Cap. V PRESCRIPTII DE PROIECTARE ..............................................................................................

2
V.1 Continutul cadru al Proiectului tehnic conform Ordinului nr. 863/2008: ................................. 2
V.2. Metodologia de realizare a Documentatiei Tehnice de Autorizare a Constructiei
(D.T.A.C.)................................................................................................................................................. 8
V.3. Metodologia de realizare a Detaliilor de Executie ................................................................... 14
V.4. Urmarirea de santier, asistenta tehnica. ................................................................................... 20
4. ORGANIZAREA PROCESULUI DE PROIECTARE ..................................................................... 22
4.1 Structura echipei de specialiti .................................................................................................... 22
4.2 Documente tehnice elaborate n diverse etape ........................................................................ 23
5. METODOLOGIA ELABORARII PROIECTULUI ............................................................................ 23
5.1 Principalele domenii de studiu ..................................................................................................... 23
5.2 Lista activitilor ............................................................................................................................. 23
5.3 Descrierea sumar a modului de rezolvare a fiecrei sarcini ................................................. 23
6. MANAGEMENTUL PROIECTULUI I CALITATE ........................................................................ 25



Cap. V PRESCRIPTII DE PROIECTARE
V.1 Continutul cadru al Proiectului tehnic conform Ordinului nr. 863/2008:
A. Partile scrise
1. Descrierea generala a lucrarilor.
1.1. Elemente generale.
Proiectul tehnic verificat, avizat si aprobat potrivit prevederilor legale reprezinta
documentatia scrisa si desenata pe baza careia se executa lucrarea.
Proiectul tehnic trebuie sa fie elaborat in mod clar si sa asigure informatii complete, astfel
incat autoritatea contractanta sa obtina date tehnice si economice complete privind viitoarea
lucrare care va raspunde cerintelor sale tehnice, economice si tehnologice.
De asemenea, este necesar ca proiectul tehnic sa fie complet si suficient de clar, astfel
incat sa se poata elabora pe baza lui detaliile de executie in conformitate cu materialele si
tehnologia de executie propusa, dar cu respectarea stricta a prevederilor proiectului tehnic, fara
sa fie necesara suplimentarea cantitatilor de lucrari respective si fara a se depasi costul lucrarii,
stabilit in faza de oferta pentru executia lucrarilor.
1.2. Descrierea lucrarilor.
In cadrul descrierii lucrarilor care fac obiectul proiectului tehnic se vor face referiri asupra
urmatoarelor elemente:
o amplasamentul;
o topografia;
o clima si fenomenele naturale specifice zonei;
o geologia, seismicitatea;
o prezentarea proiectului pe volume, brosuri, capitole;
o organizarea de santier, descriere sumara, demolari, devieri de retele etc.;
o caile de acces provizorii;
o sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon etc., pentru organizarea de santier si
definitive;
o caile de acces, caile de comunicatii etc.;
o programul de executie a lucrarilor, graficele de lucru, programul de receptie;
o trasarea lucrarilor;
o protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier;
o masurarea lucrarilor;
o laboratoarele contractantului (ofertantului) si testele care cad in sarcina sa;
o curatenia in santier;
o serviciile sanitare;
o relatiile dintre contractant (ofertant), consultant si persoana juridica achizitoare
(investitor);
o memoriile tehnice, pe specialitati.
2. Caietele de sarcini pe specialitati.
Caietele de sarcini dezvolta in scris elementele tehnice mentionate in planse si prezinta
informatii, precizari si prescriptii complementare planselor.
Aceste caiete de sarcini se elaboreaza de catre proiectant pe baza planselor deja
terminate si se organizeaza, de regula, in brosuri distincte, pe specialitati.
2.1. Rolul si scopul caietelor de sarcini.
o Reprezinta descrierea scrisa a lucrarilor a caror executie va face obiect al achizitiei; in
planse se face prezentarea lor grafica, iar in breviarele de calcul se justifica
dimensionarea elementelor constituente.
o Plansele, breviarele de calcul si caietele de sarcini sunt complementare. Notele
explicative inscrise in planse sunt scurte si cu caracter general, vizand in special
explicitarea desenelor.
o Contin nivelul de performanta al lucrarilor, descrierea solutiilor tehnice si tehnologice
folosite, care sa asigure exigentele de performanta calitative.
o Detaliaza aceste note si cuprind caracteristicile si calitatile materialelor folosite, testele si
probele acestora, descriu lucrarile care se executa, calitatea, modul de realizare, testele,
verificarile si probele acestor lucrari, ordinea de executie si de montaj si aspectul final.
o Impreuna cu plansele, trebuie sa fie astfel concepute incat pe baza lor sa se poata
determina cantitatile de lucrari, costurile lucrarilor si utilajelor, forta de munca si dotarea
necesara in vederea executiei lucrarilor.
o Elaborarea acestora se face pe baza breviarelor de calcul si a planselor de catre ingineri
specialisti, pentru fiecare categorie de lucrare.
o Forma de prezentare trebuie sa fie ampla, clara, sa contina si sa clarifice precizarile din
planse, sa defineasca calitatile materialelor, cu trimitere la standarde, sa defineasca
calitatea executiei, normativele si prescriptiile tehnice in vigoare.
o Stabilesc responsabilitatile pentru calitatile materialelor si ale lucrarilor si
responsabilitatile pentru teste, verificari si probe.
o Orice neclaritate in executia lucrarilor trebuie sa isi gaseasca precizari in caietele de
sarcini.
o Nu trebuie sa fie restrictive.
o Redactarea acestora trebuie sa fie concisa, sistematizata si exprimarea se va face cu
minimum de cuvinte.
o Sa prevada modul de urmarire a comportarii in timp a lucrarii.
o Sa prevada masurile si actiunile de demontare, de demolare (inclusiv reintegrarea in
mediul natural al deseurilor), dupa expirarea perioadei de viata (postutilizarea).
2.2. Tipuri si forme de caiete de sarcini.
In functie de destinatie caietele de sarcini pot fi:
o caiete de sarcini pentru executia lucrarilor;
o caiete de sarcini pentru receptii, teste, probe, verificari si puneri in functiune, urmarirea
comportarii in timp a constructiilor si confinutul cartii tehnice a constructiei;
o caiete de sarcini pentru furnizori de materiale, utilaje, echipamente si confectii diverse.
In functie de domeniul la care se refera caietele de sarcini pot fi:
o caiete de sarcini de sarcini generale care se refera la lucrarile curente in domeniul
constructiilor si care acopera majoritatea categoriilor de lucrari;
o caiete de sarcini speciale care se refera la lucrari specifice si care sunt elaborate
independent pentru fiecare lucrare.
2.3. Continutul caietelor de sarcini.
Dat fiind ca fiecare lucrare in constructii are un anumit specific, caietele de sarcini sunt
elaborate pentru fiecare lucrare, folosindu-se, daca este posibil, parti, sectiuni, capitole etc.,
elaborate anterior, verificate si adaptate la noile conditii tehnice ale lucrarii si puse de acord cu
prescriptiile tehnice in vigoare.
