Căi goale: Facultătile care folosesc comunicarea electronicã

CMC
Autori Julie A. Held , Cristhine Fizpatrick, and Julie E.Sharp

Prezentare: Disponibilitatea de utilizarea a calculatorului in universitati si perfomanţa acestor

sisteme a crescut în ultimii ani, cu toate acestea mai există facultati care nu folosec incă acesta
tehnologie.
Gradul de conştentizare a acestor performanţe ale comunicări (CMC) in facultăţii este este o
problemea importantă .
Acest articol strânge la un loc informaţii despre CMC si modul pratic al acestuia în facultăti.
Prin interviuri si studii de caz autorii examineaza aspectele facultătilor care deja utilizeaza CMC
si cele care nu utilizeaza.
Sunt examinate posibilile bariere ce stau in rspândirea CMC si eventualele intervenţi care pot să
mai apară pe viitor.

1.Comunicarea mediată pe calculator.

Entuziastii (CMC) in educaţie cunosc potenţialul acestei tehnologi si pot insera mai uşor
studenţi într-un mediu perfomant al comuncări.
Invăţamantul de la distanţă si sistemele educaţionele online, măresc accesul studenţilor la o
educatie ,,non-stop” oriunde s-ar afla. CMC-este folositor in condiţile in schimbările
demografice ,aduc un numar tot mai mare de adulţi in sălile de curs in special in instituţile urbane
la birou sau acasã. Ca instrument pentru comunicare ,,mulţi catre mulţi”, în sălile de curs ,mai
mult decât tradiţionalul bazat pe professor model la mai multi CMC promovează: colaborarea,
generearea de idei, egaliatea intre participanti, fie că sunt studenţi fie că sunt profesori univesitari,
sau invitaţi experţi [1]. Printre facultăţi folosirea acestei tehnologi a demonstrat că măreste
interacţiunea intre colegi si creste experienţa profesională [2].

2.CMC în Educaţie
Dezvoltat în anii 1970 si obţinând popularitate incă în ani “80 ,CMC capată mai multe
forme -postă electronică, liste de dicuţie, grupări de ştiri şi conferinţe computerizate si este un
instrument promiţator in peisajul intructiv(mediu instructiv).

Eforturile colective de integrare CMC în educatie au ajutat la demonstrarea potenţialului şi la

indentificarea problemelor cu privire la modul de folosire al acestuia. Proiecte: precum ,,Clasa
Virtuala “ de la Institutul Tehnologic [3], din New Jersy, [5] Univseristatea Goulph [4], şi
Universitatea engleză Open University [6], desmonstrează faptul că CMC el poate mări acesul
studentului la: informaţii, centre de informare, si sprijină în mod eficient căile principale de
comunicare, dezvoltate cu succes, sau căile de livrare a informaţilor. Beneficiile pentru, studenţi
se pot diminua totuşi dacă nu existã o instruire adecvată, sau nu este asigurată, sau dacă
dificultăţile tehnice devin prea frecvente şi dacă schimbul reciproc de experientă intreactiv nu este
bine structurat sau susţinut de studentii participanti .

CMC poate să faciliteze o interacţiune sau o colaborare între stundenţi.

