Atelier presă scrisă

1.ȘTIREA

Știrea este un gen jurnalistic care prezintă acțiunea pe care o pune într-o
formăcomunicabilă.

Este definită ca fiind o comunicare scurtă, comunicabilă, a unui fapt social, a unui
proces ssocial sau a rezultutatului unei cunoștințe indite sau a unei manifestări de idei.

Știrea ia naștere la confluența a 3 elemente semnificative:

1. un eveniment care implică un anumit tip de acțiune

2. o informație care se descrie, relatează despre eveniment

3. un public căruia îi sunt adresate știrile

Știrea răspunde la urătoarele întrebări:

CINE?

CE? Acestea sunt întrebările la care

UNDE? răspunde leadul

CÂND?

DE CE?

CUM?

Hintul = cuv. cheie înaintea titlului

2. RELATAREA

Relatarea este o formă intermediară între știre și reportaj, reprezentând de fapt o știre
extinsă în paragrafele 2 și 3 adică încearcă să răspundă textual prin descriere și narațiune.

Sorin Preda consideră că relatarea un amestec procedee jurnalistice, o intersecție de genuri:

știre, opinie, reportaj și mai rar interviu.

Cristian Florin Popescu consideră că relatarea este un gen jurnalistic specific presei tipărite
aflat la întretăierea mai multor drumuri care pornesc de la știre către interviu, reportaj,
jurnalism interpretare.

Relatarea este o narațiune de mai mare întindere decât știrea scrisă la persoana a IIIa
referitoare la fapte absolut reale.
Mai mult decât oricare gen, relatarea obligă ziaristul să fie prezent la locul evenimentului și
să informeze obiectv despre ceea ce s-a întâmplat.

3.REPORTAJUL

Este o specie publicistică care folosind mijloacele artistice informeză asupra unor
evenimente, situații, realizări pe baza unei documentații la fața locului.

Geo Bogza: „Reportajul trebuie să fie un fragment de viaţă din care unii să înteleagă ce este
viaţa, iar alţii cum trebuie trăită”.

Scopul redactării unui reportaj este acela de a-i face pe cititori să vadă, să audă, să simtă ceea
ce însuşi jurnalistul a auzit, a văzut şi a simţit.

Caracteristicile reportajului:

- Proximitatea temporală, spacială

- Neobişuitul faptelor

- Conflictul

- Consecinţele

- Captarea interesului uman

Clasificarea reportajelor:

1. Schiţe de interes uman

2. Documente umane

3. Relatări despre persoane importante

4. Reportaje istorice

5. Schiţe de călătorie

6. Reportaje de interpretare

7. Reportaje de popularizarea ştiinţei

8. Orientarea grafică

Phillipe Gaillard ( tehnici de jurnalism)

„ De o parte există reprezintă specializate, care se mai cheamă uneori cronici parlamentare,
judiciare, sportive. De altă parte găsim peportajul mai puţin specializat care constă în tratarea
unor subiecte fără legătură între ele şi al căror tip este reprezentat de informare generală”.

Tipologii de reportaje:

1) În funcţie de tema reportajului:

• De specialite: politic, economic, social- cetăţenesc, cultural, sportiv

• De informare generală: de că lătorie, de fapt divers, portret, cultural,

monografic, publicitar

2) După evoluţia naraţiunii

• Reportajul propriu-zis în care relatarea urmăreşte fidel desfăşurarea

cronologică a evenimentului relatat

• Reportajul colaj foloseşte modalităţi de structurarea naraţiunii influenţată de

tehnica montajului cinematografic

• Reportajul eseu- presupune o idee centrală în jurul căreia se grupează şi se

ordeonează elementele naraţiunii în funcţie de modul în care slujesc idea de
bază a reportajului

• Reportajul povestit- are structura genului literar a cărui nume îl poartă, adică
construit în jurul unui conflict menit să scoată în evidenţă sensurile dez.
Naraţiunii, cerinţele de bază ale acestui tip de reportaj ţin de conturarea unor
caract. Puternice

• Reportajul anchetă – este tipul de reportaj în care naraţiunea urmează logica

investigaţiei întreprinsă de reporter pt. a descoperii adevărul pt. care pledează

3) După componenta dominantă a personalităţii reporterului:

• Reportaj descriptiv

• Reportaj de meditaţie filosofică

• Reportaj de dezbatere etică

Dominante ale reportajului:

! elementele de decor – evidenţierea acestora reflectă intenţia autorului de a transmite

cititorului culoarea locală a evenim., de a recrea pt. public atmosfera de la faţa locului aşa
cum a perceputo jurnalistul

! temele de actualitate – evenimente care se înscriu in aria preocupărilor de larg interes

uman( accidente, crime. dezastre naturale, incendii)
! faptul divers – deşii faptele diverse pot constitui subiect pt. reportaj, cel mai adesea ele sunt
prezentate în ziare sub formă de ştiri sau relatări

! evenimente evidenţiate prin complexitatea faptelor – necesită lucru de durată şi au

consecinţe umane( trafic şi consum de droguri în şcoli, trafic de persoane, copii abandonaţi)

Powered by http://www.referat.ro/

cel mai tare site cu referate