Astfel, continutul unui capitol de lucrari din caietul de sarcini trebuie sa cuprinda:
o breviarele de calcul pentru dimensionarea elementelor de constructii si de instalatii;
o nominalizarea planselor care guverneaza lucrarea;
o proprietatile fizice, chimice, de aspect, de calitate, tolerante, probe, teste etc. pentru
materialele componente ale lucrarii, cu indicarea standardelor;
o dimensiunea, forma, aspectul si descrierea executiei lucrarii;
o ordinea de executie, probe, teste si verificari ale lucrarii;
o standardele, normativele si alte prescriptii care trebuie respectate la materiale, utilaje,
confectii, executie, montaj, probe, teste si verificari;
o conditiile de receptie, masuratori, aspect, culori, tolerante etc.
3. Listele cantitatilor de lucrari.
Acest capitol va cuprinde toate elementele necesare in vederea cuantificarii valorice si a
duratei de executie a lucrarilor, si anume:
o centralizatorul obiectelor, pe obiectiv;
o centralizatorul categoriilor de lucrari, pe obiecte;
o listele cuprinzand cantitatile de lucrari pe capitole de lucrari, aferente categoriilor de
lucrari, cu descrierea in detaliu a acestora;
o listele cuprinzand cantitatile de utilaje si echipamente tehnologice, inclusiv dotarile (dupa
caz);
o specificatiile tehnice.
4. Graficul general de realizare a lucrarii.
B. Partile desenate.
Sunt documentele principale ale proiectului tehnic pe baza carora se elaboreaza partile
scrise ale proiectului si care, de regula, se compun din:
1. Planurile generale.
o planurile de amplasare a reperelor de nivelment si planimetrice;
o planurile topografice principale;
o planurile de amplasare a forajelor, profilurilor geotehnice, inclusiv cu inscrierea in
acestea a conditiilor si a recomandarilor privind lucrarile de pamant si de fundare;
o planurile principale de amplasare a obiectelor, inclusiv cote de nivel, distante de
amplasare, orientari, coordonate, axe, repere de nivelment si planimetrice, cotele +/-
0,00, cotele trotuarelor, cotele si distantele principale de amplasare a drumurilor,
trotuarelor, aleilor pietonale, platformelor etc.;
o planurile principale privind sistematizarea pe verticala a terenului, inclusiv inscrierea in
acestea a volumelor de terasamente, sapaturi-umpluturi, depozite de pamant, volumul
pamantului transportat (excedent si deficit), lucrarile privind stratul vegetal, precum si
precizari privind utilajele si echipamentele de lucru, completari si alte date si elemente
tehnice si tehnologice;
o planurile principale privind constructiile subterane - amplasarea lor, sectiuni, profiluri
longitudinale, dimensiuni, cote de nivel, cofraj si armare, ariile si marca sectiunilor din
otel, marca betoanelor, protectii si izolatii hidrofuge, protectii impotriva agresivitatii
solului, a coroziunii etc.;
o planurile de amplasare a reperelor fixe si mobile de trasare.
2. Plansele principale ale obiectelor.
Se recomanda ca fiecare obiect subteran sau suprateran sa aiba un numar sau un cod
si o denumire proprii, iar plansele sa fie organizate intr-un volum propriu, independent pentru
fiecare obiect.
In cazul in care proiectul este voluminos plansele se vor organiza in volume si/sau
brosuri pentru fiecare specialitate, distinct.
3. Arhitectura.
Va cuprinde planse principale privind arhitectura fiecarui obiect, inclusiv cote,
dimensiuni, tolerante, dintre care:
o planul individual de amplasare;
o planurile de arhitectura ale nivelurilor subterane si supraterane, ale teraselor,
acoperisurilor etc., inclusiv cote, dimensiuni, suprafete, functiuni tehnologice, cu precizari
privind materialele, confectiile etc.;
o sectiuni, fatade, detalii importante, cotate etc.;
o tablouri de prefabricate, confectii;
o tablouri de tamplarii si tablouri de finisaje interioare si exterioare.
Plansele vor contine cote, dimensiuni, distante, functiuni, arii, precizari privind finisajele
si calitatea acestora etc.
4. Structura.
Va cuprinde plansele principale privind alcatuirea si executia structurii de rezistenta,
pentru fiecare obiect, si anume:
o planurile infrastructurii si sectiunile caracteristice cotate;
o planurile suprastructurii si sectiunile caracteristice cotate;
o descrierea solutiilor constructive, descrierea ordinii tehnologice de executie si montaj,
recomandari privind transportul, manipularea, depozitarea si montajul, care se vor
inscrie pe plansele principale.
5. Instalatiile.
Vor cuprinde plansele principale privind executia instalatiilor fiecarui obiect, inclusiv cote,
dimensiuni, tolerante etc., si anume:
o planurile principale de amplasare a utilajelor;
o scheme principale ale instalatiilor;
o sectiuni, vederi, detalii principale; plansele vor contine cote, dimensiuni, calitatile
materialelor, verificarile si probele necesare, izolatii termice, acustice, protectii
anticorosive si parametrii principali ai instalatiilor.
6. Dotari si instalatii tehnologice.
Vor cuprinde planurile de tehnologie si montaj, sectiuni, vederi, detalii, inclusiv cote,
dimensiuni, tolerante, detalii montaj etc., si anume:
o desenele de ansamblu;
o schemele tehnologice ale fluxului tehnologic;
o schemele cinematice, cu indicarea principalilor parametri;
o schemele instalatiilor hidraulice, pneumatice, electrice, de automatizare, comunicatii,
retele de combustibil, apa, iluminat etc., ale instalatiilor tehnologice;
o planurile de montaj, geometrii, dimensiuni de amplasare, prestatii, sarcini etc,, inclusiv
schemele tehnologice de montaj;
o diagramele, nomogramele, calculele ingineresti, tehnologice si de montaj, inclusiv
materialul grafic necesar punerii in funcfiune si exploatarii;
o listele cu utilajele si echipamentele din componenta planurilor tehnologice, inclusiv
parametrii, performantele si caracteristicile.
7. Dotari de mobilier, inventar gospodaresc, prevenirea si stingerea incendiilor, protectia
muncii etc.
o planurile principale de amplasare si montaj, inclusiv cote, dimensiuni, sectiuni, vederi,
tablouri de dotari etc.;
o listele cu dotari, inclusiv parametrii, performantele si caracteristicile acestora.
NOTA:
La elaborarea proiectelor materialele, confectiile, utilajele tehnologice si echipamentele
vor fi definite prin parametri, performante si caracteristici.
Este interzis a se face referiri sau trimiteri la marci de fabrica, producatori ori comercianti
sau la alte asemenea recomandari ori precizari care sa indice preferinte sau sa restranga
concurenta.
Caracteristicile tehnice si parametrii functionali vor fi prezentati in cadrul unor limite (pe
cat posibil) rezultate din breviarele de calcul si nu vor fi date in mod determinist, in scopul de a
favoriza un anumit furnizor (producator sau comerciant).
Proiectul tehnic se va realiza conform continutului cadru specificat in Caietului
de sarcini, parte a documentatiei de atribuire.

V.2. Metodologia de realizare a Documentatiei Tehnice de Autorizare a Constructiei
(D.T.A.C.)
Documentatia tehnica pentru Autorizatia de construire se elaboreaza in conformitate cu:
Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.
OUG 214/4dec.2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executarii lucrarilor de constructii
Ordin nr. 863/2008 pentru aprobarea "Instructiunilor de aplicare a unor prevederi din
Hotararea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea continutului -cadru al documentatiei
tehnico - economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei
de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii"
Legislatia in vigoare.
Premizele pentru elaborarea fazelor sunt:
Certificat de Urbanism.
Expertiza tehnica.
Studii de specialitate.
Ridicarea topografica.