Având calculatorul ca mediator, intâlnirile intre colegi poate fi făcute în capmus dar si în afara
campusului , intâlnirea poate fii si simultană sau nesimultană pentru a putea discuta o problema
comună [7].
Intradevăr ,instrumentele electronice în vederea unei colaborări dau forme si scop. In educaţia
superioară, în conversaţiile din interiorul reţelelor calculatoarelor, pot deveni punct de
plecare pentru noi ,,departamente”, grupurii colegiale care dezvoltă, şi dau forma, bazei
de cunostiinţe unei discipline sau unui serviciu social.
Vorbim despre acele ,, colegii invizibile” cum au fost văzute in concepţia lui D.J.Solla, şi
modul de aplicare 1961 [8] în sistem electronic al, comunitati din Lincon.
Cu toate acestea tehnologia ,,colegiilor invizibile” nu este facută utilã in majoritatea
facultaţilor. Un factor major care limiteză folosirea CMC in educaţie este accesul. In
aprilie 1993 Asociaţia Limbilor Moderne a comunicat rezultatele unui studiu privitor la
gradul de folosire a calculatorului de către utilizatori. Rezultatele unui alt studiu efectuat
în anul univesitar 1990-1991, arata o disponibiliate exitinsă a calculatorului in randul
studentilor din 7000 de membri (utilizatori) au spus ca au acess la internet, şi din 7000
mai puţin de 20% foloseau poşta electronică [10] ca mijloc de comunicare fapt ce
confirmã ca nu numai acesul este singura problemã.
Un alt studiu facut la Univesitatea Kansas vorbea despre eficienţa sistemului de fomare a
profesorului UNITE, Jon Brohlon ajunge la concluzia că: timpul ,acesibiliatatea şi rutina
sunt factori care pot descuraja folosirea CMC.
Timpul in acest caz se referă la timpul de a invata ,,si de a incercă”
Rutina –se referă la un orar zilnic si structurat.
Cu toate acestea studiu era mai de grabă pentru profesori din scolii decât pentru cei
universitari, este relevant pentru acesta disctutie ,conform ipotezei- profesori folosesc
CMC pentru aşi extinde reţelele , pentru a include ,,contacte orizontale” pot schimba in
mod seminificativ, tiparele lor, obţinuţe în urma unei comunicări ,realizând o conexiune
între discilpline, ca rezultat ar schimba organizaţia in sine, ar elimina o anumită ierarhie,
care pot genera idei mai bune şi abordării mai eficinete în predare.
Rezultatele nu au susţinut totuşi acestă, ipotezeă , de fapt profesorii au pastrat tiparele de
comunicare, in principiu in interiorul actvititatilor lor, alături de sistemul CMC.
Cineva s-ar aştepta ca faculăţile in stiinţe şi inginerie să folosească reţeaua eletronică in mod
frecvent datorită numarului mare de acesării.
Studiu UAA s-a făcut prin intermediu poştei electronice prin trimiterea către 376 de facultati a
fomularelor electronice, iar ca urmare au fost prezentate cu mici excepţii rezultatele, la
Confrinta din anul 1991 ,,Frontiere in Educatie” unde s-a constat că doar 81 de subiecti din
190 de subiecţi ingineri sau tehniceni din partea Universitatii Purdure, din partea Univesitati
Indinaplois (IUPUI) si Universiatati Vanderbailt, doar 80% folosesc mailul [12].Şi in final
doar 20% dintre aceştia nu foloseau mailul deloc , prefereau alte căi de comunicare decât
acestea. Aceleaşi rezultate s-au confirmat şi la Univesitatea din Alaska.
Dintre cele 376 de faculatati unde au fost trimise mailurile (cu formularul electronic) doar 184 au
citit cu adevarat mailurile şi numai 92 au răspuns intrebarilor. Autorul a concluzionat: ,,…se pare că
folosirea in faculaţi a CMC ului este redusă. Cu poşta eletronică mesajele sunt trimise sau primte in
medie mai putin de unul pe zi.
O majoritate copleşitoare între 53% si 75 %, nu folosesc, nu au văzut si nu consideră CMC util in
educatie. [13,p.23]

3.STUDIU

Noi am căutat facultaţile care folosec mailul ca mijloc de comunicare şi facultătile care nu
folosec acest sistem, dar folosesc alte mijloce de transmitere a informaţiilor in general. Acest
lucru a stârnit un interes mai mare asupra investigatiei cu priviire la căile de comunicare, la
comportamentul studentilor in, si in afara campusului.
Studiu de caz ales de noi reprezintă o metodă care tinde să afle mai multe informatii cu
privire la acest aspect.
Totusi grupul tinţã intervievat de noi făcea parte din factori care micşora gradul de
răspândirea a informatilor prin CMC [11].
Grupul era format din 8 profeori de la Universitatea Vanderbilt, Şcoala de Ingineri Prudue şi
Univresitatea Indianapolis IUPUI. Pentru a condce acest studiu, am impărţit la fiecare cate
un chestionar cu 39 de puncte de intrebãri pe teme demografice ,cu privire la utilizarea
calculatorului, cu privire la utilizarea mailului şi alte metode de comunicare pe care acestia
le perefrau să le folosească in, şi in afara campusului.
În timpul sondajului am adresat şi intrebãri obişnuite ,ce inchega deschiderea-inchiderea
probelor de intrebãri ce erau strict legate de atitudinea pe care o au acestia în particular Şi in
pubilc. Cei opt profesori, de la asistent profesor cu 4 ani experienţă în invăţămant, până la
cei cu 21 ani in invătământ, uni erau cu funcţii mai mici iar alţi erau cu functi mai mari
;aceatea aveau vârste cuprinse intre 30 si 60 de ani in invătământ si unul avea doar 6 luni.
Toti cei opt erau bãrbaţi, 5 se ocupau cu inginerie şi ceilalţi 3 erau de tehnologii. Şi toti faceau
parte din comitetul ,,Asociaţia Profesorilor’ a universităţii. Folosirea calculatoarelor în toate
facultatile de Inginerie si Tehnologi IUPUI a fost posibilă din 1980. Înainte de acesta folosirea
calculatorelor era posibilă numai în unele facultăţi, nu pentru activităţi educative, ci pentru
unele birouri din adiminstratie .
1987 tot personalul avea calculatoare in birourile lor , si din 1990 acestea se bucureau si de
internet. Nu exista pregatiri în utilizarea mailului bine definite ci doar formale, se intmplã asta
la facultatea IUPUI sau Vanderbilt. Saşe din opt facultăţi interievate,au răspuns ca folosesc
coştient calculatorul.

