REFERAT

BOLI DE PIELE
1. Dermatofitoza- este o afectiune localizata la
nivelul pielii si este determinata de ciuperci
numite dermatofite care traiesc in celulele
moarte de piele, par sau unghii. Aceasta se
manifesta prin aparitia unei zone umflate,
rosii, solzoase. Apoi zona devine ca un inel si
este insotita de senzatii de mancarime.
Marginile inelului sunt fie cu blistere, fie cu
scuame. Dermatofitoza se ia prin contact
piele-piele cu un om sau un animal. Copiii
mai pot lua boala prin folosirea acelorasi prosoape sau impartirea jucariilor. Medicul va
recomanda pentru tratament o crema antifungica.

2. Varicela - Boala este extrem de contagioasa, se raspandeste foarte
repede si se manifesta prin blistere sau puncte rosii cu senzatii
puternice de mancarime pe tot corpul. Boala debuteaza cu puncte
rosii, care apoi se transforma in blistere, apoi blisterele se sparg, se
usuca si apare o crusta. Consulta medicul in ceea ce priveste
vaccinul antivaricela.


3. Impetigo este o infectie a pielii cauzata de o bacteria. Aceasta
determina aparitia unor vezicule rosii sau blistere, care se pot
sparge si se dezvolta o crusta galben maronie. Veziculele pot
aparea oriunde pe corp, insa sunt frecvente in jurul gurii si al
nasului. Boala este contagioasa si se raspandeste cu usurinta la
copii prin contact piele-piele, dar si prin folosirea acelorasi
prosoape, lenjerie, haine, jucarii etc.
4. Acneea (Cosurile, acnee vulgaris, acnee comune) nu este doar o problema pentru adolescenti;
poate afecta persoane de la 10 ani pn la vrsta de 40 ani. Acnee pot aprea pe piele ca oricare
dintre urmtoarele:
puncte albe
puncte negre
cosuri
pustule
chisturi (Cosuri adanci). Puroi n pustule
Acneea (Cosurile) - Cauze
Acneea este cauzata de hiperactivitatea glandelor sebacee care secreta substane uleioase pe piele
Suprafata pielii are o multime de mici glande sebacee chiar sub suprafata. Aceste glande produc
sebum (un ulei natural) care pstreaz pielea neted i catifelat.
Porii pielii (guri n piele) permite ca sebumul sa ajunga la suprafata pielii. Prul crete, de
asemenea, prin aceti pori.
Glandele sebacee ale persoanelor cu acnee sunt deosebit de sensibile la niveluri sanguine
normale a unui hormon numit testosteron, gsite n mod natural atat la brbai cat i la femei.
Dac suntei predispus la acnee, testosteronul declanseaza glandele sebacee pentru a produce
sebum in exces. n acelai timp, celulele moarte ale pielii, nu se desprind n mod corespunztor
i blocaza foliculi.
Combinaie a acestor dou efecte produce o acumulare de bacterii n foliculii parului. Acest
lucru duce la aparitia punctelor negre i albe.
Pentru unii oameni, acneea nu progreseaz dincolo de acest stadiu.
Acnee de obicei cauzeaza una sau mai multe dintre urmtoarele simptome:
piele grasa
puncte negre (comedoane deschise)
punctele albe (comedoane inchise)
pete roii sau galbene (pustule)
profunde leziuni inflamate (noduli si chisturi)
cicatrici
Tratamentul acneei trebuie sa aiba in vedere tipul acneei:
retentionala, inflamatorie sau mixta,precum si intensitatea si
gravitatea sa.

In timp ce tratamentul acneei usoare/debutante este local, in
acneea severa acesta este foarte complex: reducerea seboreei,
introducerea isotretinoinei sau antibioticelor per os,
tratamente microchirurgicale,tratamente dermato-cosmetice,
sustinere psihologica.
Diverse afeciuni oculare
Printre cauzele vederii nceoate se numr un glob ocular prea alungit sau prea aplatizat
(miopie i hipermetropie), dar i defecte de curbur a globului ocular (astigmatism). La vrsta
mijlocie cristalul ncepe s se rigidizeze (prezbitism), astfel nct este tot mai greu s focalizai
asupra obiectelor apropiate. Alte afeciuni care provoac o tulburare accentuat a vederii sunt
opacizarea cristalinului (cataract), exces de lichid n ochi (glaucom) i schimbri la nivelul retinei
provocate de mbtrnire (degenerare macular).