Studii geotehnice.
Studii hidrogeologice.
Proiect tehnic.
Obiective principale, etape si actiuni comune categoriilor de lucrari.
Realizarea (edificarea) constructiilor civile, industriale, agricole sau de orice natura,
inclusiv a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare menajera, precum si drumurile de
interes local, se poate realiza numai in baza si cu respectarea prevederilor unei autorizatii de
construire, emisa in temeiul Legii si in conformitate cu prevederile documentatiilor de urbanism
si de amenajare a teritoriului aprobate .
Desfiintarea (demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea partiala sau totala)
constructiilor si instalatiilor aferente constructiilor, precum si a oricaror amenajari se poate face
numai pe baza unei autorizatii de desfiintare, emisa in aceleasi conditii cu autorizatia de
construire.

Continutul Cadru al Documentatiei Tehnice de Autorizare a Constuctiei (D.T.A.C.)
I. Piese scrise
1. Lista si semnaturile proiectantilor
Se completeaza cu numele in clar si calitatea proiectantilor, precum si cu partea din
proiect pentru care raspund.
2. Memoriu
2.1. Date generale:
Descrierea lucrarilor care fac obiectul documentatiei tehnice pentru autorizarea lucrarilor
de constructii, facandu-se referiri la:
- amplasamentul, topografia acestuia, trasarea lucrarilor;
- clima si fenomenele naturale specifice;
- geologia si seismicitatea;
- categoria de importanta a obiectivului
2.2. Memorii pe specialitati
Descrierea lucrarilor de:
- arhitectura;
- structura;
- instalatii de alimentare cu apa si canalizare menajera;
- infrastructura rutiera;
- dotari si instalatii tehnologice, dupa caz;
- amenajari exterioare si sistematizare verticala
2.3. Date si indici care caracterizeaza investitia proiectata, cuprinsi in anexa la cererea pentru
autorizare:
- caracteristici ale sistemelor de apa si canalizare;
- caracteristici ale sistemului rutier;
- suprafetele - construita desfasurata, construita la sol si utila;
- inaltimile cladirilor si numarul de niveluri;
- volumul constructiilor;
- procentul de ocupare a terenului - P.O.T.;
- coeficientul de utilizare a terenului - C.U.T.
2.4. Devizul general al lucrarilor, intocmit in conformitate cu prevederile legale in vigoare
2.5. Anexe la memoriu
2.5.1. Studiul geotehnic
2.5.2. Referatele de verificare a documentatiei tehnice - D.T., in conformitate cu legislatia in
vigoare privind calitatea in constructii, intocmite de verificatori tehnici atestati de Ministerul
Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, alesi de investitor.
2.5.5. Avizele si acordurile privind asigurarea, bransarea si racordarea la infrastructura
edilitara, dupa caz, precum si avizele, acordurile si actele administrative specifice ale
organismelor administratiei publice centrale sau ale serviciilor deconcentrate ale acestora, dupa
caz - Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, Ministerului Internelor si Reformei
Administrative, Ministerului Sanatatii Publice, precum si ale Ministerului Culturii si Cultelor,
Ministerului Apararii, Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, Ministerului
Transporturilor, Serviciului Roman de Informatii ori ale altor organisme interesate, stabilite prin
certificatul de urbanism conform reglementarilor legale in vigoare si ca urmare a conditiilor
speciale de amplasament si/sau a functionalitatii investitiei, dupa caz, obtinute in prealabil de
solicitant.
2.5.6. Acordul vecinilor, conform prevederilor legale in vigoare, exprimat in forma autentica,
pentru constructiile noi, amplasate adiacent constructiilor existente sau in imediata lor
vecinatate - si numai daca sunt necesare masuri de interventie pentru protejarea acestora -,
pentru lucrari de constructii necesare in vederea schimbarii destinatiei in cladiri existente,
precum si in cazul amplasarii de constructii cu alta destinatie decat cea a cladirilor invecinate.
II. Piese Desenate
1. Planuri generale
1.1. Plan de incadrare in teritoriu
- plan de incadrare in zona a lucrarii, intocmit la scarile 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000,
dupa caz, emis de oficiul de cadastru si publicitate imobiliara teritorial
1.2. Plan de situatie privind amplasarea obiectivelor investitiei
- plan cu reprezentarea reliefului, intocmit in sistemul de Proiectie Stereografic 1970, la scarile
1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, dupa caz, vizat de oficiul de cadastru si publicitate
imobiliara teritorial, pe care se vor reprezenta:
- imobilul, identificat prin numarul cadastral, pentru care a fost emis certificatul de urbanism,
descris prin totalitatea elementelor topografice determinante pentru suprafata, lungimea
laturilor, unghiuri, inclusiv pozitia si inaltimea la coama a calcanelor limitrofe, precum si pozitia
reperelor fixe si mobile de trasare;
- amplasarea tuturor constructiilor care se vor mentine, se vor desfiinta sau se vor construi;
- cotele constructiilor proiectate si mentinute, pe cele trei dimensiuni (cotele +/- 0,00; cote de
nivel; distante de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor si altele asemenea);
- denumirea si destinatiile fiecarui corp de constructie;
- sistematizarea pe verticala a terenului si modul de scurgere a apelor pluviale;
- accesele pietonale si carosabile din incinta si cladiri, plantatiile prevazute;
- planul parcelar al tarlalei in cazul imobilelor neimprejmuite care fac obiectul legilor de restituire
a proprietatii.
1.3. Planul privind constructiile subterane
Va cuprinde amplasarea acestora, in special a retelelor de utilitati urbane: trasee,
dimensiuni, cote de nivel privind pozitionarea caminelor - radier si capac -, si va fi redactat la
scara 1:500.
In cazul lipsei unor retele publice de echipare tehnico-edilitara se vor indica instalatiile
proprii prevazute prin proiect, in special cele pentru alimentare cu apa si canalizare.
2. Planse pe specialitati
2.1. Arhitectura
Piesele desenate de arhitectura vor cuprinde plansele principale privind arhitectura
fiecarui obiect, redactate la scara 1:50 sau 1:100, dupa cum urmeaza:
- planurile cotate ale tuturor nivelurilor subterane si supraterane, cu indicarea functiunilor,
dimensiunilor si a suprafetelor;
- planurile acoperisurilor - terasa sau sarpanta -, cu indicarea pantelor de scurgere a apelor
meteorice si a modului de colectare a acestora, inclusiv indicarea materialelor din care se
executa invelitorile;
- sectiuni caracteristice - in special pe linia de cea mai mare panta, acolo unde este cazul - care
sa cuprinda cota 0,00, cotele tuturor nivelurilor, inaltimile determinante ale acoperisului - cotele
la coama si la cornise -, fundatiile cladirilor invecinate la care se alatura constructiile proiectate;
- toate fatadele, cu indicarea materialelor si finisajelor, inclusiv culorile, cotate si cu indicarea
racordarii la nivelul terenului amenajat;
- in situatia integrarii constructiilor intr-un front existent, se va prezenta si desfasurarea stradala
prin care se va arata modul de integrare a acestora in tesutul urban existent.
2.2. Structura
2.2.1. Planul fundatiilor
Se redacteaza la scara 1:50 si va releva:
- modul de respectare a conditiilor din studiul geotehnic;
- masurile de protejare a fundatiilor cladirilor invecinate, la care se alatura constructiile
proiectate.