4.REZULTATE

Cu toate că facultăţile intrevievate folosesc acest calculator în mai multe scopuri educative
descoperim că încă mai există un număr mare profesori care nu folossc deloc mailul si numai
câtiva folosesc mailul regulat .

5.. Nonutilizatorii
Am clasat cinci profesori ca nonutilizatori. Acestea au vârste cuprinse între 30 si 60 de ani , în
învătămant; de la asistenţi universitari până la profesori universitari. Doi au câte un calculotor si
nu folosesc mailul frecvent sau chiar deloc, un student este utlizator dar nu de mult, alti doi chiar
nu folosesc acest calculator şi nici măcar nu au in biroul lor.
În afara de alte cele două facultăţi mai sunt si altele care folosesc mailul dar nu mereu acestea
folosesc în permanent acest sistem in preaparea materialelor pentriu cursuri sau teste de evaloare.
Ei preferă ca discuţile între colegi să fie prin telefon sau direct. Uni preferă să vorbească prin
telefon pentru că pot primi mai multe informatii sigure, şi pot primi mesaje clare, înainte ca
acestea sa fie citite, fie prin vocea robotului de telefon fie prin conversaţiile directe
Unul dintre acestea declară ,,Eu nu ştiu să folosesc mailul şi nu aş vrea să trec la acest obieci nu
ştiu să verific mailul sau adresa de unde vine acesta, nu sunt sigur de acest sistem electronic,
asta-i parea mea” . Un altfel de rãspuns vine ca un ecou din Lincon unde 6 utlizizatori noi in
BITENT au comenat pe fondul dificultăţilor întâlnite că încă se mai găsesc carenţe pentru a face
un contact sigur între cei care folosesc mailul, fara a mai folosi adrese de la BITENT care încă nu
sunt sigure. Acesta este un dezavazntaj al acestui sistem şi uneori te afli în cazul când nu poţi
telefona opratori AT&, şi nu poţi astfel să ai permisiunea să te contectezi la net [9, p15].
Alte 30 de facutltăţi odată au invăţat să folosească mailul dar nu pentru mult timp. Cei de la
departamentul Macintosh nu ar fi pasionati de realizarea unei ,,ferestre” mail cu cei din afară.
Ei preferã ca comunicarea sã fie fãcutã prin intermediu întânirilor oficiale, realizând astfel cã in
unele cazuri telefonul este cel care iti poate salva timpul pierdut..
Doi profesori pe care i-am intervievat au spus ca nu folosec calculatorul deloc. Unul dintre ei
inginer în maşini nu prefrã sã foloseascã calculatorul chiar deloc, ci preferã sã comunice
personal cu oricine care vor sa afle informaţii tehnice depre masini fie acasã fie la serivciu. O alta
metoda de comunicare preferată de ei este ,,simplă si directa si posibilă” cu orice persoana cu care
vine in contact. Ei transmit mesjele in persoana pentru cei care vor informati ,,creative”(in vederea
contrucţilor de maşini de exemplu). În alte cazuri ei nu folosec deloc telefonu. Este neoploliticos
sã strigi pe cineva de la etajul doi atunci cand te afli la primul etaj. Este indicat să astepţi acel
răspuns de la o personă care este mai în vârstă cănd intreabă, şi treuie sã asculţi ce spune.
In fine aceştia generează un memoriu, care se dedica încã scrisului de mana, al actelor de
secretariat si a intrgului cuvant. Ei nu dă viata utilitaţii mailului ci arată filosofia de bază , frazele
care deţin încă contactele între oameni care sunt importante care arată intreaga existentă a
acestuia. Transimterea informaţilor este doar o mică parte. Mailurile tind să taie anumite parti
care au iesti din uz. Deci cu telefonul pierzi deja un contcat vizual dar cu ajutorul mailului poţi
avea o replică nonverbala.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate