunci
cand te gandesti la el ca fiind trecut.
'"a inteleg ca poti sa citesti in memoria +niversului, numita si Cronica A%as&a,
daca vrei?
!ronica pentru mine inseamna ceva trecut, care a fost, ceva vechi. )u vad lucrurile acestea
altfel: vii, in actualitate, citirea inseamna ca eu sunt acolo ca un fel de observator la aceste
evenimente.
-Adultii pun o intrebare sablon, usor banala copiilor, si anume ce vrei tu sa te faci
cand vei fi mare?
(u este o intrebare banala, este o intrebare foarte importanta, problema este ca adultii de
multe ori ignora sau rad de raspunsul copiilor. #e fapt aceasta intrebare este acelasi lucru
cu ceea ce spuneai despre misiunea de viata, este totuna cu a intreba.ce misiune cre"i ca ai
tu aici4 #e ce ai ales sa vii4.
&i raspunsul meu este: In primul rand sa ma bucur de viata aici. &a reamintesc oamenilor
cum sa vorbeasca cu ingerii pentru ca multi dintre ei au uitat, isi doresc si au nevoie sa isi
reaminteasca.
espre copiii indigo si copiii de cristal
2ermenul de 7copil indigo. provine de la telepata (anc8 $nn 2appe, care a clasificat
personalit9:ile oamenilor, dup9 culoarea aurei. ;n general, fiecare din epocile universale este
<nso:it9 de o preponderen:9, la oameni, a acelei culori. #e exemplu, acum majoritatea
adul:ilor sunt fie $lba=tri, fie +iolet, care sunt cele dou9 culori dispun>nd de cele mai
necesare atribute pentru aceast9 )poc9 +iolet a tran"i:iei. <n timpul epocii viitoare, )poca
Indigo, culoarea indigo va repre"enta norma. (!um s9 <n:elegem via:a, prin culoare, ?@A0)
Potrivit lui 2appe, fenomenul indigo a fost recunoscut drept una din cele mai incitante
schimb9ri ale naturii umane care a fost vreodat9 tr9it9 de societate. )ticheta de indigo
descrie tiparul energetic al comportamentului uman care exist9 la ceva mai bine de @B din
copiii n9scu:i <n ultimii ?C aniD $cest fenomen se petrece la nivel global =i, p>n9 la urm9,
persoanele indigo, vor <nlocui toate celelalte culori. <n mica copil9rie, cei indigo sunt u=or de
recunoscut dup9 ochii lor mari, cu privirea limpede. &unt copii precoce,extrem de inteligen:i,
cu o memorie prodigioas9 =i o puternic9 dorin:9 de a tr9i dup9 cum le dictea"9 instinctul.
$ce=ti copii ai noului mileniu sunt suflete sensibile, dotate cu un nivel <nalt de con=tiin:9,
care au venit aici pentru a ajuta la schimbarea vibra:iilor din via:a noastr9 =i pentru a crea
un singur t9r>m, un singur P9m>nt =i o singur9 specie. )i sunt puntea noastr9 spre viitor.
Potrivit lui Pegg8 #a8 =i &usan /ale, sosirea copiilor indigo a fost pre"is9 de )dgar !a8ce, cu
mult timp <nainte de clasific9rile aurei, f9cute de 2appe.
7!opiii Indigo. este numele unei c9r:i scris9 de Lee !arroll, care canali"ea"9 o entitate
numit9 Er8on, =i de c9tre so:ia acestuia, Fan 2ober.
!arroll este un absolvent de economie care a condus timp de GC ani o companie de tehnic9
audio, p>n9 ce o vi"it9 f9cut9 la un mediu i'a declan=at o cri"9 (eH $ge a v>rstei de mijloc.
)l a descoperit religia =i a <nceput s9 c9l9toreasc9 <n jurul lumii, propun>nd seminarii de
7auto'asisten:9.. $l9turi <i este tot timpul 2ober, practician9 a metafi"icii =i a vindec9rilor
prin pase, ca =i c>nt9rea:9 de ja"" care a f9cut turnee cu 1enn8 /oodman =i *red $staire
(Erider 0CC0).
Er8on a de"v9luit unele mesaje importante cum ar fi acela c9 7iubirea este cea mai
puternic9 for:9 din <ntregul univers.. !arroll =i 2ober c9l9toresc <n lume, pentru a face
seminarii cu Er8on. Er8on se interesea"9 de multe domenii, inclusiv de 3!L 6e:eaua
3niversal9 de !alibrare 5 3niversal !alibration Lattice) =i )chilibrare )%* (inverstire cu
putere prin cunoa=terea naturii noastre electromagnetice, adic9 a felului <n care ne putem
controla c>mpul energetic, care const9 din 7fibre de lumin9 =i de energie.).
3na din te"ele din !opiii Indigo este aceea c9, de vreme ce mul:i dintre ace=ti copii au fost
diagnostica:i ca suferind de tulbur9ri de deficit de aten:ie ($##) sau $#I# (tulbur9ri
hiperJinetice, cu deficit de aten:ie), aceasta ar repre"enta 7o nou9 tendin:9 <n evolu:ia
umanit9:ii.. $ce=ti copii nu au nevoie de medicamente cu ar fi 6italin, ci de o <ngrijire =i
exerci:ii speciale. <n carte se reg9sesc "eci de articole semnate de autori din toate
domeniile. #e aceea, ea nu este consecvent9 =i uniform9, <n ceea ce prive=te anali"a =i
sfaturile oferite. (anc8 $nn 2appe a contribuit =i ea la carte.
3n alt autor este 6obert /erard, Ph.#., al c9rui text se intitulea"9 7)misari ai 6aiului.. )l
crede c9 fiica sa este un copil Indigo. )l mai crede, de asemenea, c9 7%ul:i dintre copiii
Indigo pot vedea <ngerii =i alte fiin:e din planul eteric.. )l conduce ,ughten Iouse
*oundation, Inc., =i comerciali"ea"9 c9r:i cu <ngeri. 3n alt autor este #oreen +irtue,
promotoare a terapiei cu <ngeri, care a descoperit acum apari:ia unei genera:ii <nc9 mai
evoluate de copii, !opiii de !ristal.
Cum putem recunoa,te un copil indigo
!opilul indigo poate fi recunoscut dup9 culoarea aurei =i dup9 o serie de alte tr9s9turi,
potrivit unei clasific9ri care se poate g9si pe Hebsite'ul 2he Indigo !hildren (proprietate a
&crierilor Er8on).
'$u venit pe lume cu sim:9m>ntul c9 ar fi de vi:9 nobil9 (=i uneori se =i poart9 ca atare)
'$u <ntruc>tva sim:9m>ntul c9 7ar merita s9 fie aici. =i sunt surprin=i c>nd al:ii nu <l
<mp9rt9=esc.
'6espectul de sine nu contea"9 prea mult. $desea le pun p9rin:ilor oglinda =i le arat9 7cine
sunt..
'$u dificult9:i <n a tolera o autoritate absolut9 (adic9 o autoritate care se manifest9 f9r9
nicio explica:ie sau op:iuni).
'Pur =i simplu nu vor s9 fac9 anumite lucruriK le vine greu, spre exemplu, s9 stea la coad9.
'&unt frustra:i de unele sisteme care func:ionea"9 pe ba"9 de ritual =i nu necesit9 g>ndire
creatoare.
'/9sesc adeseori c9i mai bune de a face lucrurile, at>t acas9, c>t =i la =coal9, ceea ce <i face
s9 par9 c9 ar fi un soi de 7bombe <n sistem. (nu se conformea"9 niciunui sistem).
'Par a avea un comportament antisocial, atunci c>nd nu se afl9 <n compania celor ca ei.
#ac9 nu se afl9 <n jurul lor nimeni care s9 aib9 un nivel asem9n9tor de con=tiin:9, se
replia"9, sim:ind c9 nicio alt9 fiin:9 omeneasc9 nu <i poate <n:elege. =coala, ca form9 de
sociali"are, le este adesea greu de suportat.
'(u reac:ionea"9 la tipul de disciplinare prin 7<nvinuire. (7$i s9 ve"i tu ce se <nt>mpl9 c>nd o
veni taic9't9u acas9.).
'(u manifest9 niciodat9 timiditate, <n a v9 comunica ceea ce le trebuie.

)ste de la sine <n:eles de ce mul:i dintre p9rin:i nu doresc asemenea etichete cum ar fi $##
sau $#I#, pentru copiii lor. $ceste etichet9ri sunt sinonime cu imperfec:iunea. 3nii ar putea
chiar s9 considere c9 implic9 o 7tar9.. )le <nseamn9, textual, ni=te tulbur9ri de
comportament ale copilului, datorate unor disfunc:ii neurobiologice. Pentru unii, aceasta se
traduce prin a avea un creier care nu func:ionea"9 bine sau o tulburare mintal9. )ste de
<n:eles c9 aici intr9 <n joc multe controverse. 2ratamentul copiilor cu astfel de probleme
repre"int9 unul din aspectele incitante pentru media, pentru avoca:i, pentru moderatorii de
talJ'shoHuri, pentru jurnali=ti de opinie =i mul:i al:ii care nu sunt ap:i pentru a clarifica
probleme medicale sau =tiin:ifice complicate. %ul:i sar la atac, la adresa industriei
farmaceutice =i a psihiatrilor, pentru faptul c9 le administrea"9 prea multe medicamente
copiilor. $ te opune nu are nici un rost, de vreme ce prea pu:in9 lume <i va ap9ra pe cei care
<i 7abu"ea"9. pe copii. <nc9 mai pu:ini se vor osteni de a mai investiga, pentru a <n:elege
obiectul criticilor.
Institutul (a:ional de &9n9tate %intal9 spune c9 $#I# repre"int9 cea mai frecvent
diagnosticat9 maladie a copil9riei. )a afectea"9 pe cca GLB din copiii de v>rst9 =colar9.
(#avid Eaiser spune c9 cca ?CB din copiii de v>rst9 =colar9 ar fi fost diagnostica:i cu
$##M$#I# =i c9, <n unele state americane, chiar CB dintre copiii au avut un astfel de
diagnostic.) !u un asemenea procentaj ridicat de <mboln9viri, ar fi lesne de decelat =i unele
gre=eli de diagnosticare, tratament necorespun"9tor, reac:ii adverse, =.a.m.d. Pove=tile
despre a=a'numitele abu"uri ar trebui, totu=i, s9 nu se substituie studiului =tiin:ific =i
observa:iilor clinice reali"ate de profesioni=ti care <i tratea"9 pe astfel de copii, <n mod
curent. #ar to:i =tim c9 o poveste relatat9 la talJshoHuri, cum sunt cele ale lui ,prah sau
Larr8 Eing Live, de $rianna Iuffington sau Iilar8 !linton are mult mai mult9 greutate, dec>t
un studiu urm9rit =tiin:ific. 2otu=i, acele studii =tiin:ifice trebuie reali"ate. 6italin se folose=te
cam din ?@C, dar nu exist9, p>n9 acum, studii despre faptul c9 ar fi sigur, eficient sau mai
bun dec>t alte tratamente alternative. <n sprijinul prescrierii lui subscriu majoritatea
medicilor practicieni care tratea"9 milioane de copii =i de adul:i suferind de $#I#. (ovartis
Pharmaceuticals, !orp., care spune c9 el a . a fost administrat eficient, ca medica:ie sigur9,
<n tratarea a milioane de pacien:i cu $#I#, <n ultimii NC ani,. fapt atestat =i de re"ultatele a
?7C de studii (#onohue). 2otu=i, se poate considera c9 (ovartis nu este totalmente
de"interesat9.
;n orice ca", indiferent c>t de multe studii desf9=urate pe perioade <ndelungate nu ar fi
descoperit nimic spectaculos de gre=it la 6italin, va exista <ntotdeauna posibilitatea ca unul
viitor s9 demonstre"e c9 el este ceva oribil. #e exemplu, 7cercet9torii de la 3niversitatea
1erJele8 din !alifornia, spune c9 studiul desf9=urat pentru a demonstra felul <n care au
trecut la v>rsta adult9 tineri suferind de $#I#, a pus <n eviden:9 o leg9tur9 <ntre 6italin =i
dependen:a manifestat9 mai t>r"iu de tutun, cocain9 =i alte substan:e stimulante. (#onohue
0CCC). )ste aceast9 leg9tur9 suficient de puternic9, pentru a crea <ngrijorare4 !um putem
noi fi siguri c9 $#I#, =i nu 6italin, s'a aflat la ba"a acestei leg9turi4
&t9rile de exaltare =i cvasi'isterice legate de 6italin au contribuit la crearea unei atmosfere
care a f9cut posibil9 tratarea cu serio"itate a unei c9r:i, cum este !opiii Indigo. #ac9 ar
putea alege, cui nu i'ar pl9cea s9 cread9 mai degrab9 c9 copiii lor sunt speciali =i destina:i
unei misiuni <nalte, dec>t c9 ar suferi de vreo tulburare a creierului4
Informa-ii de baz. privind copiii indigo sau de cristal
!>nd avem de a face sau <ngrijim copii indigo sau de cristal trebuie s9 ne reamintim c9
acest copil foarte diferit de felul <n care a:i fost dvs. !eea ce a func:ionat pentru dvs., nu va
func:iona pentru ace=ti copii.
Principalele "one <n care va trebui s9 v9 adapta:i sunt urm9toarele:
'!opilul indigo sau cristal este o fiin:9 av>nd emisfera dreapt9 a creierului mai de"voltat9.
'!opilul indigo sau cristal este ultrasensibil la stresul ambiental.
'!opilul indigo sau cristal este sensibil la unele alimente =i va putea de"volta unele alergii
alimentare.
1. Predominana emisferei cerebrale drepte
!opiii indigo =i cristal func:ionea"9, <n primul r>nd, de la nivelul emisferei drepte. $ceasta
<nseamn9 c9 ei sunt creatori, intuitivi, imaginativi =i cu inteligen:9 emo:ional9. 2otu=i,
cultura noastr9 este una predominant orientat9 spre o func:ionare a emisferei st>ngi, care
<nseamn9 liniar, ra:ional =i logic.
#ificult9:ile <ncep s9 apar9 c>nd copilul intr9 <n sistemul =colar =i va trebui s9 se adapte"e
felului s9u de func:ionare. , persoan9 caracteri"at9 de o predominan:9 a emisferei drepte
<nva:9 foarte repede =i adesea face salturi intuitive care fac dovada unei uimitoare
inteligen:e. #ar sistemul =colar este calibrat pe o func:ionare predominant9 a emisferei
st>ngi, adic9 este repetitiv, rutinat, organi"at =i liniarMcumulativ. $ceast9 abordare mai
7lent9. va <nsemna c9 acest copil se va plictisi foarte repede, pier">ndu'=i interesul. )l va
<ncerca, <n general, alte c9i care s9'i stimule"e interesul. $ceasta <i va duce pe mul:i copii
indigo s9 fie eticheta:i ca fiind $## sau $#I#, fiind adesea trata:i cu 6italin, c>nd de fapt
nu este nimic r9u cu ei, <n afar9 c9 se plictisesc.
#e asemenea, datorit9 inteligen:ei lor intuitive, ei pot adesea s9 se strecoare timp de mai
mul:i ani prin sistemul =colar, <nainte de a se v9di c9 ei nu pot citi sau scrie 7corect., fapt ce
va face ca ei s9 fie eticheta:i drept 7dislexici., ceea ce repre"int9 un alt stigmat.
)ste ceva d9un9tor, din pricin9 c9 acest copil indigo are un puternic sim: al 7perfec:iunii.
sale =i al faptului c9 se afl9 aici <ntr'o 7misiune.. #ac9 i se va spune c9 are o disfunc:ie sau
c9 ceva nu este <n regul9 cu el, el va de"volta o traum9, de care fie va <ncerca s9 se
vindece, fie va <ncerca s9 o ascund9. $cest lucru poate duce, la adolescen:9, la abu"ul de
droguri =i tulbur9ri alimentare, afi=ate drept c9i ale vindec9rii sau ascunderii traumei.
)ste extrem de important ca ace=ti copii indigo sau cristal s9 fie recunoscu:i ca fiind diferi:i,
nu ca suferind de vreo disfunc:ie. #ac9 aceast9 diferen:9 este onorat9 =i :inut9 sub control,
copilul se va de"volta <ntr'un mod echilibrat, dac9 nu, se va ajunge la alte disfunc:ii =i
probleme.
2. Sensibilitatea fa de stresul ambiental
!opilul dvs. este =i mai sensibil dec>t era:i dvs. $u"ul, vederea, toate sim:urile sale sunt
mult mai acute dec>t ale dvs. $cest lucru face parte dintr'o muta:ie evolutiv9, care :ine de
faptul c9 oamenii devin din ce <n ce mai deschi=i =i mai sensibili. $ceasta se traduce prin
faptul c9 acest copil va fi stresat =i deprimat de "gomotele puternice, de aglomer9rile
umane, de mu"ica asur"itoare =i de televi"or. )l va reac:iona fie repliindu'se =i retr9g>ndu'
se <n sine urmarea fiind o depresie ', fie el va tolera ace=ti stimuli, care <l vor face s9 devin9
hiperactiv =i distructiv.
!opilul indigo sau cristal are deci nevoie de un mediu lini=tit =i tihnit acas9, cu un minimum
de juc9rii electronice =i f9r9 ca televi"orul s9 <i devin9 bab8'sitter. )xist9 aproape o rela:ie
direct propor:ional9 <ntre con:inutul emisiunilor 2+ =i num9rul de ore c>t un copil se afl9 <n
fa:a unui televi"or =i comportamentul acestuia.
La capitolul stres ambiental intr9 =i rela:ia dintre p9rin:i. #ac9 <ntre ace=tia exist9 tensiuni,
care promovea"9 o atmosfer9 de agresivitate ascuns9 sau f9:i=9, <n cas9, copilul le va
prelua, manifest>nd fa:9 de ele fie disfunc:ii, fie mecanisme de ap9rare. (u pute:i :ine nimic
ascuns de un astfel de copil, fiindc9 el va 7citi. c>mpurile dvs. energetice =i va <n:elege exact
ceea ce g>ndi:i =i sim:i:i, chiar dac9 nu ve:i exprima niciodat9 astfel de lucruri.
3. Alergiile alimentare
!orpul fi"ic al copilului indigo sau cristal este =i el foarte sensibil. $desea el nu va suporta
hrana g9tit9 =i aditivii alimentari, reac:ion>nd inadecvat la "ah9r =i cofein9. $ceasta
<nseamn9 c9 dulciurile, b9uturile av>nd coloran:i artificiali, biscui:ii, pl9cintele, hamburgerii
=i ciocolata vor crea, <n acest copil, un comportament disfunc:ional =i hiperactiv. $ oferi
acestui copil indigo sau cristal o ciocolat9 =i o !oca'!ola, este echivalent, pentru el, cu a'i
administra un drog. &istemul s9u va reac:iona prin hiperactivitate, gener>nd un
comportament hiperactiv, urmat de o 7pr9bu=ire. sau 7istericale., atunci c>nd, la revenire,
se vor estompa efectele, el suferind de simptome ale sevrajului, at>t la "ah9r, c>t =i la
cofein9.
$ceasta <nseamn9 c9 mul:i dintre copiii indigo nu vor suporta o diet9 7normal9.. !arnea de
pui =i cea ro=ie sunt pline de hormoni, antibiotice =i chimicale =i majoritatea m>nc9ruriilor
g9tite sau la conserv9, dintre cele cump9rate <n supermarJeturi, con:in =i ele chimicale care
ar putea s9 nu fie tolerate. !opilul poate manifesta =i intoleran:9 la gluten =i lactate,
de"volt>nd simptome cum ar fi ec"emele, problemele digestive =i tulbur9ri ale sinusurilor =i
de nasMg>tMurechi. ;ndrum9ri pentru abordarea acestor probleme
Educaia
!opilul indigo sau cristal va reac:iona bine la un sistem educa:ional, <n care exist9 un
echilibru <n stimularea ambelor emisfere ale creierului, sub forma mu"icii, artelor, dansului =i
teatrului.
!el mai bun sistem pentru copilul indigo sau cristal este probabil sistemul Oaldorf, care
pune mai <nt>i un accent maxim pe elementele :in>nd de emisfera dreapt9, pentru ca apoi
s9 o de"volte =i pe cea st>ng9, ca ba"9 de sus:inere. $cest sistem se concentrea"9 =i asupra
tehnicilor de 7<mp9m>ntare. a copilului <n trup, de vreme ce mul:i copii indigo reac:ionea"9
la traume printr'un comportament 7de"l>nat. sau ie=ind, de'a dreptul, din corp.
#ac9 ve:i testa copilul pentru a vedea dac9 manifest9 sau nu simptome de $## sau $#I#,
nu le administra:i dec>t cu mult9 precau:ie 6italin, care este un medicament (av>nd deci
efecte secundare =i cre>nd simptome de sevraj), menit a'i ajuta mai mult pe p9rin:i =i pe
profesori <n abordarea copilului, dec>t <m a'l ajuta pe acesta <nsu=i. )xist9 tratamente
alternative homeopate sau const>nd din felurite diete, care sunt mai pu:in d9un9toare =i
mai eficiente.
Stresul ambiental
;n primii ani de via:9, minimali"a:i "gomotele =i stresul. $ici intr9 televi"orul, jocurile pe P!
=i activit9:ile 7violente.. ;ncuraja:i jocul, cultivarea imagina:iei =i apeten:ei pentru citit 5
desenat, colorat =i pove=ti. !rea:i un mediu calm =i lini=tit, pe c>t va fi posibil.
Alimentaia
)ste cel mai greu de urm9rit, din cau"a faptului c9 hrana se g9se=te <n maga"ine =i din
pricina presiunilor exercitate de colegi =i prieteni, copilul fiind <n permanen:9 expus
7atrac:iilor. hranei de proast9 calitate sau junJ'food. ;ncerca:i s9 v9 concentra:i pe
alternative alimentare naturale, organice =i s9n9toase. #ac9 el sufer9 de alergii =i tulbur9ri
comportamentale, va trebui s9 identifica:i natura problemei, cre>ndu'i un regim alimentar
mai echilibrat.
surse:
P interviul si introducerea scrisa de #aniela, au fost primite prin e'mail
P 3rsula &andner
$lte articole* Copiii "c&imbarii