2.2.2. Detalii de fundatii
2.2.3. Proiect de structura complet
Se prezinta pentru constructii cu mai multe subsoluri si cel putin 10 niveluri
2.3. Instalatii
2.3.1. Schemele instalatiilor
Se prezinta parametrii principali si schemele functionale ale instalatiilor proiectate
2.4. Dotari si instalatii tehnologice
In situatia in care investitia urmeaza sa functioneze pe baza unor dotari si instalatii tehnologice,
determinante pentru configuratia planimetrica a constructiilor, se vor prezenta:
2.4.1. Desene de ansamblu
2.4.2. Scheme ale fluxului tehnologic
Fiecare plansa prezentata in cadrul Sectiunii II - PIESE DESENATE va avea in partea
dreapta jos un cartus, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numarul
de inmatriculare sau numarul autorizatiei, dupa caz, titlul proiectului si al plansei, numarul
proiectului si al plansei, data elaborarii, numele, calitatea si semnatura elaboratorilor si ale
sefului de proiect.
NOTA:
La elaborarea proiectelor materialele, confectiile, utilajele tehnologice si echipamentele
vor fi definite prin parametri, performante si caracteristici.
Este interzis a se face referiri sau trimiteri la marci de fabrica, producatori ori comercianti
sau la alte asemenea recomandari ori precizari care sa indice preferinte sau sa restranga
concurenta.
Caracteristicile tehnice si parametrii functionali vor fi prezentati in cadrul unor limite (pe
cat posibil) rezultate din breviarele de calcul si nu vor fi date in mod determinist, in scopul de a
favoriza un anumit furnizor (producator sau comerciant).
Proiectul tehnic se va realiza conform continutului cadru specificat in Caietului de sarcini, parte
a documentatiei de atribuire.

V.3. Metodologia de realizare a Detaliilor de Executie
Detaliile de executie reprezinta etapa finala a elaborarii proiectului realizata dupa
insusirea (aprobarea) de catre beneficiar a proiectului tehnic si dupa emiterea autorizatiei de
construire.
Detaliile de Executie se elaboreaza in conformitate cu:
Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.
Ordinul nr. 863/2008 pentru aprobarea Instructiunilor de aplicare a unor prevederi din
Hotararea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea continutului cadru al
documentatiei tehnico economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si
metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de
interventii.
Hotararea de Guvern nr. 28/2008 privind aprobarea continutului cadru al
documentatiei tehnico economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si
metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de
interventii.
Normativul P100/2006 pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte,
social-culturale, agrozootehnice si industriale.
Normativul P118/95 de siguranta la foc.
Legislatia in vigoare.
Premizele pentru elaborarea fazelor sunt:
Tema de Proiectare.
Certificat de Urbanism.
Expertiza tehnica.
Studii de specialitate.
Ridicarea topografica.
Studiu de Fezabilitate (aprobat).
Proiectul tehnic.
Obiective principale, etape si actiuni comune categoriilor de lucrari.
La elaborarea fazei se va urmarii indeplinirea urmatoarelor obiective principale:
nuantarea la nivel de amanunt a solutiilor stabilite in proiectul tehnic, fara modificarea
autorizatiei de construire si a costurilor prevazute prin deviz;
Etapele si actiunile succesive la elaborarea Detaliilor de Executie:
Elaborarea detaliilor de executie se face practic in paralel cu executia lucrarilor si implica
cunoasterea exacta a tipodimensiunilor si a specificatiilor tehnice pentru materialele si
echipamentele care se pun in opera cat si posibilitatea de adaptare punctuala a
proiectului tehnic la conditiile concrete de executie Consultari tehnice coordonate ale
tuturor specialitatilor implicate in vederea adoptarii unor solutii optime; consultari cu
verificatorii de proiect atestati.
Elaborarea proiectului se face conform continutului cadru definit in Ordinul nr. 863/2008
pentru aprobarea Instructiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotararea Guvernului
nr. 28/2008 privind aprobarea continutului cadru al documentatiei tehnico economice
aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a
devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii.
consilierea beneficiarului la alegerea materialelor pentru finisaje.
Dimensiunea (continutul-cadru) si evaluarea fazei de Detalii de Executie depinde de
urmatoarele:
complexitatea lucrarii;
caracterul solutionarilor din proiect, de unicat sau de lucrari curente;
tehnologii specifice de executie;
specificatiile tehnice privind materialele de constructie, utilajele si echipamentele folosite
si care impun intr-o masura mai mica sau mai mare detalieri fata de proiectul tehnic.
Anumite categorii de detalii pot fi elaborate de care antreprenori (mai ales pentru lucrari
obisnuite), de furnizorii de materiale si echipamente sau de catre birouri de proiectare
specializate in lucrari de mare complexitate care implica un nivel tehnologic ridicat cum ar fi:
peretii cortina, tamplaria speciala din lemn, PVC sau profile de aluminiu cu geam termopan,
stereotomie, instalatii de ventilatie sau climatizare, detalii de montaj pentru ascensoare, instalatii
sau alte echipamente etc.
Detaliile de executie se verifica pentru cerintele de calitate de specialisti atestati
de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor in conditiile legii. Verificatorii
vor avea competenta necesara verificarii si vor intocmi rapoarte de verificare pe
specialitatile care se regasesc in documentele de proiectare.
Continutul cadru al detaliilor de executie.
a) Detaliile de executie pentru arhitectura - sc. 1:20, 1:10, 1:5, 1:2, 1:1 (altele decat cele
cuprinse in proiectul tehnic sau adaptari ale acestora si care nu fac obiectul unui eventual
proiect de amenajari interioare), dupa caz pentru:
balustrade sau/si parapeti;
placarea scarilor interioare si exterioare;
plafoane suspendate;
zone caracteristice pentru fatade (detalii de travee);
mascarea instalatiilor;
termo-hidroizolatii, inclusiv racordarea la suprafetele verticale, detalii de rost;
detalii pentru acoperis, invelitoare, streasina;
jardiniere;
alte detalii considerate de catre proiectant ca necesare pentru explicitarea in totalitate a
solutiilor prevazute in proiectul tehnic.
La acestea se adauga consilierea beneficiarului la alegerea materialelor pentru finisaje
(tipodimensiuni si culori), cum ar fi: piatra naturala, gresie, faianta, lambriuri, parchet, mocheta,
tamplarie, in limita in care punerea in opera a acestora este obisnuita si nu implica desene
speciale de montaj si insusirea detaliilor prevazute de furnizori pentru tamplaria interioara si
exterioara (inclusiv de tip pereti cortina) sau a altor furnituri prefabricate (grile, jaluzele etc.) in
concordanta cu specificatiile din proiectul tehnic si tablourile de tamplarie sau adaptarea
acestora la oferta furnizorilor.
In cazul constructiilor cu un grad ridicat de reprezentare, la care se prevad finisaje
interioare si exterioare pretioase (piatra - marmura, gresie, faianta, lambriuri si parchete din
esente scumpe, plafoane suspendate, panouri decorative, vitralii, semineuri, mobilier, vopsitorii
decorative, etc.) rezolvarile pentru finisaje la de detalii de executie, armonizate intr-un concept
decorativ unitar, coordonate cu proiectele de arhitectura si instalatii aferente constructiei (in
special pentru iluminat), vor face obiectul unui proiect de amenajari si decoratiuni interioare si
dupa caz a unui proiect de stereotomie (pentru lucrarile din piatra - marmura, interioare si
exterioare), contractate si tarifate suplimentar fata de onorariul de baza.
b) Detaliile de executie pentru structura de rezistenta cuprind de regula:
adaptari ale fundatiilor la conditiile geotehnice reale rezultate dupa executarea sapaturii
qenerale, dupa caz, cand studiul geotehnic nu a putut prelimina toate conditiile specifice
de fundare, pentru terenuri dificile, la alipiri la calcan cu o constructie existenta la care
nu s-a putut cunoaste exact cota de fundare sau in zone construite anterior sau cu o
incarcatura arheologica etc.;
detalieri si prevederi suplimentare privind solutiile de protectie a constructiilor existente
alipite la calcan;
detalii tehnologice privind executia structurii de rezistenta adaptate posibilitatilor tehnice
ale antreprenorului;
modificari ale sectiunilor de armare determinate de posibilitatile de aprovizionare cu otel
beton etc.
c) Detaliile de executie pentru instalatiile aferente constructiei.
d) Detaliilor de executie pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare
Proiectul in faza Detalii de executie verificat, avizat si aprobat potrivit prevederilor
legale reprezinta documentatia scrisa si desenata pe baza careia se desfasoara lucrarile de
executie.
Elaborarea detaliilor de executie se face pe baza proiectului tehnic, in conformitate cu
materialele si tehnologia de executie propuse, dar cu respectarea stricta a prevederilor
proiectului tehnic, fara sa fie necesara suplimentarea cantitatilor de lucrari si fara a se depasi
costul investitiei stabilit in faza de oferta pentru executia lucrarilor.
La faza Detalii de Executie toate elementele prezentate in proiectul tehnic vor fi detaliate
in amanuntime, astfel incat contractorul sa posede toate datele si informatiile necesare
executarii lucrarii.
Toate piesele scrise si desenate ale proiectului vor fi supuse aprobarii
verificatorului de proiecte atestat MLPTL, conform prevederilor in vigoare.
Planurile generale:
planurile de amplasare a reperelor de nivelment si planimetrice;
planurile topografice principale;
planurile de amplasare a forajelor, profilurilor geotehnice, inclusiv cu inscrierea in
acestea a conditiilor si a recomandarilor privind lucrarile de pamant si de fundare;
planurile principale de amplasare a obiectelor, inclusiv cote de nivel, distante de
amplasare, orientari, coordonate, axe, repere de nivelment si planimetrice, cotele +/0,00,
cotele trotuarelor, cotele si distantele principale de amplasare a drumurilor, podurilor,
trotuarelor, aleilor pietonale, platformelor, infrastructurii podurilor, amenajarilor de albie,
etc.;
planurile principale privind sistematizarea pe verticala a terenului, inclusiv inscrierea in
acestea a volumelor de terasamente, sapaturi-umpluturi, depozite de pamant, volumul
pamantului transportat (excedent si deficit), lucrarile privind stratul vegetal, precum si
precizari privind utilajele si echipamentele de lucru, completari si alte date si elemente
tehnice si tehnologice;
planurile de amplasare a reperelor fixe si mobile de trasare.
Plansele principale:
Plansele sa fie organizate intr-un volum propriu, independent pentru fiecare obiect. In
cazul in care proiectul este voluminos plansele se vor organiza in volume si pentru fiecare
specialitate, distinct.
Va cuprinde plansele principale privind alcatuirea si executia structurii de rezistenta,
pentru fiecare obiect, si anume:
planurile infrastructurii si sectiunile caracteristice cotate;
planurile suprastructurii si sectiunile caracteristice cotate;
descrierea solutiilor constructive, descrierea ordinii tehnologice de executie si montaj,
recomandari privind transportul, manipularea, depozitarea si montajul, care se vor
inscrie pe plansele principale.
profile in lung si profile transversale
profile tip cu precizarea sectoarelor de aplicabilitate
detalii de executie pentru santuri, parapeti si pentru alte elemente pentru care se
considera necesar
planuri de trasare a curbelor si detalii de amenajare a acestora.
Planurile vor fi elaborate in asa fel incat prin detaliile pe care le contine sa cuprinda
toate elementele necesare trasarii si executiei fara gres a lucrarilor proiectate.
Piesele desenate vor cuprinde toate plansele pe baza carora se elaboreaza partile scrise ale
proiectului. Vor fi prezentate:
planuri de incadrare in zona la scara 1:20.000 1:50.000
planuri de situatie la scara 1:1.000 1:2000
profile longitudinale la scara 1:1.000 + 1:100 sau 1:2000 + 1:200
profile transversale curente la scara 1:100
profile transversale tip la scara 1:50
Vor fi trasate pe planuri accesele proiectate si amenajarile de intersectii.

V.4. Urmarirea de santier, asistenta tehnica.
Prezenta arhitectului si a proiectantilor de specialitate pe santier este o componenta
esentiala a asigurarii calitatii executiei lucrarilor de construire si care din punctul de vedere al
legislatiei in vigoare are doua niveluri distincte de exercitare si anume: urmarirea de santier si
asistenta tehnica. La aceste activitati se adauga in faza finala a lucrarilor participarea
arhitectului (proiectantului) la intocmirea de catre beneficiar a cartii tehnice a constructiei si la
receptia lucrarilor executate.
Urmarirea de santier.
Urmarirea de santier, conform legislatiei in vigoare, consta in urmatoarele:
a) Verificarea executiei lucrarilor in sensul respectarii prevederilor
autorizatiei de construire, activitate prevazuta in Legea 184/2001 (republicata) ca un drept al
arhitectului cu drept de semnatura, dar si o obligate conform Legii 10/1995 si Legii 50/1991
(republicate, actualizate).
b) Participarea la verificarea si atestarea fazelor determinante stabilite prin programul de
urmarire de catre protectant a calitatii executiei lucrarilor, care este prevazut in proiectul tehnic.
Fazele determinante se stabilesc de proiectanti pe specializari: arhitectura, rezistenta, instalatii.
Acestea se realizeaza la acele etape ale lucrarilor care afecteaza iremediabil executia in
continuare a lucrarilor. Fazele determinante fac parte in mod obligatoriu din proiectul tehnic.
Intr-o situatie minimala verificarea si atestarea fazelor determinante se refera la urmatoarele
aspecte si categorii de lucrari:
predarea amplasamentului catre constructor si verificarea trasarii (prin arhitect);
sapatura si natura terenului (prin proiectantul structurii si geotehnician);
fazele determinante de execute a structurii, in primul rand a lucrarilor ascunse, de tipul
armarii placilor, grinzilor si stalpilor (prin proiectantul structurii);
calitatea executiei zidariei (prin arhitect sau proiectantul structurii);
verificarea execufiei termoizolatiilor si dupa caz a hidroizolatiilor -inundarea terasei (prin
arhitect);
alte aspecte considerate ca importante de catre proiectanti si care au fost prevazute in
programele de urmarire a calitatii.
La fazele determinante participa de obicei:
inspectorul din partea inspectoratului de stat pentru constructii;
Proiectantul lucrarii;
Beneficiarului investitiei;
Executantul;
Dirigintele de santier(sau dirigintii de santier);
Responsabilul tehnic cu executia.
Fazele determinante se incheie cu realizarea unui proces verbal. In cazul in care executia
nu este realizata corespunzator faza determinanta se respinge si se sanctioneaza persoana
responsabila sau persoanele responsabile.
c) Stabilirea prin dispozitie de santier a solutiilor de remediere a defectelor aparute in
executie, din vina proiectantului si urmarirea aplicarii pe santier a rezolvarilor adoptate, dupa
insusirea acestora de catre verificatori de proiecte atestati, daca este cazul.