Cataracta

Formarea cataractei presupune opacifierea cristalinului ochiului. Chirurgia implic ndeprtarea
cristalinului opacifiat i nlocuirea lui cu unul artificial. Apariia strii de opac, ca i
degenerescena maculei, cum i attde multe multe boli din organismul nostru, sunt strns
legate de vtmarea produs de excesul de radicali liberi reactivi. ntr-un studiu fcut de
cercettorii din Wisconsin s-a concluzionat c persoanele care au consumat cel mai mult lutein
(un anumit tip de oxidant) au avut cataract cam cu jumtate mai puin dect cei care nu au
consumat. Luteina este un clement chimic interesant deoarece, pe lng faptul c este
disponibil n spanac, ct i n alte legume cu frunze verzi, el: constituie o parte integrant a nsui
esutul cristalinului. n mod similar, cei care au consumat cel mai mult spanac au avut cu 40%
mai puin cataract.
Degenerescen macular

Degenerescena macular este o boal care afecteaz peste
30 de milioane de persoane n lume, fiind prima cauz ce
orbire a persoanelor de peste 50 de ani. Aa cum indic i
numele, aceast afeciune implic distrugerea maculei
(centrul retinei), care reprezint locul de intersecie
biochimic din ochi unde energia care provine din lumin
este transformat ntr-un semnal nervos. n jurul maculei se
afl acizi grai care pot reaciona cu lumina care vine i va
produce un nivel sczut de radicali liberi foarte reactivi.
Aceti radicali liberi pot distruge esutul nvecinat, inclusiv
macula. Viziunea central se deterioreaz progresiv i pe
aceast zon apare o pat neagr, care este proiectat pe
obiectul pe care persoana l privete.
Conjunctivita i blefarita

Conjunctivit sau ochii roii este forma cea mai comun
de iritaie ocular datorat inflamrii conjunctivei
(membrana transparent care acoper albul ochilor i
cptuete pleoapele). Aceasta se nroete, devine
granuloas d mncrimi, producnd o scurgere care, n
conjunctivita infecioas face c n timpul somnului
pleoapele s se lipeasc. n conjunctivita alergic deseori
asociat cu rinita alergic scurgerea este transparent, iar
pleoapele sunt umflate. Poate exista o sensibilitate anormal
la lumin.

Blefarita (inflamaia pleoapelor) provoac roea, iritaie i o piele solzoas la marginea
pleoapelor. Pe pleoape i pe gene pot aprea puncte zgrunuroase, de secreie uscat. Aceast
afeciune, asociat uneori cu mtreaa sau eczemele are tendina s reapar periodic.
Lipsa de vitamina A este cea mai obinuit cauz a ochilor uscai
Dac avei o infecie ocular, trebuie s evitai s v atingei ochii splndu-v totodat ct mai
des pe mini.
Reducei riscul de conjunctivit ncurajndu-i pe membrii familiei s nu foloseasc dect
prosopul lor, i dac au astfel de afeciuni, s se trateze. Protejai-v ochii cu ochelari atunci
cnd efectuai operaiuni care genereaz praf sau fum.
n cazul iritaiei oculare persistente i de origine alergic, excludei din diet produsele lactate,
cafeaua, i alergeni.

BOLI _LIMBA
Leucoplachia poate apare atunci cind exista un numar mare de bacterii si acumulare de resturi
alimentare pe suprafata dorsala a limbii datorita deshidratarii usoare, bolilor insotite de febra.
Limba Alba
Culoarea limbii tradeaza starea de sanatate. O limba sanatoasa este in general roz, cu o tenta de
alb la suprafata si este stralucitoare si catifelata. O data cu procesul de masticatie, limba si
straturile superioare alea acesteia se regenereaza, iar culoarea limbii este influentata de
alimentele pe care le consumam. Astfel, fiecare ar trebui sa stim care este de obicei culoarea
limbii noastre si sa o examinam cel putin o data pe luna pentru a identifica eventuale schimbari
ale culorii, ce pot fi semne prevestitoare pentru diverse afectiuni.
Cand limba isi schimba culoarea din roz intr-un alb pastos, este oarecum lipicioasa, mucoasa
care o acopera este groasa si pare sa nu se regenereze, este un semn ca organismul se lupta cu o
infectie. Limba alba este prezenta in cazul virozelor respiratorii, gripa, raceala puternica sau
bronsita. Atunci cand culoarea alba este asociata cu depozite galbene incat pielea de pe limba
se descuameaza este cel mai probabil un semn ca pancreasul sau splina sunt in suferinta.
Albirea stratului superficial al limbii sau prezenta petelor
albe pe limba poate fi intalnita in infectii sau inflamatii
cronice ale suprafetei limbii. Unele infectii din sfera ORL, mai
ales candidoza bucala sunt insotite de limba alba. Inflamarea
si albirea limbii poate apare si datorita uscaciunii sau a
irirtantilor externi cum este fumul de tigara.
Inflamarea limbii este cunoscuta drept glosita. Unele pete
albe ale limbii cunoscute drept leucoplachie pot fi leziuni
precanceroase.
CAUZELE LEUCOPLACHIEI (LIMBEI ALBICIOASE):
-lichenul plan, fumatul, candidoza
-glosita, respiratia prelungita pe gura.

URECHE
Boli ale urechii i sistemului auditiv
Probleme cu urechea sau sistemul de procesare al undelor sonore n creier pot conduce la
asurzire.
Asurzire
Boala Mnire
Dereglri de echilibru
Infecii ale urechii
Meningit
Otit
Otoscleroz
Sindromul Usher
Boala Meniere este o afectiune a urechii interne determinata de o acumulare excesiva de lichid
in urechea interna, ce tulbura echilibrul si duce la vertej (ameteala) sau tulburari de auz.
Tulburarile incep, de obicei, intr-una dintre urechi si la multi pacienti progreseaza la cealalta
ureche. De exemplu, o persoana poate simti o pierdere gradata a auzului, un sforait, bazait sau
tarait in urechi, sau senzatia ca tonurile suna diferit intr-o ureche fata de cealalta.
Cauzele bolii Meniere
Cauza bolii Meniere este umplerea cu prea mult lichid a urechii interne. Aceasta poate fi
declansata de anxietate, tensiune sau de consumul excesiv de sare.
Forma si nivelul de lichid din urechea interna pot fi, de asemenea, modificate de anumite boli si
stari, printre care:
- infectiile urechii mijlocii (otita medie);
- sifilisul;
- leucemia;
- otoscleroza (intarirea oaselor din urechea medie);
- probleme imune.
Simptomele bolii Meniere
Simptomele din boala Meniere sunt:
- ameteala;
- greata si varsaturi;
- paloare si extenuare;
- scaderea auzului, tiuituri in urechi si sensibilitate la zgomote prea puternice;
- senzatia de plin in ureche, uneori incepand inaintea crizei de ameteala;
- durere de cap.
Dintre medicamentele prescrise, fac parte diureticele (pentru favorizarea eliminarii lichidului) si
sedative precum meclizina si diazepamul pentru calmarea pacientului si scaderea senzatiei de
ameteala.
Sfaturi esentiale si prevenire!
- redu consumul de sare care provoaca retinerea de lichide in organism;
- ia un aport zilnic de 2000 mg de vitamina C, alte 50 mg de vitamina B1, B2 si B6, 20 mg de zinc
si alte vitamine si substante minerale;
- in timpul unei crize de boala Meniere, stai intins, nemiscat si incearca sa te relaxezi;
- evita cofeina, fumatul si alcoolul;
- incearca sa dormi bine noaptea;
- evita sa sofezi, sa inoti, sa urci pe scari sau alte activitati in care o criza de ameteala poate
determina raniri grave.
Se disting, n funcie de localizare:
OTITA-otit extern sau otita extern difuz, care reprezint inflamaia conductului auditiv
extern. se manifest prin mncrime n conductul auditiv extern, o senzaie de tensiune i
cldur la nivelul conductului;
otit medie, inflamaia urechii medii; apare frecvent la copii mici din cauza particuaritior
anatomice ( trompa lui Eustachio este larg, orizontal i scurt), poziiei orizontale a copilului i
imunodificiena fiziologic.
otit medie acut, de regul de origine viral sau bacterian, care este nsoit de durere i
febr;
otit medie cronic,
otit medie supurat cronic:
forma benigna sau mezotimpanit asociat cu perforaia timpanului (mezoepitimpanal), otoree
cronic, hipoacuzie de transmisie, distrucii osiculare fr osteoliz;
forma malign: epitimpanita sau epimezotimpanita - prezint perforaia timpanului
(epitimpanita), otoree purulent, polip, colesteatom, distrucii osiculare cu osteoliz;
otit intern (labirintit)- prezint inflamaia labirintului. Infecia ajunge n labirint prin
intermediul ferestrelor oval sau rotund.

BOLILE NASULUI

Rhinitis inflamaia mucoasei din cavitatea nazal;la rceal cu guturai sau rinit alergic,
(Epistaxis) - hemoragie nazal
Eczema nazal
Devierea septumului nazal
Furuncull
Rhinophym
Tumori: Bazaliom, Spinaliom, rar Sarkom i Melanom
Sinuzita
Sinuzita este o inflamare a sinusurilor paranazale, care poate sau nu poate fi rezultatul unei infecii,
de la probleme bacteriale, virale, alergice, imunitare sau ale unor ciuperci. Noi clasificri ale sinuzitei
se refer la rinosinuzit, o inflamare a sinusurilor, dar i a nasului (rinit).
Sunt cteva perechi de sinusuri paranazale, incluzndu-le pe cele frontale, maxilare, cele ale
oaselor tmplelor, precum i cele ale oaselor ce susin globul ocular. Sinuzita poate fi clasificat
dup locul n care aceasta acioneaz:
Sinuzit maxilar - poate provoca dureri sau presiune in zona maxilarului (obraz); durere de
dini, migrene
Sinuzit frontal - poate provoca dureri sau presiune in zona frontal a sinusurilor (localizat
dup/deasupra ochilor), migrene
Sinuzit etmoidal - poate provoca dureri ntre/dup zona ochilor, migrene
Sinuzit sfenoidal - poate provoca durere sau presiune dup ochi, dar alteori se manifest
prin senzaiile de ameeal
Recente studii ale sinuzitei indic faptul c aceasta apare ca o mare varietate de boli care afecteaz
tractul respirator i e deseori legat de astm. Toate formele de sinuzit pot fi un rezultat sau o parte
dintr-o inflamare a cii respiratorii, de aceea alte simptome ale acesteia (spre exemplu, tusea) pot fi
asociate cu sinuzita.

LUNGESCU DAN CIPRIAN