Asistenta tehnica.
Asistenta tehnica pe santier implica doua aspecte principale care de regula se intrepatrund.
a) Verificarea curenta a calitatii executiei lucrarilor de construire si a modului de
respectare a proiectului.
b) Stabilirea solutiilor pentru explicitarea sau completarea proiectului tehnic si a detaliilor
de executie si pentru remedierea unor abateri sau erori minore de executie a caror rezolvare nu
modifica proiectul si autorizatia de construire.
c) Modificari ale solutiilor din proiectul tehnic, daca situatiile concrete impun acesta
masura; modificarea de solutie se va efectua cu avizul verificatorului de proiect si va include
modificarile listelor de cantitati, planselor etc.
d) Sa participe la receptia la terminarea lucrarilor si la receptia finala intocmind referate
de prezentare privind modul in care a fost realizata lucrarea, respectiv modul in care s-a
comportat lucararea in perioada de garantie.
e) Reglementari legislative si tehnice: Legea 10/1995 privind calitatea in constructii, cu
modificarile si completarile ulterioare; Hotararea Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea
Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora Monitorul
Oficial Partea I nr. 193/2004 cu modificarile ulterioare.
Conform acestei legi:
Art. 2 Prevederile acestei legi se aplic oricrei categorii de construcii i instalaiilor lor
aferente, independent de forma de proprietate sau destinaie precum i lucrrilor de
modernizare, modificare, transformare, consolidare i de reparaii ale acestora.
Art. 3 Prin aceast lege se instituie sistemul calitatii in constructii, care s conduca la
realizarea i exploatarea unor construcii de calitate corespunzatoare, in scopul protejrii
oamenilor, a bunurilor acestora, a societaii i a mediului inconjurator.
Art. 14 Autoritile implicate n proiectarea, execuia i exploatarea construciilor sunt obligate
s conduc i asigure calitatea n construcii printr-o strategie adecvat i msuri specifice
pentru garantare calitaii acestora. Entitatea care execut lucrrile de construcie trebuie s
asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor, prin personal propriu autorizat, precum si
printr-un sistem propriu conceput si realizat.

4. ORGANIZAREA PROCESULUI DE PROIECTARE
4.1 Structura echipei de specialiti
Rezolvarea problemelor complexe prezentate n Tema de Proiectare, necesit o echip
de specialiti cu nalt calificare i experiena ndelungat n proiectarea lucrrilor de alimentri
cu ap, canalizri i drumuri.
Echipa va fi format din ingineri specialiti n domeniile:
o Hidrotehnic (Alimentri cu ap, Canalizri)
o Constructii civile.
o Economiti
Echipa de specialiti va fi alctuita dup cum urmeaz:
- 1 Manager de proiect
- 1 inginer coordonator proiect
- 1 inginer alimentri cu ap
- 1 inginer canalizare
- 1 inginer constructii civile
- 1 inginer instalatii electrice
Cei 6 specialiti vor fi ajutai de:
- 1 economist;
- 3 desenatori.
4.2 Documente tehnice elaborate n diverse etape
Pe parcursul realizrii documentatiilor tehnice se va informa BENEFICIARUL privind
evoluia proiectului i soluiile care se preconizeaz.
- structura proiectului pe fazele de proiectare cerute n Caietul de sarcini;
- probleme tehnice deosebite aprute;
- propuneri de variante pentru soluiile tehnice.

5. METODOLOGIA ELABORARII PROIECTULUI
5.1 Principalele domenii de studiu
Pentru a rspunde la cerinele temei de proiectare, se consider c principalele domenii
de studiu vor fi:
- studierea topografic i geologic-geotehnic a terenului;
- studierea situaiei existente a sistemelor de alimentare cu apa i canalizare;
- impactul asupra mediului nconjurtor;
- evaluarea lucrrilor n diverse variante;
- analize economice

5.2 Lista activitilor
Principalele activiti ce trebuie desfurate n vederea finalizrii proiectului sunt:
- Studierea temei de proiectare;
- Colectarea datelor din teren;
- Verificarea studiilor de teren: Topo i Geo;
- Analizarea datelor din teren;
- Analize Studiului de Fezabilitate;
- Documentaii tehnice pentru obinere avize si acorduri;
- Proiecte tehnice: Caiete de sarcini, Liste cu cantitile de lucrri i Detalii de execuie;
- Asistenta tehnica de proiectare pe perioada executiei lucrarilor;
n cele ce urmeaz se vor prezenta modalitile de rezolvare a principalelor activiti
enumerate mai sus.

5.3 Descrierea sumar a modului de rezolvare a fiecrei sarcini
5.3.1 Studierea temei de proiectare
Se vor studia informaiile furnizate de ctre beneficiar prin intermediul Temei de
proiectare i se vor stabilii informaiile ce mai sunt necesare n vederea derulrii corecte a
proiectului.
Studierea temei de proiectare se va face de ctre toata echipa de experi, astfel nct
fiecare expert s tie exact ce alte informaii i mai sunt necesare n vederea realizrii
proiectului.
5.3.2 Colectarea datelor din teren
n cadrul vizitei n teren fiecare expert va urmri s culeag toate informaiile ce-i mai
sunt necesare. Dac informaiile respective nu sunt disponibile n timpul vizitei n teren atunci
acestea vor fi solicitate n scris beneficiarului, urmnd ca acesta din urm s le transmit
proiectantului ct de repede posibil.
5.3.3 Analizarea datelor din teren
Se vor analiza informaiile furnizate de studiile de teren mpreuna cu informaiile
furnizate de ctre beneficiar i cele culese n urma vizitei n teren, pentru o evaluare corecta a
situaiei. Astfel se pot alege soluiile corecte din punct de vedere tehnic i economic.
Analizarea datelor se va face de ctre ntreaga echipa de experi mpreuna cu conductorul de
proiect, la final stabilindu-se soluia aleasa pentru fiecare specialitate n parte.
5.3.4 Intocmirea de documentaii tehnice pentru obinere avize
n urma efecturii studiilor topografice i geotehnice i a datelor din teren se realizeaz
documentaiile necesare obinerii avizelor de la deintorii de reele aflai n zon la faza de
Studiu de fezabilitate. Pe baza avizelor obinute putndu-se continua cu realizarea Proiectelor
Tehnice, a Detaliilor de Execuie i a Proiectului de Autorizaie de Construcie. Documentaiile
tehnice vor fi ntocmite pentru obinerea avizelor i acordurilor solicitate prin Certificatul de
Urbanism.
5.3.5 Elaborarea Proiectelor Tehnice
Proiectul tehnic verificat, avizat i aprobat potrivit prevederilor legale reprezint
documentaia scris i desenat pe baza creia se execut lucrarea. Proiectul tehnic trebuie s
fie elaborat n mod clar i s asigure informaii complete, astfel nct autoritatea contractanta s
obin date tehnice i economice complete privind viitoarea lucrare care va rspunde cerinelor
sale tehnice, economice i tehnologice. De asemenea, este necesar ca proiectul tehnic s fie
complet i suficient de clar, astfel nct s se poat elabora pe baza lui Detaliile de execuie n
conformitate cu materialele i tehnologia de execuie propus, dar cu respectarea strict a
prevederilor proiectului tehnic, fr s fie necesar suplimentarea cantitilor de lucrri
respective i fr a se depi costul lucrrii, stabilit n faza de ofert pentru execuia lucrrilor.
5.3.6 Elaborarea Detaliilor de Execuie
n scopul executrii proiectului sunt ntocmite i Detaliile de execuie, detalii care vor fi
ntocmite pe baza soluiei adoptate la Proiectul Tehnic. Detaliile de execuie reprezint
documentaia desenat care cuprinde, dar nu se rezum numai la ele, urmtoarele : profilul n
lung, profiluri transversale tip, profiluri transversale caracteristice, detaliile de execuie a
cminelor, a subtraversrilor de drumuri, construciilor anexe.

6. MANAGEMENTUL PROIECTULUI I CALITATE
Managementul proiectului se va baza pe experiena n domeniul reelelor de alimentare
cu ap i canalizare i a drumurilor experiena rezultat din realizarea altor proiecte similare,
precum i pe baza procedurilor anex la Manualul calitii i mediului elaborate conform
standardelor ISO 9001 i ISO 14001 pentru proiectare construcii industriale, instalaii
hidraulice, hidrotehnice, drumuri i poduri, instalaii pentru protecia mediului i consultan n
domeniu, proceduri din care n cele ce urmeaz va prezentam managementul proiectului.
DESCRIEREA PROCEDURII
1. Documentele contractuale se nregistreaz n Registrul de eviden a contractelor.
2. Documentele nregistrate pentru cereri de oferte, participarea la licitaii sau pentru
contractare direct se predau administratorului pentru numirea efului de proiect.
3. eful de proiect analizeaz documentele privind cerinele clientului, solicitnd de la acesta
precizri suplimentare, dac este cazul, i elaboreaz o tem general pentru programarea
lucrrii.
Documentele primite de la client i tema general se difuzeaz colectivelor de specialitate.
4. Documentele difuzate de ctre seful de proiect se analizeaz de ctre fiecare colectiv n
parte, care comunic n scris efului de proiect datele lips sau cerinele contradictorii din
partea clientului, n vederea lmuririi lor.
5. Programarea proiectului se face n strnsa concordan cu ,,Datele de intrare care trebuie
analizate i avizate.
Avizarea datelor de intrare se recomand, dar nu este obligatoriu, s se fac nainte de
programarea proiectului. n situaia n care eful de proiect efectueaz programarea proiectului
nainte de avizarea datelor de intrare are responsabilitatea de a trata i rezolva cu clientul
datele de tema lipsa sau cerine contradictorii.
6. PLANIFICARE PROIECT
6.1. Completarea GANTT
6.1.1. eful de proiect identific activitile msurabile din cadrul proiectului, pe care le
trece n coloana de activiti a graficului de execuie, GANTT (se recomand ca
activitile care sunt trecute n GANTT s reprezinte 4% din totalul timpului de
proiectare; Ex.: pentru proiectul total de 1000 ore lucru activitile planificate s fie
de aprox.40 ore, adic o sptmna de lucru).
6.1.2. eful de proiect identific activitile principale i activitile secundare. De
asemenea, estimeaz posibilitile de planificare n cazul apariiei unor ntrzieri.
6.1.3. eful de proiect identific etape i faze critice ale proiectului, care necesit control
mai riguros i implicarea verificatorului de proiect.
6.1.4. La estimarea perioadelor de elaborare a proiectelor este incerta, din cauza
riscurilor datorate factorilor enumerai n anexa F-RSC. Durata fiecrei activiti
poate fi afectat de suma riscurilor care sunt ntlnite n timpul realizrii acestea.
eful de proiect ine cont de acestea cnd efectueaz planificarea activitilor.
6.1.5. eful de proiect are n vedere celelalte proiecte aflate sunt n stadiu de execuie i
planifica activitile astfel nct s nu interferenieze cu acestea.
6.1.6. Planul GANTT nu este ultima variant i poate suferi revizii pe parcursul
proiectrii, care s completeze/modifice activitile i perioada efecturii acestora.
6.2. Completarea formularului Responsabiliti proiect
6.2.1. eful de proiect completeaz formularul RP n coloana de activitilor de
proiectare, prelund datele de la GANTT.
6.2.2. La echipa de proiectare trece funcii specifice fiecrui membru al echipei pentru
activitile din timpul proiectrii. n cazul participrii mai multor membrii ai echipei
(doi sau mai muli) la realizarea unei activiti, SP identific eful acestei grupe.
6.2.3. SP mparte activitatea astfel nct s fie doar un singur responsabil pentru
realizarea acesteia.
6.2.4. eful de proiect trebuie s se asigure c fiecare membru al echipei de proiectare
nelege i contientizeaz responsabilitile lui, privind fiecare activitate.
6.2.5. n formarea echipei de proiectare, SP ine cont de competen fiecrui membru al
echipei, de asemenea de compatibilitatea psihologic i abilitile personale.
6.2.6. SP completeaz formularul cu numele reprezentanilor beneficiarului care asigur
consultan i alte activiti specifice n timpul proiectrii.
6.3. Completarea riscurilor
6.3.1. SP estimeaz riscurile ce pot influena durata activitilor proiectrii.
6.3.2. n formularul F-RCS, SP trece riscurile relevante ale proiectului: identificarea
riscului, gradul influentei i probabilitatea apariiei acestora - se completeaz n
procente.
6.3.3. Riscurile sunt grupate pe domenii:
riscuri de timp - riscuri de nerespectare a termenelor planificate,
riscuri de comunicare cu clieni i ntre membrii echipei,
riscuri referitoare la achiziia materialelor necesare proiectrii,
riscuri referitoare la modificarea preturilor materialelor.
6.3.4. Riscurile se pot afla ntr-o anumita zon de risc:
zona de risc maxim;
zona de risc mare;
zona de risc moderat;
zona de risc sczut;
n funcie de gradul de influen i probabilitatea lor.
6.3.5. Amplasamentul riscului n zona de risc se efectueaz prin utilizarea graficului
prezentat mai jos.
6.3.6. Riscul este reprezentat prin punctul care se afla la intersecia liniilor aferente
gradului de influena i probabilitii.
6.3.7. De exemplu, un risc cu grad de influenta 50% i probabilitate 50% se va situa n
zona de influen moderat.

6.3.8. eful de proiect, dup analiza tuturor riscurilor raporteaz acele riscuri care se afl
n zonele de risc mare i maxim, pentru a diminua influena acestora.
Nu ne aflm n zona de risc mare sau maxim cu nici o activitate.
6.3.9. Riscurile din zonele moderat i sczuta sunt luate n calcul pentru programarea
timpului de activitate.
- risc datorat ntrzierilor date de vremea nefavorabil, erori umane sau pierderi
de informaii.
- risc datorat ntrzierilor date de nevenirea la timp a rezultatelor de la laboratoare
sau date de ieire eronate;
- risc datorat refacerii unor msurtori datorita schimbrilor din tema de proiectare;
- risc datorat schimbrii unor soluii n urma analizrii avizelor;
- risc datorat apariiei necesitaii analizrii unei soluii alternative noi aprute;
7. ELABORARE PROIECT
7.1. Registrul de elaborare a proiectului este destinat nregistrrii tuturor
evenimentelor care au influenat elaborarea proiectului.
7.2. Codificarea proiectelor este urmtoarea: XX.XXX-YYZZ, unde:
XX. = cod judeului
XXX. = denumirea localitii la care se refera proiectul
YY = numrul proiectului
ZZ = tip proiect (ex: PT, DE)
Numrul proiectului este luat din Registrul de evidenta ieiri - RE-IE, conform
procedurii operaionale PO-06 Comunicarea.
7.3. Raportul de Elaborare Proiect este completat de ctre SP n momentul producerii
evenimentului. Completarea registrului se realizeaz conform cerinelor
procedurii PS-02 Controlul nregistrrilor.
7.4. SP completeaz evenimentele referitoare la activitatea din cadrul proiectului i
nregistreaz participanii la eveniment.
7.5. Pe parcursul elaborrii proiectului, SP verifica stadiul de elaborare a proiectului,
analizeaz procesele de comunicare intre membrii echipei, costurile de
elaborare, gradul de asigurare a materialelor necesare de lucru, gradul de
nelegere a fiecrui membru al echipei a cerinelor i specificaiilor proiectului.
7.6. Pe baza analizelor efectuate, SP caut soluii de mbuntire a procesului de
proiectare prin analiza satisfaciei clientului, analiza atmosferei de lucru.
7.7. Dup finalizarea unei etape de proiectare i dup finalizarea proiectului, SP
mpreuna cu beneficiarul completeaz fisa de analiza a satisfaciei clientului,
formulat F-ASC.
8. VERIFICARE PROIECT
8.1. Membrul echipei de proiectare
8.1.1. ME, n cadrul vizitei n teren:
8.1.1.1. Efectueaz verificrile privind:
Amplasamentul obiectului de proiectare;
Legturile i distana la servituri (apa, energia electric, drumuri de acces, etc.);
Corespondenta msurtorilor i relieful (repere topografice, starea suprafeei de
teren, vegetaia, existena de priae);
Elemente din vecintatea obiectului de proiectare care l pot afecta;
Prezena unor obiecte nespecificate n schia prezentat;
Modificrile suprafeei terenului (naturale sau artificiale);
Gradul de afectare a mediului de ctre obiectul proiectrii, att n timpul
construciei, cat i n timpul exploatrii.
8.1.1.2. Pentru verificarea n teren, membrii echipei utilizeaz urmtoarele:
Ridicarea topografic a terenului (scara cel puin de 1:1000);
Studiu geofizic i geologic al terenului;
Tema de proiectare (specificaiile obiectului de proiectare);
Biblioteca simbolurilor utilizate, formular BI-SU aferent temei proiectare;
Agenda pentru notie;
Aparat de fotografiat;
Instrumente de msurare (ex.: ruleta, GPS, nivelment);
Instrument pentru efectuarea spturilor;
Mijloc de transport.
8.1.1.3. ME raporteaz rezultatul vizitei n teren SP/efului grupei de proiectare i
l nregistreaz n registrul de evidenta al proiectului, formular REP,
procedura PO-09, Elaborarea proiectului.
8.1.2. ME cere lmuririle suplimentare privind obiectul proiectrii, comunicnd
cu reprezentantul beneficiarului, n forma verbala sau scrisa, rezultatele
fiind nregistrare n formular REP, procedura PO-09, Elaborarea
proiectului. Lmuririle suplimentare se refera la orice ambiguitate sau
lipsa de informaii din TP i au ca scop clarificarea specificaiilor obiectului
de proiectare.
8.1.3. ME efectueaz verificrile privind rezultatele activitii pentru care a fost
responsabil:
Dimensiunile obiectelor proiectate (pantele proiectate, racordri, distane, etc.);
Memorii tehnice;
Corespondena documentaiei cu borderoul proiectului:
- prile desenate:
plan de situaie,
ridicarea topografic,
- prile scrise:
lista de semnturi,
memoriu,
studiul geotehnic al terenului;
Corespondena soluiei cu specificaiile clientului i cerinele legislaiei i
standardelor corespondente;
Termene de realizare.
8.1.4. ME raporteaz rezultatelor verificrii ctre SP.
8.2. Verificatorul intern
8.2.1. Verific rezultatele proiectrii privind elementele enumerate la punctul
8.1.3.
8.2.2. VI este un angajat al firmei, care nu participa n procesul de proiectare i
dispune de calificare cel puin egala cu membrii echipei de proiectare a
activitii ce urmeaz s o verifice i nu este subordonat SP.
8.2.3. VI raporteaz rezultatele verificrii n PV-V ctre DE i transmite o copie
ctre SP, pe care o avizeaz.
8.2.4. VI semneaz documentele pe care le-a verificat.

8.3. Comisia tehnic economic
8.3.1. Verific rezultatele proiectrii privind elementele enumerate la punctul
8.1.3.
8.3.2. Este format din experi tehnici i specialiti din domeniul
activitii/etapelor pe care le verific.
8.3.3. Raporteaz rezultatele verificrii n PV-CTE ctre SP
8.3.4. Semneaz documentele pe care le-a verificat.


9. VALIDARE PROIECT
9.1. Pe baza deciziei DG, Preedintele CTE formeaz echipa i elaboreaz planul
edinelor CTE, prin care distribuie fiecrui membru al echipei responsabilitile
fiecruia.
9.2. Responsabilitile membrilor comisiei sunt distribuite conform calificrilor fiecruia,
astfel ca oricare dintre membrii CTE s corespund urmtoarelor cerine:
S aib o calificarea mai mare sau cel puin egala cu calificarea proiectantului a
crui activitate urmeaz s o valideze;
S aib o calificarea corespunztoare domeniului parii proiectului pe care o
valideaz;
S nu fac parte din echipa de proiectare;
S nu fie subordonat SP.
9.3. Cerinele pentru Preedintele CTE sunt urmtoarele:
S aib calificare mai mare dect a oricrui membru al comisiei;
S aib calificarea corespunztoare temei de proiectare;
S nu fac parte din echipa de proiectare.
9.4. Elaborarea planului:
9.1.1. Planul edinei de validare se completeaz n formularul PL-S_CTE .
9.1.2. edina CTE este planificat astfel nct s nu depeasc programul
de lucru;
9.1.3. Planul trebuie s conin urmtoarele puncte:
Codul i obiectul proiectului,
Numrul edinei aferent proiectului,
Obiectul procesului de validare (finalizarea proiectului, finalizarea etapei
de proiectare, modificrile proiectului/etapei dintr-o edina anterioar),
Numele i funcia fiecrui membru CTE.
9.1.4. Etapele edinei de validare sunt urmtoarele:
Deschiderea edinei CTE,
Atribuirea responsabilitilor fiecrui membru al echipei,
Estimarea timpului total al procesului de validare.
9.1.5. Obiectivele validrii, responsabili cu efectuarea validrii i timpul
necesar validrii:
Pauza (opional),
Prezentarea rezultatelor validrii:
- Colectarea informaiilor de la membrii echipei,
- Completarea procesului verbal al edinei.
9.5. n timpul procesului de validare, fiecare membru al echipei verific documentele
prezentate, pe baza urmtoarelor criterii:
conformitatea specificaiilor clientului,
conformitatea cu cerinele legislaiei i standardelor n vigoare,
integritatea documentelor,
conformitatea formei de prezentare a documentelor.
9.6. Experii avizeaz documentul validat i nregistreaz documentele respinse n
registrul de evidenta al documentelor respinse, formular RE-DR.
9.7. Fiecare membru al echipei organizeaz procesul de validare astfel nct s asigure
validarea tuturor documentelor.
9.8. SP este obligat s colaboreze cu membrii echipei CTE i s prezinte toate
informaiile relevante cerute de acesta.